Universitatea Transilvania

Facultatea de Științe Economice și Administrarea afacerilor

Contabilitate și Informatică de gestiune

ROBERT SCHUMAN

Chiliman Robert-Andrei
Anul I grupa 1 13LF621
 Cuprins
CAPITOLUL 1 - BIOGRAFIE...................................................................................................1
1.1 Copilărie............................................................................................................................1
1.2 Educație.............................................................................................................................1
CAPITOLUL 2 – PERIOADA DE RĂZBOI.............................................................................2
2.1 Perioada interbelică...........................................................................................................2
2.2 Al doilea Război Mondial.................................................................................................2
CAPITOLUL 3 – INIȚIEREA ÎN POLITICA EUROPEANĂ..................................................3
CAPITOLUL 4 – DECLARAȚIA SCHUMAN.........................................................................4
4.1 Citate din „Declarația lui Schuman”.................................................................................5
CAPITOLUL 5 – MEMORII......................................................................................................6
CAPITOLUL 6 – FUNDAȚIA ROBERT SCHUMAN.............................................................7
Publicații despre Robert Schuman.........................................................................................7
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................8
CAPITOLUL 1 - BIOGRAFIE

Robert Schuman, pe numele său întreg Jean-

Baptiste Nicolas Robert Schuman, s-a născut pe data
de 29 iunie 1886, în Luxemburg, Luxemburg și a
decedat în data de 4 septembrie 1963, în Lorena,
Franța. La bază acesta a fost un politician, om de
stat, avocat și diplomat francez. A fost de două ori
prim ministru al Franței, un reformist al ministerului
de finanțe și a jucat un rol esențial în construirea
instituțiilor postbelice, europene și transatlantice.
Este considerat de către mulți, părintele fondator al
Uniunii Europene, alături de alți câțiva parlamentari,
precum: Anna Lindh, Jean Monnet, Konrad
Adenauer, Nicole Fontaine, Winston Churchill și
mulți alții, dar și unul din fondatorii consiliului
european și NATO. Anul universitar 1964-1965, la
„College of Europe”, a fost numit în onoarea
acestuia. În 2021, Schuman a fost venerat de către
Papa Francisc, ca recunoaștere a acțiunilor sale
conform principiilor creștine.

1.1 Copilărie
Schuman deținea dublă cetățenie, atât franceză cât și germană. Tatăl său, Jean-Pierre
Schuman s-a născut într-un sat din regiunea Lorena, Franța, situat la granița franco-
luxemburgheză, însă după anexarea unei părți din Lorena de către Germania, acesta primește
și cetățenia germană. Mama sa, Eugenie Duren, s-a născut la Bettembourg, Luxemburg,
aceasta primind cetățenia germană prin căsătoria cu Jean-Pierre Schuman. Cu toate că, Robert
se născuse într-un cartier periferic al Luxemburgului, acesta a fost german prin naștere.

1.2 Educație
Robert Schuman a frecventat școala primară din Luxemburg. În continuarea studiilor,
acesta a fost elev din 1896 până în 1903 la „Athenee de Luxembourg”, urmând ca în anul
1904 să se transfere la „Lycee imperial” in Metz. Din anul 1904 până în 1910 Robert a studiat
drept, economie, politică, filosofie, teologie și statistică, la Universități din Berlin, München,
Bonn si Strasbourg și a obținut diploma în drept, cu cea mai înaltă distincție, la Universitatea
din Strasbourg. În 1912, Schuman își începe practica pe postul de avocat la o firmă din Metz.
Dar când izbucnește războiul, în 1914, a fost chemat în armată de către armata germană, în
Metz, însă acesta a fost scuzat pe baza unor probleme de sănătate. Din 1915 până în 1918, a
muncit în administrația districtului Boulay.

CAPITOLUL 2 – PERIOADA DE RĂZBOI

1
2.1 Perioada interbelică
După Primul Război Mondial, Alsacia-Lorena a fost returnată Franței, astfel Schuman
devine un cetățean francez în anul 1919, totodată devenind activ în politica franceză. În
același an, acesta a fost desemnat pentru prima dată membru al Camerei Deputaților pe o listă
regională, iar mai târziu a servit ca deputat pentru Thionville (Moselle) până în anul 1958, cu
o pauză în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Robert a avut o contribuție majoră la
elaborarea și aprobarea parlamentară a reintroducerii Codului civil și comercial francez de
către parlamentul Franței, în momentul în care regiunea alsacă-lorenă a fost returnată Franței.
De asemenea, Schuman a investigat și a descoperit, în ceea ce a numit el parlament „un jaf”,
corupția postbelică din industriile siderurgice din Lorena și de la căile ferate alsaco-lorene,
care ar fi fost cumpărate la un preț derizoriu de puternica și influenta familie De Wendel.

