1.

Modelarea bazată pe agenți

1.Modelarea bazată pe agenți

Definiția agenților:
FERBER (1995): Agenții sunt entități reale/fizice sau virtuale, care:
- produc un efect în mediul în care activează;
- sunt capabili să simuleze comportamente umane simple;
- se autoreproduc.
TIM RAY (1999)(pentru mediul virtual): Agenții sunt entități
computaționale care rezolvă probleme complexe cum ar fi: competiția,
frauda, reproducerea.

Sisteme bazate pe agenți

Sunt sisteme a căror structură este formată dintr-o mulțime de agenți
intercondiționați, pe baza căreia se rezolvă funcții complexe.

Tipuri de interacțiuni între agenți:

- COORDONARE: presupune ierarhizarea funcțională a agenților
și reguli de organizare a agenților, pentru realizarea sarcinilor;

- NEGOCIERE: presupune existența agenților specializați în

mediere, pentru rezolvarea conflictelor;

- COOPERAREA: presupune împărțirea agenților după atribuții

(specializarea) în rezolvarea obiectivelor sistemului și existența
regulilor de interacțiune/colaborare.

CLASIFICAREA AGENȚILOR

1. Agenți autonomi: acționează pentru realizarea obiectivului,

fără intervenția observatorului;
2. Agenți reactivi (actori): acționează în timp real, la situații
induse de schimbări apărute mediu;
3. Agenți adaptivi: învață despre și din mediul înconjurător și se
adaptează dinamic, au rolul de a adapta funcționarea
sistemului la modificări survenite în mediu;
4. Agenți mobili: se deplasează în spațiul real sau virtual pentru
rezolvarea problemelor;

1
 5. Agenți cooperativi: își coordonează acțiunile și negociază cu
agenți interni/externi pentru atingerea obiectivului;
6. Agenți sociali: lideri care mobilizează alți agenți pentru
atingerea anumitor obiective comune tuturor agenților;
7. Agenți inteligenți: posedă calitățile inteligenței umane
(învățare, adaptare, deducție, inducție, introspecție), prin
interacțiunea cu alți agenți servesc dezvoltarea sistemului;
8. Agenți informaționali: colectează informațiile și le trimit
altor agenți;
9. Agenți interfață: comunică cu alte sisteme și cu alți agenți,
utilizând diferite limbaje;
10. Agenți mediatori: mijlocesc alocarea resurselor între agenți.

Relația agent-mediu înconjurător:

Agenții percep mediul (acumulează informația) prin senzori și
acționează asupra acestuia (transmit informația) prin efectori.

Mediul înconjurător al sistemului, poate fi:

a. Fizic: mecanisme/procese și structuri fizice care susțin o populație
reală (cuprinde mediul real și legile naturii );
b. Comunicațional cuprinde - fluxul de informații , date, cunoștințe;
-funcțiile care facilitează comunicarea cu
alte entități:
c. Social: este inclus în mediul communicational și cuprinde:
- strategii de coordonare a agenților/sistemelor pentru realizarea
obiectivelor(agenții își definesc acțiunile și le execută, în vederea
atingerii scopului),
- politici sociale care susțin activitatea și funcționarea
agenților/sistemelor (agenții își stabilesc regulile de
comportament),
- limbajele de comunicare și protocoale de interacțiune între
agenți pentru realizare strategiilor și politicilor sociale ( secvențe
de mesaje) între agenți.

1. Modelarea pe agenți cu mediul de programare NETLOGO

NetLogo este un limbaj de programare pentru modelare pe agenți.

NetLogo a fost conceput de , pentru învațărea conceptui de
programare folosind agenți care, în contextual acestui limbaj sunt sub
formă de broaște țestoase care parcurg diverse suprafețe și
interacționează. NetLogo a fost conceput initial pentru scop didactic:

2
învățarea copiilor din comunitatea educațională și specialiștilor pentru
modelarea fenomenelor conexe.

NetLogo are o bibliotecă extinsă de modele, incluzând modele într-o

varietate de domenii, precum economie, biologie, fizică, chimie,
psihologie, dinamica sistemelor. NetLogo permite scenarii prin
modificarea parametrilor, intrărilor și a altor elemente de interfață.
În plus, NetLogo permite autorizarea de noi modele și modificarea
modelelor existente.
NetLogo este și disponibil gratuit de pe site-ul NetLogo.

