PARTEA SPECIALĂ

I. Scopul cercetării

Prin intermediul acestui studiu se dorește realizarea unei analize a stilului de coping
și a comorbidității anxios-depresive în perioada stării de urgență din cadrul pandemiei
COVID-19 la studenții Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara. Cercetarea are
la baza trei chestionare care au fost aplicate unui număr total de 102 participanți, aceștia
fiind ulterior împărțiți în trei loturi distincte: Medicină Generală, Medicină Dentară și
Asistență Medicală Generală.

Obiective:
1. Recunoașterea principalelor stiluri de coping din cadrul celor trei loturi
distincte;
2. Analiza si interpretarea nivelului de anxietate resimțit in randul celor trei loturi;
3. Analiza si interpretarea nivelului de depresie resimțit in randul celor trei loturi;
4. Compararea si interpretarea rezultatelor finale intre cele trei loturi

Material și metodă

a) Designul cercetării

În ceea ce privește designul acestei cercetări, se poate menționa faptul că acesta este
de tip nonexperimental. În scopul prelucrării statistice a datelor obținute și a producerii de
grafice și tabele s-a utilizat programul de calcul de tip tabelar Microsoft Excel 2010,
formularul fiind aplicat o singură dată.

b) Participanții

La realizarea acestui studiu de cercetare au participat un numar de 102 studenți din

cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, acestia fiind împărțiți în trei
loturi distincte în funcție de facultatea la care studiază; Medicină Generală, Medicină
Dentară și Asistență Medicală Generală.
 II. Instrumente utilizate

În ceea ce privește instrumentele aplicate pentru elaborarea părții speciale ale

acestei lucrări de licență, principalele scale psihiatrice utilizate sunt:

1. PHQ-9 Patients Health Questionnaire 9 (detaliat in ANEXA 1)

2. GAD-7 Generalized Anxiety Disorder 7 ( detaliat in ANXEXA 2)
3. Chestionarul COPE ( detaliat in ANXEXA 2)

Cele trei chestionare vizează Depresia, Anxietatea și Copingul și, totodată, modul în care
studenții Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara gestionează
situațiile stresante în perioada pandemiei COVID-19. Colectarea rezultatelor de tip
numeric și analiza acestora a fost realizată în funcție de fiecare scală în parte.
 III. Rezultate

Analiza și interpretarea cantitativă a rezultatelor :

a) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara în funcție de nivelul de Depresie la nivel global (PHQ-9)

Tabelul nr. 1

Nivelul de depresie al studenților

Nivel Depresie Procentaj Frecvență
Depresie Minimă 24.50% 25
Depresie Ușoară 30.39% 31
Depresie Moderată 26.47% 27
Depresie Moderat-Severă 12.74% 13
Depresie Severă 5.88% 6
Total 100.00% 102

În ceea ce privește nivelul de depresie, 24.50% din totalul participanților la cercetare au

prezentat Depresie Minimă, 30.39% dintre aceștia au prezentat Depresie Ușoară, 26.47%
au prezentat Depresie Moderată, 12.74% au prezentat Depresie Moderat-Severă, iar 5.88%
din participanți au prezentat cel mai înalt nivel de depresie, și anume, Depresia Severă.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr.2

Sales
Depresie Minimă
6% Depresie Ușoară
13% 25%
Depresie Moderată
Depresie Moderat-Severă
26% Depresie Severă
30%

Așadar, 18.62% din cazuri au prezentat depresie de intensitate moderat-severă, respectiv

severă, iar 81.36 din cazuri au prezentat depresie de intensitate minimă până la ușoară.
 b) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara în funcție de nivelul de Depresie la studenții din cadrul Facultății de
Medicină Generală (PHQ-9)