2.2 Al doilea Război Mondial

În anul 1940, datorită expertizei sale în Germania, Schuman a fost chemat să devină
membru al guvernului de război al lui Paul Reynaud pentru a se ocupa de refugiați. Acesta și-
a păstrat această poziție în perioada în care guvernul Petain era la conducere. „Guvernul
Petain”, denumit și „Guvernul din Vichy Franța”, a fost guvernul colaboraționist de
conducere din Franța nazistă în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Pe data de 10 Iulie,
Robert a votat ca întreaga putere să fie deținută de Marshal Philippe Petain, cel care a susținut
armistițiul cu Germania, dar care a refuzat să facă parte din guvern. În 14 septembrie, Robert
Schuman a fost arestat pentru acte de rezitență și proteste împotriva metodelor naziste. El a
fost interogat de „Gestapo” („Geheime Staatspolizei”), care era un serviciu secret al poliției
germane naziste, însă intervenția unui avocat german l-a salvat de a fi trimis la lagărul de
concentrare din Dachau.

CAPITOLUL 3 – INIȚIEREA ÎN POLITICA EUROPEANĂ

Robert Schuman a fost ministru de finanțe în Franța si Prim Ministru al Franței între
anii 1947-1948. El a asigurat stabilitatea parlamentară în timpul unei perioade de greve
revoluționare și tentative de insurecție. La sfârșitul acestei perioade, guvernul său a propus
numeroase planuri, care mai târziu au dus la formarea unei piețe unice a Comunității
Europene și a unui consiliu european. Momentul în care primul guvern al lui Schuman a
propus crearea unei adunări europene, a creat un subiect de discuție la nivel european, nefiind
doar un subiect de discuție sau o discuție privată, așa cum a fost „Congresul mișcărilor
europene de la Haga”, din 1948. Planul avea să fie unul reușit, astfel este creat Consiliului
European, exact așa cum Schuman își propusese. La semnarea Tratatului la „Palatul St.
James”, în Londra, pe 5 mai 1949, statele fondatoare au convenit să definească granițele
Europei pe baza principiilor drepturilor omului și libertăților fundamentale pe care Schuman
le-a enunțat. El anunță totodată, posibila formare a unei alianțe supranaționale, care avea să
se numeaescă „Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului” (CECO), dar și alte astfel
de alianțe.

2
„Tratatul de la Paris” (1951)

3
CAPITOLUL 4 – DECLARAȚIA SCHUMAN

Prin „Declarația Schuman”, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman,

propune ca Franța și Germania de Vest să pună în comun producția de cărbune și oțel, acestea
urmând să se afle sub o singură autoritate comună, care mai târziu a devenit „Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului” (CECO). Declarația a fost rostită pe data de 9 mai 1950,
dată stabilită mai târziu ca „Ziua Europei”. În perioada următoare, alianța a fost deschisă
aderării altor state europene, astfel alăturîndu-se la formarea acestei alianțe: Italia, Țările de
Jos, Belgia și Luxemburg. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a fost
prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene
de astăzi.

În 1950, națiunile
Europei făceau încă „Comunitatea
eforturi pentru a înlătura
consecințele
Europeană a
dezastruoase ale celui Cărbunelui și Oțelului” de-
al Doilea Război
Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă. Astfel, acestea erau determinate să caute modalități
de a evita un posibil război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producției de
cărbune și oțel, un eventual război între Franța și Germania, rivali istorici, „ar fi nu numai de
neconceput, ci și imposibil din punct de vedere material.” Konrad Adenauer, primul cancelar
al republicii federale Germania, a fost de acord cu declarația lui Schuman, la fel ca Olanda,
Belgia, Italia și Luxemburg. Pe data de 18 aprilie 1951, cele 6 fondatoare semnează „Tratatul
de la Paris”. Astfel este creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, prima
comunitate supranațională, care a format drumul spre Comunitatea Economică Europeană și
ulterior spre Uniunea Europeană.
Declarația a avut următoarele obiective:
 Formarea Europei ca entitate politică
 Eradicarea războiului între statele membre
 Încurajarea păcii
 Revitalizarea economiei Europei ca un întreg, începând cu sectoarele cărbunelui și
oțelului
 Oferirea unei producții excepționale pentru omenire, cu scopul de a ridica nivelul de
trai și de a promova dezvoltarea internațională, inclusiv în Africa

4
4.1 Citate din „Declarația lui Schuman”

 „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu

pericolele care o amenință.”
 „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări
concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
 „Punerea în comun a producțiilor de cărbune şi oțel...va schimba destinele acelor
regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniției de război, dar care au fost, în
acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.”
 „Contribuția pe care o Europă unită și vie, o poate aduce civilizației, este
indispensabilă menținerii relațiilor pașnice.”

