IMPACTUL COMPETENȚELOR SOCIALE COMUNICATIVE ÎN

ADAPTAREA ȘCOLARĂ LA VÂRSTA PREADOLESCENTĂ

THE IMPACT OF SOCIAL COMMUNICATIVE COMPETENCES IN
SCHOOL ADAPTATION IN PRE-ADOLESCENT AGE
Inga Platon, dr. în psihologie,lector univ., catedra Psihopedagogia Educației
Preșcolare, UST
Diana MELENCIUC, studentă, ciclul I – master programul Psihologia socială și
a familiei, UST
Rezumat. Acest articol conține rezultatele unui studiu privind manifestarea competențelor sociale
comunicative la preadolescenți. Lipsa acestor competențe sau dezvoltarea insuficientă a competențelor
sociale comunicative provoacă rupturi grave în adaptarea școlară și în integrarea preadolescenților in
societate. Calitatea adaptării școlare depinde de calitatea competențelor sociale comunicative pe care le
dezvoltă preadolescenții, astfel că formarea competențelor sociale comunicative devine una dintre
prioritățile stabilite pentru reducerea riscului de inadaptare școlară.

Cuvinte-cheie: adaptare școlară, competențe sociale și comunicative, preadolescent, puber.

Abstract. This article contains the results of a study on the manifestation of social communicative skills in
preadolescents. The lack of these skills or the insufficient development of communicative social skills causes
serious breaks in school adaptation and integration of preadolescents in society. The quality of school
adaptation depends on the quality of communicative social skills that preadolescents develop, so to reduce
the risk of school maladaptation.

Keywords: school adaptation, social and communicative skills, preadolescent, puberty.

Existența unei ființe umane într-un mediu social presupune un proces permanent de
adaptare.
În concepția lui Piaget J. [1] „există adaptare atunci când organismul se transformă în funcție de
mediu, iar această variație are ca efect un echilibru al schimbărilor între mediu și el, favorabil
conservării sale”. „Adaptarea necesită un echilibru între asimilare şi acomodare” [1, p.183].
Gonța V.consideră că adaptarea este un „proces activ, dinamic și creator, care necesită un
permanent efort realizat prin procesele de integrare și reglare, care fac posibilă utilizarea optimă a
rezervelor funcționale, precum și refacerea acestora în perioada în care solicitarea încetează” [2,
p.69].
În viziunea lui Mânzat I., „adaptarea este un proces al învățării, care contribuie la construcția
omului asigurându-i adolescentului dezvoltarea ca factor constructiv și dinamizator” [3, p. 224].
Popescu-Neveanu P., definește termenul de adaptare ca: „ansamblul de procese și activități
prin care se trece de la un echilibru mai puțin stabil, între organism și mediu, la un echilibru mai
stabil; Autorul distinge trei tipuri de adaptare: senzorială, psihologică și socială. În concepția sa,
„adaptarea socială semnifică potrivirea unei persoane cu mediul; acordul dintre conduita personală
și modelele de conduită caracteristice ambianței; echilibrul dintre asimilarea și acomodarea socială”
[4].

În sursele recente de domeniu, Slama-Cazacu T. defineşte conceptul de competenţă

comunicativă prin „capacitatea de a prezenta propriile intenţii, nevoi, interese în procesul de
comunicare, precum şi de a percepe interlocutorul, în vederea iniţierii unui dialog în procesul de
învăţământ. În educaţie, capacitatea de comunicare determină înţelegerea dintre profesor şi elev în
vederea atingerii scopurilor şi desfăşurării activităţii de învăţare "[5, p.42].