Tabelul nr. 3

Nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Medicină Generală

Nivel Depresie Procentaj Frecvență

Depresie Minimă 14.70% 5
Depresie Ușoară 23.52%-2600 8
Depresie Moderată 35.29% 12
Depresie Moderat-Severă 23.55% 8
Depresie Severă 2.94% 1
Total 100.00% 34
În ceea ce privește nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Medicină
Generală, 14.70% din totalul participanților la cercetare au prezentat Depresie Minimă,
23.52% dintre aceștia au prezentat Depresie Ușoară, 35.29% au prezentat Depresie
Moderată, 23.55% au prezentat Depresie Moderat-Severă, iar 2.94% din participanți au
prezentat cel mai înalt nivel de depresie, și anume, Depresia Severă.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr.4

Sales
Depresie Minimă
3% 15% Depresie Ușoară
24%
Depresie Moderată
24% Depresie Moderat-Severă
35% Depresie Severă

În acest caz, în proporție de 35.29% dintre participanți manifestă simptomele Depresiei

Moderate, care presupune elaborarea unui plan de tratament, fiind luată în considerarea
consiliera psihologică și tratamentul medicamentos eliberat pe bază de rețetă. 26.49%
dintre aceștia, cumulat, prezintă depresie de intensitate moderat-severă, respectiv severă,
care necesită intervenție terapeutică psihiatrică.
 c) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara în funcție de nivelul de Depresie la studenții din cadrul Facultății de
Medicină Dentară (PHQ-9)

Tabelul nr. 5

Nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Medicină Dentară

Nivel Depresie Procentaj Frecvență
Depresie Minimă 23.52% 8
Depresie Ușoară 35.29%-2600 12
Depresie Moderată 29.41% 10
Depresie Moderat-Severă 2.94% 1
Depresie Severă 8.82% 3
Total 100.00% 34

În ceea ce privește nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Medicină

Dentară, 23.52% din totalul participanților la cercetare au prezentat Depresie Minimă,
35.29% dintre aceștia au prezentat Depresie Ușoară, 29.41% au prezentat Depresie
Moderată, 2.94% au prezentat Depresie Moderat-Severă, iar 8.82% din participanți au
prezentat Depresie Severă.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr.6

Depresia Stoma
Depresie Minimă
3% 9% Depresie Ușoară
24%
Depresie Moderată
29% Depresie Moderat-Severă
Depresie Severă
35%

În acest caz, în proporție de 29% dintre participanți manifestă simptomele Depresiei

Moderate, iar aproximativ 12% dintre aceștia, cumulat, prezintă depresie de intensitate
moderat-severă, respectiv severă, care necesită intervenție terapeutică psihiatrică.
 d) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara în funcție de nivelul de Depresie la studenții din cadrul Facultății de
Asistență Medicală Generală (PHQ-9)

Tabelul nr. 7

Nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Asistență Medicală Generală

Nivel Depresie Procentaj Frecvență

Depresie Minimă 35.29% 12
Depresie Ușoară 32.35% 11
Depresie Moderată 14.70% 5
Depresie Moderat-Severă 11.76% 4
Depresie Severă 5,88% 2
Total 100.00% 34
În ceea ce privește nivelul de depresie al studenților din cadrul Facultății de Asistență
Medicală Generală, 35.29% din totalul participanților la cercetare au prezentat Depresie
Minimă, 32.35% dintre aceștia au prezentat Depresie Ușoară, 14.70% au prezentat
Depresie Moderată, 11.76% au prezentat Depresie Moderat-Severă, iar 5.88% din
participanți au prezentat Depresie Severă.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr.8

Depresie AMG
6% Depresie Minimă
12% Depresie Ușoară
35%
Depresie Moderată
15% Depresie Moderat-Severă
Depresie Severă
32%

În acest caz se poate observa faptul că, în proporție de 32% din participanți prezintă
simptomele caracteristice Depresiei Ușoare, iar aproximativ 18% dintre aceștia prezintă
Depresie Moderat-Severă, respectiv Severă.
 e) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara în funcție de nivelul de Depresie comparativ la studenții din cadrul
Facultății de Asistență Medicală Generală (PHQ-9) ?

