DANIIL CIUGUREANU SI UNIREA BASARABIEI CU ROMANIAMIHAI OPRITESCU

La 27 martie 1918 Sfatul Tárii proclama la Chisinau unirea Basarabiei cu Romania, deschizand seria
actelor de unire ce vor consfinti la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, con- stituirea Romaniei Mari.

Actul de la C1uinu marca nu numai inlAturarea unci agresiuni inflptuite de Rusia la

adresa integrithtii teritoriale a Moldovei in 1812 dar i triumful luptei nationale a romanilor
basarabeni.

Evenimentele din anul 1917 derulate in Rusia, care au dus la disparitia vechiului regim tarist, au
contribuit in mod hotárator la dezvoltarea i maturizarea micrii nationaleromanesti din Basarabia.

Perioada dintre 2 decembrie 1917, cand Sfatul Tgrii proclam& tinutul dintre Prut Nistru, Republica
Democrat& Autonoma Moldoveneasa, si 27 marite 1918, cand se realiza unirea cu Romania, s-a
ilustrat printr-o intensificare a activitatii politice. Pe scena politic&basarabean& s-au conturat doll&
tendinte: una militand pentru mentinerea Basarabiei ca

rapublia autonom& in caclrul Rusiei soviectice, o alta ce se pronunta pentru unirea cu Re- gatul
Romaniei. Printre personalitatile politice ale Partidului National Moldovenesc ce au militat inmod
hotArat pentru unirea cu Romania, s-a remarcat i doctorul Daniil Ciugureann. Nascut la 9 decembrie
1885 in comuna B1ci4i, judetul Hotin, in familia preotului Alexandru Ciugureanu, viitorul prim-
ministru al Basarabiei independente urmeazà studii li- ceale la BMti i Chisináu, apoi in 1908 este
student la facultatea de medicinl dinDin anii studentiei Daniil Ciugureanu aderl la miscarea national&
fiind printre intemeietorii Asociatiei studentesti cultural nationale Desteptarea" al&turi de Alecu
Matve- evici, Dimitrie Bogas, Simion Murafa, Stefan Ciobanu. Devenit presedinte ale Asociatiei, stu-
dentul medicinist Ciugureanu atrage atentia politiei secrete tariste Ohrana, care il aresteaza

in mai 1912 trimitandu-1 pentru cateva luni in Siberia2. Revine la Kiev dup& detentie, ter- minandu-
si studiile universitare, continuandu-si activitatea cultural politic& prin incadrarea

sa in grupul intelectualilor romani ce editeaza incepand din luna mai 1913 revista i apoi gazeta
Cuvant modlovenesc" cu sprijinul financiar al marelui patriot roman Vasile Stro- &Sella. Se reintoarce
in Basarabia in acelasi an incepandu-si activitatea de medic mai intai

la Vorniceni i apoi la Hancesti, flind permanent urm&rit de autoritatile tariste pentru apartenenta sa
la miscarea national& romaneasc&4.

Revolutia din februarie 1917 a dus la intensificarea activitatii politice si in Basarabia, in lunile martie i
aprilie punandu-se bazele Partidului National 4Mo1dovenesc. Nucleul conduator al noii formatiuni
politice este reprezentat de intelectualitatea romaneasc& gru- pat& in redactia i colaboratorii
ziarului Cuvant moldovenesc".

in luna mai 1918 doctorul Ciugureanu revine in prim planul vietii politice prin orga- nizarea in ziva de
16 mai la Läpusna a unei mari adunAri in scopul organithrii partidului

1 Alexandru Chiriac, Mic dictionar al membrilor Sfatului Tdrii din Chifinclu (21 noembrie

1917 27 noembrie 1918), in Patrimoniu", 4/1991, p. 32. 2 Ibidem, vezi si D. Bogos, La reispantie.
Moldova de la Nistru in anii 1917-1918, Tip. Glasul tärii", Chisináu, 1924, p. 28.

