Sunteți pe pagina 1din 54

1

Ghidul de arhitectură se adresează: Colectiv de elaborare:


- locuitorilor satelor Coordonator:
- administrației locale și regionale arh. Laura Zaharia
- investitorilor publici și privați
- consultanților de accesare a fondurilor europene Consultant științific:
arh. Elisabeta Lukacs
- proiectanților
Echipă:
în vederea întocmirii proiectelor pentru: arh. Laura Zaharia
Grupul RURAL al O.A.R.

- investiții prin Programul Național de Dezvoltare Rurală Corectură text:


- investiții private arh. Oxana Crăciun
c.arh. Maximilian Funețan
- investiții publice
Validare:
și fundamentării documentațiilor de urbanism. arh. Horațiu Răcășan
arh. Eugen Vaida
arh. Maria Enache
arh. George Lazăr
etn. Janeta Ciocan

Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul ”Timbrul arhitecturii”.
- martie 201 7 -
ROSTUL GHIDULUI

Rostul acestui material este de a În acest sens, există deschidere


furniza un instrument de lucru pentru abordări specifice secolului al
locuitorilor mediului rural, autorităților XXI-lea care țin cont de resursele
locale, investitorilor, proiectanților și locale, de energiile regenerabile,
consultanților implicați în procesul de precum și de cunoașterea acumulată
construire sau elaborare a unor local (meșteșugurile și tehnica
regulamente de construire în mediul populară).
rural. Proiectele de succes din mediul rural
Ghidul își propune să fie un set de evidențiază faptul că există o legătură
reguli ușor de aplicat, cu exemple clare foarte strânsă între calitatea peisajului
(inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), natural, a celui construit și calitatea
care să faciliteze alegerea modelelor vieții. Viitorul oricărei comunități
adecvate de către cei ce vor să depinde de modul în care își
construiască în mediul rural. administrează resursele.
În același timp, Ghidul intenționează Mediul construit ( construcțiile de orice
să ușureze activitatea echipelor de fel) poate fi o resursă extrem de
proiectare/consultanță în alegerea valoroasă sau din contră, doar un
configurațiilor, a materialelor și a consumator de resurse. În acest sens,
tehnologiilor necesare construirii în prezentul material propune soluții care
mediul rural, fie că vorbim despre pun în valoare înțelepciunea tradiției
proiecte finanțate prin PNDR, despre constructive locale, a utilizării
elaborarea documentațiilor de urbanism responsabile a resurselor locale dar în
sau despre simple intervenții cu același timp oferind soluții noi, ce țin de
finanțare exclusiv privată. materiale și tehnici moderne de
Obiectivul esenţial al acestui ghid este construcție și de surse de energie
păstrarea nealterată a spiritului regenerabilă.
așezărilor în care sunt propuse
proiectele și creșterea calității vieții, dar
cu conservarea tradițiilor și a peisajului
cultural existent – acestea fiind, de fapt,
chiar resurse pentru dezvoltarea
durabilă în mediul rural.
IMPLICAREA
COMUNITĂȚII ÎN
GOSPODĂRIREA
RESPONSABILĂ A Grija cu care întreținem, reparăm sau
construim - fie că este vorba de casele
timpului pentru condițiile de mediu
locale.
- cooptarea localnicilor adulţi şi lipsiţi de
ocupaţie ca mână de lucru, pentru
calificate în cadrul aşezării, dar şi în
vecinătate, fiind astfel capabili să-și
MEDIULUI CONSTRUIT tradiționale, părintești sau de clădiri noi, - utilizarea materialelor reciclabile și început, necalificată; întrețină casele și gospodăriile.
reprezintă un proces ce presupune refolosirea apelor uzate și pluviale. - aducerea în teritoriu a inginerilor, Rostul arhitectului
4 asumarea unei responsabilități față de
întreaga comunitate. Orice clădire
trebuie percepută în primul rând ca o
Pentru noile programe/funcțiuni
propuse în mediul rural, întotdeauna
se vor analiza următoarele aspecte:
maiştrilor, tehnicienilor şi muncitorilor
capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi;
Arhitectul are rostul de a îmbina
oportunitățile cu resursele și nevoile
componentă a ansamblului așezării - organizarea de cursuri practice şi beneficiarilor, indiferent dacă aceștia
sătești. Astfel, o clădire trainică, - Relevanța: „Cât de necesară este cursuri de formare şi calificare pentru sunt o familie, o firmă, un ONG sau
frumoasă, care își îndeplinește bine această nouă clădire sau ansamblu localnici; autorități locale și de a oferi soluții
rostul pentru care a fost construită, ar pentru comunitate? Cum se va asigura - dezvoltarea unor centre de valorificare realiste în timp util.
trebui să fie un motiv de mândrie pentru întreținerea și funcționarea noilor a materialelor de construcție ecologice Reușita demersului său este direct
întreaga comunitate. Acest lucru devine clădiri?” rurale cu aplicații în domeniul proporțională cu adecvarea proiectului
și mai evident, mai relevant, în cazul - Incluziunea socială: „Cât de echitabilă construcțiilor; la cele enumerate mai sus. Aceste
clădirilor cu funcțiuni publice, este repartizarea serviciilor, a utilităților, - pe măsura derulării programului, lucruri nu trebuiesc rupte din contextul
comunitare: primăria, școala, „Căminul a facilităților de producție în teritoriu? ”. gradul de calificare a personalului mediului rural românesc de început de
Cultural”, dispensarul, clădiri de cult, Se va urmări favorizarea accesului creşte; consecutiv, creşte remuneraţia şi secol XXI, în care confuzia dintre
etc. tuturor membrilor comunității în aceeași capacitatea de a întreţine locuinţele nou valoare și non-valoare este mult prea
masură la noile funcțiuni. create; des întâlnită. În acest sens, arhitectul
Principiile care vor sta la baza are și rolul de a-și consilia beneficiarul
oricărei intervenții asupra mediului - atingerea obiectivelor avute în vedere
construit din zonele rurale (fie că
Dezvoltare comunitară prin la terminarea programului: aceste (fără a-l manipula) pentru a asigura
este vorba de conservare, întreținere,
calificare profesională și funcţiuni productive vor rămâne în premise realiste unor
modernizare sau construire) sunt
încurajarea economiei locale teritoriu, urmând să deservească proiecte/demersuri ce au ca finalitate
În anumite comunităţi, deşi există întreaga aşezare în ansamblul ei; în sporirea calității vieții, inclusiv prin
următoarele: atributele mediului natural sau fondului
resurse de materie primă valoroase, plus, la terminarea programului, zona va
acestea sunt neglijate de localnici, iar fi locuită de un segment de populaţie construit la care participă în mod direct.
- respectul pentru moștenirea culturală; Rostul lui este să aducă echilibru acolo
se va urmări cu precădere integrarea în meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. productiv.
În această situaţie este necesară Acesta va fi capabil să presteze munci unde este chemat.
context prin păstrarea nealterată a
identității așezării, a peisajului construit calificarea localnicilor astfel încât să
și a celui natural; poată avea acces la resurse, în
- responsabilitate față de urmași; vederea susținerii unor activităţi de
îmbunătățirea condițiilor de viață în economie socială capabile să aducă un
prezent prin valorificarea resurselor venit constant în comunitate.
locale în mod judicios, pe termen lung , Acest principiu este extrem de
pentru a ramâne disponibile și important atât datorită rezultatului direct
generațiilor viitoare; de ieftinire a investiţiei prin folosirea
- utilizarea surselor de energie forţei de muncă locale, cât şi datorită
regenerabile; efectului pe termen lung pe care îl
- valorificarea amplasamentului astfel asigură: în teritoriu rămân nu numai
încât forma/volumetria și înfățișarea funcţiunile capabile să deservească
clădirii să reflecte climatul local: locuirea, ci şi personalul calificat
orientare și însorire, umiditate și vânturi capabil să le utilizeze.
dominante, oscilații de temperatură, etc. Acest deziderat se poate atinge doar
- utilizarea materialelor și tehnicilor printr-o politică investiţională coerentă,
tradiționale care de fapt reflectă soluțiile care trebuie să urmeze niste paşi
cele mai bune cristalizate de-a lungul necesari, cum sunt:
MESAJ CĂTRE
AUTORITĂȚILE
LOCALE

Recomandări
Se va acorda o foarte mare atenție
Autorizarea executării construcțiilor și
a amenajărilor pe terenurile agricole
din extravilan este permisă pentru
patrimoniu natural sau cultural, precum
şi a modificărilor intervenite asupra
valorilor protejate.”
5
respectării legislației: funcțiunile și în condițiile stabilite de
- reglementările PATJ/PUG - acestea Autoritățile locale vor avea în vedere
lege. Se va urmări gruparea următoarele obiective:
vor fi evidențiate în Certificatele de suprafețelor de teren afectate
Urbanism; - stimularea reabilitării și reconversiei
construcțiilor, spre a evita prejudicierea caselor și anexelor tradiționale, atât prin
- se vor evita derogări de la RLU prin activităților agricole şi de creștere a
documentații de urbanism PUD/PUZ; urmărirea respectării legislației în
animalelor. construcții *1 , cât și prin găsirea de
- autorizarea lucrărilor de construire cu
respectarea normelor stabilite de Zonele de protecție aferente modalități de sprijin financiar *2;
consiliile locale pentru ocuparea monumentelor istorice vor fi atent - stimularea proprietarilor de construcții
rațională a terenurilor prin completarea urmărite pentru a nu pune în pericol tradiționale de a nu le demola, de a le
zonelor centrale, potrivit condițiilor monumentul istoric, pentru a nu păstra pe amplasament și de a le
urbanistice specific impuse de diminua vizibilitatea și pentru a nu reabilita cu materiale și tehnici
caracterul zonei, având prioritate modifica imaginea tradițională a tradiționale;
instituțiile publice, precum și serviciile satului în această zonă-tampon dintre - se va evita mutarea construcțiilor
de interes general; monumentul istoric și mediul tradiționale pe alt amplasament.
- se va urmări valorificarea terenurilor înconjurător actual. Prin documentația În cazul Zonelor de protecţie,
din zonele echipate cu rețele tehnico- de față în Zonele de protecție a autorităţile locale vor prevedea în
edilitare; monumentelor istorice sunt propuse strategia de dezvoltare a localităţilor
- pentru evitarea semnăturii de REGULI ARHITECTURALE STRICTE eliberarea vizibilităţii către obiectivele
complezență în cazul proiectelor de care au în vedere păstrarea sau aflate în regim de protecţie, pe întreaga
arhitectură, autoritățile vor solicita reconstituirea imaginii caracteristice suptafaţă a Zonei protejate. Este de *1 Legea 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a
Dovada de luare în evidență a satelor maramureșene. dorit ca acest ţel să se extindă pe tot clădirilor, modificată și completată cu Legea 166/2016, articolul 1, alineatul 1:
proiectului la OAR, conform H.G. Este foarte important ca autorităţile întinsul localităţii. Deținătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de
932/201 0. Se va verifica și notarea în locale să demareze studii şi planuri de Autorităţile locale vor avea în vedere închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța
Cererea pentru emiterea Autorizației de urbanism prin care să identifice negocieri cu deţinătorii de reţele de populației și/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit
Construire/Desființare a numărului de ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ utilităţi pentru realizarea și a spațiilor publice urbane, în temeiul și cu respectarea legislației în vigoare
înscriere a arhitectului care a întocmit TRADIȚIONALĂ: zone, uliţe sau branşamentelor în sistem îngropat. privind calitatea în construcții și a prezentei legi, sunt obligați ca, din proprie
documentația (nu doar ”semnat” grupuri de gospodării care şi-au păstrat inițiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea
documentația), în Tabloul National al caracterul tradiţional şi care merită să structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
Arhitectilor și a numărului Dovezii de fie incluse într-o zonă de protecţie *2 Legea 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a
luare în evidență la OAR. pentru care se vor respecta aceleaşi clădirilor, modificată și completată cu Legea 166/2016, articolul 35:
Se va evita comasarea sau divizarea REGULI ARHITECTURALE STRICTE. (1) Pentru lucrările de intervenție prevăzute în prezenta lege, prin derogare de la
parcelelor, ținându-se cont de Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind prevederile legale în vigoare, detinătorii notificați beneficiază de următoarele
caracteristicile parcelarului istoric aprobarea Planului de amenajare a facilități: scutirea de la virarea cotei de 0,7% și a cotei de 0,1%, după caz, către
păstrat. Modificarea (comasarea sau teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Inspectoratul de Stat în Construcții, precum și a cotei de 0,5% către Casa Socială a
divizarea) acestuia va fi admisă zone protejate, la Art.6 prevede că lista Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenție.
dacă nu se schimbă/alterează imaginea monumentelor istorice și a Zonelor de (2) Autoritățile administrației publice locale pot hotări, în condițiile legii, scutirea de
spațiului public și va fi justificată prin protecție ”se pot reactualiza periodic, la plata impozitului pe clădiri, datorat pentru o perioada de 5 ani consecutivi, cu
Studiul de amplasare (Anexa 1 ). pe măsura identificării de noi valori de începere din anul fiscal în care a fost efectuată recepția la terminarea lucrărilor.
6
CUPRINS 5.6 PRISPA .............................................................................................................................................40
5.6.1 . Specificul local ..............................................................................................................................40
1 . ȚARA MARAMUREȘULUI .....................................................................................................................8 5.6.2. Prispa: Romandări - construcții noi ...............................................................................................41
1 .1 . Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale ................................................8 5.6.3. Prispa: Recomandări – intervenții pe construcții existente .........................................................41
1 .2. Arii protejate .......................................................................................................................................1 0 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ........................................................................................................42
1 .3. Monumente istorice ............................................................................................................................1 0 5.7.1 . Specificul local - pavimente, elemente de mobilier exterior, vegetația..........................................42
1 .4. Caracteristicile specifice Țării Maramureșului ....................................................................................1 0 5.7.2. Amenajări exterioare: Recomandări - pavimente, elemente de mobilier exterior, vegetația,
iluminarea exterioară, reclame/ firme/inscripții, echipare edilitară ........................................................ 43
2. SPECIFICUL LOCAL ............................................................................................................................1 2 5.8. ANEXE GOSPODĂREȘTI ..............................................................................................................44
2.1 .
2.2.
2.3.
Peisajul rural-cultural ......................................................................................................................... 1 2
Tipologii de sate .................................................................................................................................1 3
Amplasarea pe lot ..............................................................................................................................1 5
5.8.1 . Specificul local .............................................................................................................................44
5.8.2. Anexe gospodărești: Recomandări ...............................................................................................44 7
2.4. Gospodăria tradițională ......................................................................................................................1 6 6. PERFORMANŢA ENERGETICĂ .......................................................................................................45
2.5. Elementele definitorii pentru specificul local al Țării Maramureșului ..................................................1 9 6.1 . Surse de energie .............................................................................................................................45
6.2. Modernizarea sistemelor de încălzire .............................................................................................46
3. CONSTRUCȚII NOI .............................................................................................................................20 6.3. Sisteme alternative ..........................................................................................................................46
3.1 . Prevederi generale privind construcțiile noi .......................................................................................20 6.4. Eficiența termică (sisteme și materiale de izolare) ..........................................................................46
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................................................................................20
3.2.1 . Recomandări ..................................................................................................................................21 7. SPAȚIUL PUBLIC ..............................................................................................................................47
3.3. POT, CUT, regim de înălțime ..............................................................................................................22 7.1 . Specificul local ................................................................................................................................47
3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei satului 7.2. Propuneri de amenajare a spațiului public ......................................................................................47
– probleme de încadrare în peisaj..........................................................................................................22 7.2.1 . Strada ..........................................................................................................................................47
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra satului 7.2.2. Cursul apelor ...............................................................................................................................47
– probleme de încadrare pe lot .................................................................................................................23 7.2.3. Podețe ..........................................................................................................................................47
3.6. Amplasarea construcțiilor pe terenurile în pantă..................................................................................23 7.2.4. Parcuri ..........................................................................................................................................47
3.7 Principii de proiectare pentru construcțiile noi ......................................................................................23
3.8 Principii de tratare a construcțiilor existente ......................................................................................23 ANEXE ..................................................................................................................................................49
3.9 Recomandări care țin de calitatea utilizării spațiilor .............................................................................24 Anexa 1 : Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de
belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) ..................................................................................49
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE .........................................................................................25 Anexa 2: Glosar de termeni ....................................................................................................................49
Anexa 3: Legislație .................................................................................................................................51
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ......................................................................................................... 27
5.1 . ACOPERIŞUL .................................................................................................................................... 27 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................52
5.1 .1 . Specificul local ................................................................................................................................ 27
5.1 .2. Acoperișul: Recomandări - construcții noi .......................................................................................28 CREDIT IMAGINI ...................................................................................................................................52
5.1 .3. Acoperișul: Recomandări - intervenții pe construcțiile existente ......................................................30
5.2. PEREŢII ............................................................................................................................................. 31
5.2.1 . Specificul local .................................................................................................................................31
5.2.2 Pereții: Recomandări - construcții noi ............................................................................................... 32
5.2.3 Pereții: Recomandări - intervenții pe construcțiile existente ..............................................................32
5.3. FUNDAŢIILE și SOCLURILE..............................................................................................................33
5.3.1 . Specificul local ..................................................................................................................................33
5.3.2. Fundațiile și soclurile: Recomandări - construcții noi .......................................................................34
5.3.3. Fundațiile și soclurile: Recomandări - intervenții pe construcțiile existente .....................................34
5.4. TÂMPLĂRIA ........................................................................................................................................35
5.4.1 . Specificul local ..................................................................................................................................35
5.4.2. Tâmplăria: Romandări - construcții noi .............................................................................................36
5.4.3. Tâmplăria: Recomandări – intervenții pe construcții existente ..........................................................38
5.5. POARTA ȘI GARDUL ..........................................................................................................................38
5.5.1 . Specificul local ..................................................................................................................................38
5.5.2. Poarta și gardul: Recomandări ....................................................................................................39
1 . ŢARA MARAMUREŞULUI
1 .1 Delimitarea Structurarea așezărilor s-a bazat pe
cele patru văii principale: valea Tisei,
geografică după unități valea Vișeului, valea Izei, valea Marei și
administrativ-teritoriale. pe câțiva pe afluenți mai importanți ale

