COLEGIUL AGRICOL D. P.

BARCIANU SIBIU

Prelucrarea laptelui

Nume : Badiu Ramona Nume profesor : Toda Daniela

Blaga Alexandra
Călin Lavinia
Lazăr Laura

Clasa : a 11-a E

1
CUPRINS:
1. Prezentare
2. Tipuri de deseuri
3. Prelucrarea laptelui
4. Metode de combatere
5. Legislatie
6. Coduri deseuri
7. Bibliografie

2
Prezentare

Dintre produsele alimentare de origine animală, laptele este alimentul cel mai complet și cel

mai ușor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de bază în nutriția omului, mai ales în

perioada de creștere, deoarece conține toate substanțele necesare creșterii și dezvoltării normale a

organismului.

Prin compoziția sa chimică, variată și bogată în principalele grupe de substanțe hrănitoare

necesare organismului (proteine, grăsimi, glucide, substanțe minerale și vitamine), laptele contribuie

la funcționarea normală a acestuia și la menținerea stării de sănătate. Obținerea și prelucrarea

igienică și cât mai rațională a laptelui și produselor lactate duc la menținerea integrală a

numeroaselor calități nutritive ale acestora.

Tipurile de deșeuri

Ambalajele în care se aduce laptele de capră (bidoane din material plastic ) se introduc într-o

cameră de spălare special amenajată, cu sifon de pardoseală, chiuvetă, priză de apă caldă și apă rece

și se spală. Bidoanele curate se depozitează în hală, într-un spațiu special amenajat. Apele de spălare

sunt dirijate într-un bazin etanș vidanjabil în care se vor dirija și apele menajere.

Pe lângă ambalaje se mai găsesc alte materiale utilizate cum ar fi: cutii din polietilenă, pentru

smântână și brânză, folie sterilă pentru pungi, bidoane din polietilenă pentru iaurt și lapte bătut,

bidoane din polipropilenă alimentară.

Prelucrarea laptelui

Laptele proaspat muls este numit lapte crud integral, daca nu a fost supus, in prealabil, unei

prelucrari chimice, biochimice sau/ si fizice.

3
 Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida, lipaza,

proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate practica astfel :

 peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de origine mamara. Aceasta

este distrusa la temperaturi de peste 70 °C si absenta ei serveste pentru controlul pasteurizarii

laptelui ;

 fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin incalzirea laptelui

la 83 °C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului pasteurizarii

joase si mijlocii a laptelui ;

 lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa si de catre

microorganisme. Diferenta intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara este

distrusa la temperatura de 70 °C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la

temepratura de 80 °C ;

Circuit materie prima si produse finite.

Materia prima, laptele de vaca, se aduce in bidoane din plastic de 25 l, este transvazat cu

ajutorul unei pompe si trecut printr-un filtru in tancul de răcire unde este depozitat. Laptele se

analizează in laboratorul propriu, dotat cu aparatura specifica, in care se analizează conţinutul in

grăsimi, densitatea, conţinutul de apa si substanţa uscata.

Laptele analizat si recepţionat este introdus in hala de pasteurizare, operaţie care se face la

temperatura de 720 C. Laptele pasteurizat se ambalează in pungi de polietilena de 1 l care se

depozitează intr-o camera frigorifica, de unde este livrat in navete prin depozitul de produse finite.

Tot din lapte pasteurizat de fabrica si celelalte sortimente de produse prin tehnologii specifice.

Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate d.p.d.v. sanitar si sanitar veterinar.

Circuit personal.

4
 FABRICA DE LAPTE este deservita de doua persoane. Personalul va intra intr-un vestiar

unde se dezbracă, apoi intr-un grup sanitar pentru spălare, se echipează cu echipament de lucru in al

doilea vestiar si intra in hala de producţie. La sfârşitul programului se reia circuitul in sens invers.

Circuit ambalaje.

Ambalajele in care se aduce laptele de capra (bidoane din material plastic ) se introduc intr-o

camera de spălare special amenajata, cu sifon de pardoseala, chiuveta, priza de apa calda si apa rece

si se spală. Bidoanele curate se depozitează in hala, intr-un spaţiu special amenajat. Apele de spălare

sunt dirijate intr-un bazin etanş vidanjabil in care se vor dirija si apele menajere. Capacitatea

bazinului etanş vidanjabil este de 75 – 80 mc.

Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de vaca rezulta:

- 980 l lapte de consum

- 1470 l lapte pentru lapte batut

- 2027 litri lapte pentru branza

- 450 kg smantana

- pierderile sunt de 7,3% pentru 1000 l lapte.

Din cele 7,3 % pierderi/1000 l lapte:

- pierderi solide – 0,004 %/1000 l sunt impuritati mecanice la separator se colecteaza cu

gunoiul menajer

- pierderi lichide – 7,29 %/1000 l sunt dirijate la bazinul etans vidanjabil

Prezentarea schematica a proceselor tehnologice:

Alte materiale utilizate:

 culturi lactice – 16 g/saptamana

 agent de curatare utilizat in industria alimentara RIMALKAN – HA2

5
  ambalaje:

- cutii din polietilena pentru smantana si branza – 100 buc/saptamana

- folie sterila pentru pungi lapte – max. 250 kg/luna

- bidoane din polietilena de 0,5 l pentru iaurt si labte batut – 500 buc/zi

- bidoane din polipropilena alimentara de 25 l – cca 50 buc

Metode de combatere

In vederea minimizării cantităţilor de deşeuri, se urmărește reducerea rebuturilor de ambalaje,

prin verificarea permanentă a echipamentelor de pe liniile de ambalare a produselor finite, pentru a

genera cât mai puţine rebuturi. Deşeurile de ambalaje de producţie se stochează pe categorii, separat

de celelalte deșeuri. Depozitarea intermediară a deşeurilor se face în containere metalice furnizate de

prestatorul de servicii, care asigură valorificarea acestor deşeuri. Deșeurile de uleiuri uzate,

ambalajele contaminate (de la chimicale periculoase), materialele absorbante periculoase se vor stoca

temporar în încăpererea prevăzută să se amenajeze pentru deșeuri periculoase, conform proiectului.

Deșeurile de la laboratorul microbiologic și cele de origine organică se colectează în ambalaje

corespunzătoare și se elimină prin operatori specializaţi. Deşeurile de la parcul auto (anvelope uzate,

baterii uzate, uleiuri minerale, absorbanţi)– se colectează selectiv, se stochează temporar în spaţii

amenajate. Se valorifică prin operatori autorizaţi. Produsele petroliere și nămolul din

desnisipatoare/separatoare sunt evacuate periodic prin vidanjare, prin societate autorizată, pe bază de

contract. Apele uzate rezultate din procesele de spălare/igienizare a circuitelor de pe liniile

tehnologice de procesare a laptelui se colectează prin reţeaua internă de canalizare şi se tratează în

staţia de epurare din incintă, inainte de evacuare în emisar. Nămolul de la staţia de epurare, conform

prezentului proiect, se va deshidrata și se va stoca temporar în containerul de transport, până la

ridicarea lui de către operatori autorizaţi.

6
Legislatie

Capitolul 2 Condiţii care reglementează producţia de lapte şi produse pe bază de

lapteCapitolul 3 Importul din tari terţe

Articolul 22Condiţiile aplicabile importului din tari terţe de lapte crud, lapte tratat termic şi de

produse pe bază de lapte, la care face referire prezenta norma sanitară veterinara, sunt cel puţin

echivalente cu cele stabilite la cap. II pentru producţia interna

.Articolul 23

(1) Înscopulaplicăriiuniformea art. 22 se aplicăprevederileprezentuluiarticol.

(2) Pentru a fi importateînRomânialaptelesauprodusele pe bază de laptetrebuie:

a) saprovinădintr-o ţaratertaaflată pe listaîntocmităînconformitate cu alin. (3) lit. a);

b) să fie însoţite de un certificat de sănătatececorespundeunui model întocmit de

cătreautoritateaveterinaracentrala, semnat de autoritateaveterinaracompetenţa din ţaraexportatoare, şi

care certificafaptul ca laptelesauprodusele pe bază de lapteîndeplinesccondiţiile cap. II sau orice alte

condiţii suplimentare care oferă garanţii echivalente, la care face referire alin. (3), şi provin de la

unităţi care oferă garanţiile prevăzute în anexa nr. 2.(3) Autoritatea veterinara centrala stabileşte

următoarele:

a) listaprovizorie a ţărilorterţesau a părţiloracestora, capabilesafurnizezegaranţiiechivalente cu

celeprevăzute la cap. II, şi lista unităţilor pentru care acestea sunt abilitate sa dea aceste garanţii;

b) actualizarea acestei liste, conform controalelor prevăzute la alin. (4);

c) cerinţespecificeşigaranţiiechivalentestabilitepentru tari terţe, care nu pot fi

maifavorabiledecâtceleprevăzute la cap. II;

7
d) tipurile de tratamenttermicceurmeazăsă fie solicitate pentruanumite tari terţe care prezintărisc din

punct de vedere al sănătăţiianimalelor.

