Tema № 7 : Piaţa bunurilor de consum

1. Cererea: esenţa, legea, factorii, elasticitatea

2. Oferta: esenţa, legea, factorii, elasticitatea
3. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei. Preţul de echilibru

Scopul temei: esenţa, legea, factorii, elasticitatea cererii şi ofertei.

Obiectivele temei :
 analiza cererii şi factorii care o determină;
 analiza legii cererii şi elasticitatea cererii;
 evidenţierea factorilor ce determină oferta;
 analiza legii ofertei şi elasticitatea ofertei;
 analiza deplasării curbei cererii şi curbei ofertei;
 caracteristica echilibrului de piaţă.

1. Cererea: esenţa, legea, factorii, elasticitatea

Cererea – reprezintă cantitatea de mărfuri şi servicii care poate fi solicitată de către
consumatori într-o anumită perioadă de timp la preţul curent al pieţei.
Principalul factor ce determină cererea este preţul.

Cererea se manifestă în 2 forme:

1) Cererea individuală – ce apare la nivelul microeconomic şi cuprinde unele mărfuri
sau grupe de mărfuri.
2) Cererea agregată sau totală – reprezintă cererea la nivel macroeconomic; reflectă
volumul venitului naţional care poate fi procurat de către consumatori, întreprinderi
şi de stat la preţurile curente.

Preţ
D

Curba cererii

Cererea

Legea generală a cererii: dacă creşte preţul – scade cererea şi invers, dacă scade
preţul – creşte cererea.

În afară de preţ asupra cererii influenţează şi alţi factori:

1) Gusturile şi preferinţele consumatorului;
2) Schimbarea preţurilor la produsele substituibile;
 3) Dinamica (nivelul) veniturilor consumatorilor. Dacă creşte venitul – creşte cererea
faţă de mărfurile normale (prestigioase), iar dacă veniturile scad – creşte cererea
faşă de mărfurile secundare (de prima necesitate);
4) Schimbările în numărul consumatorilor. Dacă creşte numărul consumatorilor –
creşte cererea;
5) Schimbările ce au loc în aşteptările consumatorilor referitor la modificarea
veniturilor şi a preţurilor.

Schimbările ce se produc în cerere în dependenţă de schimbările ce se produc în

preţuri, constituie elasticitatea cererii.
Raportul dintre procentul de modificare a cererii faţă de procentul de modificare a
preţului constituie coeficientul de elasticitate a cererii.

CECP =
Dacă coeficientul de elasticitate a preţului este mai mare decât o unitate, atunci
avem cazul de cerere elastică.
CEC > 1 – cerere elastică
CEC < 1 – cerere inelastică
CEC = 1 – cerere unitară

2. Oferta: esenţa, legea, factorii, elasticitatea

Oferta – reprezintă un mecanism al pieţei, care reflectă cantitatea de mărfuri şi servicii

care poate fi oferită consumatorilor într-o anumită perioadă de timp la preţul pieţei.

Oferta la fel se manifestă în 2 forme:

2) Oferta individuală – oferta la nivel microeconomic şi cuprinde o marfă sau o
grupă de mărfuri.
3) Oferta agregată sau totală – oferta la nivel macroeconomic şi cuprinde ansamblul
venitului naţional creat de agenţii economici şi oferit tuturor consumatorilor.

Asupra ofertei influenţează în primul rând dinamica preţului.

Preţul şi oferta sunt direct proporţionale. Cu cât creşte preţul cu atât creşte oferta, dacă
preţul scade, scade şi oferta.

Preţ
S

Curba ofertei

Oferta
 Legea generală a ofertei: dacă creşte preţul – creşte şi oferta şi invers, dacă scade
preţul – scade oferta.

Factorii ce influenţează asupra ofertei:

1) Dinamica costurilor de producţie. Dacă cresc costurile de producţie, atunci
scade oferta şi invers;
2) Schimbarea preţurilor la mărfurile alternative;
3) Schimbarea în numărul producătorului;
4) Schimbările în sistemul de impozitare şi în sistemul de acordare a subvenţiilor;
5) Schimbările în aşteptările producătorilor. Dacă producătorii aşteaptă sporirea
preţurilor, atunci în momentul dat se va micşora oferta;
6) Schimbările au loc în situaţia socială, economică şi politică.
Schimbările ce se produc în ofertă în dependenţă de schimbările ce se produc în
preţuri, constituie elasticitatea ofertei.
Raportul dintre procentul de modificare a ofertei faţă de procentul de modificare a
preţului constituie coeficientul de elasticitate a ofertei.
CEO =

Dacă coeficientul de elasticitate a ofertei este mai mare decât o unitate, atunci
avem cazul de ofertă elastică.
CEO > 1 – ofertă elastică
CEO < 1 – ofertă inelastică
CEO = 1 – ofertă unitară

3. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei. Preţul de echilibru

Piaţa este considerată echilibrată dacă volumul cererii coincide cu volumul ofertei.
Piaţa e considerată neechilibrată dacă cererea nu corespunde ofertei.

Preţul de echilibru – punctul de intersecţie dintre curba cererii şi curba ofertei.

