PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Benţa Viorica

Data: 25. III.2004
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Prâslea cel voinic şi merele de aur (basm popular)
Tipul lecţiei: de receptare a unui text epic; însuşirea noţiunii de basm
Durata: 4 ore
Obiective performative (cognitive, formative, afective/atitudinale)
La sfârşitul celor patru ore, elevii vor fi capabili:
O1 – să citească corect, cursiv şi expresiv textul;
O2 –să identifice sensurile unor cuvinte şi expresii precum: a povăţui, piroteală, soroc, a-şi
încerca norocul, a ţine sfat, a se face luntre şi punte etc. şi să le folosească în alte contexte;
O3 – să inducă forma literară a unor cuvinte din text: mă prinz, să piarză, umere şi să
argumenteze folosirea lor în text;
O4 - să identifice construcţii sintactice specifice limbii vorbite;
O5 – să selecteze fragmentele din text care precizează timpul şi spaţiul acţiunii;
O6 - să alcătuiască planul simplu de idei;
O7 – să reproducă succint conţinutul textului;
O8 – să numească personajele basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur; ;
O9 – să numească probele la care este supus Prâslea, „ajutoarele” şi „adversarii” acestuia;
O10 –să realizeze, pe baza textului, portretul eroului şi să surprindă şi trăsăturile celorlalte
personaje;
O11 – să identifice pasajele care surprind momentele acţiunii;
O12 – să numească unele asemănări cu alte texte epice studiate
O13 – să identifice formulele specifice basmului;
O14 – să sesizeze repetarea cifrei 3;
O15 – să sesizeze forţele care se confruntă în basm;
O16 – să specifice şi să argumenteze finalul basmului
O17 – să definească basmul;
O18 – să trăiască emoţional alături de eroii naraţiunii;
O19 –să desprindă mesajul etic al basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur.
O20 - să motiveze victoria binelui asupra răului;
O21 -să identifice principalele situaţii privind personajele, probele şi ajutoarele eroului
principal; rolul lor;
O22 - să dovedească o bună capacitate de a-şi imagina şi e a reda corect ceea ce-şi
imaginează;
O23 să citească şi alte basme şi să identifice asemănări şi deosebiri între acestea şi basmul
studiat

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Resurse: a) conţinuturi vizate: textul basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur;
însuşirea noţiunii de basm specie epică;
b) capacităţi: cunoştinţele elevilor; clasă cu nivel mediu;
c) locul: sala de clasă.

1
 2. Metode şi procedee: lectura, conversaţia, tehnica termenilor cheie, predicţia, jurnalul de
lectură, tehnica întrebărilor binare, munca independentă, învăţarea prin cooperare.
3. Materiale şi mijloace: Volume cu basme populare, imagini cu eroi din diferite basme,
calculatorul, CD audio, manualul de limba română, Ed. Humanitas
4. Forme de organizare: activitate frontală şi independentă (individuală şi prin cooperare)
5. Forme de evaluare: orală şi scrisă (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică, metoda
„Harta poveştilor”, evaluarea eseului structurat)

SCENARIUL DIDACTIC (ÎN STRUCTURA E.R.R.)

Lecţia este structurată pe trei etape (care favorizează activizarea elevilor, cooperarea,
stimularea, evaluarea şi autoevaluarea într-un proces fluent):
- EVOCAREA
- REALIZAREA SENSULUI (ÎNŢELEGEREA)
- REFLECŢIA
După organizarea clasei, se verifică tema lecţiei precedente cantitativ şi calitativ. Se fac
aprecieri în legătură cu modul în care elevii au rezolvat sarcinile primite .
În momentul următor are loc captarea atenţiei elevilor pentru activitatea următoare, se anunţă
tema; se scrie pe tablă titlul.