În ceea ce privește nivelul de Depresie comparativ, se poate menționa faptul că acesta

aduce în prim plan compararea rezultatelor obținute în urma analizei celor trei loturi
distincte; Medicină Generală, Medicină Dentară și Asistență Medicală Generală.

Tabelul nr. 9

Medicină Generală Medicină Dentară Asistență Medicală

Generală
Nivel Procentaj Frecvență Procentaj Frecvență Procentaj Frecvență
Depresie

Depresie 14.70% 5 23.52% 8 35.29% 12

Minimă

Depresie 23.52%- 8 35.29%- 12 32.35% 11

Ușoară 2600 2600

Depresie 35.29% 12 29.41% 10 14.70% 5

Moderată

Depresie 23.55% 8 2.94% 1 11.76% 4

Moderat-
Severă
Depresie 2.94% 1 8.82% 3 5,88% 2
Severă

Total 100.00% 34 100.00% 34 100.00% 34

Prin urmare, se poate observa că, în ceea ce privește situația studenților din cadrul
Facultății de Medicină Generală, procentajul raportat la Depresia Minimă este de 17.70%,
în timp ce Facultatea de Medicină Dentară aduce în prim plan un procentaj mai mare, de
23.52%. Se constată astfel că, numărul studenților care manifestă simptomele Depresiei
Minime este mai mare în cazul studenților din cadrul Facultății de Medicină Dentară
comparativ cu cel indicat în prima categorie. Cu toate acestea, studenții din cadrul
Facultății de Asistență Medicală Generală prezintă un procentaj de 35.29% când vine
vorba de Depresie Minimă, ceea ce sugerează că numărul participanților care prezintă
simptomele acestei afecțiuni este ridicat, iar frecvența de 12 putând fi considerată un
maximum.
Referitor la situația studenților în ceea ce privește Depresia Ușoară, conform tabelului de
mai sus, se poate observa că, Facultatea de Medicină Dentară indică un procent de 35.29%,
cu o frecvență de 12, în timp ce studenții din cadrul Facultății de Asistență Medicală
Generală prezintă un indice mai mic, de 32.35%, cu o frecvență de 11. În cadrul Facultății
de Medicină Generală, însă, procentul este de 23.52%, cu o frecvență de 8.
Procentele raportate la Depresia Moderată variază, de asemenea, în funcție de fiecare din
cele trei loturi. (facultăți) Așadar, în ceea ce privește Facultatea de Medicină Generală,
aceasta indică un procent de 35.29%, cu o frecvență de 12. În cadrul Facultății de Medicină
Dentară, procentajul studenților care prezintă simptomele Depresiei Moderate este de
29.41, cu o frecvență de 9, deci, în scădere față de cel indicat în prima categorie. Facultatea
de Asistență Medicală Generală aduce în prim plan un procentaj de 14.70%, cu o frecvență
de 5. Astfel, se poate constata că, numărul studenților din cadrul Facultății de Medicină
Generală care prezintă simptomele Depresiei Moderate este cel mai mare comparativ cu
restul, fapt care presupune elaborarea unui plan de tratament din partea specialistului.
În cazul Depresiei Moderat-Severă, studenții din cadrul Facultății de Medicină Generală
reprezintă un procent maxim de 23.55%, cu o frecvență de 8, comparativ cu studenții din
cadrul Facultății de Medicină Dentară care aduc în prim plan un procent minim de 2.94%.
Prin urmare, în acest caz, se recomandă tratament din partea medicului de specialitate.
În ceea ce privește Depresia Severă, se poate spune că, studenții din cadrul Facultății de
Medicină Dentară prezintă simptomele acestei boli în procent de 8.82%, acesta putând fi
considerat un maxim comparativ cu studenții din cadrul Facultății de Medicină Generală
care aduc în prim plan un procent de 2.94% și cei ai Facultății de Asistență Medicală
Generală care prezintă un procent de 5.88%.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 10