Aplicații:
1. Wealth Distribution (Distribuirea venitului)
Problema echității economice și sociale sub toate aspectele, cât și

tematicilor de studiu pentru economiști, sociologi , politicieni în

ultimele decenii.
Bazele de date internaționale cuprind serii de timp ale indicatorilor
care pot sta la baza studiilor privind inegalitatea economică și socială,
privind sărăcia sau bogăția, privind discriminarea pe rase, sexe, vârste,
privind calitatea vieții, privind fericirea populației.
Importante baze de date statistice internaționale prezintă serii de
indicatori ai inegalității economice și sociale, ca de exemplu WORLD
BANK STATISTCS, OECD STATISTICS, EUROSTAT, UN
STATISTICS, etc.

Indicatori de inegalitate economico-socială și sărăcie

Coeficientul Gini
(1884- 1965) a fost
un statistician, demograf și sociolog italian care a avut mai multe
contribuții statistice, dintre care coeficientul Gini, măsură a inegalității
veniturilor într-o societate, este cea mai cunoscută contribuție a sa.
Coeficientul lui Gini, (Gini coeficient, cunoscut și ca Gini index ori Gini
ratio) este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta
distribuția veniturilor populației unei națiuni, dar mai ales pentru a
reprezenta disproporția în distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un
indice al inegalității.

3
Legat de inegalitatea distribuirii veniturilor, Vilfredo Pareto formulează o
legitate probată empiric, cunoscută sub denumirea

legea lui Pareto, care se formulează astfel: “Bogații vor deveni și mai
bogați, săracii vor devein și mai săraci”;

Curba Lorenz- instrument pentru măsurarea echității sau inechității

distribuirii venitului:
Curba reprezintă grafic proporția de venit sau bogăție (y% din total venit)
deținută de (x% procente din total populație).
Este curba ORP din figura de mai jos. Curba Lorenz se reprezintă într-un
pătrsat de latură 1, în care:
pe abscisă sunt reprezentate ponderile categoriilor cumulative de
populație,
pe ordonată sunt reprezentate ponderile categoriilor cumulative de venit.
Economiștii consideră că acesta este un instrument de măsură a
inegalității. Cu cât curba Lorenz este mai bombată, inegalitatea în
distribuirea venitului este mai mare. Dacă curba este mai apropiatî de
derapta la 45 de grade, adică de curba echității absolute, inechitatea în
distribuirea venitului este mai mică.

4
Dreapta la 45 de grade este curba Lorenz corespunzătoare echității
absolute, respectiv 20% din populație, dețin 20% din venit, 40% din
populație, dețin 40% din venit, etc.;
Cazul opus, inegelitatea totală, este când toată averea din societate este
deținută ultima, cvintilă a celor mai bogați 20% oameni, în acest caz,
curba are formă de L;
O valoare mare a coeficientului Gini arată că bogăţia este deţinută de
puţine persoane.
O valoare mică a coeficientului Gini arată că este o distribuţie mai
echitabilă.
Coeficientul Gini se calculează ca raport între aria de concentrare
( mărginită de dreapta la 45 grade și curba Lorenz ORP) și aria maximă
de concentrare (suprafața de sub dreapta echității totale).
aria de concentrare ORP
G 
aria max ima de concentrare OPQ
Coeficientul GINI este subunitar și reprezintă o măsură a distribuirii
veniturilor.
Suma suprafețelor tuturor trapezelor situate sub curba LORENZ este:
n
Z   Z i   qi  qi 1  pi  pi 1 
1
i 1 2 i

Aria maximă de concentrare este aria triunghiului echilateral, cu latura de

o unitate, adică 1/2.

