UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA

FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ȘI TEOLOGIE

Herneacova
Arheologia peisajului
Studentă: Geamănu Cristina

TIMIȘOARA
2016
 Introducere

În această lucrare mi-am propus să obțin o imagine cât mai exacta a fortifica ției de la
Herneacova și a vieții din acea perioadă. Am încercat de asemenea, să prezint relația dintre om și
mediul geografic, al habitatului, și relaționarea sitului archeologic cu geomorfologia locului
pentru a dobândi o viziune de ansamblu asupra locuirii umane din timpul Epocii Fierului.

Am început cu descrierea sitului archeologic văzut în teren, apoi utilizând hărți și

bibliografie am prezentat relația dintre peisaj și situl arheologic și om și mediu folosind cele patru
grupe de metode de analiză specifice Arheologiei pesajului.
 Herneacova – Arheologia peisajului

Situl se află în zona vestică a Dealurilor Lipovei ocupând extremitatea nordică a Dealului
Pavloviţa și se alfă la o altitudine de 192,6 m. La nord de sit este pârâul Băcin.

Este o zonă de deal cu pășuni și păduri de foioase. Pășunile erau acoperite de o iarbă mică
și destul de uscată, posibil din cauza secetei și a anotimpului. Pădurea de stejar este una mai rară,
dar în unele locuri este mai greu de pătruns în ea din cauza spinilor. În pădure se găsesc ciuperci
și urme de animale. De asemenea în trecut pădurea ocupa o zonă mai mare. Mai apar și scaieți și
măceși. Se pot observa și multe drumuri de plai.

Așezarea deschisă se află la sud de fortificație, imediat înainte de sanțul de apărare. Ceea
ce permitea locuitorilor acesteia să se adăpostească ușor și rapid în interiorul fortificației în caz de
pericol. Are aproape și de resurse: apă, pădura care oferă atât lemn pentru focuri și construit, cât
și o sursă de hrană. Locuitorii așezării se puteau bucura de lumina și căldura solară de la răsărit
până la apus.

Fortificaia este amplasată pe platoul unui deal și este fortificată pe toate laturile: în sud cu
șanț încă vizibil, iar pe laturile est, nord și vest printr-o platformă de luptă circulară, care
înconjoară dealul la jumătatea pantei și urcă circular spre sit. Această platformă de luptă este
posibil să fi străbătut un drum antic. Fortificația este amplasată strategic, controlând accesul de-a
lungul văii Pârâului Băcin, are o mare vizibilitate și este pe o zonă înaltă ceea ce îi pernite să fie
mai ușor de apărat. La fel ca și așezarea deschisă se bucură de lumina și căldura soarelui de la
răsărit până la apus.

S-a făcut o săpătură arheologică pe șanțul fortificației, între cele două așezări.

Sentimentul creat de vizitarea sitului a fost de libertate și bucurie de a mă afla în natură,

departe de oraș, dar probabil că pentru un locuitor hallstattian ar fi fost o cu totul alt fel de
bucurie, cea de a ajunge acasă după o zi, de muncă lungă sau după un drum lung, la adăpost de
pericolele din sălbăticie. Ar fi fost și mai obosit decât mine, neavând mijloace moderne de
transport. Cel mai probabil ar fi călătorit pe jos ceea ce înseamnă oboseală și dureri de picioare.
Nici dacă ar fi călătorit cu un cal nu ar fi fost prea confortabil, posteriorul lui având de suferit.

Figure 1. Schiță sit

 Forme de relief

Situl ocupă extremitatea extremitatea nordică a Dealului Pavloviţa, care face parte din
zona vestică a Dealurilor Lipovei situate între Văile Mureşului (la nord), Begăi (la sud) şi
Beregsăului (la vest).

Figure 2. Prima ridicare topografică 1763-1787

Figure 3. A doua ridicare topografică 1806-1869

 Figure 4. A treia ridicare topografică 1869-1887

Relieful are o altitudine de 192, 6 m, iar situl are o expunere spre nord. Întregul Deal
„Cetate” de la Herneacova are o formă conică cu pante cuprinse între 20 şi 54 grade; partea
superioară a dealului prezintă un platou uşor aplatizat, cu o pantă de 4 – 10 grade; accesul către
SE, spre culmea dealului care formează cumpăna de ape între Valea Băcinului şi Valea
Gherteamoşului, se face traversând o şa artificială şi una naturală, ambele cu pante de cca. 6 – 8
grade, azi uşor colmatate; laturile de SV şi NE ale promontoriului, la capătul căruia se află
fortificaţia, prezintă pante accentuate cuprinse între 10 şi 50 grade.