8 Al. Chiriac, op. cit., p. 33, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu in Oameni intre oameni, Edit. Eminescu,
Bucuresti, 1990, p. 474. 4 Alexandru Chiriac, op. cit., p. 33.
,Revista istorid", torn V, nr. 7 8, p. 805 810, 1994

91

Xiev3.

www.dacoromanica.ro

806 Mihai Opritescu

national"5. In lunile urm&toare il intalnim in conducerea Partidului National Moldovenescsi

presedinte al Uniunii zemsvei din tinutul Chisin&u6. Hotararea ostasilor moldoveni din 20-26
octombrie 19 17 de a se intemeia SfatulTara ca organ conducdtor al tarii a fost urmat& de crearea
unui Birou de organizare a Sfatului TArii condus de V. Tantu la lucrArile c&ruia a participat ca
reprezentant al PartiduluiNational si doctorul Daniil Ciugureanu7. El se afla printre cei propusi pentru
Sfatul Taradin partea partidului sa.0 alAturi de Pan Halipa, I. G. Pelivan, T. Ioncu0. Cele doll& curente
politice principale din viata politic& basarabean& se vor regAsi si inSfatul prii. Astfel grupul social-
revolutionar in frunte cu Ion Inculet, venit de la Petrogradcu misiunea de a mentine Basarabia in
cadrul Marii Rusii, de a adanci revolutia", s-a confruntat cu Partidul National Moldovenesc ce
urmArea unirea cu Romania. Dup& cum va re-marca mai tarziu Dimitrie Bops in lucrarea cu accente
autobiografice La ritspdntie", pecand moldovenii nationalisti cereau autonomie pentru a parveni mai
apoi la unirea cu Ro-mania, social-revolutionarii luptau pentru autonomie cu ochii atintiti la
Petrograd". AutoritAtile moldovene constituite dup& proclamarea Republicii autonome, Sfatul

Tárii in frunte cu Ion Inculet si guvernul (Consiliul directorilor), condus de Pantelimon Erhanerau
confruntate cu o situatie intern& deosebit de grea. DificultAtilor de ordin economic si financier li se
ad&ugau cele legate de elementeIe militare din fosta armata rus& ce sereträgeau de pe frontul
roman ca urmare a armistitiului de la Brest-Litovsk. In aceste con-ditii Blocul Moldovenesc" obtine in
Sfatul TArii s& se autorizeze guvernului de a cere sprijinmilitar guvernului de la Iasi", fapt ce
constituie un pas semnificativ in directia unirii. Actiunile de apropiere de Romania provoacA reactia
elementelor bolsevice din Frontotdel care la 6 ianuarie 1918 dezarmeaz& voluntarii transilvaneni in
gara ChisinAu si aresteaz& peIon Inculet si Pan Erhan care sunt salvati de interventia colonelului
Popall. In aceste conditii in noaptea de 6 ianuarie 1918 se tine o consf&tuire secret& la Chi-§-inlu
sub presedentia doctorului Ciugureanu unde se discut& trimiterea unei delegatii la Iasi pentru a se
grAbi interventia armatei romane si refugierea membrilor Sfatului Tarii la Iasiunde sl se continue
lucrArile. Delegatia condus& de I. Pelivan, ministru de externe, pleacl la Iasi in noaptea urmãtoare12.

La 8 ianuarie 19 18 trupele romane comandate de generalul Brosteanu trec Prutul dandcurs cererii
basarabenior sositi in aceeasi zi la Iasi, iar in ziva de 13 ianuarie 19 18 intr& inChisin&u. Intrarea
trupelor romane in Basarabia a acutizat lupta dintre unionisti, intre careo pozitie din ce in ce mai
puternicl are doctorul Ciugureanu si fractia tArAneascl in fruntecu Inculet. Este relevant faptul ca. in
ziva de 12 ianuarie 19 18 Inculet se va prezenta 13comandamentul diviziei Brosteanu pentru a cere
explicatii in legátura cu venirea trupelorromane si dac& se are in vedere intrarea in Capita11.

Reintors la Chisinau el transmite informatii bolsevicilor despre intalnirea avut& si lan-seaz& un

manifest locuitorilor arAtand c& trupele romane vor pAr5.si Basarabia dup& con-solidarea sa
minter& existand in acest sens garantia francezilor13. Desi a avut ca efect retra-gerea bolsevicilor
din Chisingu, deci evitarea unor confruntAri militare in ores, atitudinea saprecum si a sefului
guvernului Pan Erhan a nemultumit pe reprezentantii Blocului Moldo-venesc. Acestia reusesc s&
obtin& in sedinta Sfatului TArii din 14 ianurie 19 18 aprobarea de-misiei inaintate de Pan Erhan cu 36
de voturi contra 25 in ciuda puternicei opozitii a re5 D. Bogos, op. cit., pl 50. 5 Ardealul" din 12
noembrie 1917.