Aria de concentrare va fi diferența între aria maximă de concentrare și

suprafața situate sub curba Lorenz:
 Z    qi  qi 1  pi  pi 1 
1 1 1
Aria de concentrare 
2 2 2 i
GINI  (  Z ) /(1 / 2)  (   qi  qi1  pi  pi1 ) /(1 / 2)
1 1 1
2 2 2 i
Algoritmul de calcul al coeficientului Gini, dându-se o distribuție de
venituri ale unei populații
1. Se ordonează crescător veniturile populației,
2. Se însumează veniturile,
3. Se calculează ponderea fiecărui nivel de venit în total venituri,

5
 4. Se calculează ponderile cumulative de venit,
5. Se stabilesc grupele de populație și ponderile lor în totalul
populației,
6. Se calculează ponderile cumulative de populație,
7. Se marchează pe abscisă ponderile cumulative de populație, iar pe
ordonată, ponderile cumulative de venit, se trasează curba echității
totale și curba Lorenz în pătratul cu latură 1,
8. Se calculează aria sub curba Lorenz, aria de concentrare maximă și
coeficientul GINI.
O valoare mare a coeficientului Gini arată că bogăţia este deţinută de
puţine persoane.
O valoare mică a coeficientului Gini arată că este o distribuţie mai
echitabilă.

Calculul coeficientului PALMA

Coeficientul Palma este, de asemenea, o măsură a inegalității.

Acesta se calculează ca raport între ponderea în PIB a celor mai bogați
10% din populație și ponderea în PIB a celor mai săraci 40% din
populație.
Coeficientul a fost fundamentat de Jose Gabriel Palma, economist
contemporan din Chile, care a observat că, aproape întotdeauna, clasa de
mijloc deține jumătate din PIB, în timp ce cealaltă jumătate din PIB, este
deținută de 10% cei mai bogați și 40% cei mai săraci. Palma a mai
observat ca raportul care-i poartă numele este extrem de diferit pe țări și
zone.
De exemplu, dacă 10% de populație, cei mai bogați, dețin 0,37 din PIB și
40% din populație, cei mai săraci, dețin 0,13 din PIB, coeficientul Palma
este de 0,37/0,13=2,8.
Desigur, coeficientul Palma este supraunitar si este cu atât mai mare, cu
atât gradul de inegalitate este mai mare.
Economiștii susțin că politicile economice și sociale, ar trebui
concentrate pe cei 40% săraci.
Exemplu:
World Bank Statistics- Romania 2015
Income Share of highest 10%: 24,7%
Income share of lowest 20%: 5,1%
Income share held by second 20%:11,8%
Income share held by lowest 40%=5,1+11,8=16,9

24,7
Palma   1,461
16,9

Income Quintile Share Ratio

6
Raportul cvintilelor de venit este o altă măsură a inegalității distribuirii
venitului. Acesta se calculează ca raport al venitului total deținut de 10 %
din populație cu cel mai mare venit (cvintila superioară) și venitul total
deținut de 20 % din populație cu cel mai mic venit (cvintila inferioară).
Exemplu:
World Bank Statistics- Romania 2015
Income Share of highest 10%: 24,7%
Income share of lowest 20%: 5,1%
0,247
IncomeShareRatio   4,84
0,051
Cei mai bogați sunt de 4,84 ori mai bogați decat cai mai săraci.

Headcount index (indicele numărului de săraci)

De departe, cea mai utilizată măsură este indicele numărului de săraci,
care măsoară pur și simplu proporția din populația care este considerată
săracă, adesea notată de P0 :
NP
P0 
N
Unde N este numărul de persoane, iar N este numărul de săraci.
P

https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.DDAY
Pentru România, în 2015, P0  5,7% , la o limită a sărăciei de 1,9$/zi.

Poverty gap index -Indicele deviației sărăciei

Poverty gap index, arată distanța medie a indivizilor de limita de sărăcie,

exprimată ca procent de la linia de sărăcie.
Notăm deviația sărăciei Gi de la limita sărăciei (z) minus pentru
categoria i de venit actual al săracilor ( yi ).
Gi  ( z  yi ), yi  z, i  1,2,...
1 N Gi
Pi  
N i 1 z
Unde Pi este indexul deviației sărăciei.

Exemplu: Poverty gap index- Indicele deviației sărăciei

Presupunem venitul a 4 indivizi într-o țară,la o limită a sărăciei de 125$,
și dorim să calculăm indicele deviației sărăciei.

Indicator Indiv. 1 Indiv. 2 Indiv. Indiv Pi

3 4
Venit 100 110 150 160
Deviația 25 15 0 0
sărăciei

7
 Gi 25
 0,2
15
 0,12
0 0 0,08
z 125 125 (=0,32/4)

World Bank a fixat “international poverty line” (limita sărăciei) la

1,9$/zi, în 2015.
Temă
Considerăm datele:
Indicator Indiv. Indiv. Indiv. Indiv P
i
1 2 3 4
Venit $ 1,1 1,5 2,1 2,0
Deviația
sărăciei
Gi
z
Dacă limita sărăciei este de 1,9$ /zi, calculați Poverty –Gap.