8 Țara Maramureșului este situată într-


acestora: valea Ruscovei, valea
Cosăului sau valea Ronișoarei,
considerând raportarea la vale ca fiind
un spațiu geografic bine conturat și clar criteriul cel mai adecvat de zonificare,
delimitat, fiind suprapusă peste bazinul după cum urmează:
cursului superior a râului Tisa, numită
Depresiunea Maramureșului și
delimitată de spațiului montan aferent
acestuia. Evenimentele istorice au făcut
ca prin amplasarea graniței pe râul Tisa
(1 920) spațiul maramureșean să fie VALEA TISEI VALEA IZEI VALEA MAREI Satele atipice pentru Ţara
fragmentat în două părți, devenite - comuna Remeți (satele: Remeți, - municipiul Sighetu Marmației (satele: - municipiul Sighetu Marmației (satul Maramureşului
periferice la nivelul propriilor unităţi Teceu Mic, Piatra) Lazu Baciului, Valea Cufundoasa) Șugău) sunt cele locuite preponderent de etnici
administrative şi a celor două țări din - comuna Săpânța (sat Săpânța) - comuna Rona de Jos (sat Rona de - comuna Giulești (satele: Berbești, maghiari sau ucraineni, şi satele cu
care fac parte. - comuna Câmpulung la Tisa (sat Jos) - pe valea Ronișoarei Giulești, Ferești, Mănăstirea) caracter minier.
Câmpulung la Tisa) - comuna Rona de Sus (satele Rona de - comuna Călinești (satele: Cornești, Acestea sunt marcate distinct pe harta
Prin urmare partea românească a - comuna Sarasău (sat Sarasău)
Țării Maramureșului (numită și Sus, Coștiui) - pe valea Ronișoarei Călinești, Văleni) - pe valea Cosăului Ţării Maramureşului:
- municipiul Sighetu Marmației (satele: - comuna Vadu Izei (satele: Vadu Izei, - comuna Budești (satele: Sârbi, - satele locuite de etnici maghiari:
Maramureșul Istoric, sau Maramureșul Valea Hotarului, Iapa)
de peste deal) ocupă doar partea Valea Stejarului) Budești) - pe valea Cosăului Câmpulung la Tisa, Piatra, Coștiui;
- comuna Bocicoiul Mare (satele: Tisa, - comuna Oncești (sat Oncești) - comuna Ocna Șugatag (satele: Sat - satele locuite de etnici ucraineni:
sudică a Depresiunii Maramureșului, Crăciunești, Bocicoiul Mare Lunca la
delimitată fiind de granița pe râul Tisa - comuna Bârsana (satele: Nănești, Șugatag, Hoteni, Ocna Șugatag, Breb) Remeţi, Crăciunești, Bocicoiu Mare,
Tisa), Bârsana) - comuna Desești (satele: Hărnicești, Lunca la Tisa, Rona de Sus, Valea
cu Ucraina (la nord), și de lanțul
montan compus din munții Oașului (la - comuna Strâmtura (satele: Strâmtura, Desești, Mara) Vișeului, Bistra, Crasna Vişeului,
VALEA VIȘEULUI Slătioara, Glod) Ruscova, Repedea, Poienile de sub
vest), munții Gutâiului, munții Țibleșului, - comuna Bistra (satele: Valea Vișeului,
munții Rodnei (la sud) și munții - comuna Rozavlea (sat Rozavlea) Munte;
Bistra, Crasna Vișeului) - comuna Șieu (sat Șieu) - sate cu caracter eterogen locuite de
Maramureșului (est și parțial nord) și - comuna Petrova (sat Petrova)
ocupă 54% din teritoriul județului - comuna Poienile Izei (sat Poienile ucraineni, maghiari şi români: Tisa,
- comuna Leordina ( sat Leordina) Izei) Teceu Mic;
Maramureș. - comuna Ruscova (sat Ruscova) - pe - comuna Botiza (sat Botiza) - satele cu caracter minier: Ocna
Relieful montan și depresionar al valea Ruscovei - comuna Ieud (sat Ieud) Şugatag, Coștiui, Baia Borșa.
teritoriului este drenat de cursul - comuna Repedea (sat Repedea) - pe - comuna Bogdan Vodă (satele Bogdan
superior al râului Tisa și de principalii valea Ruscovei Vodă, Bocicoiel)
afluenți de stânga al acestuia (râul - comuna Poienile de sub Munte (sat - orașul Dragomirești (oraș
Vișeu, râul Iza și râul Mara) precum și Poienile de sub Munte) - pe valea Dragomirești)
de numeroșii afluenți ai acestora. Ruscovei - orașul Săliștea de Sus (oraș Săliștea
Această rețea hidrografică a creat un - comuna Vișeu de Jos (sat Vișeu de de Sus)
sistem complex de culoare de vale Jos) - comuna Săcel (sat Săcel)
direcționate în general către Sighetu - orașul Vișeu de Sus (parțial Vișeu de
Marmației (centrul istoric al Sus, sat Vișeu de Mijloc) Ghidul urmează să fie aplicat în toate satele din teritoriul administrativ a celor 31
Maramureșului), de-a lungul cărora s-a - comuna Moisei (sat Moisei) comune (cu 62 sate), în cele 7 sate suburbane, în cele 2 orașe cu caracter rural
format o rețea de localități cu caractere - orașul Borșa (parțial orașul Borșa, (Dragomirești, Săliștea de Sus) precum și pe teritoriul zonelor urbane cu caracter
proprii determinate de caracteristicile satul Baia Borșa) rural din orașele Borșa și Vișeu de Sus, zone delimitate obligatoriu prin
geografice variate ale reliefului drenat. documentații urbanistice (PUG).
9
1 .2 Arii protejate - Mlaștina Iezerul Mare (Desești)
- Peștera din Dealul Solovan (Sighetu
Șugatag, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel,
Strâmtura, Vadu Izei, Vișeu de Jos.
Caracterul izolat al Maramureșului
între acești munți a favorizat apărarea
satele aparținătoare ale orașelor
depășește 60% din populația teritoriului.
Ariie naturale protejate ocupă peste Marmației) şi dezvoltarea unei civilizații Țara Maramureșului s-a caracterizat
70% din teritoriul Țării Maramureșuli. - Izvorul Bătrâna (Moisei) predominant rurală, cu caractere prin nivelul foarte ridicat al sporului
- Peștera si Izbucul Izei (Săcel) proprii, considerate azi tradiționale, natural raportat la media pe țară și prin
Parcul Naţional Munții Rodnei - Lacul Morărenilor (Ocna Șugatag) bazată aproape în exclusivitate pe numărul ridicat a familiilor cu mulți copii,
(Borșa, Moisei) - Mlaștina Poiana Brazilor (Giulești) resursele naturale și umane ale locului generând fenomenul demografic,
- Rezervație a Biosferei (9425 ha pe - Pădurea Ronișoara (Rona de Sus) dar şi păstrarea modului tradițional de devenit tradițional în timp, al
teritoriu maramureșean) cu rezervațiile - Pădurea Crăiasca (Ocna Șugatag) viață până aproape de zilele noastre. deplasărilor sezoniere pentru munci
10 științifice Pietrosu Mare și Piatra Rea;
Parcul Natural Munții
Maramureșului
- Pădurea de larice Coștiui (Rona de
Sus)
- Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii (Borșa)
Accentuarea și persistența caracterului
de izolare a fost și este direct legată de
distanța față de culoarul Tisei și de cota
agricole în alte zone ale țării cu scopul
obținerii produselor agricole necesare
familiei.
(Borşa, Moisei, Vișeu de Sus, Vișeu de - Vf. Farcău - L. Vinderel - Vf. Mihailecu de altitudine. În ultimele decenii migrația pentru
Jos, Ruscova, Repedea, Poienile de (Repedea, Poienile de sub Munte) Granița cu Ucraina, situată pe râul lucru a luat forma deplasărilor masive
sub Munte, Leordina, Petrova, Bistra) - Poiana cu narcise Tomnatec – Tisa și pe culmea Pop-Ivan, face ca pe termen lung (posibil definitive) în
- 1 48.850 ha cu protecție mixtă, având Sehleanu (Repedea) cele două părți ale Maramureșului să afara țării și care cuprind zeci de mii de
1 2 zone de conservare specială, și 1 40 Arii naturale protejate de interes aibă caracter periferic față de propriile persoane în vârstă activă.
ha ca zonă de protecție a peisajului; local: unităţi administrative şi față de cele Scăderea bruscă a sporului natural,
- Tăurile si turbăria de la Hoteni două țări din care fac parte. îmbătrânirea populației prezente în sate
Situri Natura 2000 Rețeaua hidrografică, bazată pe a accentuat tendința de scădere a
- Gutâi - Creasta Cocoșului (Budești, - Mlaștina Dumbrava (Dragomirești)
- Tăurile Chendroaiei (Desești) 1 afluenții principali a râului Tisa (Vișeu, numărului de locuitori din ținut.
Desești, Ocna Șugatag) Iza, Mara) brăzdează zona Structura etnică a Țării Maramureșului
- M-ții Maramureșului (Borşa, Moisei, - Ursoi (Vadu Izei) Biserica de lemn din Bârsana
- Râul Mara (Vadu Izei, Ocna Șugatag, depresionară printr-o rețea de culoare este predominant română. Vecinătatea
Vișeu de Sus, Vișeu de Jos, Leordina, de vale arborescentă, compusă din văi cu lumea slavă și influența istorică
Ruscova, Repedea, Poienile de sub Giulești, Deseștii)
cu caractere geografice extrem de austro-ungară, concretizată prin
Munte, Petrova, Bistra)
- Platoul Igniș (Câmpulung la Tisa, 1 .3 Monumente istorice variate.
Diversitatea formelor de relief cu
dependență și prin colonizări de
populație, a generat grupări etnice
Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Pe teritoriul Țării Maramureșului se covorul vegetal aferent (dominat de minoritare: ucraineană, maghiară,
Săpânța, Sarasău, Sighetu Marmației) găsesc peste 30 biserici de lemn întinse pajiști naturale și de păduri) și germană. Populația ucraineană e
- M-ții Rodnei (Borşa, Moisei, Săcel) conservate, din care 5 biserici care au lanțul muntos înconjurător punctat localizată pe valea Tisei și pe valea
- Tisa Superioară (Bârsana, Bistra, fost incluse în patrimoniul mondial spectaculos de vârfuri (Rotunzilor, Ruscovei. Populația maghiară și
Bocicoiu Mare, Câmpulung la Tisa, UNESCO: 2 germană e concentrată în localitățile cu
Pleşca Mare, Breaza, Igniş, Gutin,
Remeți, Rona de Jos , Rona de Sus, - Biserica de lemn din Budești Josani Casa Kazar, Vadu Izei Neteda, Secului, Ţibleş, Bătrâna, resurse minerale (sare, metale
Săpânța, Sarasău, Sighetu Marmației) - Biserica de lemn din Desești Pietrosul Rodnei, Puzdrele, Galaț, neferoase) sau forestiere, și prezintă
- Valea Izei - dl. Solovan (Bârsana,
Bogdan Vodă, Botiza, Budești,
- Biserica de lemn din Bârsana
- Biserica de lemn din Poienile Izei
1 .4 Caracteristicile Cearcănu, Jupania, Toroioaga, Pietrosu tendințe accentuate de scădere.
Călinești, Dragomirești, Ieud, Moisei, - Biserica de lemn din Ieud Deal specifice Tării Bardăului, Farcău și Pop Ivan)
constituie componenta naturală a
Relativa izolare a Țării Maramureșului,
ruralitatea predominantă, caracterul
Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel,
Săliștea de Sus, Șieu, Strâmtura, Pe lista patrimoniului construit național Maramureşului peisajului specific al Țării indirect al stăpânirii din trecut și
pe lângă biserici se găsesc gospodării 1 .4.1 Caracteristici geografice Maramureșului. asprimea condițiilor de viață specifice
Sighetu Marmației, Vadu Izei) Clima ținutului se încadrează în cea spaţiului montan, au generat de-a
Arie de protecţie speciala
tradiționale și instalații de tehnică
populară, precum și Muzeul Satului
şi climatice de tip temperat continentală moderată lungul timpului mentalități obștești
Maramureșul este una dintre cele mai
avifaunistică Maramureșan din Sighetul Marmației. întinse depresiuni ale lanțului Carpatic, montană. specifice populației din ținut manifestate
- M-ții Rodnei (Borșa, Moisei) 1 8 localități din Țara Maramureșului situată în nordul Carpaților Orientali, 1 .4.2 Caracteristici prin:
Arii naturale protejate de interes sunt declarate ca unităţi administrativ- între munții Oaș, Gutâi, Țibleș, Rodnei, demografice și etnografice - conservarea modului tradițional de
naţional: teritoriale cu concentrare foarte mare a Maramureșului, Cernagora şi Gorgani, Populația țării Maramureșului viață;
- Pietrosul Mare patrimoniului construit cu valoare care se prezinta ca un amfiteatru reprezintă peste 42% din populația - o relativă autonomie în domeniul vieţii
- Piatra Rea (Borșa) culturală de interes naţional: municipiul natural, format dintr-o zonă județului și se caracterizează prin economice;
- Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele Sighetul Marmației, orașele: Borşa, depresionară, predominant deluros- numărul redus al locuitorilor raportat la - solidaritate umană la nivel obștesc și
(Borșa) Vișeu de Sus și comunele: Bârsana, colinară, înconjurată de lanțul muntos suprafața teritoriului (32 loc/km2), și de neam;
- Creasta Cocosului (Desești) Bogdan Vodă, Botiza, Budești, perimetral, cu singura breșă, la vest, printr-un grad ridicat de ruralitate. - puternic sentiment religios;
- Cheile Tătarului (Desești) Călinești, Desești, Giulești, Ieud, Ocna prin culoarul Tisei. Numărul locuitorilor din comune și din - legături puternice față de spațiul natal;
- oarecare reticență față de tot ce vine legate de: - torsul, țesutul și cusutul ; (alesul, sâmbra, măsurișul); Resursele subsolului
sau se impune din afară; - ocupații legate de exploatarea și - fierăritul (lucrări pentru roți, sănii, - obiceiuri legate de muncile casnice - zăcămintele de minereuri neferoase
Contactul direct și brusc cu civilizațiile valorificarea lemnului: pluguri, grape, potcovării) (obiceiuri culinare, spălatul la vâltoare); din Baia Borșa, Vișeu, în prezent în
din alte meleaguri și impactul - butinărit - exploatarea și prelucrarea - albinăritul; - obiceiuri legate de sărbătorile creștine conservare;
informațional al ultimilor decenii a primară a lemnului; - culesul din pădure; se păstrează de sute de ani, care sunt - zăcăminte de sare din Ocna Șugatag
bulversat într-o anumită măsură aceste - cioplitul lemnului cu securea, fățuitul - pomicultura în zonele mai joase ale prezente și transmise din generație in și Coștiui - în conservare;
caracteristici și au influențat evoluția cu barda, tăiatul și crăpatul lemnului văilor;. generație cu forme specifice de - roci utile: andezite, amfibolite, calcare,
spațială mai recentă a Țării gros cu fierăstrăul și joagărul, securirea Ocupații de factură recentă legate de manifestare de la o vale la alta: gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră
Maramureșului. pentru drănițit; - obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă spartă în diverse construcţii și ca
1 .4.3 Structura ocupațională
Prin tradiție, Țara Maramureșului s-a
- prelucrarea lemnului, la început
practicat de fiecare țăran pentru nevoile
proprii, apoi de meșteri specializați pe
potențialul turistic al zonei
- ocupații legate de servicii din
domeniul turismului rural (în majoritatea
(colindat, diverse jocuri de iarnă), de
Florii, de Paști, de Rusalii etc.
- sărbători legate de hramul bisericilor
placaje decorative;
- acumulări de șisturi bituminoase în
raza localităţilor Vișeu, Borșa si Săcel;
11
caracterizat printr-un sistem satelor);
ocupațional complex bazat pe resursele categorii (case, acareturi pentru - ocupații legate de servicii de odihnă și sau a mănăstirilor (Dragomirești, Surse de apă
locale: agricultură de înălţime, păstorit construcții (biserici, case, porți, recreere, de practicarea sporturilor de Moisei, Ieud, Prislop, Budești, Poienile - rețea hidrografică bogată și densă
şi pădurărit. Oamenii de aici au fost acareturi, troițe), sau pentru obiecte iarnă sau de vară și de drumeție Izei, Desești) aparținătoare bazinului hidrografic al
implicați, în măsură mai mare sau mai mici (mobilă, vase, fuse cu zurgălăi, montană (Vișeu de Sus, Borșa, Baia - obiceiuri familiale legate de momente Tisei;
mică, in toate aceste îndeletniciri, pecetare); Borșa); importante de viață: nașterea, căsătoria - lacuri naturale în munții Rodnei și
beneficiind de o anume policalificare, - sculptura în lemn; și moartea; munții Maramureșului;
ceea ce oferea un caracter autarhic al - împletit de nuiele; - obiceiuri izvorâte din vechi credințe: - ape sărate la Ocna Șugatag și
gospodăriilor. - ocupații legate de cultura tradiționala de Sânziene, de Sfântu Andrei; Coștiui;
Perioada postbelică caracterizată prin (ecologică) a terenurilor agricole Resurse
montane; Resurse hidrominerale
industrializare forțată, a venit cu Păduri - numeroase izvoare de ape minerale
dezvoltarea marilor unităţi industriale - olăritul (în trecut ceramica era
prelucrata la Săcel, Sighet, Ieud); - pădurea, cu tot ce ține de ansamblul (Borșa, Baia Borșa, Vișeu de Sus,
din Sighetu Marmației și Vișeu de Sus său, a fost și este cea mai importantă Săpânța, Breb, Slătioara, Poienile
(prelucrare de lemn, industria textilă) și - păstoritul montan tradițional;
resursă naturală a Țării Maramureșului, Glodului, Botiza Crăciunești etc.);
a mineritului din Borşa, absorbind 4 ocupând peste 30 % din teritoriul său.
parțial forța de muncă excedentară din Resurse energetice
Pădurea a constituit resursa primară - microhidrocentrale la Borșa;
teritoriu. turiști practicând mountain-biking pentru apariția, menținerea și
Falimentul marilor unităţi industriale și dezvoltarea comunităților umane de-a Flora spontană și produse naturale
închiderea minelor după 1 990, a fost - ocupații legate de servicii de turism lungul secolelor, oferind oamenilor asociate pădurii
urmat de orientarea către sfera balnear (Ocna Șugatag, Coștiui, protecție, hrană, bunuri materiale și - flora spontană bine reprezentată cu o
serviciilor, în special către cele legate Crăciunești, Borșa) spirituale și a facilitat dezvoltarea unei mare varietate de specii, unele
de valorificarea potențialului turistic al - ocupații legate de comerțul produselor civilizații tradiționale bazată pe lucrul cu endemice;
