Sunteți pe pagina 1din 2

UN STUDIU ASUPRA CUVÂNTULUI PERSOANĂ

Cu toate că Biblia și Ellen G. White sunt foarte clari că există doar două ființe divine (două
persoane) totuși unii au problemă cu următorul citat de EGW:
“Păcatul nu putea să fie oprit și înfrânt decât prin mijlocirea celei de a treia persoană a
Dumnezeirii”. {Ellen G. White, Cristos, Lumina lumii, pag. 671}
Nefiind în stare să facă o armonie între citatele Spiritului Profetic, ei decid să declare că
această afirmație (și altele asemănătoare) sunt falsificate de către White Estate. Totuși, faptele
demonstrează că această presupunere este falsă deoarece foarte ușor se poate dovedi că aceste
citate au fost tipărite în timpul în care sora White încă era în viață.
Atunci, poate fi armonie între diferitele afirmații ale sorei White?
Când discutăm problema Duhului Sfânt ar trebui să fim atenți la următoarele cuvinte scrise de
Joseph Waggoner, unul dintre pionierii bisericii noastre. El a spus:
“Există o întrebare care este atât de mult controversată în lumea teologică în care noi nu ne-
am permis niciodată să intrăm. Este vorba de personalitatea Duhului lui Dumnezeu. Ideile
dominante despre persoană sunt foarte variate, uneori necizelate, iar cuvântul este diferit
înțeles, așa încât nu ne putem aștepta la unitatea opiniei în acest punct până când nu vor
putea toți să definească în mod precis ce înțeleg prin acel cuvânt sau până când nu se vor
pune de acord toți asupra unui anumit înțeles în care cuvântul să fie folosit. De vreme ce
acest acord nu există, se pare că o discuție a acestui punct nu este profitabilă, mai ales că
nu este o întrebare de revelație directă.” {J.H. Waggoner, Spiritul lui Dumnezeu,
Atribuțiile și manifestările sale, pag. 8, 9 1877}
Așadar, așa cum ne spune Waggoner, atunci când discutăm despre Duhul Sfânt, ar trebui să
oferim o mai mare atenție cuvântului “persoană” deoarece acest cuvânt are înțelesuri diferite.
Să privim la unul din aceste înțelesuri dar înainte de aceasta să ne concentrăm atenția la citatul
din Cristos, Lumina lumii în context:
“Descriind ucenicilor FUNCȚIA LUCRĂRII(office work – eng.) Duhului Sfânt, Cristos a
căutat să le insufle aceiași bucurie și nădejde care se află în inima sa. El se bucură pentru că
putea să dea bisericii Sale un ajutor atât de îmbelșugat. Duhul Sfânt era cel mai de seamă
dar pe care-L cere de la Tatăl pentru înălțarea poporului Său. Duhul trebuia să fie dat ca o
putere înnoitoare, căci fără acesta, jertfa lui Cristos n-ar fi folosit la nimic. În decursul
veacurilor, puterea răului se întărise, iar supunerea oamenilor față de acesta putere satanică
era uluitoare. Păcatul nu putea să fie oprit și înfrânt decât prin mijlocirea celei de a treia
Persoane a Dumnezeirii, care urma să vină nu cu puterea schimbată, ci cu plinătatea puterii
dumnezeiești. Doar Duhul face să aibă efect cele săvârșite de Mântuitorul lumii. Prin Duhul
ajunge inima curată. Prin Duhul ajunge credinciosul părtaș de natura dumnezeiască. Cristos
a dat Duhul Său ca putere divină, pentru a birui toate înclinațiile spre rău, moștenite și
cultivate, și pentru a întipări propriul Său caracter în biserică. Isus a spus despre Duhul: "El
Mă va proslăvi ". Mântuitorul venise pentru a proslăvi pe Tatăl, descoperind iubirea Lui; tot
astfel Duhul trebuia să proslăvească pe Cristos, arătând lumii harul Lui. În firea omenească
trebuia să se refacă însuși chipul lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu și a lui Cristos necesită
desăvârșirea caracterului poporului Său” {Ellen G. White, Cristos, Lumina lumii, pag.
671}
Din acest citat observăm că Domnul Cristos a descris FUNCȚIA LUCRĂRII (OFFICE
WORK) Duhului Sfânt ucenicilor. Să ne uităm acum la dicționarul Noah Webster din 1828
care a fost folosit de Ellen G. White și să vedem unul dintre înțelesurile cuvântului
“persoană”.
Caracterul funcției (CHARACTER OF OFFICE)