7 D. Bogos, 4. cit., p. 83. 43 El se ail& pe locul patru in lista numarul 6 rezervath Patidului National
Moldovenesc(D. Bogos, op. cit., p. 85). 9 D. Bogos, op. cit., p. 82. 10 in telegrama adresatá ministtului
de rázboi roman, gen. Iancovescu, se solicit& tri-miterea in Chisindu a unui regiment ardelenesc cu
posibila urgent& Totodat& v5. rugAm A, dispuneti ca acest regiment sä stea la dispozitia consiliuhii
de directori generali (D. Bogos, op. cit., p. 102).11 in aceste conditii se redacteath acea telegram& in
care cei doi conducltori basarabeniprotesteaz& impotriva intdririi trupelor romane in Basarabia,
cerand retragerea lor pentru a seevita un rAzboi civil. Telegrama pare a fi menit& s& inducl in eroare
elementele bolsevice, mai

ales c5. Inculet asigur& c& s-au cerut si demisiile ministrilor separatisti ceea ce nu era real (vezi pe
larg D. Bogos, op. cit., p. 105 108); in legAturA cu pozitia lui Pan Erhan vezi Al. Boldur,

1918 L' Union de la Bessarabie avec la Roumanie, Edit. Nagard, Roma, 1983, p. 44. 12 D. Bops, op.
cit., p. 107, I. Pelivan, A mintiri, in Patrimoniu" nr. 2/1992, p. 127 132. " D. Bops, op. cit., p. 113.

2www.dacoromanica.ro

3 Daniil Cingureanu 807prezentantilor fractiunii tarAne§ti dare doreau amanarea rezolvArii crizei
dup& Congresul tArAnesc din 18 ianurie 19 18". Blocul Moldovenesc obtine o victorie politic&
major& deoarecereu§ea s& impun& in fruntea guvernului pe un unionist convins, doctorul Daniil
Ciugureanu". Guvernul format de doctorul Ciugureanu i aprobat in zilele urmAtoare dup& indelungi
dezbateri de Sfattil T&rii are in component& pe V. Cristi la interne, I. Pelivan Ia externe, T. Iancu la
finante, colonelul BrAescu la Ministerul de rAzboi, N. Bosie Codreanu la Ministerul lucarilor publice,
Sovenco la just#ie, Podvinschi, director general al controlului"Din vechiul guvern ii mentineau functia
mini§trii de interne, externe, finante, comuni- catii, iar. P. Erhan prime§te alt departament. Noul
guvern avea rolul de a calma opinia publicA, fapt relevat de noul premier Ciu- gureanu in cuvantarea
program, in care dup& ce a evidentiat criza prin care trecea tara a. precizat c& guvernul stApane§te
situatia. Referindu-se la prezenta trupelor romane premierul a declarat el ea este legat& de
protejarea clilor ferate i a depozitelor de alimente". Proclamarea independentei Ucrainei la 2 0
noiembrie 19 17 a precipitate venimentele dimRepublica autonom& moldoveneascA, ea flind
despArtita de Rusia printr-un alt stat ale- carei intentii anexioniste fat& de Basarabia nu vor intarzia
s& se manifeste. In aceste conditii la 22 ianuarie 19 18 Sfatul Taxii proclaml indenpendenta Orli. In
proclamatia de independent& sustinut& in numele guvernului de Pan Erhan searatI a dac& Ucraina
este independent& Republica Moldova, nu poate fi cleat independentA, caci (lac& ea nu devine
independent& ea va fi anexatl". D. Ciugureanu cite§te in aceea§i §edint a'. declaratia din 15 ianuarie
19 18 de la Ia§i a. ministrului Frantei in Romania declaratie remis& autoritAtilor moldovene§ti de
consulatul

francez la Ch4in&u, Sarret. In acest document diplomatul francez afirm& c intrarea armatelor
romane nu poate s& aib& nici o influent& atat asupra situatiei interne politice a Orli., cat §.1
influent& asupra viitorului politic al Basarabiei", ea fiind efectuat& din ratiuni militare.