zonei. 2 tradiționale artistice, textile, culinare, lemnul.
Meșteșugurile tradiționale creșterea animalelor în gospodării etc. - defrișările iraționale și necontrolate din
Meșteșugurile tradiționale mai sunt Obiceiuri tradiționale ultimele decenii și gestionarea
prezente în satele maramureșene (cu - creșterea animalelor în gospodării; - obiceiuri legate de calendarul defectuoasă a fondului silvic produc
tendințe de dispariție treptată) și sunt - cojocăritul (cu diversitate specifică pe tradițional al muncilor agricole pagube ireversibile în fondul forestier,
văi); (întreținerea pășunilor și a fânațelor, cu repercusiuni asupra mediului de
cositul fânului și a otavei, gestionarea viață din ținut. Gospodărirea durabilă a
furajelor) și a păstoritului montan pădurilor este o necesitate prioritară a
dezvoltării teritoriale.
Pajiști naturale
- teritoriul situat între vetre de sat şi 6
pădure este predominant ocupat de
fânațe naturale şi pășuni, oferind iris salbatic
condiţii pentru creșterea animalelor,
activitate cu vechi tradiții în zonă.
1 3 5 - plante medicinale, fructe de pădure,
ciuperci.
prelucrarea draniței femeie torcând pe băncuță la coasă
2. SPECIFICUL LOCAL - fondul construit dominat de folosirea
lemnului aparent;
valoare şi utilizare eficientă.
Aceasta este perioada în care se
- volumetria simplă, adaptată la strictul intensifică o depreciere treptată a
necesar construcțiilor; spaţiului construit rural tradițional:
Țara Maramureșului este cunoscută Reperul de bază este satul tradițional Acel peisaj cunoscut ca fiind - accentul pus pe turla bisericilor. - restrângerea treptată a folosirii
ca o regiune păstrătoare de tradiții maramureșan cu caracterele sale ”maramureșan”, caracterizat prin lemnului ca material de construcție atât
seculare într-un cadru natural de specifice proprii, care s-au păstrat aglomerarea de-a lungul văilor a Controlul autocratic al perioadei
postbelice (industrializarea forțată, la structură cât şi la finisaje;
excepție. Astăzi Maramureșul mai aproape nealterate până la mijlocul acoperișurilor abrupte si cenuşii, înecate - perceperea modului tradițional de
dispune de un patrimoniu vernacular secolului trecut, ca rezultat al evoluției în verdeața, din ce în ce mai rarefiate pe schimbări în structura ocupațională,
construire ca semn al sărăciei;
12 rural tradițional, aflat într-un proces de
dispariție accentuată, care merită să fie
protejat și preluat în proiectele de
în timp a fenomenelor istorice,
economico-sociale şi spirituale, într-o
strânsă interdependență cu cadrul
versanți, având ca accent silueta
grațioasă a bisericii de lemn este
rezultatul evoluției în timp îndelungat a
influențele urbanului, îmbunătățiri de
circulaţie, sistematizarea satelor) duc la
modificări în sistemul de proprietate, în
- noile construcţii sunt copii ale
modelelor urbane, ale celor occidentale
sau celor preluate din publicații;
dezvoltare viitoare. Analiza geografic. unor așezări, în condițiile unui teritoriu relațiile interumane și în tipologia
locuinței rurale. Datorită izolării, a - funcțiunile locuinței se diversifică;
elementelor constitutive existente și Doar câteva sate de pe valea Tisei cu potențialul agricol limitat în care - creșterea volumelor construite prin
potențiale ale acestui univers complex apropiate de Sighetu Marmației și cele comunitățile au creat o civilizație proprie situării teritoriale periferice, a
necolectivizării satelor montane și a supradimensionarea a spaţiilor
care este satul cu teritoriul său cu resurse minerale se supun strâns legat de teritoriul înconjurător. funcţionale;
înconjurător, și identificarea acelor influențelor occidentale venite pe Diversitatea teritorială a generat o modului tradițional de viață rurală încă
nealterat, schimbările acestei perioade - generalizarea caselor cu mai multe
elemente și manifestări care continuă culoarul Tisei (sfârșit sec. XIX.), care au diversitate tipologică mare a satelor, dar niveluri (P+1 , P+M, P+2);
sa fie viabile în contextul evoluțiilor afectat caracterul tradițional al edificării a păstrat caracteristici specifice bazate nu au avut timp a se generaliza,
neafectând în mod hotărâtor - acoperișurile se aplatizează prin
contemporane și viitoare se impune ca și a organizării teritoriului și au generat pe utilitatea practică în domeniul micșorarea pantelor sau capătă forme
o primă necesitate. caractere specifice locale ușor diferite. edificării: caracteristicile majore a satului
tradițional (investițiile perioadei sunt ciudate;
dirijate prioritar către oraşe; cu excepţia - tratarea fațadelor prin tehnici noi
a 1 – 2 blocuri de locuit construite în străine locului;
așezările rurale, construcția locuințelor - cromatica agresivă a noilor construcții
rurale rămâne în sfera privată). în contrast cu cea tradițională;
Ieșirea relativ bruscă din condițiile de
izolare în perioada de după 1 990 și 2.1 Peisajul rural-
implicit a evoluțiilor contemporane cultural
(condiții de circulație din ce în ce mai Peisajul cultural rural tradițional
bune, contactul brusc la civilizația perceptibil al Țării Maramureșului, ca
contemporană prin plecarea masivă rezultat al interacțiunii om-natură, este
pentru muncă a populaţiei tinere in țări foarte unitar în toate aspectele sale:
occidentale, influențele urbanului, șocul construcţiile şi amenajările satului
informatic) a avut efecte cu tradiţional maramureşan se raportează
repercusiuni asupra identității locale. la natura înconjurătoare fără ostentaţie,
Comunitățile ieșite brusc de sub cu supunere şi discreţie, parcă ar fi un
controlul autocratic, sub influența semn de recunoştinţă faţă de natura
urbanului și a contactului cu modernul care i-a asigurat condiţiile de devenire
occidental reacționează printr-un avânt şi de continuitate în timp.
de construcții noi (locuințe, biserici, Nucleul de bază al satului a fost şi
utilități publice) având acces la este gospodăria, "stătutul" de tip agro-
resursele necesare pentru aceasta. pastoral, bazată pe autarhia sa
Tendința firească de a dobândi un originară, expresie a utilizării raţionale a
nivel de confort adaptat modernității a resurselor teritoriale. Construcţiile din
făcut ca atașamentul populaţiei și a gospodărie sunt amplasate în funcţie de
autorităților locale pentru „casele vechi” rolul îndeplinit şi au relaţii funcţionale
să fie subminat de perceperea acestora desăvârşite între ele.
1 ca semne ale sărăciei, nicidecum ca Peisajul construit tradiţional al satelor
purtătoare ale unei tradiții identitare maramureşene se prezintă sub forma
capabile să perpetueze prin unor aglomerări de volume construite
armonia dintre peisajul natural și peisajul construit al satelor maramureșene specificitatea sa, printr-o punere în
simple cu acoperişuri înalte, sure, în înconjurătoare momentană, informații neregulată, care se sprijină pe drumul Predomină satele dezvoltate dea-lungul spațiale publice marcante cu funcții
patru ape, dominate de turla care se referă la modificări în formele de principal, mai mult sau mai puțin văilor; satele care ocupă bazinele comunitare cum sunt piețele, parcurile
caracteristică a bisericilor de lemn. habitat, de utilizare a teritoriului, de paralelă cu valea principală, sau pe depresionare situate pe cursul superior sau grădinile publice. Rolul tradițional al
Diversitatea peisagistică a spaţiului producție şi de viață socială, toate drumul văilor secundare, ocupând al unor văi sunt sate mai izolate străzilor este asigurarea contactelor
maramureşan rezultă din varietate mare raportate la natura înconjurătoare, la versanții adiacenți sau spațiul dintre (Poienile de sub Munte, Botiza, Poienile comunitare, celor de vecinătate și
a peisajului natural şi celui construit în rândul său supusă și ea modificărilor. drumul principal și cursul de apă. Izei, Budești). Majoritatea satelor au o manifestărilor cu caracter laic - afectate
coabitarea lor specifică. Peisajul cultural rural maramureșan - Satele din Maramureșul Istoric sunt structură arborescentă complexă, de intensificarea traficului rutier din
Arhitectura tradiţională din Maramureş este un brand cu potențial de sate relativ mari, cu o medie de 1 840 constituită din văi compact locuite, de tip ultimele decenii, ceea ce impune
este o arhitectura a lemnului care prin valorificare în scop turistic urmărit de locuitori/sat. Pe Valea Vișeului adunat, care converg către valea necesitatea unor abordări noi adecvate
textura şi cromatica sa se detaşează cu
discreţie din mediul natural înconjurător
şi se raportează cu armonie la aceasta.
majoritatea comunităților locale. Analiza
elementelor constitutive existente și
potențiale ale tradiționalului din peisajul
populația medie este de 551 0
locuitori/sat, cu valori maxime apropiate
de 1 0.000 de locuitori (Poienile de sub
principală, cu tendințe mai mult sau mai
puțin manifestate de răsfirare pe văi
laterale și de risipire pe versanți, cu
cerințelor contemporane.
- Biserica sau mai frecvent bisericile, ca
edificii dominante ale satelor, retrase de
13
Materialele naturale locale, care prin cultural maramureșan, identificarea Munte, Moisei). frecvente aglomerări de gospodării (pe regulă față de drumul principal, oferă și
intervenţia creatoare a localnicilor au derapajelor, protejarea valorilor păstrate - Apariția spontană a unor așezări sub bază de neam) la distanțe mari de sat. azi spațiul necesar manifestărilor
luat forma caselor, gospodăriilor şi și conturarea acelor elemente și forma de cătune, contopite în timp, au - Indiferent de structura tipologică comunitare prilejuite de marile sărbători
aşezărilor rurale, asigură armonia manifestări care continuă sa fie viabile generat sate alungite pe văi, generând predominantă a satelor din zonă, creștine și celor legate de importante
perfectă între natural şi construit. din perspectiva dezvoltărilor viitoare toponimii de localizare ca ”susani”- tendința de dispersare este prezentă la evenimente de viață.
Acest peisaj cultural tradițional este un demers care presupune o largă ”josani”, ”de deal”-”de șes”. fiecare localitate - tendință ce merge - Schimbările ultimelor decenii generate
caracterizat prin armonia (formată în participare a tuturor factorilor implicați în - Din punct de vedere etnic predomină până la o totală contopire cu teritoriul de evoluţia economico-socială, în
timp îndelungat) între acțiunea omului și consolidarea acestui brand. satele cu populația majoritar română, înconjurător. modul de viață şi de locuire, au afectat
natură, a suferit modificări semnificative cu excepția satelor Remeți, Crăciunești, - Axa principală de dezvoltare a satelor în primul rând zonele adiacente văilor,
în urma evoluțiilor din ultimele decenii. 2.2 Tipologii de sate Bocicoiu Mare, Luca la Tisa, Rona de este valea, dublată de strada principală. vatra de origine, iar zonele risipite,
O parte din evoluții au caracter obiectiv, Din relativa izolare geografică a Sus, Valea Vișeului, Bistra, Crasna Raportarea la vale a străzii principale se munții locuiți au rămas încă (nu se știe
de natură funcțională (îmbunătățirea teritoriului au rezultat caracteristici Vișeului, Ruscova, Repedea și Poienile prezintă în multe variante: de la strada până când) cele păstrătoare a unor
condițiilor de viață, ameliorarea generale specifice satelor de sub Munte locuite de ruteni pe malul apei (sau străzi pe ambele tradiții agro-pastorale seculare.
condițiilor de acces, schimbări în modul maramureșene, iar diversitatea (ucraineni) și Câmpulung la Tisa, Piatra maluri) până la strada poziționată la - Marea majoritate a satelor
de utilizare a teritoriului). geografică locală a teritoriului a generat și Coștiui locuite preponderent de oarecare distanță de apă, sau pe maramureșene sunt sate etno-folclorice
În ce privește de modul de edificare se o diversitate a formelor de habitat, maghiari. Satele cu populație mixtă în versant, cele mai frecvente fiind în care portul tradiţional, arhitectura,
poate constata o distanțare relativ exprimată astăzi prin diversitatea trecut, (români, ruteni, maghiari, evrei, variantele mixte. mobilarea şi decorarea interioară,
bruscă de la spiritului tradițional generat tipologică a satelor, în funcţie de germani, slovaci) situate pe valea Tisei - Gospodăria constituie nucleul de bază muzica şi coregrafia populară,
de tehnologii și materiale noi, amplasamentul lor concret și de modul și cele cu resurse minerale, sunt azi al satelor, bazată pe sistemul tradițional obiceiurile tradiționale creștine și laice
renunțarea la patrimoniul vernacular, lor de evoluție în timp. predominant românești, cu minorități de proprietate, pe activitățile specifice și predomină şi se impun ca însuşiri
profesionalismul discutabil al celor - Marea majoritate a satelor sunt etnice în proporție nesemnificativă. pe unele reguli locale. Structura esenţiale de identitate.
implicați în procesul de construire. Cu declarate sate montane (46 de sate sunt - Sub aspect economic satele sunt de cadastrală a proprietăţilor se - Datorită potenţialului natural și
rare excepții, casele vechi, de lemn, declarate sate integral montane și 6 tip agro-pastoral, activitate care a dat caracterizează prin loturi relativ înguste, antropic valoros și de mare diversitate a
sunt abandonate şi demolate pentru a sate parțial montane), cu o adaptare naștere unor meșteșuguri țărănești perpendiculare pe străzile principale, cu Țării Maramureșului, documentele
face loc unor construcţii și amenajări specifică și diversă la structura specifice bazate pe prelucrarea prelungiri posterioare de grădini, la programatice (strategii, programe de
noi, al căror aspect este incapabil de a complexă a reliefului; resurselor locale, menite să satisfacă capătul cărora se află terenurile dezvoltare) județene și locale prevăd
exprima valorile identitare definitorii - Din punct de vedere al apariției și a necesitățile de trai şi de muncă ale cultivabile sau fânațe, urmate (sau nu) valorificarea acestora prin dezvoltarea
pentru comunitățile maramureșene. modului de dezvoltare toate satele fac populaţiei. de păduri. Neregularitatea şi suprafaţa turismului, domeniu în care
Frumoasele porţi din lemn chiar şi în parte din categoria satelor cu dezvoltare - Marea majoritate a satelor din Țara loturilor crește în adâncime, pe ulițele valorificarea patrimoniului natural și cel
satele cu deosebită tradiţie şi gardurile spontană, dezvoltările pe baza de plan Maramureșului sunt sate de vale, cu o laterale şi spre marginile teritoriului antropic tradițional ocupă un loc
din nuiele împletite care împrejmuiau şi prestabilit apar doar punctual, datorate varietate foarte mare a modului de intravilan. important.
delimitau gospodăriile tind să fie fie colonizărilor de populație din trecut raportare structurală la vale. Evoluția - Centrele satelor sunt de tip linear, de Pe plan local , Țara Maramureșului
înlocuite cu cele de beton, zidărie şi de legate de resursele minerale (Ocna satelor în timp a fost și este cea lineară regulă tronson din drumul principal de este subîmpărțită în funcție de cele 5
fier, schimbând peisajul stradal Șugatag, coștiui, Baia Borșa) sau în lungul văii principale și/sau a văilor tranzit, sau poziționate în intersecție de văi importante care au generat anumite
tradițional. forestiere (Vișeu de Sus), fie secundare rezultând structuri drumuri, fiind marcate de edificiile caracteristici etnografice comune și
Țara Maramureșului se prezintă azi ca dezvoltărilor, limitate ca întindere, din ramificate, tentaculare, bazate pe comunitare mai importante ale satului, totodată au trasat principalele căi de
o realitate (bună sau rea) a cărei perioada postbelică a secolului trecut. rețeaua hidrografică a locului, dar și (primăria, școala, cămin cultural, circulație în această zonă: Valea Izei,
percepere se realizează pe baza - Aceeaşi spontaneitate caracterizează ridicându-se printr-o adaptare specifică, magazine, etc.) dar mai puțin de Valea Marei, Valea Cosăului, Valea
informației obţinute din realitatea și rețeaua stradală, în general pe versanții adiacenți ai acestora. biserici. Lipsesc însă configurațiile Vişeului și Valea Tisei.
Valea Izei, Valea Marei, şi Valea Cosăului Coștiui
Arhitectura vernaculară pe văile Izei, Marei, şi Cosăului are caracteristici similare Coştiui este o localitate dezvoltată în
ce au generat acel peisaj construit cunoscut ca fiind specific satului maramureşan, vecinătatea unei zone bogate în
descris mai sus. zăcăminte de sare, care a avut în
secolul al XVIII-lea o dezvoltare
similară cu Ocna Şugatag, cu diferenţa
reliefului denivelat ce a generat o
dezvoltare stradală organică, adaptată

14
reliefului.