12 12 12
12 11
10
10
8 8 8
8

6 5 5
4
4 3
2
2 1 1

Medicină Generală Medicină Dentară Asistență Medicală Gererală

 Conform ilustrației de mai sus, se poate constata că, în ceea ce privește Depresia
Minimă, studenții din cadrul Facultății de Asistență Medicală Generală sunt cel mai
mult vizați, în timp ce studenții din cadrul Facultății de Medicină General reprezintă un
procent minim. In raport cu Depresia Ușoară, cel mai ridicat procent este dat de
studenții Facultății de Medicină Dentară, minimul fiind reprezentat tot de Medicina
Generală. În ceea ce privește Depresia Moderată, maximul este atins de către studenții
din cadrul Facultății de Medicină Generală, iar minimul fiind atins de cei din cadrul
Facultății de Asistență Medicală Generală.
Conform graficului de mai sus, s-a constatat că, Depresia Moderat-Severă vizează cel
mai mult studenții Facultății de Medicină Generală cu un indice de 8, și cel mai puțin
studenții din cadrul Facultății de Medicină Dentară, cu un indice de 1. Depresia severă,
în schimb, vizează considerabil studenții Facultății de Medicină Generală, fapt care
duce la necesitatea aplicării unui tratament psihiatric.

f) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara în funcție de nivelul de Anxietate la nivel global (GAD-7)

Tabelul nr. 11

Nivelul de anxietate al studenților la nivel global

Nivel Anxietate Procentaj Frecvența

Anxietate Minimă 38.23% 39
Anxietate Ușoară 28.43% 29
Anxietate Moderată 16.66% 17
Anxietate Severă 16.66% 17
Total 100.00% 102

În ceea ce privește nivelul de anxietate, 38.23% din totalul participanților la

cercetare au prezentat Anxietate Minimă, 28.43% au prezentat Anxietate Ușoară, 16.66%
au prezentat Anxietate Moderată iar 16.66% au prezentat cel mai înalt nivel de anxietate,
Anxietate Severă.
 Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 12

Sales
Anxietate Minimă
17%
Anxietate Ușoară
38%
17% Anxietate Moderată
28% Anxietate Severă

În acest caz, se poate observa că în proporție de aproximativ 66% din participanți prezintă
simptomele caracteristice Anxietății Minime și Ușoare. În proporție de 34% dintre aceștia,
prezintă Anxietate Moderată, respectiv Severă care necesită intervenție terapeutică.

g) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara în funcție de nivelul de Anxietate la studenții din cadrul Facultății de
Medicină Generală (GAD-7)

Tabelul nr. 13

Nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de Medicină Generală

Nivel Anxietate Procentaj Frecvența

Anxietate Minimă 23,52% 8
Anxietate Ușoară 35.29% 12
Anxietate Moderată 26.47% 9
Anxietate Severă 14.70% 5
Total 100.00% 34

În ceea ce privește nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de

Medicină Generală, 23.52% din totalul participanților la cercetare au prezentat Anxietate
Minimă, 35.29% au prezentat Anxietate Ușoară, 26.47% au prezentat Anxietate Moderată
iar 14.70% au prezentat cel mai înalt nivel de anxietate, Anxietate Severă.
Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 14

Sales Anxietate Minimă

15% 24% Anxietate Ușoară
Anxietate Moderată
26%
35% Anxietate Severă

În acest caz, se poate observa că în proporție de aproximativ 59% din participanți prezintă
simptomele caracteristice Anxietății Minime și Ușoare. În proporție de 41% dintre aceștia,
prezintă Anxietate Moderată, respectiv Severă care necesită intervenție terapeutică.

h) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara în funcție de nivelul de Anxietate la studenții din cadrul Facultății de
Medicină Dentară (GAD-7)

Tabelul nr. 15

Nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de Medicină Dentară

Nivel Anxietate Procentaj Frecvența
Anxietate Minimă 50.00% 17
Anxietate Ușoară 20.58% 7
Anxietate Moderată 8.82% 3
Anxietate Severă 20.58% 7
Total 100.00% 34