Figure 5.

Figure 6. Suportul cartografic al parametrului morfometric pantă

 Apele

Hidrografia: Pârâul Băcin situat la 200 m nord de sit. Zona învecinată Pârâului Băcin și
care corespunde luncii acestuia are soluri gleice-mlăștinoase cu textură lut-argiloasă medie și cu
ape freatice la adâncimi de 0,5 – 1 m. În arealul fortificației adâncimea apei freatice este de peste
10 m.

Clima

Clima este temperat continentală cu influențe oceanice și submediteraneene. Temperatura

medie anuală este de aproape 11º C și nu scade sub 10, 5º C la altitudini până la 200 m. Cantitatea
medie de precipitaii este destul de mare și este determinată de influen țele oceanice, vestice cărora
li se adaugă cele submediteraneene. În câmpie precipitațiile depășesc 600 mm în partea de sud și
de est și chiar 700 mm la contact cu zona deluroasă. Vânturile predominante sunt cele de vest1.

Figure 7. Climă

1 R. Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Ed. Mirton, Timișoara, 2007, pp. 44-46.
 Durata zilei oscilează între opt ore la solstițiul de iarnă și 16 ore la solsti țiul de vară, iar
primăvara și toamna în perioada echinocților ziua și noaptea sunt egale, ceea ce ar însemna 12
ore.

Resursele

Pădurea:

- Lemn → pentru încălzire

→ materie primă pentru construcții și pentru realizarea uneltelor și armelor
→ pentru prepararea hranei
- Hrană → ghindă, ciuperci, mure, căpșuni, măceș, păducel, leurdă, ceapa ciorii,
hazmațuchii, baraboi, ștevea, urzică, măcriș, lupinul, feriga
→ vânătoare

Pârâul și izvoare:

- Apă
- Sursă de hrană → papura

Soluri:

- Arealul fortificației are un sol brun argiloiluvial dezvoltat pe depozite sedimentare

predominante nisipo-argilose cu pseudogleizare puternică, cu textură argilo-
lutoasă medie și cu adâncimea apei freatice peste 10 m.
- Arealul așezării fortificate este înconjurat spre sud, est și vest de soluri brune
argiloiluviale, dar cu un caracter vertic (se lucrează greu) și cu diverde stadii de
pseudogleizare. Spre nord în condiții de pante mai accentuate sunt prezente
vertisoluri în diverse stadii de pseudogleizare și de erodare.
- Pădurea la vest de fortificație probabil are tot soluri brun argiloiluviale.
- Zona învecinată Pârâului Băcin și care corespunde luncii acestuia are soluri gleice-
mlăștinoase cu textură lut-argiloasă medie și cu ape freatice la adâncimi de 0,5 – 1
m.
- Pe versantul ușor înclinat cu expoziție sudică aflat imediat la nord de așezare sunt
prezente oluri brune argiloiluviale tipice cu textură luto-argiloasă medie și cu grad
moderat de spălare a carbonaților.

Pajiști colinare:
 - Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă)
→ arealul pădurii de stejar și subzona pădurilor de cer și gârniță până la
aproximativ 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați
→ solurile → cernoziomuri cambrice, cenușii, brune argiloiluviale,
rendezine, refosoluri, erodisoluri
→ vegetație →numeroase specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice (alior,
scaieţi, pelin,etc.), care diminuează mult calitatea acestor pajişti.
→ valoarea pastorală şi productivitatea este slabă-mijlocie, cu o producţie
de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha2.

Toate cele patru grupe de metode de analiză depind într-o maieră foarte mare de tipul de
informații disponibile despre situl arheologic și mediul lor geografic și istoric de modul în care
aceste informatii au fost colectate și clasificate. Astfel încât unele nu pot fi aplicate din cauza
lipsei de informații sau a unor aparate necesare cercetării.

Primul grup de metode conține tehnici referitoare la modele loca ționale. Acestea prezic
unde în mediul geografic, o anumită activitate ar trebui să fie amplasată. Acest model propune de
obicei, ca amplasându-şi activităţile în aşa fel încât să-şi conserve energia necesară pentru a
accesa sau distribui resursele.

Se presupune că, în general, cu cât un om se deplasează mai departe de o așezare, cu atât

cantitatea de energie care trebuie consumată pentru a procura resurse este mai mare.