2
comuna Câmpulung la Tisa, pe valea Tisei,
cu dezvoltare liniară pe teren plat;
Ocna Şugatag
O excepţie de la regula dezvoltării organice a satelor în lungul văilor şi a afluenţilor
lor este comuna Ocna Şugatag ce a avut o evoluţie puternică în secolul al XVIII-lea
în timpul marilor exploatări ale zăcămintelor de sare din timpul dominaţiei austro-
ungare - dezvoltare stradală ortogonală, posibilă pe un teren plat.

comuna Poienile Izei pe Valea Izei,


cu dezvoltare tentaculară, pe teren denivelat;
Valea Vişeului
Este o vale mai generoasă cu zona de luncă; majoritatea satelor sunt româneşti,
dezvoltate pe tipologia specifică maramureşană, dar sunt şi sate cu populaţie 4
preponderent ucraineană, pe afluentul Vişeului - râul Ruscova. În aceste sate
arhitectura domestică întâlnită s-a îndepărtat de arhitectura specifică satul Coștiui - localitate cu
Maramureşului istoric, în special prin modificarea acoperişului, care preia acoperişul caracter minier,
cu dezvoltare liniară pe teren denivelat.
în 2 ape importat pe filiera austro-ungară, ajunsă în zonă pe valea Tisei.
Valea Tisei
Este singura cale de acces în Ţara Maramureşului în decursul istoriei, pe care au
pătruns şi influenţele în domeniul arhitecturii. În majoritatea satelor trăiește în
proporţie semnificativă o populație de etnici ucraineni, alături de maghiari, români și
alte etnii minoritare.
Această diversitate etnică a generat diversitate și în arhitectură: aici găsim case 3
din lemn netencuit, case din lemn tencuit, case din zidărie de cărămidă sau chiar şi
piatră, case cu acoperiş în 4 ape, case cu acoperiş în 2 ape. comuna Ocna Șugatag
localitate cu caracter minier, cu dezvoltare ortogonală, pe teren plat;
Evoluţia în timp 2.3 Amplasarea pe lot
În decursul timpului, alături de construcţiile tradiţionale, în toate localităţile din
Ţara Maramureşului au apărut diverse clădiri în diferite etape istorice: În Ţara Maramureşului parcelele sunt în strânsă dependenţă cu formele de relief:
- locuinţe, conace, clădiri ale oficialităţilor din perioada dominaţiei austro-ungare; - înguste şi adânci în zonele cu relief plat (luncă);
- locuințe - perioada interbelică; - mici şi cu forme poligonale în zonele de versant.
- locuințe, cămine culturale, școli, ferme - perioada comunistă; În cazul loturilor dreptunghiulare construcţiile sunt dispuse pe 2 sau 3 laturi.
- locuințe, biserici, unități de producție, săli de sport - perioada post-comunistă. Excepţie fac satele atipice de pe valea Tisei sau satele cu populaţie preponderent 4
ucraineană unde există şi varianta amplasării construcţiilor pe o singură latură, iar
în cazul satelor cu caracter minier întâlnim case amplasate pe limita de proprietate

15
Îndrumarul de față propune ca orice construcție ce aparține acestor etape istorice lot dreptunghiular în Rozavlea;
să fie păstrate pe amplasament, reabilitate cu materialele și tehicile originale, după dinspre stradă.
principiile aplicate în cazul monumentelor istorice. Construcții amplasate pe limita de proprietate există și în cazul satelor tipice, dar
Excepție fac clădirile realizate în perioada post-comunistă pentru care se va sunt cazuri izolate: case cu prăvălie (construite în prima jumătate a secolului XX),
urmări estomparea caracterului brutal și lipsit de proporții prin aplicarea formulelor ateliere meșteșugărești (întâlnite doar în muzeele satului) sau anexe gospodărești
de limbaj arhitectural specific arhitecturii tradiționale maramureșene. (construite pe limita de proprietate dinspre stradă preponderent în satele cu loturi
mici pe teren denivelat).
Sate fără repere de arhitectură tradiţională 5
Imaginea satelor atipice dar şi cea a unora din localităţile specifice Ţării
Maramureşului este compromisă iremediabil, aproape toate construcţiile tradiţionale
fiind demolate sau modificate, astfel încât pentru aceste sate identitatea locală ar lot poligonal în Budești;
trebui reinventată. Prin lucrarea de faţă sunt propuse principii de proiectare prin
care se urmăreşte oprirea apariţiei construcţiilor nocive pentru fondul construit al
localităţilor menţionate şi stimularea apariţiei unor construcţii bine proporţionate,
armonioase cu mediul înconjurător, urmând ca prin iniţiativa şi efortul autorităţilor
locale să fie identificate, reinventate şi implementate elemente ale specificului local
în noul fond construit. 6

casă amplasată pe limita de proprietate


2 dinspre stradă în Ocna Sugatag;

organizarea gospodăriei pe loturi dreptunghiulare într-o gospodărie din Ocna


Șugatag, 1968. Arhiva de relevee a DITACP/UAUIM
7

loturi înguste în Câmpulung la Tisa,


unde construcțiile sunt amplasate pe o
singură latură,

1
desfășurată stradală fără repere de arhitectură tradițională.
3 8
casă cu prăvălie, amplasată pe limita de
organizarea gospodăriei pe un lot poligonal, într-o gospodărie din Budești, 1968. proprietate într-un sat tipic
Arhiva de relevee a DITACP/UAUIM maramureșan. Petrova
În funcție de poziția casei există 2 tipuri de dispunere a construcțiilor:
- loturi cu case amplasate paralel cu strada.
Ansamblul de construcţii din gospodăriile tradiţionale sunt amplasate la stradă.
În decursul timpului, în special în perioada post-comunistă când a început febra
2.4 Gospodăria
construcţiilor, multe case noi au fost înghesuite în special pe loturile din vatra tradiţională
satului, de obicei prin demolarea construcţiilor tradiţionale. Mai rar loturile au fost
parcelate, cel mai adesea generaţiile noi şi-au făcut case pe aceste loturi, În gospodăria tradițională
micşorând astfel suprafaţa grădinilor. maramureșeană casa de locuit este
La ora actuală, construcţiile tradiţionale pot fi văzute pe uliţe secundare, la ordonatorul principal, în jurul ei sunt
periferia satelor. În zonele centrale ele pot fi întâlnite pe uliţele de acces către organizate restul anexelor: șura,
bisericile de lemn (statutul de „monument istoric” a fost pe alocuri un factor care a coleșna, cotețul pentru porci, cotețul
16 frânat înlăturarea construcțiilor tradiționale). pentru păsări, coșul pentru mălai,
șoprul cu acoperiș mobil pentru
nutrețuri și fân, fântâna.
Casa tradiţională maramureşană are o
volumetrie simplă, formată prin
suprapunerea unor elemente spaţiale
simple a căror dominantă este
orizontala.
3 4
Petrova în anii 70
și Petrova azi într-o imagine capturată dintr-un unghi similar cu cel din anii 70;

1
desfășurată stradală în Botiza, 1968. Arhiva de relevee a DITACP/UAUIM;
- loturi cu case amplasate perpendicular pe stradă. 6
locuinţă cu acoperiş în 4 ape și 2 ape
pentru șopru, în Budești;
Elementele componente sunt:
- Soclul din zidărie uscată de piatră, cu
înălţime mică (cca 50cm) atunci când
casa este aşezată pe teren plat; dacă
terenul este în pantă, volumul câştigat
este folosit ca pivniţă poziţionată sub
una din încăperile casei;

Satul Călineşti azi: uliţa care duce la Biserica de lemn Călineşti Căeni păstrează
2 caracterul original al satelor din Ţara Maramureşului. Învelitorile originale din draniță
au fost înlocuite cu învelitori contemporane (plăci ondulate de azbociment sau tablă), 7
desfășurată stradală în Călinești, 1968. Arhiva de relevee a DITACP/UAUIM. fără a introduce în peisaj o gamă coloristică diferită de cea tradițională.
soclul din zidărie uscată de piatră;
ape, subordonat acoperişului original, - Şura este formată din aceleaşi
cu pante asemenea feţei trapezoidale a elemente constructive cu ale casei, mai
acoperişului. Înălţimea acoperişului este puţin prispa care lipseşte în totalitate;
dominantă în raport cu pereţii și în tâmplăria are un caracter funcţional.
general dublează înălţimea acestora.
Structura şarpantei este din lemn rotund
cu consumuri minime de material,
datorate formei geometrice cu 6
volumetrie stabilă din punct de vedere
static şi al încărcărilor reduse pe panta
mare a acoperişului.
șura cu acoperiş din paie,
Muzeul satului din Sighetu Marmației;
- Tâmplăria este realizată din lemn.
17
Ferestrele au dimensiuni reduse şi sunt
1 pozitionate pe verticală. Lăţimea uzuală 9
este de 60-80cm iar înălţimea de 80-
elementele gospodăriei tradiţionale maramureşene - casa de locuit şi anexele: şura, 1 00cm. Ferestrele sunt duble, cu foaia şură cu acoperiş în 4 ape; pereţi din
coleşna, coteţul pentru porci, coteţul pentru păsări, fântâna. exterioară ce se deschide în afară. Au 2 bârne de lemn, învelitoare din draniță,
Găspodărie din Oncești, 1968. Arhiva de relevee a DITACP/UAUIM canate şi sunt subâmpărţite. cu intersecţiile rotunjite şi coamă
- Volumul locuinţei este un paralelipiped manieră. Grinda-meşter leagă casa pe 4 Ancadramentul este generos – îmbracă petrecută; tâmplărie din lemn. Budești;
dreptunghic (butea casei), formată din mediatoarea lungă. Un tavan simplu din şi ascunde montanţii verticali, din lemn,
bârne din lemn, cu secţiune lemn format din grinzi perpendiculare structura acoperișului tradițional; ce formează cadrul geamului. În trecut
rectangulară sau rotundă, îmbinate la pe grinda-meşter şi scândura aşezată Învelitoarea uzuală, înaintea răspândirii tâmplăria nu era vopsită; secolul al XX-
colţuri şi la intersecţiile cu pereţii în 2 straturi închid încăperile la partea pe scară largă a cuielor din sârmă, era lea a adus culoarea, oferind un contrast
interiori; superioară.; din paie. Azi găsim rar construcții bun cu lemnul învechit: albastru, verde,
tradiționale acoperite cu paie, alb. În ultimii ani, la lucrările de
învelitoarea caracteristică fiind dranița întreţinere a fost folosită şi culoarea
aşezată în 2-3 straturi, fixate cu cuie. maro.
10
Intersecţiile celor 4 feţe ale acoperişului
sunt racordate printr-o curbură cu raza
de cca. 30cm. Coama este rezolvată
prin petrecerea ultimului şir de draniță
peste coamă, cu cca. 1 0cm (pe direcţia șură cu coperiș în consolă ce mai poate
vânturilor dominante din zonă). fi văzută pe Valea Izei.
2 3 Streaşina are o lăţime de 40-60cm şi nu Muzeul satului din Sighetu Marmației;
are jgheaburi şi burlane; pe alocuri, 7 - Alte anexe gospodăreşti:
bârne din lemn de brad, îmbinate la detaliu prispă; zona intrării este protejată cu un jgheab
colţuri ”în coadă de rândunică”; - Acoperişul se aşează pe cununa casei din lemn. Nu există coşuri de fum şi
- Planul casei este rectangular, (grinzi culcate pe capetele grinzilor şi respectiv străpungeri ale acoperişului. fereastră dublă, cu două canate
proporţiile oscilează în jurul formulei respectiv capetele bârnelor superioare Nu există lucarne, podul este ventilat şi subîmpărţite şi cu ancadrament decorat.
L/l=2, unde lungimea L este ale pereţilor casei). Acoperişul este luminat prin “ochi” şi prin elementele Budești;
determinată de lungimile maxime de simplu - poate fi definit ca un prismatoid decorative ale “şoprului”. Uşile sunt simple, cu sau fără ochiuri de
bârne ce pot fi obţinute dintr-un singur rezultat din intersecţia a patru planuri geam şi nu sunt întotdeauna vopsite.
trunchi (~1 2m); înălţimile încăperilor înclinate, două câte două având
sunt mici (cca 2,40m). De obicei faţada aceeaşi pantă (60º pe latura lungă şi uşă simplă, din
principală este dublată de prispă (şatra 72º pe laura scurtă), cu două feţe lemn masiv, fără
care se întinde uneori şi pe latura triunghiulare corespunzătoare laturilor ochiuri de geam, 11
scurtă dinspre stradă) care este formată înguste ale casei şi două feţe nevopsită.
dintr-o înşiruire de stâlpi şi arcade trapezoidale corespunzătoare laturilor Muzeul satului găbănașul (destinat să adăpostească
frumos decorate. Uneori prispa (şatra) lungi. Aunci când casa are şopru 5 din Sighetu valorile gospodăriei: haine, semințe,
primeşte o evazare în dreptul intrării în (foișor), volumul acoperişului acoperă şi Marmației; alimente conservate pentru iarnă) este
casă (şopru), decorată în aceeaşi această evazare cu un acoperiş în două învelitoare din draniță. Budești; 8 o casă în miniatură. Petrova;
Poarta are un rol aparte în peisajul sunt realizate din scândură, cu un strat
construit din Maramureş, este elementul continuu spre pod și unul discontinuu
cel mai încărcat cu semnificaţii. care acoperă interspațiile dintre
Nu numai că marchează trecerea între scânduri, spre cameră. Grinda-meșter
domeniul public şi cel privat şi că oferă teaversează camera și o împarte în
ocrotire întregii incinte, dar indică şi două, spații decriptate de etnologul 7 11
starea socială a familiei. La fel ca pentru Mihai Dăncuș ca spațiul faptelor de zi și
tot ceea ce construia maramureşanul de respectiv spațiul faptelor de ritual . case netencuite, cu acoperișuri în 4 ape case tencuite, cu acoperiş în 2 ape şi
odinioară şi în cazul porţilor, lemnul este Uneori și tavanele sunt sigilate cu
18
şi învelitoare din țiglă sau tablă. învelitoare din ţiglă
1 materialul folosit cu preponderenţă. tencuieli pe bază de lut. Bocicoiu Mare; Frontul este omogen ca şi volumetrie;
culorile şi materialele de finisaj au fost
coleşna (destinată să adăpostească
alterate în timp, pe alocuri, prin
lemne pentru foc și unelte agricole)
înlocuirea cu materiale moderne.
are o structură din stâlpi din lemn,
Câmpulung la Tisa;
închideri din bârne sau scândură pe 2
sau 3 laturi, acoperiş în 2 ape,
învelitoare din draniță.
Muzeul satului din Sighetu Marmației; 8
case tencuite, cu acoperiş în 2 sau 4
6 ape şi învelitoare din azbociment
4 respectiv draniță. Teceu Mic;
poartă monumentală. Sârbi; camera bună. Budești; 12
Gardurile tradiţionale sunt realizate din ALTE TIPURI DE GOSPODĂRII,
lemn, au înălţimi ponderate (1 ,00m - CARACTERISTICE SATELOR influenţe din arhitectura tradiţională
1 ,20m) astfel încât privirea trecătorului LOCUITE PREPONDERENT DE ALTE maramureşană - foișorul (şoprul).
să poată trece peste gard. Pot fi simple ETNII Câmpulung la Tisa.
(scândură montată vertical, cu sau fără ALTE TIPURI DE GOSPODĂRII,
interspaţii), sau decorate cu elemente Există sate care au, pe lângă
2 suprapuse din lemn. De cele mai multe tipologiile tradiţionale maramureşene, şi
CARACTERISTICE SATELOR CU
CARACTER MINIER
ori partea superioară a gardurilor este alte tipologii de gospodării tradiţionale
fânar telescopic constituit din tălpi, 4 protejată cu un mic acoperiş în 2 ape, de care trebuie să ţinem cont - satele Ocna Șugatag este excepţie de la
stâlpi de lemn contravântuiţi la bază şi învelit cu draniță. cu locuitori de etnie maghiară şi 9 regula dezvoltării organice a satelor în
un acoperiş mobil fixat în găurile din ucraineană din valea Tisei şi satele cu lungul văilor şi a afluenţilor lor. Comuna
stâlpi cu 4 piroane din lemn. caracter minier Ocna Şugatag şi case tencuite, cu acoperișuri în 2 ape și Ocna Şugatag ce a avut o evoluţie
Învelitoarea este din draniță. Petrova; Coştiui. învelitoare din azbocimet; timpanul este puternică în secolul al XVIII-lea în timpul
înfundat cu scândură. marilor exploatări ale zăcămintelor de
Valea Tisei – valea râului Tisa - este sare din timpul dominaţiei austro-
cel mai mare afluent al Dunării şi râu de Lunca la Tisa;
ungare, are o dezvoltare stradală
graniţă între Ucraina şi România, cu ortogonală posibilă doar pe un teren
toată lungimea de pe graniţă aflată în plat.
judetul Maramureş (de la Valea Vişeului La ora actuală ţesutul localităţii
şi până la Piatra). În decursul istoriei păstrează ritmul original dar locuinţele
5 râul Tisa a fost singura cale de acces în sunt eterogene: case româneşti (case
3 Ţara Maramureşului şi implicit calea pe tencuite, cu acopepriş în 4 ape cu panta
care au pătruns influenţele, şi în medie, învelitoare din ţiglă), case
coş pentru mălai, cu o structură din
gard din scândură de lemn, simplu domeniul arhitecturii. 10 ungureşti (case tencuite, cu acoperiş în
decorat, cu acoperiş din draniţă. Arhitectura este eterogenă: case din
stalpişori şi grinzişoare din lemn, cu Budești; 2 ape cu timpan teşit, învelitoare din
închideri perimetrale din scândură sau lemn netencuit, case din lemn tencuit, case din lemn netencuit sau case ţiglă), clădiri ale oficialităţilor din
nuiele, acoperiş din lemn Interioarele sunt simple: pereții sunt case din zidărie de cărămidă sau chiar tencuite, cu acoperiş în 2 ape şi perioada dominaţiei austro-ungare -
şi învelitoare din draniță. Vadu Izei; sigilați cu tencuieli pe bază de lut, şi piatră, case cu acoperiş în 4 ape, învelitoare din ţiglă locuinţe, conace, clădiri oficiale.
aplicate pe o rețea de șipci. Tavanele case cu acoperiş în 2 ape. sau tablă. Remeţi;
CONSTRUCȚII STRĂINE DE Ghidul de față propune ca toate
TIPOLOGIA GOSPODĂRIEI intervențiile pe construcții existente să
TRADIȚIONALE fie făcute cu respect pentru etapele
- Construcții din perioada dominației istorice cărora le aparțin, să fie
austro-ungare: reabilitate cu materialele și tehnicile
1 originale, după principiile folosite în
cazul monumentelor istorice.
casa tencuită, cu acoperiș în 2 ape Excepție fac clădirile realizate în