În ceea ce privește nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de Medicină

Dentară, 50% din totalul participanților la cercetare au prezentat Anxietate Minimă,
20.58% au prezentat Anxietate Ușoară, 8.82% au prezentat Anxietate Moderată iar 20.58%
au prezentat cel mai înalt nivel de anxietate, Anxietate Severă.
Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 16

Sales
21% Anxietate Minimă
Anxietate Ușoară
9% 50% Anxietate Moderată
Anxietate Severă

21%

În acest caz, se poate observa că în proporție de aproximativ jumătate din participanți

(50%) prezintă simptomele caracteristice Anxietății Minime, iar 20% din total prezintă
Anxietate Ușoară. În proporție de 30% dintre aceștia, prezintă Anxietate Moderată,
respectiv Severă care necesită intervenție terapeutică.

i) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara în funcție de nivelul de Anxietate la studenții din cadrul Facultății
de Asistență Medicală Generală (GAD-7)

Tabelul nr. 17

Nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de Asistență Medicală Generală

Nivel Anxietate Procentaj Frecvența

Anxietate Minimă 41.17% 14
Anxietate Ușoară 29.41% 10
Anxietate Moderată 14.70% 5
Anxietate Severă 14.70% 5
Total 100.00% 34

În ceea ce privește nivelul de anxietate al studenților din cadrul Facultății de Asistență

Medicală Generală, 41.17% din totalul participanților la cercetare au prezentat Anxietate
Minimă, 29.41% au prezentat Anxietate Ușoară, 14.70% au prezentat Anxietate Moderată
iar 14.70% au prezentat cel mai înalt nivel de anxietate, Anxietate Severă.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 18

 Sales
15% Anxietate Minimă
Anxietate Ușoară
15% 41%
Anxietate Moderată
Anxietate Severă
29%

În acest caz, se poate observa că în proporție de aproximativ 70% din participanți prezintă
simptomele caracteristice Anxietății Minime, iar procentul identificat în raport cu
Anxietatea Moderată și Severă la studenții din cadrul Facultății de Asistență Medicală
Generală este același. (~15%).

j) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara

la nivel comparativ

În ceea ce privește nivelul de Anxietate comparativ, se poate menționa faptul că acesta

aduce în prim plan compararea rezultatelor obținute în urma analizei celor trei loturi
distincte; Medicină Generală, Medicină Dentară și Asistență Medicală Generală.

Tabelul nr. 19

Medicină Generală Medicină Dentară Asistență Medicală

Gererală
Nivel Procentaj Frecvența Procentaj Frecvența Procentaj Frecvența
Anxietate
Anxietate 23,52% 8 50.00% 17 41.17% 14
Minimă
Anxietate 35.29% 12 20.58% 7 29.41% 10
Ușoară
Anxietate 26.47% 9 8.82% 3 14.70% 5
Moderată
Anxietate 14.70% 5 20.58% 7 14.70% 5
Severă
Total 100.00% 34 100.00% 34 100.00% 34