Human Development Index- Indicele dezvoltării umane (HDI)

http://hdr.undp.org/en/composite/IHDI
HDI-ul a fost creat pentru a sublinia că oamenii și capacitățile lor ar
trebui să fie criteriile finale pentru evaluarea dezvoltării unei țări, nu
numai creșterea economică.
HDI poate fi, de asemenea, utilizat pentru a verifica opțiunile de
politică națională, care au rezultate diferite sub aspectul dezvoltării
umane, în condițiile aceluiși nivel de PNB pe cap de locuitor.
Aceste neconcordanțe au declanșat dezbaterea cu privire la prioritățile
politicilor guvernamentale.
Indicele de Dezvoltare Umană (HDI) este o măsură a realizării
dimensiunilor cheie ale dezvoltării umane:
- o viață lungă și în sănătate,
- nivelul de educație,
- un nivelul de trai decent.
HDI este media geometrică a indicilor normalizați pentru fiecare din cele
trei dimensiuni cheie ale existenței umane.
United Nations Development Programme folosește un indice HDI care
ține seama de inegalitatea în cele trei direcții existențiale majore.
Indicatorul se numește: Inequality-adjusted Human Development Index
Pentru România, 2019
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_inequality-
adjusted_HDI

43 Romania IHDI=0.725 HDI=0.816

8
 Figura: GINI, OECD Statistics

Aplicația “Wealth Distribution”

Categorii de personae: mulți “săraci”, puțini în “clasa medie” și mai

puțini “bogați”;
Oamenii recoltează grâul din lan și-l consumă pentru supraviețuire;
Bogăția fiecărei persoane: cantitatea de grâu pe care o poate acumula;
Inițial, modelul începe cu bogăție egală pentru toate persoanele;
Oamenii se îndreaptă în direcțiile în care se găsesc lanuri de grâu;
În fiecare unitate de timp ei consumă o cantitate de grâu, care se numește
metabolism;
Oamenii au o speranță de viață;
Atunci când durata lor de viață se epuizează, sau când caută grâu în zone
care nu produc grâu, oamenii mor, lăsând în urma lor un singur urmaș;
Nu există moștenire de avere;
Moștenitorul are un metabolism aleatoriu și o avere, de asemenea,
aleatorie, variind de la cel mai sărac, până la cel mai bogat;
Parametrii aplicației:
PERCENT-BEST-LAND- determină densitatea inițială a parcelelor, care
sunt însămânțate cu cantitatea maximă de cereale stabilită de MAX-
GRAIN.

9
MAX-GRAIN - stabilește cantitatea maximă de cereale – productivitatea
maximă pe fiecare teren
GRAIN-GROWTH-INTERVAL-stabilește rata de maturizare a grâului,
recoltele de grâu;
GRAIN-GROWN- stabilește recolta în fiecare perioadă de recoltare;
NUM-PEOPLE- numărul inițial de persoane;
LIFE-EXPECTANCY-MIN- cel mai mic număr de perioade de viață ale
unui individ;
LIFE-EXPECTANCY-MAX- cel mai mare număr de perioade de viață;
METABOLISM-MAX- cea mai mare cantitate de grâu pe care o poate
consuma o persoană într-o perioadă de timp;
MAX-VISION- cea mai mare distanță pe care o poate vedea o persoană
pentru a găsi loturile cultivate cu grâu;

1. Investigați bazele de date statistice WORLD BANK STATISTCS,

OECD STATISTICS, EUROSTAT, UN STATISTICS, EUROSTAT și
selectați indicatorii de inegalitate economico-socială și săracie.
2. Calculați indicatorii prezentați pentru 5 satate din Europa, pentru
ultimii 3 ani.
3. Descrieți aplicațiile Sugarscape și efectuați un număr de simulări pe
baza cărora veți putea aprecia echilibrul sistemului de distribuție a
venitului (clasa medie de venit în număr maxim și venit maxim, clasa
săracilor cu venit cât mai aproape de venitul mediu, clasa bpgaților cu
venit cât mai aproape de medie, menținerea celor trei clase de venit).
4. Pentru unul dintre scenariile aplicației Sugarscape, calculați indicatorii
prezentați.
5. Identificați aplicațiile Netlogo pentru măsurarea echității distribuirii
venitului și faceți analiza comparativă a acestora.