Interventia premierului era menita a ralia independentei gruparea tAr&neasc5. i minoritAtile, de a

reafirma neimplicarea armatei rornane in viata politic& de la Ch4in&u. Doctorul Ciugureanu i ceila#i
conducatori ai Blocului Moldovenesc erau con§tienti ca vecinul de peste Nistru, Ucraina, tinde s&
devin& mo§tenitorul tarismului in aceast& zon&§i va ridica pretentii teritoriale asupra Barasabiei.
Confirmarea va veni la 2 feburarie 19 18cand Ucraina va adresa un ultimatum Romaniei cerandu-i
retrag& trupele din Basarabiain decurs de 4 8 de ore20.
Pentru Daniil Ciugureanu singura solutie pentru a salva tara de pericolul bol§evic este.

de a accelera procesul de unire cu Romania. In acest sens guvernul coopereaz& cu guvernul roman
pentru a se apAra bunurile; armatei romine din Basarabia §i solicit& sprijin pentruorganizarea
armatei moldovene§ti qi a ministerului de razboi qi a anihilArii tentativei generalului Vebel de a
recruta voluntari ru§i pe teritoriul basarabean. In aceste conditii pre- mierul Ciugureanu se
adreseaz& noului premier roman, generalul Averescu i el un fiu al

Basarabiei, cerand concursul armatei romane pentru a anihila manevrele generalului rus21. Un
moment semnificativ in actiunile ce preced unirea cu Romania se deruleaz& in zivade 8 februarie 19
18 cand guvernul condus de dr. Ciugureanu dA un banchet in onorea re- prezentantilor aliatilor din
Chi§in&u §i a armatei romane. Iau cuvantul al&turi de dr. Ciu--gureanu, Pan Halipa vicepre§edinte
Sfatului Tarii, I. Pelivan, ministru de externe, V. Cristi

Ardealul" nr. 5 din 16 ianuarie 19 18; D. Bogos, op. cit., p. 117.

18 Ibidem.

Alexandru BOldur, op. cit., p. 50; Al. Chiriac, op. cit., p. 35. 17 Al. Boldur, op. cit., p. 50.

18 Al. Boldur, op. cit., p. 5 1.

19 Ibidem.

20 C. Kiritescu analizand evenimentele din ianuarie 19 18 aprecia cA pAstrarea unei inde- pendente
desAvar§ite a Orli era o solutie in care nu credea nimeni. Republica Barsarabean& eracu desAvar§ire
lipsit& de resurse financiare §i f&rd bani, era imposibil s& se injghebeze o intocmirede stat solida.
Secatuit& dup& patru ani de rázboi §i de devastAri, ar fi trebuit sá treac& multi

ani pan& ce finantele statului sA. fie in stare sA susrin& nevoile t'arii. Afar& de aceasta era evident

cA Basarabia independent& era sl devin& curand obiect de ispitl pentru t&rile vecine, un
mareteritoriu de rAzboi i de ocupatie. Ucraina i§i mArturisise intentiile, iar Austria tinea sub ocu-
patie Hotinul (I.storia reizboiului pentru intregirea Romdniei, Edit. §tiintifica §i enciclopedfca,
Bucure§ti, 1988, vol. II, p. 254).

21 D. Bogo§, 6p. cit., p. 124. Este reprodus& §i telegrama adresat& de dr. Ciugureanu gene- ralului
Averescu.

sã-si

ra

www.dacoromanica.ro

808 Mihai Opritescn 4ministru de interne, 0. Ghibu, D. Bogos vice-ministru la ministerul de thzboi,
generalul Brotrteanu din partea armatei romane, diplomatul francez Villoumin din partea aliatilor22.
La acest banchet unii participanti vor pune mai deschis sau mai discret problema unirii. ci

Romania.