I. EVOCAREA

 Folosind discuţiile focalizatoare elevii sînt solicitaţi să-şi amintească şi să comunice ce

basme au citit în clasele anterioare şi ce anume i-a impresionat; se discută liber cu elevii în legătură
cu eroii preferaţi din basmele citite;
 În momentul următor profesorul apelează la o altă tehnică: predicţia sprijinită pe
termeni cheie: „Se dau cuvintele: împărat, fii de împărat, a se lupta, probe, ajutoare, fete de
împărat, celălalt tărâm, zmei, a învinge. Imaginaţi o naraţiune în care să se integreze cuvintele date.
Elevii lucrează independent-individual şi alcătuiesc naraţiunea în scris. Ei vor anticipa,
probabil, unele aspecte ale naraţiunii Prâslea cel voinic şi merele de aur..
Predicţiile vor fi confruntate ulterior cu textul basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur.

II. REALIZAREA SENSULUI (ÎNŢELEGEREA)

În această etapă are loc contactul direct cu textul basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur.
Se realizează receptarea treptată şi confruntarea predicţiilor cu universul textului citit.

2
  Lectura model, efectuată de profesor va fi precedată de explicarea unor cuvinte care ar
putea bloca înţelesul: piroteală, soroc, a se înduioşa etc.; cuvintele vor fi folosite în alte contexte. Se
dau sinonime pentru cuvintele necunoscute; se scriu pe tablă.
 Lectura explicativă (pe unităţi logice) este făcută de elevi; se explică alte cuvinte,
expresii, sintagme, se remarcă folosirea unor termeni populari (sau forme populare: mă prinz, să
piarză, a o sfecli, a face voia cuiva, a-şi încerca norocul ş.a.) şi a unor construcţii specifice limbii
vorbite; se induce astfel, caracterul popular al textului receptat. Profesorul enumeră şi defineşte
caracteristicile basmului ca text popular (carcater oral, anonim, colectiv, tradiţional, sincretic)
 Prin conversaţie euristică elevii sînt antrenaţi la o investigare de ansamblu a textului.
 Realizarea planului simplu
Se fixează cîteva repere:
a) timpul naraţiunii (întîmplării): nu poate fi precizat, este un timp imaginat, ireal; „a
fost odată ca niciodată”
b) spaţiul : nu poate fi precizat exact, e un spaţiu mitic; acţiunea se petrece pe cele două
tărâmuri; acestea se află la mare distanţă unul de celălalt, au o înfăţişare diferită şi se
conduc după legi diferite
c) personajele: Prâslea cel voinic, împăratul, zmeii, fraţii mai mari ai lui Prâslea,
zgripsoroiaca, corbul, argintarul
d) probele la care este supus Prâslea (păzirea pomului cu mere de aur, lupta cu zmeii…)
e) „ajutoarele” eroului (corbul, zgripsoroaica)
f) adversarii lui Prâslea: fraţii mai mari, cei trei zmei
g) acţiunea şi momentele ei;
 Studiul aprofundat al textului prin investigarea universului funcţional se realizează
pe grupe (3-4 elevi) sau în perechi.
Ca tehnică de investigare se foloseşte jurnalul de lectură cu dublă intrare şi lectura
selectivă:
1) etapele acţiunii
2) ideile principale (corespunzătoare fiecărei etape)
Elevii recitesc individual textul, stabilesc unităţile logice, formulează, în scris, ideile
principale, lucrează pe grupe (perechi).
După expirarea timpului de lucru, fiecare grupă îşi deleagă reprezentantul pentru a comunica
rezultatele investigaţiei. Se confruntă ideile, se compară, se formulează concluzii. Prin negocieri, se
definitivează ideile care vor constitui planul de text simplu (ce va fi scris pe tablă) în forma finală,
de comun acceptată.