Cerghit I., având în vedere accentul instruirii şcolare pe dezvoltarea capacităţii de

exprimare orală şi scrisă la elevi, consideră că formarea competenţei comunicative la elevi
implică :
a) promovarea competenţei ortografice;
b) formarea deprinderii şi a tehnicii de a se exprima oral şi de a asculta;
c) promovarea unei atitudini active în cursul receptării mesajelor încât elevul să se poată afirma ca
producător de sens;
d) imprimarea dorinţei de a învăţa în permanenţă să comunice cu alţii, cu grupul.
Aceasta nu poate fi lăsată numai în seama învăţătorului sau a profesorului de limba
română, subliniază autorul, ci trebuie să fie o preocupare permanentă a tuturor cadrelor
didactice, indiferent de specialitate.
Astfel, în cazul preadolescenților cu comportament dezadaptativ, o intervenție centrată pe
dezvoltarea competențelor sociale și comunicative, îi poate înzestra pe aceștia cu abilități,
cunoștințe și atitudinile de care au nevoie în scopul facilitării relațiilor interpersonale armonioase și
adoptării unui comportament prosocial în interacțiunile lor.
În acest scop ne-am propus să realizăm o cercetare ce vizează impactul competențelor
sociale comunicative asupra adaptării școlare la vârsta pubertății. A fost organizat un experiment de
constatare cu scopul de a stabili nivelul de adaptare școlară la vârsta pubertății, precum și nivelul de
devoltare a competențelor sociale comunicative în funcție de gen și corelația dintre competențele
sociale comunicative și adaptarea școlară.
Obiectivele cercetării:
1. Identificarea nivelului de adaptare școlară la vârsta pubertății și constatarea nivelului de
dezvoltare a competențelor sociale comunicative la vârsta pubertății.
2. Determinarea diferențelor de gen privind nivelul de adaptare școlară și nivelul de dezvoltare
a competențelor sociale comunicative la puberi.
3. Stabilirea corelației dintre competențele sociale comunicative și adaptarea școlară.
 Subiecții cercetați. În cadrul experimentului de constatare au participat 95 de puberi – elevi
din clasele a 5-a și a 6-a din două instituții de învățământ din raionul Cimișlia, cu vârsta cuprinsă
între 11 și 13 ani, cu o vârstă medie de 11,4 ani (SD = 0,572), dintre care 43 fete (Md = 11,33, SD =
0,522) și 52 băieți (Md = 11,46, SD = 0,609 ).
Colectarea datelor privind nivelul de adaptare școlară la vârsta pubertății, nivelul de
dezvoltare a competențelor sociale comunicative la puberi au fost efectuate prin utilizarea
următoarelor metode de cercetare:
1. Metoda - Diagnosticul competenței sociale comunicative (CSC). [6., p.138-149]
2. Testul ERIȘ.[7]
Metoda – Diagnosticul competenței sociale comunicative (CSC)
Alegerea metodei este justificată de faptul că competența comunicativă denotă capacitatea
de a comunica eficient, un sistem de resurse interne necesar pentru a realiza o comunicare eficientă
în anumite situații diferite.
Metoda a fost selectată potrivit vârstei de 11, 12 și 13 ani. Testul a fost administrat individual,iar
formularele cu răspunsuri fiind calculate pentru fiecare test aparte.
Testul ERIȘ
Testul are ca scop evaluarea riscului de inadaptare școlară. Inventarul conține 40 itemi.
Testul a fost aplicat în grup, elevii având ca sarcină sa asculte cu atenție propozițiile și să noteze în
fișa de răspuns varianta care îl caracterizează cel mai mult, acestea fiind: „Da”, „Nu” sau „Nu Știu”
(atunci când nu se pot hotărî).
Rezultatele cercetării constatative sunt raportate la obiectivele şi ipotezele cercetării,
accentuându-se şi evidenţiindu-se anumite caracteristici ale subiecţilor în funcţie de datele obţinute
în urma rezolvării obiectivelor impuse prin testare.
În baza primului obiectiv al cercetării, identificarea nivelului de adaptare școlară la vârsta
pubertății și constatarea nivelului de dezvoltare a competențelor sociale comunicative la vârsta

30
20
27.18
10
5.79 7.41 6.58 5.01052631
0 2.2 578947
pubertății, am aplicat testul ERIȘ și metoda – Diagnosticul competenței sociale comunicative
(CSC).
Fig.1 Distribuţia rezultatelor cu privire la nivelul de inadaptare școlară conform testului
ERIȘ
Rezultatele obţinute privind nivelul de inadaptare școlară pentru întregul lot de cercetare la
testul ERIȘ, sunt la nivelul mediu, deoarece inadaptarea sociala total este de 27,18, ceea ce
inseamnă ca există riscul ca comportamentul adaptativ şcolar să fie pereclitat sub aspectul
performanţei a stării afectiv-motivaţionale şi atitudinale, devenind un factor de risc şi pentru
celelalte roluri, prezentând pericol de inadaptare școlară și adaptare nu prea armonioasă.

