UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”SIBIU

FACULTATEA DE DREPT “SIMION BARNUTIU”

CONDITIIILE DE FORMA ALE ACUTULI

JURIDIC CIVIL

MATERIA:DREPT CIVIL-PARTEA GENERALA

COORDONATOR: Conf.Univ.Dr. Cornelia MUNTEANU

STUDENT: SANDULESCU TIBI GEORGIAN

ANUL I, GRUPA III

CUPRINS :

1. Forma actului juridic civil

2. Principiul consensualismului
3. Forma ad validitatem
4. Forma ad probationem
5. Forma cerută pentru opozabilitate faţă de
terţi

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca
Conditiile de forma ale actului juridic.

Forma actului juridic civil

Prin forma actului juridic civil, se întelege acea conditie care consta în modalitatea de
exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic
civil concret.
In doctrina expresia “forma actului juridic civil” este folosita în sens restrâns si în sens larg si
anume:
- în sens restrâns - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de
exteriorizare a vointei juridice
- în sens larg - prin forma actului se desemneaza trei cerinte de forma:
1. forma ceruta pentru însasi valabilitatea actului - ad validitatem
2. forma ceruta pentru probarea actului - ad probationem
3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terte persoane.

Principiul consensualismului

Acest principiu poate fi definit si în sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a
produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa îmbrace o forma speciala.
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil
Principala clasificare este în functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage nulitatea actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea
dovedirii cu alt mijloc de proba;
- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cu
inopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta poate sa ignore acest act).

1. Forma ceruta ad validitatem

Caracterele juridice ale acestei forme:

- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta în caz de
nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupune
manifestarea expresa de vointa;
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie îndeplinita o anumita
forma, cea autentica (exceptie face testamentara)
Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.
- întregul act trebuie sa îmbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;
- actul aflat în interdependenta cu actul solemn trebuie sa îmbrace si el forma speciala;
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, în principiu sa îmbrace si el forma
speciala solemna.
Aplicatii ale formei ad validitatem
In câmpul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca
- donatia art. 813 Codul civil;
- subrogarea în drepturile creditorului consimtita de debitor;
- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);
- testamentul;
- actele juridice între vii de înstrainare a terenurilor de orice fel;
- contractele de arendare scrise;
- revocarea expresa a unui legat
- renuntarea expresa la succesiune;
- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
- actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor;
- actul constitutiv al societatilor comerciale.

2. Forma ceruta ad probationem

Aceasta forma reprezinta acea cerinta care consta în întocmirea unui înscris care sa probeze actul
juridic civil.
Caracteristicile formei ad probationem
- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem
- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;
- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie sa îmbrace
forma scrisa.
Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca înscrisul
este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.
Aplicatii ale formei ad probationem
- art. 1191 alin.1 Codul civil : “” Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce
depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decât prin act autentic,
sau prin act sub semnatura privata;
- depozitul voluntar (art.1597);
- tranzactia (art.1705);
- contractul de închiriere de locuinte;
- acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4(;
- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 sI art.68 al.2);
- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L.8/1996 art.69 al.1);
- contractul de asigurare (L.136/1996 art.10).

3. Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Aceasta forma consta în acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul
juridic opozibil si persoanelor care n-au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor
ori intereselor lor.
Aceasta cerinta îsi gaseste justificarea în ideea de protectie a tertilor.
Prin nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta în inopozabilitatea actului juridic.
Inseamna ca, actul juridic produce efecte între parti, dar este ineficace fata de terti.
Aplicatii
- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L.7/1996 art.21);
- publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale (art.3 L.99/1999);

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca
- notificarea cesiunii de creanta (L.99/1999 art.2);
- darea de data certa înscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);
- înregistrarea în materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L.64/1991, L.129/1992,
L.84/1998);
- mentiunile cu caracter de protectie si înregistrarile în materia dreptului de autor si a drepturilor
conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996);
- înregistrarea contractelor de arendare (L.16/1994 art.6);