Peste cletva zile la 22 februarie se intampla, un alt eveniment care pune chestiuneaunirii prin
invitarea Moldovei de a participa la tratativele de pace dintre Romania 0 Pnterile Centrale. In urma
deliberarilor din aceeasi noapte Sfatul Tarii il desemneath pe prese- dintele sau Ion Inculet, iar
guvernul, in ziva urmatoare, pe doctorul Ciugureanu23. Plecata la 23 februarie delegatia republicii
moldovenesti ajunge la Iasi la 26 februarie. In capitala vremelnica. a Romaniei fruntasii basarabeni
sunt primiti cu multã calduth, viziteath. Universitatea unde asisth la cursurile de la Facultatea de
Medicink i iau pranzul cuConstantin Argetoianu si C. Säräteanu ministrii in guvernul Averescu. In ziva
urmatoareoaspetii basarabeni sunt primiti in audiente succesive de regele Ferdinand 0 printul
moste- nitor Carol. In 28 februarie viziteath *coala normala iar in ziva de 1 martie sunt primiti

la Academia Romana".

Intr-o discutie avuth cu un redactor al ziarului Romania Noun" dupa reintoarcereala Chisinau,
premierul Ciugureanu declarã ca in convorbirea cu regele am mai atins chestia financiath atragand
luare aminte suveranului asupra staxii noastre grele din carenevoie poate c va trebui sä ne scoath tot
Romania. Regele preciza premierul a raspunscA desi insäi Romania in clipa de fata este intr-o stare
destul de grea ajutorul fratesc decare avem nevoie intotdeauna ne va fi dat"28.

Abordand problema reformelor regele a spus ca recunoaste dreptul nostru de a neocarmui singuri si
a ne face acele reforme sociale de care avem nevoie. In privnta reformei agrare suveranul roman a
aratat ca Romania impartaseste principiile noastre in privintadrepturilor taranului de a capata
pamantul care-I munceste"28. Prirnirea la Academia Romanä a fost un nou prilej pcntru D.
Ciugureanu de a-si aratasentirnentele unioniste i a se distanta de pozitia lui Ion Inculet. In
cuvantarea tirmta infata inaltului for Daniil Ciugureanu a spits: in cei 106 ani de robie ne-a fost oprit
tot. Ne-a fost oprit i dreptul de a ne imbratisa cu fratii nostrii de peste Prut de a asculta che- marile
maicii noastre Romania"27.

In aceeasi cuvantare marele patriot roman vorbeste deschis de unirea nu numai cuRomania dar i
Transilvania elogiind taxanul roman: daca, asthzi suntem gata in viitor uni-rea cu neamul de peste
Prut si din Transilvania aceasta o datoram täranului roman dinBasarabia"28. La aceeasi intrunire Ion
Inculet se multumeste a remarca aici noi care intaiaoath venim prin aceste locuri am inteles ca
suntem neamuri i neamurile cele mai apropiate"29. Criza de guvern din Romania de la inceputul lui
martie 1918 amana tratativele depace si delegatia basarabeana se reintoarce la Chisinau. Actiunile
de apropiere continua la inceputul lunii martie 19 18 cand Sfatul Tarii aprobao propunere a
ministrului Comunicatiilor N. Bodie-Codreanu de a incheia o conventie cuRomania in domeniul
feroviar prin cele 70 de voturi ale Blocului Moldovenesc impotriva, vo- --and fractiunea taraneasca
(46 de voturi)38.

La 16 martie 19 18 in Sfatul Tarii doctorul Daniil Ciugureanu are o confruntare hotathtoare cu

adversarii unirii in probleme de politica externá thspunzand unei interpelari a de-putatului Tiganco
unul din liderii fractiunii taranesti. In cuvantul sau, premierul, inlocuindpe titularul externelor,
Pelivan ce era bolnav, arath ca tara se afla in raporturile cele mai bune cu Romania dupl cum se
poate vedea din recenta vizita facuta la Iasi, ca. Romania seconsideth o sora mai mare si ca primejdia
vine din Orient din partea Ucrainei ce ravnestedotal tinuturi Akerman i Hotin. Ii intareste afirmatia
citind o telegrama semnata de premierul i ministrul de externe ucrainean, Golubivici, adresata
guvernului roman in care acestaargumenteath pretentiile teritoriale prin faptul cI. partea de nord a
teritoriului Basara- bici este locuita in cea mai mare parte de ucrainieni, iar in partea de sud (intre
gurile Du22 Romania north", nr. 18 din 10 februarie 1918. 23 Ibidem nr. 3 3 din 28 februarie 19 18;
D. Bogos, op. cit., p. 129 . 29 Romania noua", nr. 35 din 2 martie 1918. 23 Ibidem din 8 martie 1918.
Articolul Basarabia i Romania. De vorbd cu ministrul pre-