Conform tabelului nr 19, se poate constata că, în ceea ce privește Anxietatea Minimă, cel
mai mult vizați sunt studenții din cadrul Facultății de Medicină Dentară, cu un procent de
50%, urmând ulterior studenții Facultății de Asistență Medicală Generală, cu un procent de
41.17%. Cel mai puțin vizați când vine vorba de Anxietatea Minima sunt studenții din
cadrul Facultății de Medicină Generală, cu un procent de 23.52%. Stundenții care prezintă
cel mai mult simptomele Anxietății Ușoare sunt cei ai Facultății de Medicină Generală care
aduc în prim plan un procent de 35.29%, și cel mai puțin vizați sunt cei ai Facultății de
Medicină Dentară cu un procent de 20.58%.
În ceea ce priveste Anxietatea Moderată, Facultatea de Medicină Generală ocupă un loc
semnificativ cu un procent de 26.47%, acesta putând fi considerat un maxim comparativ cu
indicele prezentat de către studenții de la Facultatea de Medicină Dentară și Asistență
Medicală Generală. Se poate observa faptul că, cel mai puțin vizați raportat la Anxietatea
Moderată sunt studenții din cadrul Facultății de Medicină Dentară, cu un procent minim de
8.82%. Studenții din cadrul Facultăților de Medicină Generală și Asistență Medicală
Generală, care prezintă simptomele Anxietății Severe, aduc în prim plan acelasi procentaj,
14.70%, în timp ce studenții din cadrul Facultății de Medicină Dentară, sunt cel mai mult
vizați, reprezentând un procent maxim de 20.58%.

Datele obținute sunt ilustrate în figura nr. 20

18 17

16
14
14
12
12
10
10 9
8
8 7 7

6 5 5 5

4 3

0
Anxietate Minimă Anxietate Ușoară Anxietate Moderată Anxietate Severă

Medicină Generală Medicină Dentară Asistență Medicală Gererală

Prin urmare, conform graficului de mai sus, se poate constata că, studenții din cadrul
Facultății de Medicină Dentară prezintă cel mai mult simptomele Anxietății Minime, cel
mai puțin vizați fiind studenți ai Facultății de Medicină Generală. În ceea ce privește
Anxietatea Ușoară, Medicina Generală ocupă un loc semnificativ cu un indice maxim de
12, minimul de 7 fiind reprezentat de către studenții din cadrul Facultății de Medicină
Dentară. Anxietatea Moderată vizează cel mai mult studenții Facultății de Medicină
Generală cu un indice maxim de 9, minimul fiind reprezentat de către studenți ai Facultății
de Medicină Dentară. În ceea ce privește Anxietatea Severă, studenții Facultății de
Medicină Dentară ocupă primul loc, cu un indice de 7, în timp ce Facultățile de Medicină
Generală și Asistență Medicală Generală fiind la egalitate, cu un indice de 5.
k) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara la nivel global care vizează strategiile de Coping
 Figura nr. 21

18 15.68
16 14.3
14 12.33 12.41
12 10.33 10.41 10.69 10.51 9.65
10 8.63 9.23 8.77
8
6 4.66 3.73
4
2
0
tiv ea te e al na
l vă re
a
re
a lă ie lă lă nt
e
ac car r en țiun ent io ziti ta g a o na e lig n ta n ta e
l ac ț o i r e e am
gu ifi nc
u m o ep e oț
in lan co e la s tru - em e ap a cc 9 .n
e m s pre
ea m rtam edic
p p in l r 8. at
co 2. or d
al-
ia ta a
re
a
vit po -m
1. ă țil r ea ci soc p re ca re ta s i o m ol
iv t e o i r r n a c co
țin is lu te că ie p ea al
acti . re u lu rtu rein es . or 1 2. t at la
t o d i a
ea 4 or su
p 7. 10
. 11 as
iv re
ar up a p r ge
in s e . cu
eli
m
re
a ar 13 re
. ta ă ut .
3
că
u
6.
c 14
5.

Series 1

Figura nr. 22

Sales
1. copingul activ 2. planificarea
3. eliminarea activităților concurente
7%3% 3% 4. reținerea de la acțiune
6%
7% 10%
5. căutarea suportului social-instrumental 6. căutarea suportului social-emoțional
7. reinterpretarea pozitivă 8. acceptarea 9%
9. negarea 10. descărcarea emoțională
11. orientarea spre religie 12. pasivitatea mentală
11%
13. pasivitatea comportamentală 14. recurgerea la alcool-medicamente
7%