Competenta sociala total

Factorul destabilitate emotionala
Factorul de gandire logica
Factorul de autocontrol
Factorul de independenta
Factorul de inclinatie spre comportament antisocial
Factorul de sensibilitate
Factorul de neglijenta
Factorul de sociabilitate
Factorul veridicitatii
00 0 0 0 0 00 00 00
0. .0 .0 .0 .0 0. 0. 0.
20 40 60 80 10 12 14

Fig. 2. Distribuția rezultatelor cu privire la nivelul de dezvoltare a competențelor sociale

comunicative conform metodei Diagnosticul competențelor sociale comunicative (CSC).

Rezultatele obținute privind nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative

pentru întregul lot de cercetare la metoda Diagnosticul competențelor sociale comunicative (CSC),
sunt la nivelul mediu de dezvoltare, deoarece media scalelor (sociabilitate, gândire logică, stabilitate
emoțională, neglijență, sensibilitate, independență, autocontrol, înclinație spre comportament
antisocial) este de 12,76, ceea ce confirmă că adolescenții dezvoltă competențele sociale
comunicative la această vârstă.
La următoarea etapă a demersului nostru experimental, realizat în baza celui de al doilea
obiectiv, am identificat dacă există diferențe de gen în ceea de priveste nivelul de adaptare școlară și
nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative.
Ipoteza 1. Presupunem că există diferențe în ceea ce privește nivelul de adaptare școlară și
nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative în funcție de gen.
 Factorii inadaptării școlare studiați sunt: Ap – autopercepția; Pp – perceperea factorilor
pedagogici; Prș – perceperea relațiilor interpersonale în școală; Pif – perceperea influenței
familiale asupra activității școlare; Pieș – perceperea influențelor extrașcolare.
Pentru a verifica daca s-a confirmat ipoteza înaintată în demersul acestui studiu, noi am
supus materialul empiric obținut în experiment prelucrărilor statistice corespunzătoare, iar
rezultatele lor le-am reflectat în tabelele de mai jos:
Tabelul 1. Nivelul de inadaptăre școlară la vârsta pubertății in funcție de gen
Sexul Nr. subiecților Media Abaterea standard

Feminin 43 26,09 9,722

Masculin 52 28,08 9,133

În baza celor prezentate, concluzionăm că atât fetele, cât și băieții, dețin nivel de risc
pronunțător a nivelului de inadaptare școlară la vârsta pubertății, lipsind diferențe in funcție de
genul acestora, deoarece fetele au demonstrat o medie de 26,09, iar băieții de 28,08.
În continuare prezentăm datele obținute privind nivelul de dezvoltare a competențelor
sociale comunicative la puberi, în funcție de gen.
Factorii competențelor sociale comunicative studiați sunt: : F.L – scala veridicității; F.A –
sociabilitate; F.V – gândirea logică; F.S – stabilitate emoțională; F.D – neglijența; F.C-
sensibilitate; F.M – independența; F.N – autocontrolul; F.P – înclinație spre comportament
antisocial.
Tabelul 2. Nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative la vârsta pubertății în
funcție de gen
Sexul N Media Abaterea standard

Feminin 43 114,72 13,210

Masculin 52 115,00 14, 995

Analizând Tabelul 1 Nivelul de inadaptăre școlară la vârsta pubertății in funcție de gen și