,sedinte al republicii noastre". 26 Ibidem. 27 Ibidem, Cuvintarea dr. D. Ciugureanu la Academia

Romana. 22 Ibidem. 29 Ibidem, Cuvantarea d-lui Inculef.

20 D. Bogos, op. Cit., p. 13 1.

Ii

ti

www.dacoromanica.ro

Daniil Cingureanu 809

-rani si a Nistrului ei au o majoritate re1ativ i astfel Basarabia in privinta, starii etnografice,

economice i politice alcatuieste o parte nedespartita din teritoriul Republicii
DemocraticeUcrainiene"31.

Dupg citirea documentului, primul ministru precizeazg c acesta a fost motivul real

.al neparticipgrii delegatiei moldovenesti la tratativele de pace, pentru a nu da ocazie Ucrainei sg

insiste in cererile sale.

Desi puternic marcatg de interventia doctorului Ciugureanu fractia argneascg riposteaa crticand
politica guvernului si mai ales hotgrarea de unire cu Romania votatg in adu- narea de la I3alti din 2
martie 191833.

Primul' ministru intervine din nou in dezbatere atacand minoritätile ce se opuneaunnirii Romaniei,
acuzandu-le niciodatg nu v-ati interesat de istoria acestei taxi cadpe toti inacoce v-a manat numai
lacomia de a vg imbogg4i"33.

In incheiere afirmg c neparticiparea delegatiei moldovene la tratativele de la Brest Litovsk a fost

norocul neamului romanesc. Se poate afirma c momentul hotarator ce apremers unirea s-a
desfäsurat la 16 martie 1918 in Sfatul Tarii, iar doctorul Ciugureanu a fost direct implicat in
confruntarea ce a inclinat definitiv balanta in favoarea unirii. 0 unirecu Ucraina nu era impgrasia nici
de fractia tganeasca. care va incerca in ultimul moment sg acelereze elaborarea noii constitutii a -arii
pentru a mentine republica independenta.

La 23 martie 1918 o noug inalnire la Iai cu guvernul Marghiloman la care participgdin partea
Basarabiei: Inculet, Pan Halipa i Ciugureanu i venit de la Bucuresti, ConstantinS:tere34.

Marghiloman in cuvAntul säu vorbeste despre neputinta unui stat mic in formatiuneade a pgstra
integritatea sa intre Ucraina, Austria si Romania"36.

Inculet pune intrebdri la sfgrsitul discutiei in legatura cu Sfatul Tgrii, guvernul administratia din
Basrabia, clacg acestea vor fi mentinute. Marghiloman aspunde ca, repre- zentantii Basarabiei vor fi
integrati parlamentului i guvernului roman. Drepturile castigatein Basarabia, regimul agrar existent si
dreptul de vot al femeilor, regimul provincial, va ra- mane neatins afirmg in concluzie premierul
roman"".

Delegatia basarbeang revine la Chisingu impreung cu Constantin Stere care desasoargo intensä
activitate cluand in zilele urmatoare s obting sprijinul grupgrii tgrgnesti pentruunire.

Problema neutralizgrii grupgrii tganesti se discutli si la sedinta Blocului Moldovenescin care doctorul
Ciugureanu se ridic a. cu hotarare impotriva solutiei propuse de Pan Erhan care dorea votarea unirii
cu Romania cu o largg autonoinie. Premierul basarabean afirma, cg incadrul Rusiei Mari ar fi trebuit
ca fiecare popor sa-si aiba, autonomia sa, dar intr-o tar& ca Roma- nia in care am face a treia parte
din tar& si din populatie, autonomia noastrg ar fi un stat instat un continuu prilej de
neante1egeri"37.
In ziva urnatoare, 27 martie, Sfatul Tarii vota in prezenta, primului ministru roman Ale- xandru
Marghiloman si a membrilor guvernului moldovean, in frunte cu doctorul Ciugureanu, unirea cu
Romania. Era un mare triumf al fortelor nationale grupate in Partidul National Mol- dovenesc, al
marilor patrioti moldoveni dintre Prut i Nistru in randul cgrora la loc de frunte sesitu a doctorul
Ciugureanu.