19
și învelitoare din draniță. perioada post-comunistă, care
Ocna Sugatag; agresează peisajul consturit rural;
pentru acestea se va urmări
estomparea caracterului brutal și lipsit
5 de proporții prin aplicarea formulelor de
clădirea băilor sărate din Coștiui; limbaj arhitectural specific arhitecturii
tradiționale.
2 Fiecare secțiune a capitolului 5 9
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
cuprinde recomandări pentru abordarea gospodărie tradițională în muzeul Satului din Sighetu Marmației:
casă tencuită, cu acoperiș în 4 ape intervențiilor pe clădiri aparținând se observă folosirea masivă a materialului lemnos, acoperișurile ascuițite realizate
și învelitoare din țiglă. Ocna Sugatag. fiecărei etape istorice. din draniță, și poarta monumentală.
Coştiui este o localitate dezvoltată în
vecinătatea unei zone bogate în
zăcăminte de sare, care a avut în
2.5 ELEMENTELE PRISPA
secolul al XVIII-lea o dezvoltare similară DEFINITORII PENTRU Denumită şatră, poate fi simplă (așezată pe 1 , 2 sau 3 laturi ale casei), sau poate
avea şopru (foișor); este construită în întregime din lemn, deseori bogat decorată la
cu Ocna Şugatag, cu diferenţa reliefului 6 SPECIFICUL LOCAL AL stâlpi, grinzi şi balustradă.
denivelat ce a generat o dezvoltare
stradală organică. conac în Petrova; ŢĂRII MARAMUREŞULUI POARTA
LEMNUL Poarta tradiţională maramureşană - un element masiv, construit integral din lemn,
Lemnul este prezent în toate care dă identitate profilului stradal și implicit satelor din Țara Maramureşului.
componentele construcţiilor: pereţi din Dimensiunile sunt generoase, determinate de gabaritul carului încărcat cu fân ce
bârne, elemente structurale şi trebuie să treacă pe sub poartă. Gardul în schimb are o înălţime modestă ce
decorative ale prispei, elemente permite comunicare vizuală între persoanele din gospodărie și trecători. Atât poarta
structurale ale planşeului şi ale cât și gardul au acoperiș.
3 şarpantei, tâmplărie, material pentru
învelitoare. În nici unul din cazuri lemnul
case tencuite, cu acoperiș în 2 ape, 7
- Construcții din perioada comunistă: nu este acoperit cu vopsitorii (excepţie
școala din Bogdan Vodă; face tâmplăria). Dimensiunile
amplasate paralel cu strada, aproape
de limita de proprietate. Coștiui; Construcții din perioada post- construcţiilor tradiţionale sunt
comunistă: determinate de lungimile materialului
lemnos și de capacitatea portantă a
lemnului. Pe alocuri lemnul este înlocuit
de împletitura de nuiele (la gard sau la
coşul pentru mălai).
ACOPERIŞUL
4 Acoperișul este elementul dominant în
arhitectura maramureşană şi este
case amplasate perpendicular pe caracterizat prin cele 4 ape cu pante
stradă: case tencuite, 8 mari, inegale, şi învelitoare din lemn 10
cu acoperiș în 2 ape. Coștiui. (şiţă, şindrilă, draniţă). prispa bogat decorată. Muzeul satului din Sighetu Marmației.
case în Leordina.
3. CONSTRUCȚII NOI C . C o n s t r u c ț i i n o i c u g a b a r i t m a re
( AC D > 2 5 0 m p) d e ti p m o n ovo l u m
să fie stricte şi este foarte important ca
autorităţile locale să urmărească
În aceste zone, în multe sate s-au
păstrat cele mai multe construcţii
C . 1 realizate în sistem pavi l i o n ar sau ca respectarea lor. tradiţionale. Chiar dacă în unele sate
m o n ovo l u m d e s co m pu s – adecvate Deasemenea este important ca construcţiile tradiţionale au dispărut,
Amplasarea pe lot trebuie să respecte așezarea tradițională a construcțiilor pe implantării în țesutul rural a funcţiunilor autorităţile locale să demareze studii şi
loturi în zonă. este important ca atât autorităţile locale
coerența de ansamblu în care se de tip: servicii, birouri, administrație, IT planuri de urbanism prin care să cât şi locuitorii să conlucreze în ideea
integrează și se va face conform Se vor identifica ZONE DE RISC (de etc. identifice „ansambluri de arhitectură
exemplu, harta de inundabilitate, reconstrucţiei specificului arhitecturii
specificului localității, în funcție de C . 2 realizate sub formă de an s am bl u ri tradiţională”: zone, uliţe sau grupuri de tradiţionale. De aceea, în aceste zone,
accesibilitate, panta terenului, orientare, alunecările de teren etc.) d e d i m e n s i u n i m ari - adecvate pentru gospodării care şi-au păstrat caracterul
20
atât construcţiile noi cât şi întervenţiile
însorire, curenți de aer, prezența unui funcțiuni de tipul: educațional (școli, săli tradiţional şi care merită să fie incluse pe construcţii existente vor respecta, cu
curs de apă, alinieri, fronturi, retrageri
de la stradă/uliță, număr de clădiri
3.1 . Prevederile generale de sport), producție, activități într-o zonă de protecţie pentru care se stricteţe, principiile tradiţionale de
vor respecta aceleaşi reguli
amplasate pe lot și distanțele dintre privind construcțiile noi meșteșugărești, depozitare, clădiri
zootehnice, vinării etc. arhitecturale stricte. Recomendarea se
construire.
acestea (ierarhizare). Categorii de construcţii, în referă atât la satele tipice pentru Ţara ZONA 2
Modul de amplasare a construcților pe
lot va avea la bază reglementările PUG,
funcţie de garabit și 3.2 Amplasarea în cadrul Maramureşului a căror fond consturit s- - Vatra satului (vechiul intravilan)
Codul Civil, normativele și legislația în
volumetrie aşezării a degradat în ultimii 25 de ani, cât şi În ZONA 2 se vor respecta R E G U LI
pentru satele atipice. AR H I TE C TU R AL E P E R M I S I V E ,
vigoare la data întocmirii proiectului A . C o n s t ru c ț i i n o i c u g a b a ri t m i c Deoarece există sate din Ţara aplicabile pentru :
privitoare la distanța minimă dintre
construcții, însorire, siguranță și
( AC D < 1 2 0 m p) - adecvate pentru Maramureşului a căror fond consturit ZONA 1 A. Construcții noi cu gabarit mic
funcţiuni precum: locuințe individuale, tradiţional s-a degradat foarte mult în - Zona de protecţie din jurul (ACD< 1 20 mp)
stabilitate, siguranță la foc. cabinete medicale, puncte farmaceutice, ultimii 25 de ani, am considerat monumentelor istorice B. Construcții noi cu gabarit mediu
Nu se recomandă derogări de la ateliere meșteșugărești sau de nejustificat a impune reguli arhitecturale - Zona de protecţie pentru ansambluri (ACD=1 20 – 250 mp)
regulamentele locale de urbanism prin producție de mici dimensiuni, centre foarte dure pentru toate satele şi pentru de arhitectură tradiţională, clasate prin C1 . Construcții noi cu gabarit mare,
documentații de urbanism PUD/PUZ. comunitare cu rol social, agropensiuni. toată suprafaţa lor. iniţiativa autorităţilor locale sau a realizate sub formă de ansamblu
În situația în care se vor întocmi astfel În aceeaşi situaţie sunt şi satele grupurilor de iniţiativă locale pavilionar, sau monovolum descompus
de documentații, acestea vor cuprinde B. Construcții noi cu gabarit mediu atipice, enumerate în cap.1 Ţara
(ACD=1 20 – 250 mp) – adecvate pentru În ZONA 1 se vor respecta R E G U LI (ACD> 250 mp)
OBLIGATORIU documentația pentru Maramureşului. AR H I TE C TU R ALE STR I C TE , aplicabile În general, pe suprafaţa vechiului
Studiul de amplasare și încadrare în funcțiuni de tipul: locuințe individuale, Totuși există multe sate care au
funcție educațională (creșe, grădinițe, pentru: intravilan pot fi întâlnite construcţii
volumetria de ansamblu, conform cu monumente istorice în jurul cărora a A. Construcții noi cu gabarit mic tradiţionale disparate. Acolo unde există
anexa 1 . Se va justifica amplasarea pe after-school,) ateliere mecanice, hale fost reglementată o zonă de protecţie
de producție, ateliere meșteșugărești și (ACD< 1 20 mp) asemenea construcţii, intervenţiile
teren cu un plan de încadrare în zonă prin P.U.G. - în aceste zone de B. Construcții noi cu gabarit mediu asupra lor se vor face respectând
(Anexa 1 ), care să evidențieze de producție de dimensiuni medii. protecţie, regulile arhitecturale trebuie (ACD=1 20 – 250 mp)

2
AȘA DA: casa nouă în stil tradițional, cu respectarea
REGULILOR ARHITECTURALE STRICTE.
1 ZONIFICARE arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia
tradiţionale, aşa că este inutil să
impunem reguli arhitecturale stricte.
aplica REGULI ARHITECTURALE
GENERALE acolo unde ţesutul rural
3.2.1 Recomandări
Dacă totuşi există asemenea este neomogen şi peisajul consturit Regulile de amplasare a funcțiunilor
construcţii, intervenţiile asupra lor se tradiţional este destrămat. Deoarece vor avea la bază reglementările
vor face respectând REGULILE există totuși zone în care s-au păstrat PATJ/PUG. Nu sunt recomandabile
ARHITECTURALE STRICTE. Toate aliniamente frumoase cu case unitare, derogări de la RLU prin documentații de
construcţiile tradiţionale vor fi păstrate, puţin modificate faţă de original, aici se urbanism PUD/PUZ.
se interzice demolarea lor. La va întocmi Studiul de amplasare şi Amplasarea trebuie să aibă la bază
amplasarea unor construcţii noi în încadrare în imaginea aşezării, conform prevederile și reglementările prevăzute
vecinătatea unor construcţii tradiţionale
se vor respecta aceleaşi REGULI
ARHITECTURALE STRICTE. Dacă
ANEXEI 1 , iar proiectarea de noi
construcţii sau de intervenţii asupra
construcţiilor existente se va face cu
în regulamentul de urbanism specific
fiecărei zone în care se amplasează
construcția și Regulamentul General de
21
amplasamentul construcţiiilor noi nu are grijă, respectând specificul construcţiilor Urbanism, cu modificările și
în vecinătate construcţii tradiţionale - existente pe amplasament şi în completările ulterioare.
dovedit prin Studiul de amplasare şi vecinătatea sa. În aceste situaţii este Autorizarea lucrărilor se face cu
încadrare în imaginea aşezării, conform obligatoriu ca autorităţile locale să respectarea normelor stabilite de
1 ANEXEI 1 – se vor aplica REGULI gestioneze evoluţia localităţii cu mare consiliile locale pentru ocuparea
ARHITECTURALE GENERALE, care grijă. Acolo unde autorităţile locale nu au rațională a terenurilor și pentru
AȘA DA: casa traditională reamenajată și extinsă (demisol și mansardă) realizarea următoarelor obiective:
arh. Maria Enache, arh. Constantin Enache vor urmări crearea unei imagini unitare, angajați sau colaboratori care să
echilibrate şi proporţionate a fondului urmărească aceste situaţii, vor solicita - completarea zonelor centrale, potrivit
REGULILE ARHITECTURALE C.2 realizate sub formă de ansambluri condițiilor urbanistice specific impuse de
STRICTE. Toate construcţiile construit. sprijinul specialiştilor (recomandăm
de dimensiuni mari (ACD> 250 mp) De asemenea în cazul satelor atipice caracterul zonei, având prioritate
tradiţionale vor fi păstrate, se interzice În ultimii 25 de ani, intravilanul satelor O.A.R filiala Nord Vest).
pentru Ţara Maramureşului - satele cu instituțiile publice, precum și serviciile
demolarea lor. maramureşene a fost extins prin P.U.G. de interes general;
La amplasarea unor construcții noi în populaţie preponderent maghiară,
În majoritatea cazurilor, suprafeţele noi ucraineană sau satele miniere – se vor - valorificarea terenurilor din zonele
vecinătatea unor construcții tradiționale introduse în intravilan nu au construcţii echipate cu rețele tehnico-edilitare.
se vor respecta aceleași REGULI
ARHITECTURALE STRICTE , în ideea
reconstrucției caracterului tradițional al
localității. Documentațiile întocmite
pentru obținerea Autorizației de
Consturire vor fi însoțite Studiul de
amplasare şi încadrare în imaginea
aşezării, conform ANEXEI 1 .
ZONA 3
- Zona intravilanului extins prin
actualele P.U.G.
- Satele atipice pentru Ţara
Maramureşului, cu respectarea AȘA DA: clădire monovolum
zonificării din P.U.G. destinată activităților de producție, în
În ZONA 3 se vor respecta R E G U LI 3 care sunt respectate regulile
AR H I TE C TU R AL E G E N E R AL E , arhitecturale generale.
aplicabile pentru toate tipurile de
construcţii:
A. Construcții noi cu gabarit mic
(ACD< 1 20 mp)
B. Construcții noi cu gabarit mediu 2
(ACD=1 20 – 250 mp) AȘA NU: cladiri monovolum, destinate
activităților de turism, care neagă orice
NU
C.1 realizate în sistem pavilionar sau ca AȘA DA: construcție monovolum descompus
monovolum descompus (ACD> 250 mp) (volumul clădirii este descompus într-un ansamblu de volume mai mici, legătură cu specificul local.
respectând specificul tradițional). arh. Dorel Cordoș 4 pensiune în Borșa
Construcțiile se vor amplasa
corespunzător funcțiunilor pe care le
3.3. POT, CUT, calculați relativ la suprafața ogrăzii și nu
a ogrăzii+grădinii.
demisol, fără intermediul treptelor;
P=Parter: nivelul principal al clădirii
3.4. Amplasarea
adăpostesc. Regim de înălțime Regimul de înălţime accesibil de la nivelul terenului direct construcțiilor și a
- se va acorda o atenție sporită
amplasării funcțiunilor cu scară mare,
Regulile de amplasare vor avea la
A . C o n s t ru c ț i i n o i c u g a b a ri t m i c
sau printr-un calup de maxim 5 trepte;
M=Mansardă: spaţiul funcţional
amenajărilor noi în afara
funcțiunilor posibil generatoare de
bază reglementările PUG, Codul Civil,
normativele și legislația în vigoare la (< 1 2 0 m p) încadrat integral în volumul vetrei satului – probleme
poluare (ferme animale, procesare de
biomasă, depozite etc), necompatibile
data întocmirii proiectului privitoare la și
B. Construcții noi cu gabarit mediu
acoperişului. Streaşina clădirii se va
găsi la nivelul planşeului peste parter. In
de încadrare în peisaj
distanța minimă dintre construcții, Satele tipice pentru Ţara
în mod direct cu funcția de locuire, (1 20 – 250 mp) cazul șarpantelor tradiționale înalte se
22
însorire, siguranță și stabilitate, Maramureşului sunt sunt sate
recomandabil a fi amplasate la periferia siguranță la foc. - Regimul maxim de înălțime = permite amenajarea a două niveluri de
satului, în zonele de dezvoltare a Nu sunt recomandabile derogări de la D/S+P+2M mansardă pe întreaga înălțime a preponderent de vale, dezvoltate
acestuia. Rgulamentul Local de Urbanism prin - Înălţimea la streaşină, faţă de cota șarpantei. În cazul construcţiilor tentacular în lungul firului apelor, în
- amplasarea construcțiilor care, prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În ZERO va fi de maxim 3,00m. existente este permisă amenajarea strânsă dependenţă faţă de formele de
natura și destinația lor, pot genera situația în care se vor întocmi astfel de spaţiilor în volumul şarpantei existente, relief. De multe de pe o coamă de deal
riscuri tehnologice (determinate de C 1 . C o n s t r u c ț i i n o i c u g a b a r i t m a re ( 2 5 0 fără supraînălţare. se deschide un peisaj spectaculos care
documentații, acestea vor cuprinde – 3 9 5 m p) d i s pu s e în s i ste m pavi l i o n ar este animat de o aşezare, generând o
procesele industriale sau agricole care OBLIGATORIU documentația pentru
prezintă pericol de incendii, explozii, s au m o n ovo l u m d e s co m pu s percepţie descendentă, panoramică,
Studiul de amplasare și încadrare în asupra localităţii, unde ritmurile
radiații, surpări de teren sau de poluare volumetria de ansamblu (Anexa 1 ), - Regimul maxim de înălțime - pentru
a aerului, a apei sau solului) se face pentru justificarea oportunității locuinţe, ateliere mecanice, hale de acoperişurilor sunt de o mare
numai pe baza unui studiu de impact intervenției. producție, ateliere meșteșugărești și de importanţă.
elaborat și aprobat conform prevederilor Se recomandă evitarea construirii pe producție de dimensiuni medii = Orice construcție monovolum va avea
legale. terenurile agricole din intravilan, D/S+P+2M. un impact important asupra imaginii
Se va evita comasarea sau divizarea terenurile cu destinația de fâneață sau - Înălţimea la streaşină, faţă de cota satului. Se recomandă alegerea atentă
parcelelor, ținându-se cont de livadă (cu excepția clădirilor de ZERO va fi de maxim 3,00m. a terenului pe care se vor amplasa
caracteristicile parcelarului istoric exploatare a fructelor și legumelor). aceste tipuri de construcții și o atenție
- Regimul maxim de înălțime – pentru sporită la proiectarea volumetriei și la
păstrat. Modificarea (comasarea sau Se va urmări respectarea legislației funcţiuni educaționale (creșe, grădinițe,
divizarea) acestuia este permisă dacă specifice: Legea 350/2001 privind alegerea materialelor de construcție.
after-school) = D/S+P+1 E+2M
nu se schimbă/alterează imaginea amenajarea teritoriului și urbanismul, - Înălţimea la streaşină, faţă de cota
spațiului public. Hotărârea 525/1 996 privind aprobarea Zero va fi de maxim 6,00m.
Amplasarea intervențiilor în vatra
satului și/sau în zonele periferice se va
Regulamentului General de Urbanism.
Construirea în intravilan trebuie să țină C 2 . C o n s t r u c ț i i n o i c u g a b a r i t m a re NU
justifica prin Studiul de amplasare cont de: ( pe ste 2 5 0 m p) d e ti p m o n ovo l u m
(Anexa 1 ). - PUG și regulamentul local de - Regimul maxim de înălțime =
Autorizarea executării construcțiilor și urbanism; D/S+P+2M.
a amenajărilor pe terenurile agricole din - aliniamentul existent; - Înălţimea la streaşină, faţă de cota
extravilan este permisă pentru - conformarea volumetrică a clădirilor ZERO va fi de maxim 6,00m.
funcțiunile și în condițiile stabilite de din vecinătate.
lege. Se va urmări gruparea Pentru terenurile rezultate în urma
Se vor pune în valoare casele vechi dezmembrării, POT și CUT se vor
suprafețelor de teren afectate din vecinătate.
construcțiilor, spre a evita prejudicierea calcula raportat la suprafața terenului
activităților agricole şi de creștere a Indicii de ocupare a terenului inițial din planul parcelar istoric.
animalelor. POT maxim și CUT maxim vor fi cei S=Subsol : nivelul construit al clădirii
stabiliți prin documentațiile de având pardoseala situată sub nivelul
Autoritățile locale vor avea în vedere: urbanism.
- stimularea reabilitării și reconversiei terenului înconjurător cu mai mult de
Modificarea indicilor de ocupare a jumătate din înălţimea liberă;
caselor și anexelor tradiționale, atât prin terenului poate fi argumentată prin
urmărirea respectării legislației în D=demisol: nivelul construit al clădirii
întocmirea Studiului de amplasare inclus în panta terenului. Cota maximă 1
construcții, cât și prin găsirea de (Anexa 1 ), POT și CUT vor fi stabiliți în
modalități de sprijin financiar (vezi a terenului sistematizat nu va fi mai
funcție de caracteristicile țesutului joasă de 60cm faţă de cota planşeului
Recomandările de la pagina 5, MESAJ construit în care se face inserția. AȘA NU: se va acorda mare atenție amplasării clădirilor monovolum cu gabarite
CĂTRE AUTORITĂȚILE LOCALE). parterului, iar cota minimă a terenului va mari, pentru că inserția acestor tipuri de clădiri în peisaj poate să aibă un impact
Se recomandă ca POT și CUT să fie permite accesul direct din exterior în negativ foarte puternic.
3.6 Amplasarea construcțiilor pe terenurile în pantă În situaţiile în care, din motive
funcţionale/tehnologice sau din
NU La amplasarea construcțiilor noi pe teren în pantă se va evita dislocarea unor
volume mari de teren și mutarea lor pentru a crea platforme orizontale. Se vor
căuta soluții inteligente de folosire a pantei terenului, fie prin fragmentarea clădirii și
conformarea parcelei nu pot fi
respectate proporţiile planului, se vor
căuta soluţii de fragmentare a
adaptarea la teren „în trepte”, fie prin adoptarea unei soluții pavilionare cu dimensiunilor prea mari sau de
construcții distincte așezate eficient pe teren. descompunere a clădirilor monovolum.
Elementele definitorii pentru