(4) a) Experţi ai autorităţii veterinare competente centrale vor efectua inspecţii în ţările terţe pentru a

verifica dacă garanţiile date de acestea, referitoare la condiţiile de producere şi comercializare a

laptelui şi produselor pe bază de lapte, pot fi considerate ca echivalente celor aplicate în România.

b) Frecventaşiproceduraacestorinspecţii, inclusiv ale celorefectuateîncazulunordeciziiadoptate

conform alin. (6), vor fi stabilite conform procedurii prevăzute de către autoritatea veterinara

centrala.

(5) În funcţie de organizarea inspecţiilor la care se referă alin. (4), se vor aplica în continuare

reglementările aplicabile inspecţiei în ţările terţe.

(6) Autoritateaveterinaracentralapoateînlocuiautorizareaindividuală a unităţilor de trataresau de

procesare a lapteluişiproduselor din lapteprinautorizarea, pe bazareciprocă, a unităţilordintr-o

ţaraterta care sunt supuseinspecţieiperiodice din parteaautorităţiiveterinarecompetente din aceaţara,

numaidacăautoritateaamintitapoategarantaîndeplinireacondiţiiloralin. (2) lit. b).

Capitolul 1 Condiţii de sănătate animala pentru obţinerea laptelui crud materie

primaCapitolul 2 Igiena exploatatiei

1. Laptele crud trebuie să provină de la exploataţii care sunt înregistrate şi verificate în conformitate

cu art. 13 alin. (1) din prezenta norma sanitară veterinara. Când bivolitele, oile şi caprele nu sunt

ţinute în aer liber, spaţiile folosite trebuie să fie astfel proiectate, construite, menţinute şi

supravegheate încât să se asigure:

a) condiţiibune de stabulatie, igiena, curăţenieşi de sănătateaanimalelor; şi

b) condiţiibune de igienapentrumuls, răcireşidepozitare a laptelui.

8
2. Amenajările unde se desfăşoară mulsul sau unde este păstrat laptele după muls ori este manipulat

sau racit trebuie să fie astfel situate şi construite încât să se evite toate riscurile de contaminare a

laptelui. Aceste amenajări trebuie să fie uşor de curatat şi dezinfectat şi să aibă cel puţin:

a) pereţişipodeauşor de curatat, în special înzonelesupuseuşormurdaririisaucontaminarii;

b) podeainclinataastfelîncâtsafacilitezedrenareaşiîndepărtareauşoară a lichidelorşidejectiilor;

c) ventilaţieşiiluminareadecvate;

d) sursecorespunzătoareşisuficiente de apapotabilă care să fie conformă cu

parametriistabiliţiînanexele nr. 4 şi 5 la Norma sanitară veterinara privind calitatea apei potabile

utilizate în unităţile de industrie alimentara şi în fermele de creştere a animalelor, utilizata la muls şi

la curatarea echipamentului şi instrumentelor la care se referă cap. III lit. B;

e) separarea adecvată de toate sursele de contaminare, cum ar fi toaletele şi zonele de depozitare a

gunoiului;

f) accesorii, utilaje şi echipamente uşor de curatat, spălat şi dezinfectat;

g) suplimentar, amenajările pentru depozitarea laptelui trebuie să aibă echipamente corespunzătoare

de refrigerare a acestuia, să fie protejate împotriva insectelor şi să fie separate corespunzător de

spaţiile în care sunt cazate animalele.

Coduri deseuri

15 01 ambalaje

02 01 01 namoluri de la spalaresicuratare

11 03 namolurisisolide de la procesele de calire

19 11 03* deseurilichide apoase

9
19 01 06* deseurilichideapoase de la epurareagazelorsialtedeseurilichideapoase

Bibliografie:

10
https://www.referatele.com/referate/chimie/online6/

Proiect---laptele-de-consum-referatele-com.php

https://documente.net/reader/full/tehnologii-si-utilaje-in-

industria-laptelui

http://apmbc-old.anpm.ro/docfiles/view/13681 pag. 17

11