31 D. Bogos, op. cit., p. 132.

22 Hotgrarea este semnata, de 102 persoane. Un nou apel de unire cu Romania este sern- nat la
Soroca de 165 persoane la 13 martie (vezi Al. Boldur, op. cit., p. 59-60). 33 D. Bogos, op. cit., p. 133. "
0 prima inalnire intre conducat, rii basarabeni I. Inculet, D. Ciugureanu, Pan HalippaMarghiloman
avusese loc la 20 martie 1918. In notele zilnice Marghiloman o relateaa astfel: Lunga intrevedere i
membrii delegatiei Basarabiei: Inculet, prezidentul Sfatului Tarei; dr. Ciugureanu, prezident al
consiliului ministrilor i Halippa vicc-prezident al Sfatului Tarii. Tezamea: Basarabia prea slabg, pentru
a trgi singurd i despartitg; Ucrainienii pandesc nordul si litoralul marei; nici bani, nici armatg. Unirea
le-ar face un singur serviciu: s. opreascg dezmembra- rea. Inculet, ex-agent al lui Kerenski, nu v a
decat unirea cu autonomie depling; ceilalti doi unirea. Le vorbesc de egalitate de drepturi, de
ministri luand loc printre noi, etc." Al. Margilo- man, Note politice, Inst. de arte grafice Bucuresti,
1927, vol. III (1917 1918) p. 442-443.

35 Ibidem, p. 448.

36 Ibideni, p. 419; Romania noug", nr. 56 din 27 martie 1918.

3 Romania noug" din 28 martie 1918; D. Bogos, op. cit., p. 133.

ca:

5i

st

www.dacoromanica.ro

8 10 Mihai Opritescu 6La banchetul dat in aceeasi zi t cinstea realiznrii unirii, marele patriot aprecia
intr-ovibrantá cuvantare a in ziva de 2 7 martie s-a implinit visul cel sfant al romanilor din
Basarabia"88.

Festivitatile vor continua la Iasi in ziva de 30 martie 1918. prilej cu care marele patrioteste decorat
impreuna, cu Inculet ea Coroana Romaniei39.

Prin decret regal in conformitate cu actul de unire adoptat la Chisinnu, doctor Ciugureanudevine
impreunn cu Ion Inculet ministry secretar de stat in guvernul roman". Se incheia astfel cea mai
important n. etapn din cariera politicl a marelui patriot romancare in calitate de deputat in Sfatul
Tarii de la Chisinnu intre noiembrie 19 17 si ianuarie 19 18 si de sef de guvern intre ianuarle i martie
19 18 a militat cu hotaxare pentru realizarea unirii. Cariera sa politica, va continua in Romania Mare
ca membru in Partiduf Liberal fiinddeputat si senator, vicepresedinte atat al Camerei Deputatilor in
anii 1922 1926 si al Senatului 1933 1937.

In 1940 Dr. Ciugureanu se afl 5. printre intelectualii basarabeni care protesteazä impotrivai dictatului
sovietic ce rupea din trupul Orli provincia dintre Prut i Nistru.
Dupä al doilea rãzboi mondial va fi una din victimele totalitarismului, deceda.nd curanddupl
arestarea sa in inchisoarea din Sighet la 6 mai 195041.

Doctorul Ciugureanu* a fncut parte dintr-o stralucitn generatie de intelectuali basarabeni aläturi de
Pan Halippa, Ion Pelivan, Constantin Stere, Anton Crihan, Dimitrie Bogos care antinut treazn fäclia
nationall in Basarabia si care a stiut in acele momente politice dificile dinanii 19 17 19 18 a uneascn-n
jurul säu pe basarabenii ce simteau romaneste realizand prim a dincele trei uniri din anul 19 18 ce au
faurit Romania Mare.