S
D

Preţ E Echilibrul pieţei

Cererea şi oferta influenţează asupra preţului de echilibru în felul următor:

1) Creşterea cererii contribuie la sporirea preţului de echilibru;
 2) Scăderea cererii duce la scăderea preţului de echilibru;
3) Creşterea ofertei duce la scăderea preţului de echilibru;
4) Scăderea ofertei duce la creşterea preţului de echilibru.

Asupra echilibrului pieţei influenţează mecanismele cererii, ofertei, concurenţei şi

utilităţii. Abaterea de la aceste mecanisme duce la dezechilibrul pieţei şi la consecinţe
negative.

Concepte-cheie

 cererea, cererea agregată  preţul de echilibru

 oferta, oferta agregată  echilibrul pieţei
 elasticitatea cererii  elasticitatea ofertei

Rezumat

1. Cererea pentru un bun reprezintă cantitatea din acel bun pe care consumatorii doresc
şi pot să o achiziţioneze într-o perioadă de timp. Cererea depinde de un număr de
factori, cum ar fi: preţul bunului, venitul, preferinţele şi aşteptările cumpărătorilor,
precum şi publicitatea făcută bunului respectiv.
2. Curba cererii ilustrează relaţia dintre cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul acestui
bun. În conformitate cu legea generală a cererii curbele cererii au pante negative,
însemnând că o creştere a preţului conduce la o scădere a cantităţii vândute, şi invers.
3. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ măsoară variaţia cererii atunci când preţul se
modifică. Elasticitatea în funcţie de venit măsoară modificarea cererii la o variaţie a
venitului.
4. Oferta pentru un bun reprezintă cantitatea din acel bun pe care firmele individuale
sunt dispuse să o ofere spre vânzare într-o anumită perioadă de timp. Oferta depinde
de: preţul bunului, preţul bunurilor alternative, preţul factorilor de producţie, costurile
de producţie etc.
5. Curba oferetei ilustrează relaţia dintre cantitatea oferită dintr-un bun şi preţul bunului.
În conformitate cu legea generală a ofertei curbele ofertei au pante pozitive,
însemnând că o creştere a preţului conduce la o sporire a cantităţii de bunuri oferite.
6. Echilibrul de piaţă este definit ca o stare în care nu sunt generate forţe economice
capabile să modifice starea existentă. Pe piaţa unui bun sau a unui serviciu se spune că
s-a stabilit un echilibru atunci când cererea pentru bunul sau serviciul respectiv este
egală cu oferta lui pe piaţă.
7. Analiza cererii şi a ofertei poate fi folosită pentru a ilustra interacţiunea dintre pieţe.
De ex., o scădere a ofertei care face să crească preţul unui bun va fi de natură să
mărească preţul bunurilor de substituţie şi să micşoreze preţul bunurilor
complimentare. Scăderea ofertei va reduce, de asemenea, disponibilitatea bunurilor
furnizate simultan şi va determina astfel creşterea preţurilor acestora.
8. Preţurile de piaţă sunt o consecinţă a raporturilor dintre cerere şi ofertă, adică ele se
stabilesc printr-un dialog permanent dintre vânzători şi cumpărători. Preţul de piaţă
este determinat de volumul de muncă, utilitatea produselor, cerere şi ofertă, raritate. În
condiţiile pieţei contemporane de rând cu preţurile de piaţă se aplică şi preţurile
administrate (stabilite de stat şi întreprinderi monopoliste).

Probleme de recapitulare

1. Explicaţi conţinutul legii generale a cererii.

2. Ce factori influenţează asupra cererii?
3. Analizaţi formele de elasticitate a cererii.
4. Expilcaţi conţinutul legii generale a ofertei.
5. Analizaţi factorii ce influenţează asupra ofertei.
6. Analizaţi formele de elasticitate a ofertei.
7. Explicaţi conţinutul noţiunilor „preţ de echilibru” şi „echilibrul de piaţă”.
8. Desenaţi un tabel al echilibrului de piaţă şi explicaţi cauzele deplasării curbelor
cererii şi ofertei.

Bibliografie

 Niţă Dobrotă. Economie politică. Bucureşti, Editura Economică, 1997, p. 65 – 76,

153 – 163, 168 – 209.
 Dicţionar de economie. Coordonator Niţă Dobrotă. Bucureşti, 1999, p. 94, 117 –
119, 152 – 153, 185 – 186, 199 – 200, 363 – 365.
Testul 1
Legea cererii presupune:
a) Creşterea ofertei faţă de cerere, ceea ce duce micşorarea preţului;
b) Dacă veniturile vor creşte atunci vor cumpară mai multă marfă;
c) Curba cererii are o direcţie pozitivă;
d) Când preţurile scad, volumul de realizare creşte.

Testul 2
Legea ofertei presupune: Dacă preţurile cresc, iar celelalte condiţii rămân
neschimbate atunci aceasta are loc în urma:
a) Creşterii ofertei;
b) Micşorării ofertei;
c) Creşterii volumul ofertei;
d) Micşorarea volumul ofertei de producţie.

Testul 3
Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru a lămuri mecanismul de formare a
preţurilor:
a) Pe piaţa mărfurilor şi serviciilor;
b) Pe piaţa resurselor economice;
c) Pe piaţa valutară;
d) Pe orice piaţa