3
 Profesorul va îndeplini, în această etapă, rolul de moderator. El va formula şi concluzii
asupra modului cum au lucrat elevii: va face aprecieri, corectări, completări.
Unii elevi identifică detaliile portretistice evidenţiindu-se trăsăturile supranaturale; se pot face
corelaţii cu personaje din alte basme sau din alte opere literare studiate (ex. Ionel din Vizită
sau Nică din Amintiri din copilărie)
- se evidenţiază trăsăturile „eroilor” şi modalităţile de caracterizare;
- se punctează etapele acţiunii, se exemplifică prin selectarea unor pasaje semnificative.
- elevii vor semnala asemănări şi deosebiri între basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur şi
alte opere literare studiate (se oferă elevilor fragmente dintr-un text liric şi unul epic)
- reluând lectura primului paragraf al basmului şi ascultând şi pasaje din basmele
Cenuşăreasa şi Prinţul fermecat, elevii vor deduce care sunt formule de început, mediane şi de
încheiere din basmele cunoscute de ei: „ A fost odată ca niciodată…”, „Că cuvântul din poveste înainte mult mai
este, cale lungă să le-ajungă”, „Şi se luptară zi de vară până-n seară”, Trecui şi eu pe acolo şi stătui de mă veselii la
nuntă, de unde luai O bucată de batoc, Ş-un picior de iepure şchiop, şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei dumneavoastră
aşa.”
- după ce vor extrage formulele, elevii vor fi întrebaţi care este rolul acestora (iniţiale: anunţă

intrarea în lumea ficţiunii; mediane: este semnalată continuarea acţiunii; finale: scoate ascultătorii
din lumea imaginară şi îi aduce în cea reală, veridică);
- elevii sunt antrenaţi apoi într-o discuţie legată de prezenţa anumitor cifre magice în basme;
astfel vor descoperi că în basmul studiat se repetă cifra 3 (trei fii de împărat, trei fete, trei zmei…)
- forţele care se confruntă în basm: profesorul îi întreabă pe elevi cum pot di grupate
personajele din text; având în vedere că au mai discutat despre asta, vor fi capabili să enumere
personajele care reprezintă binele sau forţele binelui (Prâslea, împăratul, fata de împărat, corbul.
zgripsoroiaca) şi pe cele care reprezintă răul sau forţele răului (fraţii mai mari, zmeii);
- elevii sunt solicitaţi să discute despre finalul basmului studiat, dar şi al acelora citite de ei;
vor descoperi să, în general, basmele au un deznodământ fericit (excepţie: Tinereţe fără bătrâneţe şi
viaţă fără de moarte);
- un alt moment analitic propune elevilor să separe, din universul textului, elementele reale, de
cele ficţionale; se motivează corelaţia dintre elementele reale şi cele ficţionale (se compară cu textul
Vizită de I.L. Cargiale).

Se concluzionează că în această operă literară întâmplările sunt neobişnuite, cu personaje

imaginare, înzestrate cu însuşiri supranaturale aflate în luptă cu forţele răului pe care reuşesc să le
înfrângă.
Se sintetizează :
 Se generalizează şi se defineşte basmul drept o naraţiune populară în proză de mare
întindere şi cu multe personaje care au cel mai adesea forţe supranaturale, unele reprezentând binele
şi altele răul. Finalul basmului este de obicei fericit.

4
 III. REFLECŢIA
În această etapă noţiunile noi sînt conştientizate şi integrate în schemele de gîndire
anterioare. Se efectuează exerciţii care confirmă formarea competenţelor (precizate prin obiective).
 Ca procedeu deductiv se utilizează:
a) fişa de monitorizare a elementelor care au fost sintetizate în etapa anterioară (S.I.N.E.L.G.).
Elevii vor alcătui un tabel sinoptic cu următoarele rubrici:
- cadrul spaţio-temporal: timp şi spaţiu nedefinite;
- participanţii: forţele binelui şi forţele răului;
- trăsături distinctive: Prâslea- curajos, viteaz, iertător…;
- episoadele reprezentative: plecarea lui Prâslea pe tărâmul celălalt
b) eseul structurat conform cerinţelor:
- Cum crezi că s-a născut basmul?
- De ce oamenii din popor au simţit nevoia să inventeze o lume în care totul este posibil?
- Comentează şi integrează în context maxima: „Pentru a învinge trebuie să cutezi”.
Realizarea acestei compuneri se poate începe în clasă şi se poate continua acasă. Verificarea
(evaluarea) modului în care au lucrat elevii se face într-o altă activitate, printr-o modalitate stabilită
de profesor.
 Un moment de evaluare a învăţării aprofundate şi a capacităţii de lectură critică se poate
realiza folosind metoda (tehnica) „Harta poveştilor”, dacă elevii au citit (la indicaţia profesorului sau
liber) alte basme.
În situaţia în care elevii au parcurs (la lectura suplimentară) basmele Greuceanu, Cenuşăreasa,
Prinţul fermecat harta este lucrată sub forma unor imagini sinoptice cu rubricile:
a) Titlul basmului
b) Personajele
c) Elementul miraculos – metamorfoze
d) Formulele specifice basmului
e) Mesajul etic
Exemplu:
În dreptul unei imagini sinoptice cu basmul Cenusăreasa se vor nota următoarele aspecte:
b) împărăteasa-mamă; împăratul, fiul de împărat, mama vitregă, surorile vitrege ;
c) creanga de alun; păuniţele
d) a fost o dată….;
e) îndurarea, răbdarea şi bunătatea sunt răsplătite;

