POLISUL ATENIAN - DEMOCRATIE REPREZENTATIVA LIMITATA

Motto: ,, Era nevoie de un regim democratic pentru ca cei saraci sa aiba un refugiu si cei bogati un friu.’’
Ticidide
De-a lungul istorie grecilor le-au fost cunoscute diverse forme de guvernare. Monarhia a fost regimul
politic primitiv. ,,Ileada si Odiseea’’ relateaza despre regi ca Agamemnon, Ahile sau Ulise, a caror puteri era in
primul rind militara si religioasa. Acesti regi au fost inlocuiti de grupuri de nobili, mari proprietary care au
instituit regimul aristocratic. In sec. VII – VI i. Hr in Atena puterea politica era detinuta de eupatrizi cu organele
de conducere: colegiul celor noua arhonti, aeropagul, adunarea poporului. Democratia vine in Atena odata cu
reformele lui Solon, in anul 594 i. Hr . Adunarea poporului ( ecclesia) din care faceau parte toti cetatenii,
devine organul suprem al puterii de stat, sint infiintate noi institutii: Sfatul celor 400 bule care discuta
problemele privind functionarea statului, tribunalul juratilor care era un organ juridic.
Democratizarea statului atenian a fost continuata de Clistene prin reformele sale: sfatul celor 500,
colegiul celor 10 strategi. Tototdata s-a introdus ostrocismul, care avea menirea de a asigura buna functionare
a sistemului democratic si prevenirea reinstaurarii tiraniei.
Reformele lui Pencle au jucat un rol important in democratizarea statului atenian. Astfel au fost largite
atributiile adunarii poporului, care instituia legile, decidea in problemele de razboi si pace, lua hotariri politice,
economice, militare, culturale si controla exercitarea deciziilor. O deosebita atentiea fost acordata membrilor
colegiului strategilor, care puteau fi trasi la raspundere doar pentru tradare sau esec militar. Pentru a asigura
drepturi egale tuturor cetatenilor, functiile erau ocupate prin targere la sorti. Doar femeiele, metecii si sclavii
erau exclusi din viata politica, ceea ce facea ca democratia ateniana sa aiba un character limitat. Despre modul
de guvernare Pencle spunea: ,, Avem o constitutie care nu imita legile vecinilor, ci mai degraba noi insine
suntem exemplul, fara sa-I imitam pe altii. In privinta numelui – din pricina ca este condusa nu de citiva, ci de
mai multi cetateni - s-a numit democratie, si , dupa lege, toti sint egali in privinta intereselor particulare. Cit
despre influenta politica, fiecare este preferat dupa cum se distinge prin ceva, si nu dupa categoria sociala, ci
mai multi, dupa virtute, iar daca este sarac, dar poate sa faca un lucru bun pentru cetate, nu este impiedicat
pentru ca n-are vaza’’
Aceasta forma de guvernare a fost numita democratie directa, deoarece ea este exercitata de toti
cetatenii si nu prin reprezentantii sai. In pofida neajunsurilor, acest regim politic a ramas unic pina astazi prin
asigurarea participarii tuturor cetatenilor la luarea deciziilor. Deci, polisul atenian a cunoscut democratia
directa si nu cea reprezentativa, ceea ce si afirma Eschil: ,, nu sunt supusi nimanui’’.