STILURI DE MANAGEMENT

Stilul de management reprezintă modul în care un manager gândeşte, se comportă, îşi

foloseşte experienţa pentru a lucra cu oamenii. Stilul de management este:
 personal şi netransmisibil;
 depinde de concepţiile, caracterul şi capacitatea conducătorului;
 este influenţabil şi poate influenţa comportamentul individual şi de grup.
Se remarcă următoarele două stiluri de bază, (fig. 1) care prin combinare în diferite
proporţii conduc la o multitudine de stiluri intermediare întâlnite în practica managerială:
a) Stilul participativ (democratic sau de colaborare )
Acest stil este caracteristic în primul rând oamenilor care nu fac eforturi pentru a deveni
conducători, dar dintre aceştia se formează manageri eficienţi, deoarece: îşi tratează subalternii ca
pe nişte colaboratori; dau dovadă de uşurinţă în relaţiile interumane; creează un climat de muncă
destins; respectă independenţa subordonaţilor, fiind favorabili dezvoltării personalităţii acestora;
sunt receptivi la opiniile altora; subordonaţii participă la adoptarea deciziilor cu privire la munca
lor.
Avantaje:
- Subordonaţii aduc un plus de informaţii faţă de cele cunoscute de conducător.
- Fiind implicaţi în luarea deciziilor, salariaţii înţeleg mai bine necesitatea îndeplinirii acestora.
- Se asigură o conlucrare armonioasă, autodisciplină şi autocontrol.
Dezavantaje:
- Diferenţele de temperament şi interese, face ca la grupurile mari de oameni coeziunea sa fie mai
greu de realizat.
- Cu timpul, oamenii au tendinţa de a-şi asuma sarcini din ce în ce mai uşoare.
b) Stilul autoritar (de comandă)
Acest stil de management aparţine în primul rând oamenilor cărora le place să conducă, sunt
foarte dinamici, gata sa consume o cantitate mare de energie, să-şi asume responsabilităţi majore,
dar uneori pot cădea pradă aroganţei. Conducătorii care aplică stilul autoritar se caracterizează prin:
concentrarea iniţiativelor si responsabilităţilor; plăcerea de a comanda; stimulează relaţiile
ierarhice; determină un climat de muncă tensionat, diminuând astfel iniţiativa şi creativitatea
subordonaţilor; uneori dau dovadă de nepricepere în abordarea amicală a subordonaţilor.
Avantaje:
- Impunerea ordinei si disciplinei
- Controlul şi frica de sancţiuni pot determina realizarea unor activităţi de calitate.

1
Dezavantaje:
- Subutilizarea capacităţii oamenilor (cca. 60-65 %), aceştia lucrând doar cât să-şi păstreze
postul.
- Datorită unor insatisfacţii determinate de neconcordanţa între sarcinile primite, atmosfera de
lucru şi aspiraţiile personale, pe termen lung se constată scăderea productivităţii muncii.

În continuare sunt prezentate patru forme ale stilului de management (fig. 2), conform opiniei
prof. Rensis Likert de la Universitatea din Michigan, SUA:
a) Stilul foarte autoritar: este caracterizat de lipsa încrederii în subordonați, adoptarea
deciziilor la nivelurile ierarhice cele mai înalte, atmosferă marcată de insatisfacții și teama
pierderii locului de muncă și eforturi mari pentru menținerea acestuia.
b) Stilul autoritar-binevoitor: este caracterizat de creșerea progresivă a încrederii în
subalterni și obținerea de informații de la cei mai apropiați în vederea adoptării unor decizii.
Accentul se pune în continuare pe control și pe sancțiuni, dar se folosește și un ansamblu de
stimulente. Încă nu se valorizează eficient capacitatea personală.
c) Stilul consultativ: crește încrederea reciprocă manager-subordonați. Conducerea solicită
părerile subordonaților despre mediul de lucru și munca lor, dar aceștia sunt în general
rezervați în comunicare, cautând să evite anumite posibile consecințe. Totuși, se îmbină mai
armonios stimulentele materiale cu cele morale.
d) Stilul participativ: se pune accentual pe relațiile armonioase manager-subaltern și pe
munca în echipă. Subordonații sunt implicați în adoptarea unor decizii, iar autocontrolul are
un rol important. Se manifestă trăsături prezentate anterior la stilurile de bază.

STILURI
DE MANAGEMENT

Participativ Autoritar
(de colaborare) (de comandă)

Fig. 1. Stiluri de management: variante de bază.

 foarte autoritar autoritar- binevoitor

STILURI
DE MANAGEMENT

consultativ participativ

b)
Fig. 2. Stiluri de management: autor, R. Likert.

Americanii Robert Bake și Jane Mouton au elaborate o grilă de apreciere a stilului de

management, fig. 3, cu următoarele interpretări ale punctelor principale:

Fig. 3. Stiluri de management: autori, R. Blake & J. Mouton.

(1,1) – Managerul dă dovadă de o totală lipsă de interes deopotrivă față de angajați și față de
compartimentul pe care îl conduce.
(9,1) - Interesul managerului este maxim față de organizație, dar minim față de subordonați,
practicând un stil de management foarte autoritar. Interesul angajaților față de muncă scade, cu
toate consecințele de rigoare.
(1,9) – Se practică un stil “country-club’, “laissez-faire”, determinat de interese sau/și presiuni
personale sau de grup. Pe termen lung scade eficiența economică și nu se rezolvă nici problemele
sociale.
(9,9) – Stilul ideal, cel mai performant, uneori dificil de atins la cotele cele mai înalte.
(5,5) – Un stil echilibrat, managerul cautând să mențină un echilibru în satisfacerea tuturor
cerințelor. Nu este foarte performant, dar este superior altor comportamente.

3
 Un manager trebuie să cunoască și faptul că stilul său managerial poate fi încadrat în
categoria celor eficace (fig. 4) sau ineficace (fig. 5).

Întreprinzătorul

Participativul Organizatorul

STILURI EFICACE

Maximalistul Realistul

Fig. 4. Stiluri de management eficace.

Demagogul

Birocratul Autocratul

STILURI INEFICACE

Oportunistul Utopistul

Fig. 5. Stiluri de management ineficace.