Forma actului juridic civil

Prin forma actului juridic civil se înţelege modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă
făcută cu intenţia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Pe lângă această accepţiune restrânsă, expresia "forma actului juridic civil" poate avea şi un sens
larg, desemnând trei cerinţe de formă: forma cerută pentru însăşi validitatea actului juridic
(forma ad validitatem sau ad solemnitatem); forma cerută pentru probarea actului juridic (forma
ad probationem); forma cerută pentru opozabilitatea actului juridic faţă de terţi.
Privită în înţelesul ei restrâns, forma actului juridic civil este guvernată de principiul
consensualismului, care, la rândul lui, reprezintă o aplicare în această materie a principiului
libertăţii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voinţă).
Prin principiul consensualismului se înţelege acea regulă de drept potrivit căreia simpla
manifestare de voinţă este nu numai necesară, ci şi suficientă pentru ca actul juridic civil să ia
naştere în mod valabil sub aspectul formei care îmbracă manifestarea de voinţă făcută în scopul
de a produce efecte juridice. În alte cuvinte, pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea
de voinţă nu trebuie să îmbrace o formă specială.

Forma ad validitatem

Prin forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil se înţelege acea condiţie de validitate,
esenţială şi specială, care constă în necesitatea îndeplinirii formalităţilor prestabilite de lege, în
lipsa cărora actul juridic civil nu s-ar putea naşte în mod valabil.
Forma cerută ad validitatem prezintă următoarele caractere: reprezintă un element constitutiv
(esenţial) al actului juridic civil, în lipsa căruia actul juridic va fi lovit de nulitate absolută; este
incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă, deci presupune manifestarea expresă de voinţă;
este exclusivă, în sensul că, pentru un anumit act juridic civil solemn, trebuie îndeplinită o
anumită formă, de regulă, forma autentică (de la acest caracter există însă şi o excepţie,
prevăzută de art. 859 C. civ., anume testamentul).
Cerinţele care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem sunt următoarele: toate
clauzele actului juridic civil trebuie să îmbrace forma cerută pentru valabilitatea sa, ceea ce
înseamnă că, în principiu, nu este admisibil aşa-numitul act per relationem, adică actul în care,
pentru determinarea conţinutului său, se face trimitere la o sursă externă; actul juridic aflat în
interdependenţă cu un act juridic solemn trebuie să îmbrace şi el forma solemnă (de exemplu,
mandatul dat pentru încheierea unui act juridic solemn trebuie constatat printr-o procură
autentică); actul juridic care determină ineficienţa unui act juridic solemn trebuie să îmbrace şi el
forma solemnă (există însă o excepţie în cazul legatului, acesta putând fi revocat şi în mod tacit).

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca
Forma ad probationem

Prin forma cerută pentru probarea actului juridic civil se înţelege acea cerinţă, impusă de lege sau
de părţi, care constă în întocmirea unui înscris cu scopul de a dovedi actul juridic civil.
Forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultativă, în sensul că nerespectarea ei atrage, în
principiu, inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un alt mijloc de probă. Aşadar,
nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, în
principiu, sancţiunea care intervine constă în imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un
alt mijloc de probă. Însă, dovada actului juridic civil şi existenţa acestuia sunt două chestiuni
distincte, prima nefiind necesară decât în caz de litigiu.

Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi

Prin forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic civil desemnăm acele
formalităţi care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil şi persoanelor
care nu au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor acestora.
Această cerinţă de formă a actului juridic civil se justifică prin ideea de protecţie a terţilor faţă de
eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile, expres prevăzute de lege.
Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi este obligatorie, iar nu facultativă. În cazul
nerespectării acestei cerinţe de formă, sancţiunea constă în inopozabilitatea actului juridic, adică
în posibilitatea terţului interesat de a ignora actul juridic invocat de părţile acestuia sau de una
dintre ele împotriva sa. În consecinţă, actul juridic civil produce efecte între părţi, dar este
ineficace faţă de terţi, deci părţile nu au posibilitatea să se prevaleze de drepturile izvorâte din
acel act juridic faţă de terţi.

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca
 BIBLIOGRAFIE

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca

« Drept Constitutional si Institutii Politice Volumul 1(Editia a 4-a) » 

« Drept Constitutional si Institutii Politice Volumul 2(Editia a 4-a) »

« Constitutia Romaniei » Editia a 14-a actualizata la 15 februarie 2021

“Drept Civil.Partea generala” Editia a II-a,revazuta si adaugata de Cornelia Munteanu

“Drept Civil.Partea generala” de Petrica Trusca si Andrada Mihaela Trusca