Cancerul de pancreas – Manifestări nespecifice , diagnostic tardiv şi evoluţie

fulminantă

Scopul lucrarii
Cancerul pancreatic reprezintă 3,9% din toate cancerele rămânând unul dintre cele mai agresive,
cu o rată a supravieţuirii la 5 ani<6%;peste 90% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiu
avansat de boală,fiind necesar găsirea unui program de screening al pacienţilor cu risc de a
dezvolta cancer pancreatic în vederea diagnosticării cât mai precoce a bolii.
Material si metoda
Va prezentam cazul unui pacient in varsta de 70 ani,fumător,consumator de alcool,diabetic, care
se prezintă în UPU pentru greaţă,vărsături,dureri abdominale difuze,accentuate în etajul superior
si dispnee la eforturi moderate.
La examenul clinic general am constatat:stare generală mediu influenţată;normoponderal;
tegumente,mucoase discret palide,deshidratate;TA=140/80 mmHg,AV = 90 bpm;sensibilitate
moderată la palparea profundă epigastrică;hepatomegalie dură,neregulată,dureroasă.
Rezultate
Explorările de laborator au relevat:leucocitoză(16.810/mmc),citoliză hepatică (GOT-78 U/L
şi GPT-132U/L),hiperuricemie(acid uric=15,45 mg/dl),absenţa Ag HBS,Atc anti HCV.

Ecografia abdominală a evidenţiat în ambii lobi hepatici multiple imagini neomogene,

hiperecogene,imprecis delimitate,cea mai mare din lobul drept de 8/6 cm.
La ecografia cu contrast,lobul drept captează substanţa neomogen cu arii de hipocaptare imprecis
delimitate, aspectul fiind neconcludent.În urma acesteia,s-a ridicat suspiciunea de metastaze
hepatice necrozate sau de abcese hepatice,excluzându-se diagnosticul de hepatocarcinom
primitiv.S-au recoltat hemoculturi şi antigenele tumorale:CEA,αFP,CA 19-9,CA 72-4.
Endoscopia digestivă superioară a arătat edem difuz al mucoasei prepilorice,aspect neregulat,
posibil infiltrat dispus semicircumferenţial, prelevându-se 6 biopsii.
În a 4-a zi de internare, pacientul a efectuat CT abdomen care a relevat formaţiuni tisulare dense
nativ şi postcontrast,tendinţă la confluare,dimensiuni maxime 81/48 mm,diseminate în ambii lobi
hepatici, aspect de determinări secundare.Pancreas-formaţiune tisulară 40/36 mm,corporeo
caudal,omogenă,imprecis delimitată,hipodensă.Îngroşări nodulare tisulare peritoneale peri
pancreatic şi la nivelul flancului drept.În observaţie carcinomatoză peritoneală .Imagine de tromb
intraluminal la nivelul arterei pulmonare drepte cu extensie pe ramura lobară inferioară,parţial
obstructivă cu grosime de pana la 10 mm;CA 19-9 >10.000 U/L şi CEA=2791ng/ml;AFP şi
CA 72-4 fiind în limite normale.

Diagnosticul prezumtiv a fost:tumoră de pancreas cu metastaze hepatice şi peritoneale, tromboză

parţială de arteră pulmonară dreaptă,infarct pulmonar drept, diabet zaharat de tip II.
S-a propus efectuarea ecoendoscopiei în vederea biopsierii formaţiunii tumorale pancreatice,dar
din ziua a 5-a de internare, starea generală s-a degradat relativ brusc, pacientul a devenit instabil
hemodinamic instalându-se coma,fiind transferat în serviciul ATI.În a 12-a zi,pacientul a
decedat.
Examenul anatomopatologic necroptic a confirmat diagnosticul de adenocarcinom pancreatic.
Concluzii:
Absenţa unui plan de monitorizare periodică a pacienţilor cu factori de risc în dezvoltarea
cancerului pancreatic,care să implice medicul de familie,diabetologul,internistul si gastroen
terologul, a dus la diagnosticarea tardivă a bolii şi la decesul rapid al pacientului prin tromboză
malignă a arterei pulmonare.