6% 9% 7%
8% 7%

În ceea ce privește Copingul global, conform ilustrației de mai sus se poate remarca faptul
că, descărcarea emoțională este cea mai des folosită strategie de Coping, cu un indice de
15.68. Copingul activ, de asemenea, este o strategie des utilizată de către participanti,
indicele fiind de 14.3 Eliminarea activităților concurente este utilizată la nivel global în
proporție de 9% cu un indice de 12.33, fapt care sugerează că această strategie este folosită
destul de des. De asemenea, tot cu un indice mediu, de 12.41, este utilizată reinterpretarea
pozitivă ca strategie de Coping, iar cea mai puțin utilizată strategie este cea referitoare la
consumul de alccol și droguri în scopul diminuării stării de stres.

l) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din

Timișoara, specializarea Medicină Generală, care vizează strategiile de Coping

Figura nr. 23

18 16.79
16 13.94
14 12.73 12.38
12 11.17 10.85 10.55
9.79 8.94 9.85 9.79
10 8.61
8
6 4.94 4.14
4
2
0
v a
nt
e e al na
l ă a a ală igi
e lă lă nt
e
acti
ca re
r e țiun ent io zitiv ta re a re n e l n ta n ta e
ul fi u ac m oț o ep eg oț
io r e e m
ing la ni onc la tru em ap cc .n m pre a m
tam dica
p p c e s l- e a 9 e s e r e
co 2. r a d ial-i
n
cia ar 8. a a at po
1. țilo r e so r et are a re i vit m o l-m
ită ține c p rc t s o o
is
o ui te
r
că
n a c
alc
ctiv r e lu r tul in es o rie 2 .p
atea la
aa 4. tu o re d . 1 it a
re or sup 7. 1 0. 11 asiv e re
a p p g
in su ea 3. cu
r
elim r ea tar 1 r e
3. ta ău .
c ău 6 .c 14
5.

Series 1

Figura nr. 24
 Sales
1. copingul activ 2. planificarea
3% 3%
3. eliminarea activităților concurente 4. reținerea
7% 6%de la acțiune
7% social-instrumental 10%
5. căutarea suportului 6. căutarea suportului social-emoțional
7. reinterpretarea pozitivă 8. acceptarea 9%

9. negarea 10. descărcarea emoțională

11. orientarea spre religie 12. pasivitatea mentală
12%
13. pasivitatea comportamentală 14. recurgerea la alcool-medicamente
7%

6% 9% 8%
7% 8%

În ceea ce privește studenții din cadrul Facultății de Medicină Generală, cea mai des
utilizată strategie de Coping este dată de descărcarea emoțională, cu un indice de 16.79,
urmând Copingul activ, cu un indice de 13.94. Printre cele mai rar utilizate strategii de
coping se enumeră și negarea, cu un indice de 8.94, iar cea mai puțin folosită strategie de
coping la care se apelează în acest caz este recurgerea la consumul de alcool și droguri.
m) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara, specializarea Medicină Dentară (Stomatologie), care vizează strategiile de
Coping

Figura nr. 25
15.88
16 14.61 12.79 11.11 11.32 12.41 10.79
12 9.14 8.73 8.85 10.29 10
8 4.47 3.61
4
0

Series 1

Figura nr. 26

Sales
1. copingul activ 2. planificarea
3. eliminarea activităților concurente 4. reținerea de la acțiune
3% 3% 6% suportului social-emoțional
5. căutarea suportului7%social-instrumental 10%6. căutarea
7%
7. reinterpretarea pozitivă 8. acceptarea
9%
9. negarea 10. descărcarea emoțională
11. orientarea
11%spre religie 12. pasivitatea mentală
13. pasivitatea comportamentală 14. recurgerea la alcool-medicamente
6%