23
arhitectura tradiţională în Ţara
NU Maramureşului vor fi respectate cu
precădere: LEMNUL, ACOPERIŞUL,
PRISPA, POARTA.
Faţadele vor fi concepute conform
specificului local, fără a ieși din scara
clădirilor învecinate, ca percepție
5 umană. Pentru construcţiile care
6 generează, din motive funcţionale sau
AȘA NU: lucrările masive de AȘA DA: amplasarea corectă a tehnologice, faţade prea lungi sau prea
sistematizare verticală au dus la construcțiilor unei gospodării tradiționale înalte raportate la arhitectura
tradiţională, se vor căuta rezolvări
1 construirea unui zid de sprijin pe tot pe un teren îngust, cu panta vizibilă
estetice, prin descompunerea
perimetrul proprietății, generând spre stradă. Sârbi
AȘA NU: forma și culoarea acoperișurilor au o mare influență pentru peisajul cheltuieli foarte mari volumelor: fragmentarea faţadelor ce se
construit; în cazul de față acoperișurile roșii, în 2 ape, au alterat complet și conflicte cu vecinii. abat de la proporţiile tradiţionale,
specificul imaginii tradiționale a satului maramureșean. Petrova întreruperea continuităţii finisajelor prin
3.5 Amplasarea Pentru locuinţe se vor respecta cele 2
3.7 Principii de
schimbarea materialelor.
construcțiilor și a tipuri de amplasare a caselor pe lot: 3.8 Principii de tratare a
amenajărilor noi în vatra
- case amplasate perpendicuar pe
stradă, aliniate cu construcțiile existente
proiectare pentru construcțiilor existente
satului – probleme de în vecinătate; construcţiile noi Se interzice demolarea clădirilor
- case amplasate paralel cu strada, Volumele construcţiilor proiectate vor fi istorice şi a clădirilor aparţinând
încadrare pe lot retrase față de aliniament și poziționate simple, vor avea la bază prisma patrimoniului de arhitectură vernaculară
Imaginea caracteristică pentru satele în spatele construcțiilor anexe. patrulateră regulată ce va fi acoperită aflate pe amplasament, indiferent dacă
tipice pentru ţara Maramureşului este 3 cu un acoperiş în 4 ape, cu pante mari. ele sunt sau nu declarate monumente
aceea a unei succesiuni de acoperişuri AȘA DA: case amplasate Acoperişul în 2 ape este permis doar istorice. Acestea vor fi reabilitate după
cenuşii, abrupte, înecate în verdeaţă. perpendicular pe stradă; la clădiri-anexă sau la volume mici, regulile de reabilitare a monumentelor
Uneori silueta elegantă a unei biserici posibilități de conectare a subordonate corpului principal al istorice (cu materiale şi tehnici
tradiţionale maramureşene devine cap
de perspectivă pentru un sector de
NU construcțiilor de pe parcelă; construcţiilor.
Acoperişul în 2 ape este permis în
tradiţionale locale) şi se vor căuta soluţii
pentru integrarea lor în noile
uliţă. satele atipice de pe valea Tisei, satele ansambluri.
În vatra satului (vechiul intravilan) sunt cu populație preponderent ucraineană Toate elementele componente ale
permise următoarele categorii de de pe valea Vişeului şi satele cu construcțiilor au nevoie de întreținere în
construcţii: caracter minier (vezi cap.2. Specificul exploatare (în mai mică sau mai mare
A. Construcții noi cu gabarit mic (max. local). Alegerea unui model se va măsură). Realizarea de alcătuiri
1 20 mp) justifica prin Studiul de amplasare cu constructive corecte, cu materiale
B. Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 documentar foto și argumentație scrisă, naturale, compatibile, de calitate,
– 250 mp) 4 conform Anexei 1 . precum și urmărirea în execuție pot
C.1 Construcții noi cu gabarit mare,
2 AȘA DA: case amplasate paralel cu Este interzisă folosirea de elemente asigura o durată mai mare de viaţă a
realizate sub formă de ansamblu strada, retrase față de aliniament. agresive (unghiuri ascuţite) sau acestora, împreună cu o întreținere
ASA NU: se va evita amplasarea casei elemente curbe – atât în plan cât şi
pavilionar, sau monovolum descompus în poziție paralelă cu strada, aliniată cu Posibilități de conectare a conștientă, periodică, din partea
(peste 250 mp) construcțiilor de pe parcelă. pentru acoperiş, goluri, faţade. utilizatorilor.
construcțiile existente în vecinătate.
Modul de ocupare a terenului:
- 25 % teren ocupat de construcții
- 75 % teren amenajat (curte pentru
recreații și amenajări sportive, zonă
verde, grădină de flori) din terenul total.
5
9
NU Sănătate: Pentru construcțiile de creșe
și creșe speciale, amplasamentul
arh. Alexandru Băban
NU trebuie să asigure o suprafață de

24 1
AȘA NU: construcție monovolum cu
fațada foarte lungă, lipsită de proporții
armonioase. Acoperișul nu respectă
11
AȘA NU: elemente
minimum 25 mp/copil, respectiv
40mp/copil, grupate în mai multe zone:
zona ocupată de construcții, zona
arh. Oxana Crăciun principiul acoperișului în 4 ape specific volumetrice agresive, ocupată de spații de joacă (nisip, bazin,
zonei iar raportul dintre înălțimea lipsa proporțiilor, folosirea materialelor plajă, gazon); zona administrativă și
pereților și a acoperișului este inversat. și a culorilor improprii. Leordina zona verde de parc și alei.
Este pozitivă intenția proprietarului de a Modul de ocupare a terenului:
insera elemente de arhitectură - 20 % teren ocupat de construcții
tradițională pentru conformarea unei - 80 % teren amenajat (curte pentru
6 prispe în fațada laterală și de folosire a recreații și amenajări sportive, zonă
arh. Cristina Țiplea lemnului ca material de construcție verde, grădină de flori) din terenul total.
pentru mansardă. Pentru a asigura un grad de însorire
Vadu Izei 12 optim și o eficiență energetică sporită,
AȘA NU: construcție disrpoporționată saloanele și cabinetele medicale se vor
atât în plan cât și în volum, cu orienta spre sud, sud-est și sud-vest.
acoperișuri curbe multiple ce au Laboratoarele, serviciile tehnice
2 generat rezolvări incorecte la medicale, spațiile care necesită o
arh. Ionuț Filip intersecții;culoare roșie, agresivă, lumină constantă pe tot parcursul zilei
acoperă aproape toată suprafața se vor orienta spre nord.
7 pereților exteriori. Construcțiile comerciale și de servicii:
În contrast, șura tradițională este lăsată se recomandă orientarea spațiilor
arh. Laura Zaharia
să se degradeze. Budești funcționale pe lot astfel încât să se
asigure însorirea spațiilor pentru public
și a birourilor. Depozitele, atelierele de
3.9 Recomandări care țin lucru, spațiile care necesită o lumină
constantă pe tot parcursul zilei se vor
de calitatea utilizării orienta spre nord.

3
spațiilor Construcțiile de învățământ: pentru a
asigura un grad de însorire optim și o
arh. Al. Costin, arh. C. Costin, arh. E. Costin
8 10
NU Cultură și educație:
În cazul construcțiilor de învățământ se eficiență energetică sporită, orientarea
sălilor de clasă și a spațiilor de joacă
recomandă împărțirea amplasamentului
în mai multe zone funcționale: zona din creșe, creșe speciale și centre
arh. Cătălin Anghelescu AȘA NU: deși este construită integral pentru copii va fi către sud, sud-est,
din bârne de lemn, regimul de înălțime ocupată de construcție, zona curții de
AȘA DA: exemple de recreație, zona terenurilor și a sud-vest. Bibliotecile, sălile de ateliere
P+2E nu respectă regimul de înălțime al și laboratoarele, spațiile care necesită o
case în stil tradițional caselor tradiționale. instalațiilor sportive, și zona verde.
CATALOGUL CU CASE ÎN STIL Pentru învătământul preșcolar lumină constantă pe tot parcursul zilei,
În loc de a urmări obținerea unei imagini se vor orienta spre nord. Terenurile de
TRADIIONAL, încadrate în specificul local, construcția (grădinițe), se va asigura o suprafață
PROGRAMUL PENTRU PROTECȚIA minimă de teren de 22 mp/copil, iar sport se vor orienta cu latura lungă pe
are un caracter urban, cu rezolvări direcția nord-sud, cu o abatere de
PEISAJULUI CONSTRUIT ÎN specifice blocurilor de locuințe, cu pentru școli primare, gimnaziale, licee,
4 MARAMUREȘ 2009 școli postliceale și școli profesionale, o maximum 1 5 grade spre est sau spre
acoperiș-terasă și goluri mari pentru vest.
program finanat de O.A.R. ferestre. Lunca la Tisa suprafață minimă de 20 mp/elev.
arh. Al. Costin, arh. C. Costin, arh. E. Costin
4. AMENAJAREA Autorităţile locale vor căuta soluţii

CLĂDIRILOR pentru reabilitarea clădirilor tradiţionale


şi se vor implica în găsirea de resurse
EXISTENTE materiale pentru întrajutorarea
proprietarilor de construcţii tradiţionale,
în veredea conservării acestora.
Este important ca autorităţile locale să
se implice în păstrarea specificului
local, să urmărească starea
construcţiilor tradiţionale din satele
aparţinătoare şi evoluţia lor.
Este important ca nici o construcţie
3
AȘA DA: poartă tradițională din Budești,
6
AȘA DA: propunere de amenajare a
8
AȘA DA: extinderea unei case
25
aparţinând patrimoniului de arhitectură refăcută prin inițiativa unei podului unei case tradiționale. tradiționale cu o suprafată mică și volum
vernaculară, indiferent dacă este sau nu organizații nonprofit. arh. Laura Zaharia subordonat, pe fațada posterioară;
declarată monument istoric, sa nu fie 2 Asociația Casa maramureșeană finisajul registrului superior cu draniță
demolată, ci păstrată pe amplasament. - obţinerea unei suprafeţe utile mai mari contribuie pozitiv la imaginea de
Dacă acest lucru nu este posibil, AȘA DA: acoperișurile din draniță ale
prin amenajarea spaţiului pivniţei - în ansamblu, deși este rezolvat strict
construcţia va fi strămutată, pe cât unei gospodării din Botiza au fost
special în cazul strămutării casei, când funcțional, fără preocupare pentru
posibil pe un teren în satul de origine, refăcute prin inițiativa
fundaţiile şi demisolul pot fi realizate în frumos. Botiza
respectând procedurile locale. unei organizații nonprofit.
sistem modern, pe toată suprafaţa casei
şi cu o înălţime utilă confortabilă; - termoizolarea volumului acoperişului
Asociația Casa maramureșeană mansardat pentru a obţine o eficienţă
termică optimă (Vezi cap. 5.1 );
- amenajarea șurilor ca spaţii de locuit
sau spații de lucru;
4
AȘA DA: interior în stil tradițional.
arh. M. Enache, arh. C. Enache
Construcţiile tradiţionale vor fi
reabilitate după regulile de reabilitare a 7
monumentelor istorice, cu materiale şi 9
tehnici tradiţionale locale. AȘA DA: casa tradițională strămutată;
a fost construit un demisol generos care AȘA DA: propunere de amenajare a
adăpostește bucătăria și spațiile de unei șuri. arh. Laura Zaharia
depozitare. Volumul demisolului este - amenajarea de mici extinderi care să
camuflat abil în teren, astfel că la contribuie la confortul contemporan;
intrarea în incintă proporțiile case apar
ca cele ale unei case tradiționale.
arh. M. Enache, arh. C. Enache
1 - amenajarea grupurilor sanitare în
locuinţă. Se va acorda mare atenţie
AȘA DA: casă tradițională strămutată. Demisolul nou construit este generos și se 5 sistemului de izolate faţă de elementele
întinde pe toată suprafața casei; deoarece acest demisol înalt modifică imaginea
originală a casei, este de dorit ca în timpul realizării proiectului de execuție să se AȘA DA: dormitor amenajat în volumul din lemn ale casei, şi sistemului de
podului unei case tradiționale. Budești ventilare, pe cât posibil pe cale naturală;
găsească soluții pentru camuflarea într-o proporție mai mare a acestui nivel.
- realizarea de mici extinderi care să 10
Podul este amenajat cu spații utile (dormitoare, băi); iluminarea naturală a spațiilor Sunt acceptate soluţii care urmăresc
de la mansardă se face prin ferestre în planul acoprișului care sunt o prezență cuprindă baia, scara de acces în
obţinerea confortului contemporan în mansardă sau anexe, care astfel vor AȘA DA: terasa acoperită, la intrarea în
discretă și sinceră totodată (este marcat astfel faptul că s-a intervenit asupra unei structurile tradiţionale:
construcții tradiționale și că spațiile amenajate în pod au apărut în urma acestei păstra nealterată compartimentarea bucătăria amenajată la demisol.
- obţinerea unei suprefeţe suplimentare originală a casei tradiţionale; arh. M. Enache, arh. C. Enache
intervenții contemporane). arh. Dorel Cordoș prin amenajarea volumului podului;
- modificarea acoperișului pentru a Intervențiile pe construcțiile tradiționale existente vor respecta recomandările din Intervențiile pe construcțiile din perioada comunistă se vor face cu atenție, astfel
răspunde cerințelor funcționale capitolul 5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE - toate subcapitolele prezintă o încât să nu fie negată perioada istorică în care a fost construită. Acolo unde
contemporane, dar respectând secțiune dedicată intervențiilor pe construcțiile existente. anumite elemente de construcție au fost înlocuite de-a lungul timpului, se va urmări
REGULILE ARHITECTURALE folosirea materialelor originale. Pentru extinderi se vor respecta recomandările din
STRICTE capitolul 5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE, corelate cu zonificarea din
subcapitolul 3.2 Amplasarea în cadrul așezării.

