Democratia ateniana

Orasele-state grecesti (polisuri) au cunoscut mai multe tipuri de guvernare: monarhia,

aristocratia (aristoi=nobili, kratos=putere), tirania (puterea preluata si exercitata prin
forta de catre un singur om), oligarhia (oligos=putini, archos=conducatori), democratia
(demos=popor, kratos=putere). Cele mai importante polisuri grecesti au fost Sparta si
Atena.

In vreme ce Sparta a devenit un model aristocratic, Atena s-a indreptat spre modelul
democratic. Drumul catre democratie ateniana s a parcurs treptat, in contextul
dezvoltarii economico-sociale, al infaptuirii unor reforme profunde, al luptei dintre
oamenii liberi (demosul) si aristocrati.

Astfel, reformatori precum Dracon (elaboreaza primele legi scrise), Solon (interzice
sclavia din datorii, sporeste rolul Ecclesiei - adunarea poporului, a infiintat sfatul celor
400, a instiuit un tribunal al poporului). Dupa o perioada de tiranie, democratia
ateniana s a consolidat in vremea lui Clistene. Acesta a creat Colegiul celor 10 strategi cu
atributii militare, sfatul celor 400 a devenit sfatul celor 500, iar pentru a impiedica
uzurparea puterii politice introduce ostracismul. (gr. ostrakon=ciob; cel considerat de
cetateni ca fiind periculos era alungat pe zece ani din polis). Razboaiele medice (purtate
impotriva Imperiului Persan, sec. V i.Hr.), au constituit o ,,proba de foc,, pentru regimul
democratic. Ca urmare, Atena si a consolidat puterea politica si militara, insa triumful
acesteia nu va dura, prestigiul ei va fi afectat de lupta pentru hegenomie (dominatie,
control) in lumea greaca, iar ca urmare a razboiului peloponesiac (431-404 i.Hr.),
puterea Atenei fiind infranta de Sparta.

Apogeul democratiei ateniene a fost atins in vremea lui Pericle (443-429 i.Hr.). Este
perioada democratiei directe ateniene, in care, pentru a permite participarea la functii
celor saraci, cetatea acorda o indemnizatie acestora si asigura libertatea si egalitatea
tuturor cetatenilor in fata legii.