Tabelul.2 Nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative la vârsta pubertății, am ajuns
la concluzia că nu există diferențe de gen la această vârstă în ceea ce privește adaptarea școlară și
nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative, deci atât fetele cât și băieții dețin
competențe sociale comunicative și au un risc scăzut de inadaptare școlară.
 Prin urmare, am presupus că există o relație de interdependență între adaptarea școlară și
competențele sociale comunicative, reflectată in obiectivul 3, precum și în ipoteza enunțată mai sus.
Verificarea ipotezei a fost realizată prin aplicarea Testului ERIȘ, care determină nivelul de
inadaptare școlară și a metodei – Diagnosticul competenței sociale comunicative (CSC).
În tabelul 3 sunt prezentate datele statistice privind corelaţia dintre factorii inadaptării
școlare și scalele competenței sociale comunicative.
Tabelul 3. Corelația dintre factorii inadaptării școlare și factorii competenței sociale
comunicative la vârsta pubertății (Corelația Spearman)
Variabilele Coeficientul Pragul de
de corelație (r) semnificație(p)
Pif (perceperea influenței familiale asupra 0,344 0,017
activității școlare )/ F.C( sensibilitate)
Pieș (perceperea influențelor 0,384 0,005
extrașcolare )/ F.C ( sensibilitate)
Prș (perceperea relațiilor interpersonale în -0,368 0,009
școală)/ F.P(înclinație spre comportament
antisocial)
Inadaptarea socială total/F.P(înclinație spre -0,44 0,019
comportament antisocial)
Prș (perceperea relațiilor interpersonale în -0,384 0,005
școală)/ F.V( gândirea logică)
Pp (perceperea factorilor pedagogici)/ -0,345 0,017
F.S(stabilitate emoțională)

Prș (perceperea relațiilor interpersonale în -0,418 0,002

școală)/ F.S(stabilitate emoțională)
Inadaptarea socială total/ F.S(stabilitate -0,391 0,004
emoțională)

Pp–perceperea factorilor -0,386 0,005

pedagogici/Competența socială total
Prș (perceperea relațiilor interpersonale în -0,398 0
școală)/Competența socială total

Studiul corelației între variabilele inadaptării școlare și competențele sociale comunicative la

vârsta pubertății a scos în evidență atât relații de interdependență directe medii, cât și corelații
indirecte medii și corelații indirecte spre puternic, ceea ce denotă că influențând asupra
competențelor sociale comunicative vom împiedica inadaptarea școlară și vom facilita procesul de
adaptare școlară a puberilor.
În tabelul 4 prezentăm corelația dintre Prș (perceperea relațiilor interpersonale în școală) cu
Competența socială total, după metoda Spearman
 Tabelul 4. Corelația dintre variabilele: Inadaptarea socială total și Competența socială total
(Metoda Spearman)
Variabilele Coeficientul de corelație (r) Pragul de semnificație
(p)
Inadaptarea socială total / -0,382 0,006
Competența socială total

Inadaptarea socială total a corelat cu Competența socială total (r = -0,382, p ≤ 0,006)

