Stări de agregare

În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin

anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o anumită comportare la scară
macroscopică.

Există 3 stări de agregare:

-stare solidă
-stare lichidă
-stare gazoasă

Spațiile intermoleculare sunt spațiile care au loc între mai multe molecule.

O forță intermoleculară sau o interacțiune intermoleculară este o forță de atracție sau

de repulsie care acționează în cazul particulelor aflate în apropiere una de cealaltă (atomi,
molecule sau ioni). Sunt forțe slabe în comparație cu forțele intramoleculare.

Fluidul este considerat un mediu continuu în structura sa. El se deformeazǎ continuu și

infinit (curge) sub influența unui efort tangențial și dependent de forța aplicatǎ. Fluidele se
împart în următoarele categorii: lichide, gaze și plasme.
Fluidele au proprietatea de a curge și de a prelua forma recipientului în care se află,
fără a opune rezistență mecanicǎ la viteze relativ mici. Acest lucru este datorat faptului ca
fluidele sunt incapabile să preia eforturi tangentiale cînd se aflǎ în echilibru static.

1.Stare solidă
-în stare solidă materia are -volum fix
-formă fixă

-forțele intermoleculare-forte (atractie-respingere) intermoleculare mari

-distanțe intermoleculare-de ordinul diametrului atomic-molecular

 2.Stare lichidă
-în stare lichidă are –volum fix
-forme variabile

-forte intermoleculare mici

-distanțe intermoleculare-de ordinul diametrului atomic-molecular

3.Stare gazoasă
-în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma
corespunzătoare
-forte intermoleculare neglijabile (nule)
-distanțe intermoleculare-oricât de mari.