10
 Annualized average growth rate in per capita real survey mean
consumption or income, bottom 40% of population (%)
 Annualized average growth rate in per capita real survey mean consumption
or income, total population (%)
 Gini index (World Bank estimate)
 Income share held by fourth 20%
 Income share held by highest 10%
 Income share held by highest 20%
 Income share held by lowest 10%
 Income share held by lowest 20%
 Income share held by second 20%
 Income share held by third 20%
 Population living in slums (% of urban population)
 Poverty gap at $1.90 a day (2011 PPP) (%)
 Poverty headcount ratio at $1.90 a day (2011 PPP) (% of population)
 Poverty headcount ratio at national poverty lines (% of population)
 Survey mean consumption or income per capita, bottom 40% of
population (2011 PPP $ per day)
 Survey mean consumption or income per capita, total population (2011 PPP
$ per day)

este proporția populației care trăiește

la 1,25$ pe zi, sau mai puțin, măsurată la prețurile internaționale din
2005, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (purchasing power
parity PPP).

11
 Factorul de conversie purchasing power parity PPP, pentru consumul
privat, este numărul de unități de monedă națională a unei țări,
necesare pentru a cumpăra aceeași cantitate de produse și servicii cu
dolari, pe piața USA. Acest factor de conversie este aplicat
consumului privat.
Formula de calcul a proporției populației care trăiește sub linia de
săracie, sau headcount index, este următoarea:
N
1 NP
P0 
N
 I(y
i 1
i  z) 
N
I (.) este funcție care ia valoarea 1, când expresia din paranteză este

adevărată și 0, în caz contrar. yi este consumul sau venitul individual,

z este linia sărăciei, N P este n umărul de săraci, N este populația totală.
Datele privind consumul sau venitul gospodăriei în fiecare țară, au
fost obținute prin studii privind bugetele de familie în fiecare țară.
Datele pe gospodărie, au fost împărțite la numărul mediu de membrii
ai gospodăriei.

Pasul 1
Datele privind veniturile:
Adrian 90 u.m

12
 Bob 15 u.m.
Cathy 70 u.m
Derek 200 u.m.
Eddi 125 u.m.

Pasul 2
Aranjarea în ordine ascendentă:
Bob 15 u.m.
Cathy 70 u.m.
Adrian 90 u.m.
Eddi 125 u.m.
Derek 200 u.m.

Pasul 3
Calculul venitului total:

Bob 15 zu.m.
Cathy 70 u.m.
Adrian 90 u.m.
Eddi 125 u.m.
Derek 200 u.m.
Total 500 u.m.

Pasul 4
Determinarea procentului de venit:

Bob 15 u.m. 15/500 = 3%

Cathy 70 u.m. 70/500 = 14%
Adria 90 u.m. 90/500 = 18%
n
Eddi 125 u.m. 125/500 =
25%
Derek 200 u.m. 200/500 =
40%
Total 500 u.m.
Pasul 5
Determinarea procentelor cumulative din venit:

13
Bob 3% 3%
Cathy 14% 17%
Adrian 18% 35%
Eddie 25% 60%
Derek 40% 100%
Pasul 6
Reprezentaţi grafic datele

Pe abscisă este procentul cumulative al persoanelor, iar pe ordonată sunt

procentele cumulative ale veniturilor.
Pasul 7
Determinarea ariei sub curba Lorenz:

Pasul 8
Determinarea ariei trapezelor:
0,5(0,2 x 0,03)+ 0,2 x (0,17+0,35) + 0,2 x( 0,35+0,6) + 0,2 x (1+0,6)) =
0,31
Pasul 9
Coeficientul Gini:

14
Scădem aria de sub curba Lorenz din aria de sub dreapta la 45˚, dreapta
echităţii:
0,5- 0,31 = 0,19
Aceasta este aria între dreapta echităţii perfecte şi curba Lorenz
Aria dintre curba echităţii şi curba Lorenz/ Aria de sub curba echităţii:
0,19/0,5 = 0,38. Coeficientul Gini
Coeficientul Gini arată inechitatea distribuirii venitului.
O valoare mare a coeficientului Gini arată că bogăţia este deţinută de
puţine persoane.
O valoare mică a coeficientului Gini arată că este o distribuţie mai
echitabilă.
aria de concentrare ORP
G 
aria max ima de concentrare OPQ
Suma tuturor trapezelor este:
n

 qi  qi 1  pi  pi 1 
1
Z   Zi 
i 1 2 i

2. Aplicații ale modelării pe agenți utilizând NETLOGO:Competiția de

duopol COURNOT, HOTELLING
Economistul francez Augstin A. Cournot a dezvoltat un model 1938 de
competiție pe o piață de duopol. Modelul său, în anumite condiții, are o
soluție stabilă care fixează vânzările fiecărui duopolist pentru satisfacerea
cererii comune a pieței.
Iotezele moelului sunt următoarele:
1. Doi producători produc același bun, satisfăcând, deci, aceeași
cerere;
2. Duopoliștii nu au nicio informație relativă la strategia
competitorilui;
3. Firmele au funcții de cost diferite;
4. Prețul este stabilit de piață, firmele nu pot stabili prețul;
5. Există un număr mare de cumpărători pentru produsul pieței;
6. Intrarea pe piață este blocată de cei doi competitor;
7. Fiecare competitor anticipează că rivalul își menține producția
constantă;

Modelul:
q1  f (q2 )
q2  f (q1 )
Sunt funcții de reacție, care semnifică dependența vânzărilor unui
duopolist în funcție de producția vânzările celuilalt.

15
 Întrucât ambii duopoliști trebuie să satisfacă aceeași cerere,
cantitățile vândute pe piață reprezintă suma cantităților vândute de
cei doi duopoliști:
q(q1 , q2 )  q1 (q2 )  q2 (q1 )
Funcția de cerere a pieței este, deci:
p  a  b(q1 (q2 )  q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1  q1 (q2 )  q12 (q2 )
C2  q2 (q1 )  q22 (q1 )
s-a presupus că firmele au funcții de cost pătratice, convexe,
 ,   0,  ,   0 .
Menționăm că în teoria costurilor, funcțiile de cost în argument
output, trebuie să fie convexe, respectiv Ci(qi )  0, i  1,2 .

Pentru a nu complica scrierea,renunțăm pentru moment la

argumente, reținând faptul că q1 (q2 ) și. q2 (q1 )
Venitul firmelor, cifra de afaceri:
V1  p  q1  (a  b(q1  q2 )) q1  aq1  bq12  bq2  q1
V2  p  q2  (a  b(q1  q2 )) q2  aq2  bq22  bq1q2

Fiecare firmă își maximizează profitul.

Funcțiile de profit sunt:
 1  V1  C1  aq1  bq12  bq2 q1  q1  q12  q1 (a   ) 
 q12 (b   )  bq2 q1
 2  V2  C2  aq2  bq22  bq1q2  q2  q22  q2 (a   ) 
 q22 (b   )  bq1q2
Condiția de maximizare a profitului este:

 1q  (a   )  2q1 (b   )  bq2  bq1q2 q  0

1 1

 2 q  (a   )  2q2 (b   )  bq1  bq 2 q1q  0

2 2

 1 este derivata funcției q2 în raport cu q1 , respectiv reacția firmei 2,

q 2q
atunci cînd firma 1 își crește oferta cu o unitate.
 2 este derivata funcției q1 în raport cu q2 , respectiv reacția firmei 1,
q1q
atunci cînd firma 2 îșă crește oferta cu o unitate.

16
  1 și
q 2q  2 sunt anticipări, conjecturi.
q1q
Cournot presupune initial că aceste anticipări sunt zero, adică un
comportament naiv, care înseamnă că firma își crește oferta și presupune
că duopolistul competitor nu-și va mări oferta ca răspuns, deci q2 q1  0
și q1q2  0 .
Echilibrul este deci dat de relațiile:
 1q  (a   )  2q1 (b   )  bq2  0
1

 2 q  (a   )  2q2 (b   )  bq1  0
2

Funcțiile de reacție ale celor doi oligopoliști sunt:

b (a   )
q1   q2 
2(b   ) 2(b   )
b (a   )
q2   q1 
2(b   ) 2(b   )

Funcțiile de reacție sunt două drepte cu pantă negativă.