How different is the same man from himself, as he sustains the person of a magistrate and that
of a friend.
Cât de diferit este ACELAȘI OM de el însuși, întrucât susține persoana unui judecător cât și
pe acea de prieten.
Observați cu atenție cuvintele “character of office”. Este exact ceea ce EGW a folosit despre
Duhul Sfânt și anume “funcțiile lucrării = office work”. Ce înseamnă aceasta definiție?
Exemplul este următorul:
Un singur om este diferit în funcțiile lucrării pe care le deține! Deci un individ la serviciu este
judecător în timp ce acasă este prieten, tată sau soț. Același individ însă două funcții distincte
și totuși este același individ, aparent par ca două persoane, una în care este judecător și
cealaltă în calitate de prieten, soț sau tată.
Acum, să vedem dacă putem observa același principiu de lucru în privința Duhului Sfânt.
Ellen White spune clar:
“În timp ce Isus slujește în Sanctuarul de sus, EL ESTE, prin Duhul Lui cel Sfânt, și slujitor
în biserica de pe pământ. Pentru ochiul fizic, El este departe, dar de fapt se împlinește
făgăduința pe care El a dat-o la înălțare: "Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la
sfârșitul veacului" (Matei 28:20). În timp ce slujitorii Lui mai mici primesc putere de la El,
prezența Lui întăritoare este întotdeauna cu biserica Lui.” {Ellen G. White, Cristos,
Lumina lumii, pag.166}
Acest citat descrie în mod clar cele două funcții pe care le susține Isus Cristos în același timp,
una în Sanctuarul ceresc ca Mare Preot în natura Sa umană și cealaltă pe pământ ca Duh Sfânt
sau în natura Sa divină. Următorul citat confirmă acest lucru:
“Împovărat de natura umană, Cristos nu putea să fie în fiecare loc în mod personal; de
aceea era în interesul lor ca El să-i părăsească, să meargă la Tatăl Său, și să trimită Duhul
pentru a fi succesorul Său pe pământ. Duhul Sfânt este El Însuși dezbrăcat de
personalitatea umanității, și astfel independent. El se putea prezenta pe Sine ca prezent în
toate locurile prin Duhul Său, ca Omniprezent ...” {Ellen G. White, 14 Manuscript
Releases, 23, 24}
Acum să parafrazăm exemplul din definiția cuvântului “persoană”:
Cât de diferit este ACEIAȘI PERSOANĂ (Isus Cristos) de Sine, în timp ce El susține
persoana de MARE PREOT cât și pe cea de DUH SFÂNT.
Observați sensul? Iată încă câteva citate care confirmă că Duhul Sfânt este de fapt Domnul
Isus dezbrăcat de personalitatea Sa umană:
“Pentru ca Cristos să Se manifeste pe SINE ÎNSUȘI lor și totuși să fie invizibil pentru lume
era o taină pentru ucenici. Ei nu puteau înțelege cuvintele lui Cristos în sensul lor spiritual.
Ei se gândeau la manifestarea exterioară, fizică. Ei nu puteau înțelege faptul că puteau avea
prezența personală a lui Cristos cu ei și totuși El să fie nevăzut pentru lume. Ei nu
înțelegeau semnificația unei manifestări spirituale.” {Ellen G. White, THE SOUTHERN
REVIEW, 13 Septembrie, par.2, 1898}
“Cristos ne spune că Spiritul Sfânt este Mângâietorul, iar Mângâietorul este Duhul Sfânt,
Duhul adevărului pe care Tatăl Îl va trimite în Numele Meu.’ Aceasta se referă la
omniprezența Duhului lui Cristos, numit Mângâietor” {Ellen G. White, 14 Manuscript
Releases, 179}
“Duhul Sfânt, care purcede de la Singurul Fiu Născut al Lui Dumnezeu, unește omul, trup,
suflet și spirit, de natura divino-umană perfectă a lui Cristos.” {Ellen G. White, Review and
Herald, 5 Aprilie 1906}
“Duhul este cel care dă viața, carnea nu este de niciun folos; cuvintele pe care vi le spun
Eu, ele sunt duh și viață.” Cristos nu se referă aici la doctrina Sa, ci la persoana Sa, la
divinitatea caracterului Său.”, carnea nu este de niciun folos; cuvintele pe care vi le spun Eu,
ele sunt duh și viață.” Cristos nu se referă aici la doctrina Sa, ci la persoana Sa, la
divinitatea caracterului Său.” {Ellen G. White, Review and Herald, 5 Aprilie, 1906}

S-ar putea să vă placă și