6%
9% 8%
7% 8%

În ceea ce privește Copingul strict referitor la studenții din cadrul Facultății de Medicină
Dentară, în urma ilustrației de mai sus, se poate constata că, cea mai des strategie de
coping utilizată este descărcarea emoțională, cu un indice de 15.88, urmând copingul activ,
cu un indice de 14.61. Reinterpretarea pozitivă, este, de asemenea, frecvent utilizată de
către studenți, indicele fiind de 12.41. Pasivitatea și recurgerea la consumul de alcool și
droguri sunt două dintre cel mai puțin utilizate strategii de coping, indicele fiind de 4.47,
respectiv 3.61.
n) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara, specializarea Asistență Medicală Generală, care vizează strategiile de Coping
Figura nr. 27

16 14.35 16.79
14 12.41
12 11.5 10.67 11.23
10 9.11 8.64 9.02 8.58 9.14
8.14
8
6 4.55
4 3.47
2
0
tiv ea te ne al al vă ea ea lă ie lă lă te
ac car r en țiu ent ion ziti tar g ar o na e lig nta n ta en
l c ț i r e e am
gu ifi cu a m o po ccep .n
e oț e
p in lan con e la stru l-em rea a 9 em s pr ea m rtam edic
p . t
co 2. or d -in ia ta 8 a ea ta po l-m
1. ă țil r ea cial soc p re ca re tar sivi o m o
e i o
vit ețin so lu nt
er ăr rie
n
.p
a ac alc
acti r lui r tu ei e sc
. o 1 2 t ate la
a 4. or
tu po 7.
r .d 11 siv
i ea
a re p su 10 a ger
in s u a . p ur
lim ea re 13 ec
e r u ta . r
3. a că
ut 14
. că 6.
5

Series 1

Figura nr. 28
 Sales
1. copingul activ 2. planificarea
3. eliminarea activităților concurente
7%3% 3% 4. reținerea de la acțiune
11% 6%
8%
5. căutarea suportului social-instrumental 6. căutarea suportului social-emoțional
7. reinterpretarea pozitivă 8. acceptarea
9%
9. negarea 10. descărcarea emoțională
11. orientarea spre religie 12. pasivitatea mentală
11%
13. pasivitatea comportamentală 14. recurgerea la alcool-medicamente
7%

6% 9% 6%
8% 7%

În cazul studenților din cadrul Facultății de Asistență Medicală Generală, cea mai des
utilizată strategie de Coping este Descărcarea emoțională, cu un indice de 16.79, urmând
Copingul Activ cu un indice de 14.35. Reinterpretarea pozitivă face parte din strategiile de
coping utilizate de către studenți la nivel mediu, cu un indice de 12.41. Eliminarea
activităților concurente și orientarea spre religie, ca strategii de coping, sunt utilizate mai
puțin, în proporție de 8%, respectiv 7%, avand ca indici 11.5 și 11.23. Și în acest caz, cea
mai puțin utilizată strategie de coping este dată de recurgerea la consumul de alcool și
droguri, cu un indice minim de 3.47.
o) Distribuția studenților din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din
Timișoara, specializarea Asistență Medicală Generală, care vizează Copingul
Comparativ

Figura nr. 29

Chart Title
14. recurgerea la alcool-medicamente
13. pasivitatea comportamentală
12. pasivitatea mentală
11. orientarea spre religie
10. descărcarea emoțională
9. negarea
8. acceptarea
7. reinterpretarea pozitivă
6. căutarea suportului social-emoțional
5. căutarea suportului social-instrumental
4. reținerea de la acțiune
3. eliminarea activităților concurente
2. planificarea
1. copingul activ
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Asistență Medicală Gererală Medicină Dentară Medicină Generală

În concluzie, conform figurii cu numarul 29 , în ceea ce privește copingul comparativ, se

poate constata că, atât în cazul Facultății de Medicină Generală cât și în cazul Facultăților
de Medicină Dentară și Asistență Medicală Generală, Descărcarea Emoționala este cea mai
des folosita strategie de coping. Copingul activ își menține poziția, urmând ca strategie
utilizată de către studenți, după Descărcarea Emoțională. Toate cele trei loturi aduc în prim
plan faptul că, recurgerea la consumul de alcool și droguri ca strategie de coping este cel
mai puțin utilizată.