Al doilea grup de tehnici vizează organizarea economică din trecut. Una dintre cele mai
comune tehnici este analiza ariei de aprovizionare a sitului (site catchement analysis), în care
estimările resurselor de bază ale unui sit şi productivitatea globală sunt calculate pe baza unei
ipoteze economice.

2 T. Marușca, Ghid de producer ecologică a furajelor de pajiști montane, Ed. Universității Transilvania, Brașov,
2010, pp. 23-24.
Figure 8. Analiza ariei de aprovizionare a sitului

Figure 9. analiza ariei de aprovizionare a sitului

 Cu cât cineva se îndepărtează mai mult de așezare, se presupune că intensitatea
exploatării teritorilor înconjurătoare scade, până când ajunge la un punct în care exploatarea este
neprofitabilă3.

„În studiul său privind așezările populațiilor de vânători – culegători, M. A. Joachim a numit ca
principale reguli sau ca principale elemente de care se ține cont atunci când se alege un loc pentru
o nouă așezare a unor populații de vânători – culegători, trei aspecte: proximitatea resurselor
economice, un bun loc pentru adăpostire și bine protejat și o bună poziție pentru supravegherea
zonei înconjurătoare și ușor de apărat. În același sens, M. Chisholm consideră că apa, terenul
agricol, materialul de construcție sunt cele mai importante elemente ale subzisten ței unui sit, iar
alegerea unei anumite locații pentru o așezare se va face în funcție de aceasta”4.

K. Flannery îmbunătățește metoda demonstrând că dincolo de cei 5 km, terenul e exploatat mai
ales pentru resursele minerale de bază, peste 15 km, locuitorii unei așezări vor exploata terenul
pentru animale sălbatice și materiale de construcție, iar resursele care sunt la o depărtare de peste
50 km vor face obiectul unui comerț al așa numitelor „produse exotice” 5. De asemenea el spune
că unele dintre aceste cercuri din jurul unei așezări la un moment dat vor ajunge să se interfereze
cu arii de cuprindere ale altor așezări, iar în cazul unei așezări mai mari aceasta are o mei mare
suprafață de teren pe care nu se interferează cu aria de cuprindere a altor așezări6.

Analiza ariei de aprovizionare a sitului (site catchement analysis) este foarte utilă când rezultatele
sunt comparate cu resturile animale şi vegetale preluate din sit. Astfel, eşantionul analizat este
reprezentat printr-un număr de 245 resturi faunistice. Având în vedere faptul că materialul
provine în urma activităţilor menajere, acesta se află într-un grad avansat de fragmentare.

În cadrul lotului faunistic prevalează bovinele, doar 14 fragmente fiind atribuite ovi
caprinelor şi 7 aparţinând porcului domestic. Restul eşantionului este completat de aşchii, din
care 21 sunt aşchii ce reprezintă spărturi ale diafizelor oaselor lungi, 19 coaste şi 23 fragmente de
vertebre. De remarcat este faptul că, alături de fragmente ale oaselor ce provin de la animale 7, s-
3 D. C. Roper, The Method and Theory of Site Catchment Analysis: A Review în Advances in Archaeological Method
and Theory, Vol. 2, 1979, p. 120-121.
4 G. Fazecaș, Considerații privind metode de determinare a ariei de cuprindere a unei așezări, p. 448.
5 Ibidem.
6 G. Fazecaș, Op. cit, p. 448.
7 CI. Pavaux, Osteologie Comparative des Animaux Domestique, Ecole Nationale Veterinaire de Toulouse, 1997
apud F. Chiu, Raport preliminar al materialului faunistic din aşezarea fortificată din prima epocă a fierului de la
au identificat şi 33 fragmente de oase umane care au fost predate pentru e fectuarea analizei
antropologice8.

Eșantionul analizat este redus și nu au fost semnalată prezenţa mamiferelor sălbatice, dar nici a
câinelui sau a calului, care de regulă apar în aşezări apropiate cronologic, deci în acest stadiu nu
putem face referiri exacte cu privire la modul de gospodărire a animalelor din aşezare, la talia şi
conformaţia corporală a acestora. Deocamdată, lotul faunistic determinat ne oferă doar câteva
indicii despre categoriile de animale care au constituit posibile surse de hrană9.

Putem constata că situl arheologic de la Herneacova este amplasat într-un loc adăpostit și bine
protejat având o poziție defensifă bună și are în apropierea resursele de primă necesitate cum ar fi
apa, hrană și material de construcție.