26
1
AȘA DA: propunere de modificare a 6 7
acoperișului pentru a amenaja o terasă AȘA DA: construcție existentă din perioada comunistă - situația existentă și situația
sub acoperișul casei; arh. Laura Zaharia propusă - remodelată în stil tradițional, respectând REGULI ARHITECTURALE
În cazul loturilor care păstrează mai PERMISIVE (învelitoarea propusă este țiglă ceramică de culoare gri, ce preia
multe construcţii tradiţionale se vor discret culoarea draniței). arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia
căuta soluţii prin care toate spaţiile Intervențiile pe construcțiile din perioada post-comunistă se vor face corectând
existente, atât în casă şi în anexele elementele volumetrice agresive, materialele de construcție străine caracterului
gospodăreşti, să fie amenajate ca spaţii local și estompând culorile stridente. Se vor respecta principiile enunțate în capitolul
utile pentru locuire. Mici extinderi – 5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE.
corpuri de legătură pot fi construite,
având grijă ca aceste volume adăugate 3
să fie subordonate construcțiilor
tradiţionale existente. AȘA DA: propunere de reabilitare a unei case tradiționale, cu o intervenție
contemporană de reamenajare a spațiilor din pod ca dormitoare - intervenție
marcată prin montarea ferestrelor în planul acoperișului; arh. Laura Zaharia
Intervențiile pe construcțiile din perioada dominației austro-ungare se vor face
după principiul reabilitării monumentelor istorice, acordând atenție procesului de
identificare a materialelor originale folosite la edificarea lor, și a modului de punere
în operă.

4 5 8
2 AȘA DA: propunere de reabilitare a unei construciții din perioada dominației austro- AȘA DA: modalitate de a corecta regimul de înălțime mult prea mare (P+2E+M) al
ungare, prin folosirea materialelor originale; spațiile utile au fost extinse prin unei construcții existente prin descompunerea volumului acoperișului, prin
ASA DA: propuneri extindere a amenajarea volumului podului - situație care este exprimată prin amplasarea fragmentarea volumelor extinderilor propuse, prin elemente de decor pe fațadă
construcțiilor tradiționale și de conectare discretă a ferestrelor în planul acoperișului și prin realizarea unei suprafețe vitrate în (ancadramente, suprafețe finisate cu lemn) și prin folosirea lemnului ca material de
a celor existente pe lot, pentru a obține timpanul existent pe fațada principală; Vișeu de Sus. construcție pentru extinderi și în special pentru învelitoare (draniță); Bârsana.
mai multe spații utile și pentru a evita arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia arh. Dorel Cordoș
edificarea altor construcții noi;
5. ELEMENTE DE - deoarece înainte de apariția

CONSTRUCȚIE învelitorilor din lemn construcțiile rurale


erau acoperite cu paie, vom considera
că învelitorile din paie aparțin
5.1 ACOPERIŞUL specificului local pe întreg teritoriul
maramureșean; 11
Analiza și recomandările privitoare la - nu toate fețele acoperișului au
acoperiș evaluează următoarele aceeași pantă: 60º (~1 70%) pentru 2 șură acoperită cu paie.
componente ale sale: formă și fețele aferente laturilor lungi și 70º Muzeul satului din Sighetu Marmației

27
acoperiș simplu cu ”ochi”. Budești
volumetrie, șarpantă (tipuri de structură (~270%) pentru fețele aferente laturilor
– materiale utilizate și tratamente), scurte;
învelitoare (materiale utilizate și culori), - raportul dintre înălţimea casei
marcarea posibilelor probleme ce pot (măsurată de la cota zero până la
apărea la comportamentul în timp. streaşină) şi înălţimea acoperişului
Recomandările se grupează pe trei este1 :2 – 1 :3; 7
categorii, în funcţie de amplasarea - excepție de la acoperișul în 4 ape fac “ochi” la coamă; racordul rotunjit al
construcţiei în cadrul localităţii, conform doar anexele gospodărești de draniţei la intersecţia feţelor
zonificării de la cap. 3 - Construcţii noi. dimensiuni mici și înălțime mică – acoperişului;
acestea au acoperiș în 2 ape, cu laturi 3 12
5.1 .1 Specificul local inegale (vezi “coleșna”). acoperiș cu ”șopru”. Budești casele tradiţionale nu aveau coş de
Arhitectura tradițională a Zonei Alte elemente caractristice: fum, astfel că tot fumul ce ieşea din
Maramureșului Istoric este o arhitectură - structura din lemn rotund cu vatră-sobă era eliberat în pod şi era
a acoperișurilor. consumuri minime de material, folosit pentru conservarea alimentelor.
datorate formei geometrice cu Fumul ieşea din pod prin „ochi” şi prin
volumetrie stabilă din punct de vedere interspaţiile învelitorii (draniţă sau paie),
static și al încărcărilor reduse pe panta având un rol important pentru
mare a acoperișului; prelungirea duratei de viaţă a acestor
- volumetria curată a acoperișului este, 8 materiale. Preluca Veche
în unele cazuri, îmbogățită cu un foișor 4 decorațiuni la ”șopru”. Sârbi
(șopru) – o structură în 2 ape, șarpantă tradițională. Botiza Excepţie de la regula acoperişului în 4
poziționată pe fațada principală, în ape a fost întâlnită în satele atipice.
zona accesului;
- streașina are o lățime de 40-60cm;
1 - nu există jgheaburi și burlane. Pe
alocuri, zona intrării este protejată cu
case aşezate cu faţada scurtă spre un jgheab din lemn;
stradă - acoperişutile triunghiulare - intersecțiile celor 4 fețe ale 9
foarte ascuţite răsar în spatele gardului acoperișului sunt racordate printr-o jgheab deasupra intrării.
de lemn. Budești curbură cu raza de cca. 30cm. 5 Muzeul satului din Sighetu Marmației
13
Coama este rezolvată prin petrecerea șură. Budești acoperiș în 2 ape. Sarasău
Acoperișul este cel mai important ultimului șir de draniță peste coamă, cu
element care definește arhitectura cca. 1 0cm (pe direcția vânturilor
tradițională din această zonă. dominante din zonă)
Atât casele cât și anexele - nu există coșuri de fum și respectiv
gospodărești sunt tratate similar din străpungeri ale acoperișului;
acest punct de vedere. - nu există lucarne. Podul este ventilat
Caracteristicile principale ale unui și luminat prin “ochi” și prin elementele
acoperiș tradițional: decorative ale “șoprului”.
- acoperiș în 4 ape; 14
- învelitoarea din lemn: șiță, șindrilă, 6 10 casă din lemn cu acoperișul modificat în
draniță; coleșnă așezată la stradă. Sârbi copertină deasupra intrării; acoperiș cu 2 ape. Iapa
5.1 .2 ACOPERIȘUL: lemn se vor realiza lucrări de ignifugare
și biocidare cu materiale care nu
Recomandări – afectează structura și culoarea lemnului
construcţii noi și care permit tratamentul ulterior al
acestuia cu ceruri, uleiuri și soluții
A. REGULI naturale.
ARHITECTURALE Pentru construcţiile noi şi în special
STRICTE pentru cele care folosesc volumul 7
- pentru construcţii amplasate în 2 podului pentru spaţii utile este
28 ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile AȘA DA: amplasarea ponderată a
acceptata folosirea lemnului ecarisat. ”ochilor” şi a ferestrelor de mansardă.
pentru: AȘA DA: construcţie nouă cu acoperiş
- Construcții noi cu gabarit mic (max. arh. Dorel Cordoș
în 4 ape, inegale, cu racord rotunjit la
1 20 mp) intersecţia dintre feţele acoperişului. Coșurile de fum vor fi amplasate pe
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 Coşul de fum este amplasat pe faţada 6 fațadele secundare. Vor fi poziţionate în
– 250 mp) posterioară, aproape de acoperiş. apropierea coamei acoperișului (cel
Forma şi volumetria arh. Laura Zaharia LEGENDĂ mult la o treime din lațimea feței
EXTERIOR acoperişului), pentru ca lungimea
Acoperișul va fi cât mai simplu şi va - draniţă
avea 4 ape. De reţinut că pantele - şipci transversale 6x4cm aparentă a coşului de fum să nu fie
- şipci longitudinale (în lungul căpriorilor) disproporţionat de lungă, respectând
acoperişului nu sunt egale pe toate - hidroizolaţie (membrană)
feţele, şi vor avea 60º (~1 70%) pentru - căpriori (corni) cu laţimea de minim 17cm principiile de proiectare pentru coşuri de
fețele aferente laturilor lungi și 70º
- termoizolaţie (materiale naturale) 15cm montata între fum. În situaţiile în care coşul de fum
căpriori
(~270%) pentru fețele aferente laturilor 4 - şipci 5x5cm montate la faţa interioară a căpriorilor, este foarte mare sau este inevitabil să
scurte. perpendicular pe aceştia fie amplasat pe faţadele vizibile din
- termoizolaţie 5cm montată între şicpi stradă, va fi tratat ca un element
Sunt permise acoperişuri în 2 ape reguli de proiectare pentru acoperișul - barieră contra vaporilor
pentru constructiile anexe de mici 3 tradițional maramureșean - şipci 6x2cm pentru montajul lambriului
- lambriu
arhitectural important, de faţadă.
dimensiuni (sub 60mp).
AȘA DA: învelitorile din lemn (şiţă,
Învelitoarea INTERIOR
Copertina deasupra intrării și volumele draniţă, şindrilă) au un potenţial
Învelitoarea recomandată pentru Se va acorda atenţie racordului rotunjit
alipite/subordonate corpului principal al volumetric excepţional; arhitecţii pot
Zonele de protecţie este învelitoarea la intersecţiile feţelor acoperişului.
clădirii pot avea panta acoperișului mai folosi aceste tipuri de acoperişuri şi
tradiţională din lemn: draniţa, şindrila Nu se vor folosi jgheaburi și burlane,
mică. învelitori pentru a crea construcţii
sau şiţa. apele pluviale vor fi captate în drenuri
Pentru streaşină, materialul permis speciale, de mare expresivitate. perimetrale; În situaţii bine justificate se 8
este lemnul; nu se vor folosi elemente arh. Mihai Nuță acceptă folosirea jgheaburilor din lemn
(lambriuri) de plastic. dar nu se acceptă folosirea burlanelor. AȘA DA: coş de fum tratat ca element
Se interzic ZIDURILE ANTIFOC. Şarpanta Elementele de iluminare, arhitectural. arh. Dorel Cordoș
Amplasarea clădirii se va face astfel Şarpanta se va realiza din lemn
încat acestea să nu fie necesare. folosind tehnici și îmbinări tradiționale ventilare, instalaţiile (panouri Sistemele de captare a energiei solare
locale (sau plecând de la tehnologii solare, panouri fotovoltaice, nu vor fi amplasate pe acoperişurile
locale), pe cât posibil prin implicarea coşuri de fum) clădirilor. Se vor căuta modalităţi de
Pentru construcţiile în care volumul
NU meșterilor tâmplari și dulgheri din zonă
și folosindu-se oriunde este posibil
5 acoperişului va fi amenajat pentru spaţii
utile, acestea vor fi luminate și ventilate
amplasare în curtea din spatele casei,
într-o poziţie care să nu fie vizibilă din
stradă.
materiale naturale regenerabile, fără a draniţa
avea efecte negative asupra destinației prin adaptarea elementelor traditionale
construcției. Nu trebuie utilizate Materialul lemnos va fi ignifugat şi “ochi”, “șopru”, la necesităţile spaţiilor
materialele organice rezultate în urma impregnat cu ulei de în, sau baiţ pe create.
polimerizării (cele denumite în mod bază de ceară, fără pigment. Este permisă folosirea ferestrelor în
generic „plasticuri”), întrucât își schimbă Pentru construcţiile noi care folosesc planul acoperișului (ferestre de
calitățile (portanță, torsiune, curgere) în volumul podului pentru spaţii utile se va mansardă). Atât elementele tradiționale
1 acorda o atenţie deosebită asigurării cât și ferestrele în planul acoperișului
timp, din cauza condițiilor de mediu ventilaţiei naturale sub stratul de nu vor depăși 1 0% din suprafața feței
9
(proces repetat de îngheț/dezgheț, draniţă.
ultraviolete, variații de temperatură acoperișului pe care sunt amplasate. se recomandă amplasarea panourilor
AȘA NU: zid antifoc
vară/iarnă). Pentru toate elementele din solare pe anexele gospodărești.
B. REGULI Forma şi volumetria Şarpanta Se acceptă folosirea jgheaburilor și
ARHITECTURALE Se vor respecta principiile prezentate în Se vor respecta principiile prezentate burlanelor metalice, culoare gri. Nu se
PERMISIVE paragraful anterior referitor la REGULI în paragraful anterior referitor la admite tratarea lucioasă, strălucitoare, a
pentru construcţii amplasate în VATRA ARHITECTURALE STRICTE. REGULI ARHITECTURALE STRICTE. tablei.
SATULUI (vechiul intravilan), aplicabile Există posibilitatea realizării unor Elementele de iluminare,
pentru: șarpante din alte materiale, precum ventilare, instalaţiile (panouri
- Construcții noi cu gabarit mic (max. metalul, atunci când funcția o cere. solare, panouri fotovoltaice,
1 20 mp)
5 coşuri de fum)
Învelitoarea
29
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – Se vor respecta principiile prezentate
250 mp) Se vor respecta principiile prezentate în paragraful anterior referitor la
- Construcții noi cu gabarit mare, în paragraful anterior referitor la AȘA DA:învelitori din țiglă ceramică -
REGULI ARHITECTURALE STRICTE.
realizate sub formă de ansamblu 2 REGULI ARHITECTURALE STRICTE. culoare natur. Ocna Șugatag
Se permit abateri în ceea ce priveşte
pavilionar, sau monovolum descompus Se permit abateri faţă de aceste AȘA NU: toate pantele acoperișului sunt
egale (conformația volumetrică amplasarea sistemelelor de captare a
(peste 250 mp) AȘA DA: acoperiș monovolum REGULI STRICTE prin justificare energiei solare, ce vor fi amplasate pe
descompus. detaliată conform ANEXEI 1 „Studiu de tradițională implică pante inegale două
şi câte două) acoperişul construcţiei cât mai compact,
arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia amplasare şi încadrare în imaginea în formație rectangulara.
C. REGULI Se permit abateri faţă de aceste aşezării (imagine generală din punct de
ARHITECTURALE REGULI STRICTE prin justificare belvedere, silueta aşezării, desfăşurate
GENERALE detaliată conform ANEXEI 1 „Studiu de stradale).
pentru construcţii amplasate în zona Este admisă învelitoarea din ţiglă
intravilanului extinsă prin actualele amplasare şi încadrare în imaginea
aşezării (imagine generală din punct de ceramică cu condiţia să fie culoare
P.U.G., şi pentru satele atipice pentru natur, fără pigmenţi.
Ţara Maramureşului, cu respectarea belvedere, silueta aşezării, desfăşurate
Sunt admise alte învelitori cu condiţia 9
zonificării din P.U.G., aplicabile pentru: stradale - Anexa 1 )
Abaterile se referă la volumul să fie mate (să nu strălucească) şi 6 AȘA DA: amplasarea corectă a
- Construcții noi cu gabarit mic (max. culoarea să fie în nuanţe de gri: tabla panourilor solare pe un
1 20 mp) acoperişului care poate să aibă 2 ape,
iar panta minimă poate fi de 34º plană dublu fălţuită, şindrila acoperiș în 4 ape;
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – bituminoasă, plăci de fibrociment, țigle AȘA DA: tablă plană fălțuită - culoare gri
250 mp) (~60%). Se acceptă învelitori-terasă în mat. arh. Al. Băban, arh. Petre Roșca
cazuri bine prin Studiu de amplasare. solare.
- Construcții noi cu gabarit mare,
realizate sub formă de ansamblu
pavilionar, sau monovolum descompus
(peste 250 mp)
- Construcții noi cu gabarit mare,
monovolum (peste 250 mp) NU
7 10
AȘA DA: șindrilă bituminoasă - culoare
3 ”lemn”. arh. Laura Zaharia AȘA DA: distanțele dintre suprafața
ocupată de panourile solare si
AȘA NU: deși au fost folosite elemente specifice arhitecturii tradiționale (prispa), extremitățile acoperișului (streașină,
acoperișul cu volumetrie masivă (monovolum) fără elemente descompuse conferă
clădirii un aspect industrial, fără legătura cu arhitectura tradițională. Vadu izei NU coamă) vor avea cel puțin lățimea
panourilor solare;