5
 Test de evaluare
(Caracteristicile basmului Prâslea cel voinic şi merele de aur)

1. Puteţi stabili momentul în care se desfăşoară acţiunea basmului? a) Da b) Nu

2. Prâslea îl prinde pe hoţul merelor în: a) 2 săptămâni b) 5 ani c) timpul nu este precizat
3. Prâslea este un personaj: a) secundar b) principal c) episodic
4. Basmul este o creaţie populară pentru că are:
a) caracter …………….. b) caracter …………….. c) caracter …………………..
5. Întâmplările se desfăşoară: a) într-o ţară din Europa b) Spaţiul nu este precizat
6. Formulele specifice basmului sunt:
a) ………………………………(exemplificare)
b) ………………………………(exemplificare)
c) ………………………………(exemplificare)
6. Ce cifră apare mai des în acest basm? a) 1 b) 3 c) 7
7. Învingătorul din basm este: a) binele b) răul
8. Precizaţi „ajutoarele” eroului principal
9. Enumeraţi personajele care reprezintă:
a) binele
b) răul
10. Cu ce personaj al basmului aţi vrea să semănaţi şi de ce?

Anexa
Basmul (schema):
 Definiţie: Basmul este o naraţiune populară în proză de mare întindere şi cu multe
personaje care au cel mai adesea forţe supranaturale, unele reprezentând binele şi altele
răul. Finalul basmului este de obicei fericit.
 Tema basmului este lupta dintre bine şi rău
 Fiind creaţie populară, are caracter anonim, caracter oral, caracter, colectiv
 Acţiunea este amplă, personajele sunt numeroase
 Personajele au însuşiri supranaturale şi reprezintă lupta dintre bine şi rău
 Obiectele miraculoase: merele de aur, buzduganul, săgeţile; substanţe miraculoase: seul
adus de corb; ajutoarele: obiecte magice, fiinţe supranaturale, animale fabuloase,
oameni
 Elementele reale se împletesc cu elementele fantastice
 Acţiunea se desfăşoară atât în lumea noastră, cât şi pe tărâmul celălalt
 Timpul şi spaţiul sunt imaginare
 Formule specifice basmului:
- iniţiale: „ A fost odată ca niciodată…”,
- mediane: „Că cuvântul din poveste înainte mult mai este, cale lungă să le-ajungă”, „Şi se
luptară zi de vară până-n seară”
- finale: Trecui şi eu pe acolo şi stătui de mă veselii la nuntă, de unde luai O bucată de
batoc, Ş-un picior de iepure şchiop, şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei dumneavoastră aşa.”)
6
 - rolul acestora (iniţiale: anunţă intrarea în lumea ficţiunii; mediane: este semnalată
continuarea acţiunii; finale: scoate ascultătorii din lumea imaginară şi îi aduce în cea reală,
veridică)
 Apar cifre magice : 3, 7, 9
 Finalul este fericit