Alte tehnici analitice sunt utile pentru a reconstrui interacţiunile economice regionale.
Spre exemplu modelele fall-off şi analizele trend surface (suprafeţele de tendinţă) folosesc
artefactele regionale sau distribuţia resurselor regionale pentru a identifica sursele lor de
provenienţă, a marca graniţele economice şi a reconstrui mecanismele de schimb.

Fragmentele descoperite provin de la vase ceramice lucrate cu mâna: căniţe, căni,

castroane cu buza invazată, vase bitronconice cu buza evazată şi vase tip sac. Decorul
fragmentelor ceramice este reprezentat mai ales de caneluri şi butoni. Au mai fost găsite
fragmente ale unor torţi supraînălţate de tip ansa cornuta şi câteva fragmente ale unor buze de
oale decorate cu incizii superfi ciale. Materialul aparţine orizontului primei epoci a fi erului
identifi cat deja în această aşezare, cu menţiunea că unele fragmente ceramice, provenind de la
vase tip sac, decorate cu impresiuni alveolare, brâuri alveolate şi butoni ar putea indica existenţa
şi a unui alt orizont, mai târziu, de locuire la Herneacova – Cetate 10. Dar mai multe date despre
acestea nu avem.

Al treilea grup de tehnici de analiză vizează organizarea politică din trecut. Printre aceste tehnici
se numără modelele locurilor centrale (central place theory), analiza rangului de dimensiune

Herneacova (jud. Timiş), in PB, 2, 2003, p. 88.

8 F. Chiu, Op. cit.
9 F. Chiu, Op. cit., p. 89.
10 M. Mare; V. Cedică, Cercetările arheologice de la Herneacova – Cetate (or. Recaş, jud. Timiş). Campaniile
2004-2005 (II), in AB, S.N., 12-13, 2004-2005, pp. 634-635.
(rank-size analysis) și poligonul Thiessen. Pentru aceste tehnici este nevoie de totalitatea siturilor
din perioada studiată, neavând destule informații despre acestea și nici o datare exactă nu am
putut folosi aceste tehnici.

Ea se adaugă repertoriului cetăţilor de pământ datate în prima epocă a fierului din Banat
(de ex.: Baeşa Română, Comeşti, Rcmetea - Pogănici, etc.)11.

Al patrulea grup de instrumente îl constituie cele ce studiază analogia etnografică și nu poate fi

aplicat în acest caz deoarece nu există destule date despre situl arheologic.

11 V. Cedică; F. Medeleţ, Fortificaţia de pământ de la Herneacova (com. Recaş, jud.Timiş), in PB, 1, 2002, p. 85.
 Concluzii

În concluzie fortificația de la Herneacova servea drept refugiu pentru comunitățile din jur
dominând valea Băcinului. Ea a fost amplasată strategic având o poziție defensivă foarte bună și
avea, de asemenea, acces ușor la resursele de primă necesitate (ex. Apă, hrană, material de
construcție și combustibil-lemnul). Astfel situl îndeplinește atât condițiile lui M. A. Joachim cât și
ale lui M. Chisholm. Cât despre alte resurse, acestea puteau fi procurate prin comerț.

În urma analizei solului reiese că acesta nu era un sol bun pentru agriculură, deci probabil
oamenii se ocupau mai degrabă cu vânătoarea și creșterea animalelor.
 Bibliografie

Cedică, Valentin; Medeleţ, Florin, Fortificaţia de pământ de la Herneacova (com. Recaş,

jud.Timiş), in PB, 1, 2002, p. 85-86

Chiu, Florentina, Raport preliminar al materialului faunistic din aşezarea fortificată din prima
epocă a fierului de la Herneacova (jud. Timiş), in PB, 2, 2003, p. 87-93;

Fazecaș, Gruia, Considerații privind metode de determinare a ariei de cuprindere a unei așezări

Mare, Mircea; Cedică, Valentin, Cercetările arheologice de la Herneacova – Cetate (or. Recaş,
jud. Timiş). Campaniile 2004-2005 (II), in AB, S.N., 12-13, 2004-2005, p. 633-635.

Marușca, T., Ghid de producer ecologică a furajelor de pajiști montane, Ed. Universității
Transilvania, Brașov, 2010

Renfrew, Colin, The Geographical Journal, Vol. 149, No. 3 (Nov., 1983), pp. 316-323

Roper, Donna C., The Method and Theory of Site Catchment Analysis: A Review în Advances in
Archaeological Method and Theory, Vol. 2, 1979

Rusu, R., Organizarea spațiului geografic în Banat, Ed. Mirton, Timișoara, 2007