ANALIZA PRODUCTIVITĂŢII DINTRE

GERMANIA SI ROMÂNIA
Chiliman Robert
PRODUCTIVITATEA
Productivitatea reprezintă rodnicia, randamentul,
eficacitatea cu care sunt utilizaţi factorii de producţie pentru
fabricarea unui bun sau prestarea unui serviciu. Productivitatea
a devenit un subiect important, în domeniul afacerilor, fiind în
continuă desfăşurare, concomitent cu industrializarea. Un
obiectiv important îl reprezintă crearea forţei de muncă
eficiente, deoarece o muncă eficientă înseamnă profituri mai
mari.
Productivitatea în sens general este influenţată de mai mulţi factori:
• Factori naturali: condiţii climatice, resursele de apă, fertilitatea solurilor
• Factori sociali: pregătirea profesională a angajaţilor, relaţiile de sindicate
si patronat
• Factori psihologici: motivaţia muncii, atmosfera la locul de muncă,
situaţia familială
• Factori internaţionali: relaţii economice cu partenerii externi, nivelul
productivităţii în alte ţări
 PRODUCTIVITATEA IN ROMÂNIA
România se plasează detaşat în fruntea statelor UE, care provin
din blocul socialist, la nivelul de productivitate al muncii, cu un
procent de 60%, însă rămăne sub nivelul mediu al UE. Ne situăm
totuşi destul de departe de normele europene şi totodată de
statele cu o productivitate net superioară Romaniei, precum
Germania, cu o productivitate de 106%
Un angajat din România are o productivitate cu 40% mai scăzută
decât media europeană, în timp ce productivitatea angajaţilor
germani este cu 6% peste media UE.
 DE CE ROMÂNIA ARE O PRODUCTIVITATE MAI
MICĂ DECÂT GERMANIA?
Precum am menţionat anterior, productivitatea depinde de
numeroşi factori. La capitolul “productivitatea muncii”, angajaţii
români nu sunt motivaţi suficient de mult, de către stat, astfel încat
să-şi atingă potenţialul maxim de eficienţă. 25% din angajaţii
României lucrează pe salariul minim, iar pregătirea profesională a
multor muncitori este inferioară. Muncitorii germani pe de altă
parte sunt motivaţi cu salarii mult mai mari faţă de cele din
România, plus multe alte beneficii din partea firmelor, ceea ce in
România lipseşte cu desăvârşire.
HARTA PRODUCTIVITĂŢII IN 2015
ANUL 2010
 Diferenţa dintre productivitatea Germaniei si cea a României depinde şi de
nivelul de stres al angajaţilor si de cum este acesta perceput de către stat. Dacă
salariaţii din Germania se duc la medicul de familie pentru a spune că se simt
stresaţi, primesc din partea statului suma necesară pentru a plăti şapte întâlniri
cu un psiholog, care să-i îi trateze. 50% dintre salariaţii români susţin că stresul
a devenit o obisnuinţă pentru ei. Aşadar, în timp ce germanii muncesc la un
nivel scăzut de stres pentru un salar mare, românii muncesc sub stres pentru
un salar minim.
Direct proporţional cu stresul angajaţilor se observă si diferenţele de
productivitate dintre cele două ţări. Stresul mai mare reprezintă o
productivitate mai mică.
 PRODUCTIVITATEA INDUSTRIALĂ
Germania este renumită pentru industria automobilelor. In Germania sunt fabricate
numeroase maşini, cele mai cunoscute branduri fiind: Volkswagen, BMW si Audi. Aceştia au o
productivitate în acest domeniu mult peste cea a României, datorită factorilor de productie
tehnico-economici avansaţi.
Fabricile de automobile din Germania se bazează atât pe mâna de lucru a angajaţilor cât şi
pe tehnologia avansată de care dispun. România, pe de altă parte, nu a investit sume uriaşe în
dezvoltarea tehnologiei din fabricile auto. Astfel productivitatea maşinilor fiind mult inferioară
faţă de cea a Germaniei.
 PRODUCTIVITATEA AGRICOLA
Anul 2020 a fost unul mai puţin productiv la capitolul agricultură pentru majoritatea
statelor din UE. România a înregistrat cea mai mică productivitate din Uniunea Europeana,
-47.2%, la o distanţă destul de mare faţă de Germania, care a înregistrat doar -15.5%. Aceste
date negative se datorează, atât pandemiei de coronavirus, cât si datorită condiţiilor
climatice nefavorabile din 2020. Abundenţa precipitaţiilor, umiditatea solurilor si mulţi alţi
factori naturali au contribuit la această scădere a productivităţii pentru ambele ţări.