având ca rezultat o corelație indirectă medie. Astfel, anumite influențări asupra competenței sociale
totale duce la reducerea inadaptării sociale total.
Reducerea inadaptării sociale totale are ca consecință pozitivă adaptarea școlară armonioasă
a puberilor, ceea ce permite dezvoltarea elevilor la această vârstă și stabilirea relațiilor
interpersonale pe termen îndelungat.
Conform aplicării criteriului de corelaţie Spearman (r) pentru identificarea corelației dintre
Inadaptarea școlară (Testul ERIȘ) și Competențele sociale comunicative (metoda – Diagnosticul
competențelor sociale comunicative) au fost stabilite corelații directe medii și de asemenea indirecte
medii.
Ca urmare, concluzionăm că există relații de interdependență între cele două variabile
(competența socială totală și inadaptarea socială total) menționate și depind una de alta.
Concluzie. Cercetarea de constatare a vizat determinarea nivelului de dezvoltare a
competențelor sociale comunicative și constatarea nivelului de adaptare școlară la vârsta pubertății,
care a demonstrat că puberii au un nivel de adaptare școlară mediu, ceea ce ar însemna că există
riscul de inadaptare școlară, iar competențele sociale comunicative la această vârstă predomină și
influențează pozitiv asupra adaptării școlare, ceea ce este foarte îmbucurător.
De asemenea, studiul s-a axat pe identificarea diferenței de gen in ceea ce privește nivelul de
adaptare școlară și nivelul de dezvoltare a competențelor sociale comunicative. Prin urmare,
concluzionăm că la puberi nu există diferențe de gen, la această vârstă elevii manifestă același
comportament și dețin aceleași capacități.
Corelația dintre competențele sociale comunicative și adaptarea școlară la puberi a fost
identificată și a demonstrat faptul că orice influență asupra competenței sociale comunicative ajută
la reducerea inadaptării școlare, optimizând adaptarea școlară.
În ciuda multitudinii de studii privind cauzele dezadaptării școlare în copilărie și adolescență,
precum și implementarea mai multor proiecte de prevenire a comportamentelor agresive, aceasta
continuă să fie o problemă în cadrul școlii. Adolescența timpurie este o perioadă deosebit de importantă
pentru studiul comportamentelor dezadaptive, deoarece această etapă de dezvoltare a fost legată de o
creștere generală a comportamentului agresiv, rebelios și antisocial Multipli cercetători (Hertz, 2013;
Kasen et al., 2004; Meldrum, 2010; Woolfolk, 2013) atenționează cum actele de agresiune verbală
afectează stima de sine a victimelor, care poate duce la depresie și gânduri sau tentative suicidale, astfel
confirmă faptul că manifestările agresive din timpul preadolescenței sunt legate de deficitele competențelor
sociale, problemele psihosociale, nivele scăzute de autocontrol și reglare emoțională și pot avea un
impact semnificativ asupra funcționării eficiente, inclusiv realizările academice.

Prin urmare, considerăm că este necesar să înțelegem modul în care părinții, profesorii și
autoritățile școlare participă și sunt responsabili de climatul școlar fie prin participarea activă sau
pasivă în procesul educativ al preadolescenților. Înțelegerea atitudinilor și modului de abordare
specific fiecărei instituții de învățământ este necesar pentru implementarea eficientă a unui program
de adaptare școlară prin dezvoltarea competențelor sociale și comunicative a preadolescenților.
Cadrele didactice alături de autoritățile școlare trebuie să conștientizeze rolul și angajamentul ce le
revine în munca ce o desfășoară zilnic cu discipolii săi, așa încât aceasta să faciliteze un mediu care
să permită buna dezvolare a elevilor și să sporească nivelul de adaptare școlară prin dezvoltarea
competențelor sociale comunicative la puberi.

BIBLIOGRAFIE
1.PIAGET J. The moral judgment of the child. New York: Free Press, 1965.
2.GONTA V. Formarea imaginii de sine la adolescenti. Chișinău, 2004. 160 p.
3.MÂNZAT I. Intercorelații ale transferului în sfera gândirii științifice la adolescent. Soluții
factoriale. Revista de psihologie, nr. 4, 1979(b).
4. POPESCU NEVEANU P. Dicționar de psihologie. București: Albatros, 1978.
5.SLAMA-CAZACU T. Stratageme Comunicationale Si Manipularea. Bucuresti; Polirom 2002.
6. Фетискин Н.П., Козлов В.В., Мануйлов Г.М. Социально-психологическая диагностика
развития личности и малых групп. - М., 2002. C.138-149. ДИАГНОСТИКА
КОММУНИКАТИВНОЙ СОЦИАЛЬНОЙ КОМПЕТЕНТНОСТИ (КСК) [ online]. Disponibil:
http://www.miu.by/kaf_new/mpp/012.pdf
7.Inadaptarea școlară. [online]. Disponibil: http://www.test.psihologie.md/tests/20161102?
fbclid=IwAR2u-kAmOxU9D-RrO2cwK_N02RXJUIi_2JGiYwr7l3EfbjPTV83EJKQD6Sk