Aplicație numerică 1:
Considerăm o piață cu două firme care se confruntă cu o funcție de cerere
a pieței estimată:
p  20  5(q1 (q2 )  q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1  3q1 (q2 )  1,5q12 (q2 )
C2  2q2 (q1 )  2,5q22 (q1 )
Dorim să calculăm și să reprezentăm funcțiile de reacție ale
firmelor.

 1  V1  C1  pq1  C1  23q1  6,5q12  5q2 q1

 2  V2  C2  pq2  C2  22q2  7,5q22  5q1q2

17
 1  23  13q1  5q2  5q1 q2 q
1

 2  22  15q2  5q1  5q2 q1q2

Considerăm cazul anticipărilor zero (comportamentul naiv): q2 q1  0 și

q1q  0 .
2

 1  23  13q1  5q2  0
 2  22  15q2  5q1  0
Funcțiile de reacție sunt:
5 23
q1   q2   0,38q2  1,769
13 13
5 22
q2   q1   0,33q1  1,47
15 15
Echilibrul pieței este:
q1  1,384
q2  1,014

Curbele de reacție și echilibrul pieței de duopol.

Modelul de duopol fundament de Augstin Cournot arătă că jocul are un
echilibru unic atunci când funcția de cerere este liniară.
Procesul dinamic de atingere a echilibrului:
Presupunem că initial, duopolistul 1 își fixează nivelul producției la

q1  0,5

Deviația: q1  q1  0,5  1,384   0,884
Decizia duopolistului 2, va fi
q2  0,33  0,5  1,47  1,305

Deviația: q 2  q 2  1,305  1,014  0,021
În etapa următoare, dacă duopolisul 2 a fixat q 2  1,305 , duopolistul 1 va
fixa:

18
q1  0,38  1,305  1,769  1,2731
q1  q1  1,2731  1,384   0,1109
Răspunsul duopolistului 2 va fi:
q2  0,33  1,2731  1,47  1,05
q 2  q 2  1,05  1,014  0,06
Duopolistul 1 va răspunde:
q1  0,38  1,05  1,769  1,37
q1  q1  1,37  1,384   0,014
Duopolistul 2:
q2  0,33  1,37  1,47  1,02
q 2  q 2  1,02  1,014  0,006
Duopolistul 1 va răspunde:
q1  0,38  1,02  1,769  1,3814
q1  q1  1,3814  1,384   0,0026
Analizând deviațiile de la valorile de echilibru, observaăm că procesul
converge către echilibru.

Modelul a fost criticat:

1. Comporatmendul duopoliștilor este naiv: fiecare presupune că
schimbarea propriei cantități, nu va afecta decizia de cantitate a
competitorului.
2. Strategiile competitorilor sunt de cantitate, nu de preț. În cazul în
care duopoliștii își formulează strategii de preț, echilibrul este total
diferit.
3. Ne punem problema, ce se întâmplă dacă duopoliștii își formulează
anticipări relative la strategiile competitorului?

Considerăm acum că anticipările duopoliștilor nu sunt zero, adică

duopoliștii nu mai au un comportament naiv și vor presupune că vor
anticipa creșterea producției competitorului, ca urmare a creșterii propriei
producții.
Înițial vom presupune că q2 q  1 reacția duopolistului 2,la creșterea
1

producției duopolistului 1 cu o unitate, va fi chiar de o unitate. Asemenea

q1q2  1
 1q  (a   )  2q1 (b   )  bq2  bq1q2 q  0
1 1

 2 q  (a   )  2q2 (b   )  bq1  bq 2 q1q  0

2 2

19
 1q  (a   )  2q1 (  )  bq2  0
1

 2 q  (a   )  2q2 ( )  bq1  0
2

Funcțiile de reacție vor fi:

b (a   )
q1   q2 
2(  ) 2(  )
b (a   )
q2   q1 
2( ) 2( )
Iar echilibrul va fi:
1  b  a    (a   ) 
q1     
b 2  2(  )  2  2(  ) 
1
4
b  (a   )
q 2   q1 
2( ) 2( )

Pentru exemplul nostru, calculați noul echilibru și ilustrați procesul

dinamic de atingere a echilibrului pentru anticipările q2 q1  1 , q1q  1 , în
2

ipoteza că primul duopolist își va incepe activitatea cu q1  0,5

Reprezentați grafic noile funcții de reacție.

20