Declarația Schuman marchează începutul unei noi ere postbelice a cooperării dintre
Franța și Germania și a reintregrării Germaniei de Vest în Europa de Vest. Konrad Adenauer,
cancelarul Germaniei de Vest, afirmă: „acesta este momentul nostru”, în ceea ce privește
declarația. Moștenirea acestui plan o reprezintă semnarea tratatului de la Paris, din 18 aprilie
1951, de către cele șase țări fondatoare, tratat în urma căruia iau naștere Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului, primele trei comunități europene, și predecesorul Uniunii
Europene. CECO a introdus o piață comună a cărbunelui și a oțelului pentru toate statele
membre, cu prețuri de piață liber stabilite, cu circulație liberă a produselor și fără taxe
vamale, subvenții sau practici restrictive. În anul 1958, Schuman a fost declarat președintele
Parlamentului European, iar odată cu plecarea acestuia din funcție, în anul 1960, Robert
primește și titlul de „Părinte al Europei”. Tot în 1958, acestuia i se acordă premiul „Carol cel

5
mare”, premiu acordat pentru munca depusă în slujba unificării, de către orașul german,
Aachen.

CAPITOLUL 5 – MEMORII

Un district din Bruxelles, capitala de facto a Uniunii Europene, care are o istorie lungă
datorită găzduirii mai multor instituții europene, a fost denumit în onoarea lui Robert,
„Districtul Schuman”. În jurul acestui district se găsește printre, numeroasele instituții
europene, clădirea Berlaymont, care este sediul Comisiei Europene, în fața căreia se află un
monument al lui Schuman, ridicat în memoria acestuia. Parlamentul European acordă o bursă
numită „Robert Schuman Scholarship” pentru absolvenții de universități pentru a finaliza un
stagiu în cadrul Parlamentului European și pentru a câștiga experiență în cadrul diferitelor
comisii, procese legislative în cadrul Uniunii Europene. În memoria acestuia au fost
construite, de asemenea, numeroase instituții de învățământ în Luxemburg, Franța, Irlanda și
Italia. În Ungaria a fost construit „Institutul Robert Schuman”, dedicat promovării ideii de
Europa unită, susținând procesul de unire a Europei de Est, Centrale și de Vest.
Robert Schuman a decedat în anul 1963, la doar un
an după retragerea sa din viața politică. Ca omagiu pentru
contribuția sa la fondarea Uniunii Europene, bustul său a
fost inclus printre cele 12 busturi de oameni politici reunite
la „Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene”,
inaugurat la București, pe data de 9 mai 2006, de Ziua
Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău.

CAPITOLUL 6 – FUNDAȚIA „Monumentul părinților fondatori

ROBERT SCHUMAN ai Uniunii Europene„

Fundația Robert Schuman a fost fondată în anul 1991, în Franța. După căderea zidului
Berlinului, care a fost acreditată de către stat, în anul 1992,
pentru serviciile sale politice, acelea de a încuraja
construcția și îmbunătățirea Europei. Asociația, un centru de cercetare de referință, dezvoltă
studii privind Uniunea Europeană și politicile sale, promovând conținutul acestora în Franța,
Europa și alte părți ale lumii. Încurajează, contribuie și stimulează dezbaterea europeană
datorită bogăției cercetătorilor, publicațiilor și organizării de conferințe. Aceasta este condusă
de Jean-Dominique Giuliani.
Asociația Robert Schuman a fost înființată și în România în anul 2008 cu scopul de a
deveni un instrument de susținere în dezvoltarea şi sprijinirea procesului educativ în cadrul
Departamentului de Ştiințe Juridice și Studii Europene al Universității Sapientia, respectiv
pentru susținerea tuturor activităților ce se desfăşoară în cadrul specializărilor relații
internaționale şi studii europene, respectiv drept.

6
Publicații despre Robert Schuman
 Robert Schuman, „Pour I`Europe” – ediția a 5-a (franceză), prima ediție (engleză),
ediția a doua (germană), Nagel, Paris.
 Phillipe Etienne, <<Le projet de Robert Schuman(...)reste au coeur de la dynamique
europeenne>>, European Interview No. 45 – 3 Mai 2010
 Information Sheet on the “Declaration of 9th May 1950”
 Information Sheet on the “Founding Fathers of Europe

7
 BIBLIOGRAFIE

 https://www.britannica.com/biography/Robert-Schuman
 https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu/1945-59/
schuman-declaration-may-1950_ro
 https://epthinktank.eu/2013/05/09/robert-schuman-and-may-9th/
 http://robertschuman.ro/
 https://www.robert-schuman.eu/en/about-us
 https://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Schuman
 https://en.wikipedia.org/wiki/Schuman_Declaration