ALEXANDRU LAHOVARI - UN NUME CU CARE NE MÂNDRIM

Motto: „Un popor care nu își cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
– Nicolae Iorga

Familia Lahovary a avut un rol important în istoria României secolului al XIX-lea. La origine
sunt greci, dar se stabilesc în România în secolul al XVIII-lea și participă efectiv la viața politică, socială,
militară a României. Ion și Alexandru Lahovary au fost unii dintre cei mai importanți oameni politici ai
secolului al XIX-lea. Alexandru a fost ministru de Externe al României timp de două mandate, preluând
portofoliul de la Petre Carp. Șef al diplomației a fost și cel de-al doilea frate, Ion, tatăl Marthei Bibescu,
romancieră franceză de origine română, membră a Academiei din Paris.
Străbunicul lui Alexandru Lahovary a fost caimacam al Olteniei; bunicul său a reprezentat județul
Vâlcea în Obșteasca Adunare de la 1831, primul Parlament român; tatăl său, Nicolae Lahovari, a fost un
foarte prețuit om politic care a ocupat demnitățile de membru al Divanului ad-hoc, senator și sub-secretar
de Stat al afacerilor străine. Alexandru Lahovari și-a făcut studiile secundare în liceul Louis-le-Grand
din Paris, și tot la Paris a urmat și facultatea de drept, de unde a obținut, la 1865, diploma de doctor.
După un scurt stagiu în magistratură, Alexandru Lahovari a intrat în politică.
De numele lui Alexandru Lahovary se leagă și primul liceu din Râmnicu Vâlcea, actualul Colegiu
Național care îi poartă numele. În acea perioadă, Alexandru Lahovary cumpără în județ mai multe
proprietăți și ridică mai multe reședințe, în Râmnic, în Budești și la Șirineasa, în satul Slăvitești.
Printre urmașii lui Alexandru Lahovary îl întâlnim pe Emil Lahovary, alt nume important al
diplomației românești și gazetar, care moare în ultimul duel cu sabia, fiind ucis de fostul primar al
Bucureștiului, Nicolae Filipescu. Iar unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai familiei Lahovary
este Iacob, fost ministru de război, erou al Războiului de Independență.

Conacul Lahovary, Comuna Budești, județul Vâlcea

Confesiunea lui Costel Iordăchită: „Originară din

Fanarul Constantinopolului, stabilită în Ţara Românească
spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, familia s-a integrat pe
deplin societăţii românesti, şi-a împletit întru totul destinele
cu cele ale ţării, a avut partea sa de contribuție-modestă, este
adevărat – la făurirea istoriei moderne. Ea a dat tării
funcționari devotați, politicieni iscusiți, diplomați activi,
oameni de cultură si juristi de seamă, insă drepturile sale la
recunoștinta posteritătii sunt îndreptătite”.
La moartea subită a lui Alexandru Lahovari, I.L. Caragiale afirma:„Era un român mare“
„Acum, când nu mai este, acum vedem cât era de mare. Acum ştim măsura înălţimea muntelui după
grămada surpăturii, după largul ce se deschide în locul acelui masiv. După golul ce-l lasă, măsurăm locul
ce-l împlinea acest mare om în mica noastră lume, şi, tocmai acum, i-aducem laude cari nu-i mai
trebuiesc lui, fiindcă ieri era mai presus de ele şi astăzi nu le mai aude, dar cari ne trebuiesc nouă, spre
lauda noastră înşine. (…)