11
1
NU 4
8
AȘA NU: se interzice colorarea AȘA DA: panourile solare sunt dispuse
învelitorilor din lemn și folosirea de corect: compact, în formaţie
AȘA NU: se interzic acoperișurile curbe AȘA DA: construcţii monovolum cu acoperiş în 2 ape, bine integrate în peisaj. baițuri în nuanțe nespecifice esențelor rectangulară.
și cele cu forme complicate. Budești fermă în Germania lemnoase din zonă. Sârbi hale industriale în Germania
5.1 .3 ACOPERIŞUL: Case tradiţionale în satele În ceea ce privește elementele de
Intervenții pe atipice pentru Ţara iluminare şi ventilare – se vor respecta
Maramureşului principiile enuntate în subcapitolele
construcțiile existente Pentru casele existente care se anterioare pentru ACOPERIŞ.
încadrează în specificul local,
Casele tradiționale specifice 4 intervențiile vor respecta scara și
pentru Țara Maramureșului 2 conformarea acoperișului existent.
În cazul caselor tipice maramureşene, Refacerea acoperișului și a învelitorii va

30
în general acoperişurile au fost refăcute AȘA DA: casa tradiţională respecta principiile specifice celor 3
în timp, uneori de mai multe ori. La maramureşană cu acoperişul refăcut ZONE.
într-o volumetrie puţin modificată faţă
fiecare refacere panta acoperişului era
de cea tradiţională dar care respectă Principii generale
micşorată, pentru că elementele Pentru construcțiile a căror acoperiș
principale ale acoperişului - cornii principiile arhitecturale locale.
se încadrează în specificul local ( prin 9
(căpriorii) - erau scurtate din cauză că Învelitoarea este din draniţă; mansarda 5
a rămas neamenajată, luminată şi materiale și conformare), se recomandă AȘA DA: casa strămutată într-un mod
extremităţile erau degradate, sau pur şi AȘA DA: clădire din perioada dominației păstrarea elementelor constructive
simplu pentru a adapta acoperişul la ventilată prin „ochi”. Vadu Izei neo-vernacular: proprietarul a făcut
austro-ungare în Petrova, valoroase și, pe cât posibil, repararea și adaptarea la teren și la necesitățile
noile învelitori uzuale în acea vreme: Se admite extinderea construcțiilor și propunere de intervenție conservarea la nivel cât mai extins, prin
ţiglă sau plăci de azbociment. tradiționale cu volume simple, personale ghidat de bunul-simț. Cu mici
cu elemente tradiționale. folosirea tehnologiilor tradiționale locale. amendamente referitoare la
Cu ocazia intervenţiei pe clădire se va paralelipipedice, minimaliste, acoperite arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia Elementele deteriorate se pot înlocui cu
reconstitui panta originală a cu terase verzi. supradimensionarea demisolului și a
elemente similare din lemn de aceeași
acoperişului, se va monta învelitoarea Clădiri executate în perioada esență, pentru a nu dezechilibra
foișorului, rezultatul este conform cu
originală din draniță și se vor respecta comunistă și post-comunictă, capacitatea portantă de ansamblu a
principiile enuntate în acest ghid. Hoteni
REGULILE ARHITECTURALE care vor fi supuse lucrărilor structurii.
STRICTE prezentate anterior. de intervenție, extindere și Intervențiile realizate trebuie să poată
modernizare: fi reversibile, pentru a nu împiedica
se vor respecta a REGULILE șansa unei intervenții viitoare, cu
3 ARHITECTURALE STRICTE cu materiale și tehnologii noi, ce se pot
mențiunea că acoperișul poate avea dovedi benefice în privința calității de
AȘA DA: casa maramureșeană extinsă panta medie 45º (~1 00%) . Învelitoarea ansamblu a obiectului și a utilizării
cu un volum care adăpostește camera va respecta propunerile fiecărei ZONE. optime a acestuia. Intervențiile vor
de zi și bucătria - cu spații generoase și
cu iluminare naturală bună. Extinderea
are învelitoare de tip terasă verde,
respecta scara și conformarea
acoperișului. NU 10
Pentru toate elementele din lemn, se
înierbată și plantată cu vegetație joasă. vor realiza lucrări de ignifugare și
1 AȘA NU: casă tradițională strămutată.
Clădiri aparținând fondului 6 biocidare cu materiale care nu Este greșit concepută lucarna
AȘA DA: propunere de reabilitare a unei
vechi construit al localității, afectează structura și culoarea lemnului supradimensionată și fără legătură cu
case tradiţionale: acoperişul reconstituit
altul decât cel vernacular și care permit tratamentul ulterior al limbajul arhitectural tradițional. Hoteni
Acestea se vor reabilita cu materiale și acestuia cu ceruri, uleiuri și soluții
cu panta originală şi cu materialul naturale.
original – draniţă; acoperişul adăugat al
tehnici identice cu cele originale, după
principiile reabilitării monumentelor
acceselor are panta mică şi este
subordonat celui principal; a fost
adăugat un volum secundar, într-o
istorice, chiar dacă obiectivele nu sunt
declarate monumente istorice. 7
NU NU
poziţie discretă – pe faţada posteriară şi
Se vor respecta REGULILE
cu retragere faţă de planul faţadei
ARHITECTURALE STRICTE cu AȘA DA: construcție ce nu se află în
principale; spaţiul din pod este
mențiunea că panta acoperișului va fi zonă de protecție, Poienile Izei;
amenajat pentru 1 dormitor cu o baie și
refăcută urmărind conformația originală propunere de intervenție cu elemente
o încăpere pentru depozitare; ferestrele
a clădirii. Pentru acoperișuri cu panta tradiționale - învelitoarea propusă este 8 11
în planul acoperişului sunt discrete.
medie 45º (~1 00%) se va folosi țigla tablă cu acoperire din granule minerale,
ceramică (culoare natur) ca material de AȘA NU: casă tradițională strămutată. AȘA NU: sunt interzise formele curbe și
arh. Laura Zaharia culoare gri. Acoperișul a fost construit greșit, în 2 materialele plastice pentru învelitori.
învelitoare. arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia ape frânte. Cavnic Budești
5.2 PEREŢII vertical. Uneori aceste scânduri sunt
tratate ca elemente decorative.
În satele atipice a fost găsită o mare
varietate de structuri pentru pereţi ale
Analiza și recomandările privitoare la construcţiilor tradiţionale, pe lângă
pereți evaluează tipurile de pereți, zidăria de cărămidă (nu foarte
materialele folosite în alcătuirea 7 răspândită):
acestora și marcarea posibilelor - pereţi din bârne de lemn;
probleme ce pot apărea în
comportamentul în timp.
Materialele recomandabile pentru
încadrarea în arhitectura tradiţională a
Ţării Maramureşului sunt bârnele din
lemn. Ca alternativă la acest sistem pereți din lemn rotund. Budești
2
4
în cazul bârnelor semirotunde se
31
constructiv, sunt acceptate placările cu optează uneori pentru umplerea fantei
Dimensiunile uzuale ale bârnelor din dintre bârne cu lut – tehnică specifică șură tradițională. Budești
lemn ce conferă noilor construcţii 10
realizate în sisteme moderne o imagine lemn: Ţării Lăpuşului. Muzeul satului din
care să se încadreze în specificul local. - lăţime: 1 2-1 5cm Sighetu Marmației
- înălţime 20-30cm La interior, pereții sunt sigilați cu Săpânţa;
5.2.1 . Specificul local Talpa casei – prima bârna asezată pe
elevaţia din zidărie uscată de piatră -
tencuieli pe bază de lut, aplicate pe un - pereţi din bârne de lemn, tencuiţi la
exterior;
Casele şi șurile tradiționale din zona rastel din șipci din lemn. Zugrăvelile
este o piesă cu secţiune mare, şi foarte interioare au adesea culori puternice.
Maramureșului istoric au pereţii realizaţi sănătoasă. Majoritatea caselor aveau
din BÂRNE (“cununi”) din lemn cioplit talpa casei realizată din lemn de stejar.
sau lemn rotund, îmbinate la colţuri în
“cheotoare românească“ sau mai 8
frecvent în ultimii ani “coadă de
3
rândunică”. supraînălțarea pereților - șură nouă.
Localnicii și-au păstrat până în ziua de Budești 11
azi ușurința de a folosi lemnul pentru
construcții - în multe sate se găsesc 9 Săpânţa;
locuințe noi construite din lemn. 5 - pereţi din bârne de lemn acoperiţi la
exterior (pe faţada îndustă dinspre
tencuieli cu lut, pe un rastel din şipci din stradă) cu şindrilă;
lemn. Budești

construcție nouă din bârne din lemn;


talpa casei nu este din lemn de stejar pereţii laterali ai şurilor sunt folosiţi
dar este îmbibată cu o soluție pentru depozitarea “utilajelor” (sănii sau
hidrofugă. Budești unelte agricole). Budești 12
6 Casele cu pereţi din bârne din lemn au
Finisaje exterioare nu există: Săpânţa;
materialele din care este construită avantaje clare în ceea ce priveşte
zugrăvelile interioare au adesea culori calitatea vieţii – casele din lemn sunt - pereţi din zidărie de piatră;
casa sunt materiale naturale de calitate
foarte bună (piatra şi lemnul). În trecut, puternice. Budești sănătoase, la interior “aerul este bun”
lemnul era prelucrat cu mare precizie Şurile sunt realizate în acelaşi sistem, conform cu spusele localnicilor.
astfel încât îmbinările erau etanșe și nu din bârne de lemn încheiate la colţuri în Deasemenea este de remarcat durata
1 necesitau lucrări suplimentare de finisaj “coada de rândunică”. de viaţă: majoritatea caselor ce încă se
la exterior. Astfel, bârnele de lemn ale Şurile tradiţionale construite în ultimii 50 mai găsesc pe teritoriul Ţării
pereţilor, elementele de lemn ale Maramureşuuli sunt construite în prima
pereți din bârne din lemn cioplit și de ani au podul supraînălţat; în dreptul jumătate a secolului trecut. Starea celor 13
îmbinare în “coadă de rândunică”. prispei, tâmplăria, învelitoarea de lenm acestei supraînălţări peretele este
- toate sunt aparente. realizat din scândură din lemn, montată care au fost locuite, şi implicit
Petrova întreţinute, este foarte bună. Câmpulung la Tisa.
5.2.2 PEREȚII: Se recomandă tencuielile interioare cu
lut pentru că sunt foarte sănătoase:
- placări cu lemn la exterior; - nu se vor folosi materiale lucioase;
- grosimile pereţilor vor fi stabilite astfel
Recomandări – contribuie la reglarea umidității încât să nu fie necesară termoizolarea
construcţii noi interioare și nu favorizează apariția
mucegaiului și a paraziților.
la exterior.

A. REGULI Este permisă termoizolarea pereților


ARHITECTURALE STRICTE
pentru construcţii amplasate în
din lemn, la interior, cu termoizolații de
vată minerală sau termoizolații din
NU
32
ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile materiale naturale (lână, cânepă,
pentru: celuloză, lemn). Se va acorda mare
- Construcții noi cu gabarit mic (max. atenție stratului de ventilație necesar 4 7
1 20 mp) între bârnele din lemn și termoizolație. 3
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 AȘA DA: construcţie nouă cu aspect
AȘA DA: casă nouă realizată din bârne
– 250 mp) comtemporan, unde pereţii sunt placaţi
din lemn. arh. Dorel Cordoș
cu lambriu din lemn.
Pereții vor fi realizați din bârne din B. REGULI ARHITECTURALE arh. Alexandru Băban
lemn. Bârnele vor rămâne aparente la PERMISIVE AȘA NU: placajul cu polistiren la
exterior, iar la interior vor fi sigilate cu pentru construcţii amplasate în VATRA
tencuieli pe bază de lut aplicate pe un exteriorul pereților din bârne de lemn
SATULUI (vechiul intravilan), aplicabile este dăunător, lemnul nu respiră, durata
raster de șipci de lemn sau nuiele. În pentru:
trecut bârnele erau prelucrate din de viață a construcției este diminuată
- Construcții noi cu gabarit mic (max. iar calitatea spațiilor interioare specifice
topor; astazi lemnul este prelucrat prin 1 20 mp)
mijloace mecanice, desi în felul acesta caselor din lemn este anulată.
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 –
este afectată durabilitatea materialului 250 mp) - se recomandă utilizarea zidăriilor din
(fibrele sunt sectionate şi favorizează 5
- Construcții noi cu gabarit mare, cărămidă și a compartimentărilor din
absorbtia apei). Prelucrarea mecanică realizate sub formă de ansamblu AȘA DA: construcţie nouă, monovolum, lemn (plin sau alcătuiri din scânduri pe
a lemnului are avantajul că poate freza pavilionar, sau monovolum descompus cu caracter industrial; pereţii finisaţi la structură de lemn și materiale de
laturile scurte cu lambă şi uluc, astfel (peste 250 mp) umplutură organice: lut, chirpici,
pereții sunt mai etanși iar gradul de 2 exterior cu şipci din lemn constituie o
şi suprafaţă expresivă, obţinută cu celuloză, cânepă, lână).
izolare a casei crește. mijloace simple; clădirea se încadrează
Detaliu perete - secțiune verticală
EXTERIOR C. REGULI ARHITECTURALE bine în peisajul construit rural. Pentru proporţiile clădirilor civile se vor
- perete exterior din bârne din lemn, prelucrate după GENERALE arhitectura: EVELO ARCHITECTEN avea în vedere rapoartele tradiţionale:
tehnologie moderna cu lambă şi uluc; pentru construcţii amplasate în zona L/l=2 în plan şi H.acoperiş/H.pereţi=2,
- montanţi verticali 6cm x 17cm;
- strat de aer 2cm; intravilanului extinsă prin actualele - vopsitorii pentru exterior în culori iar pentru clădiri de tip industrial :
- termoizolaţie 15cm, montată la faţa interioară a P.U.G., şi pentru satele atipice pentru estompate. Sunt interzise culorile H.acoperiş/H.pereţi=1 .
montanţilor, cu ajutorul unei reţele de sâmă subţire care Ţara Maramureşului, cu respectarea intense, stridente;
să menţină termoizolaţia distanţată cu 2cm faţă de
bârnele din lemn;
- barieră contra vaporilor;
zonificării din P.U.G., aplicabile pentru:
- Construcții noi cu gabarit mic (max.
5.2.3 PEREȚII:
- șipci pentru montajul lambriului 6cm x 2cm;
- lambriu; 1 20 mp) Recomandări –
INTERIOR - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 –
250 mp)
intervenţii pe construcţii
Se va acorda mare atenţie tratării
lemnului (împotriva focului, fungilor şi a - Construcții noi cu gabarit mare, existente
insectelor). realizate sub formă de ansamblu
Se va acorda mare atenţie conformării pavilionar, sau monovolum descompus Construcţii tradiţionale
1 la foc, şi în special a distanţelor față de (peste 250 mp) Problemele uzuale întâlnite la casele
Detaliu perete - secțiune verticală
EXTERIOR
vecinătăţi.
Se interzice aplicarea de vopsitorii
- Construcții noi cu gabarit mare,
monovolum (peste 250 mp)
6
NU tradiţionale maramureşene sunt
degradările tălpilor casei, sau
- perete exterior din bârne din lemn, prelucrate după colorate (cu excepţia tâmplăriei), a Sunt acceptate soluţiile constructive degradările pereţilor neprotejaţi de
tehnologie moderna cu lambă şi uluc; baițurilor în colori diferite de cele ale contemporane cu condiţia ca finisajul AŞA NU: nu se vor folosi culori saturate, prispă (pereţii faţadelor posterioare)
-şipci din lemn montate pe diagonală 2cm x 2cm;
-tencuieli din lut finisate cu vopsitorii pe bază de var; esențelor specifice lemnului existent în exterior să se încadreze într-una din stridente pentru faţadele caselor noi; nu datorate infiltraţiilor prin acoperiş.
INTERIOR zonă şi a lacurilor lucioase. următoarele propuneri: se vor folosi materiale strălucitoare.
Se recomandă reabilitarea fără la interior sau la exterior, şi se va
termoizolare, cu rezolvarea punctuală a 5 executa preferabil cu materiale organice
punților termice. (lână, cânepă, celuloză, plută, fibre de
Necesitatea termoizolaţiei va fi lemn etc.), iar tâmplăriile vor fi
justificată prin studiul de eficiență obligatoriu prevăzute cu grile
energetică detaliat pe secțiuni de higroreglabile.
perete, cuprins obligatoriu în
1
documentația S.F. Dacă este necesară
termoizolarea construcțiilor tradiționale,
NU Case tradiţionale în satele
atipice pentru Ţara
talpa casei a fost înlocuită în zona în
care soclul a cedat; se observă semne
termoizolaţiile se vor montala interior și
se vor folosi doar materiale organice
(lână, cânepă, celuloză, plută, fibre de AŞA NU: lambriu din lemn aplicat peste
Maramureşului:
Se vor respecta principiile prezentate în
7
acolo unde terenul este în pantă, sub
33
de degradare şi la talpa înlocuită; pereţii din bârne din lemn. Dezavantajul paragraful „Construcţii tradiţionale”.
lemn etc.). Este obligatoriu să se una dintre încăperile casei există un
păstreze tâmplăriile tradiţionale (în 2 indus este similar cu cel al aplicării demisol parţial ce este folosit ca pivniţă;
foi, cu geam simplu şi fără garnituri de lambriului din plastic, dar mai puţin grav;
5.3 FUNDAȚIILE și 8
ermetizare) pentru ca să fie asigurată
ventilarea naturală a spaţiilor. De 6 SOCLURILE
asemenea se va ţine cont de
importanţa stratului de ventilație
NU În acest capitol vor fi analizate
fundațiile, soclul, treptele de acces,
necesar între bârnele din lemn și pereții pivnițelor, subsolurilor și
termoizolație. demisolurilor.
Se va acorda mare atenţie tratării Materialul folosit în arhitectura trepte de acces realizate din
lemnului (împotriva focului, fungilor şi a tradițională pentru legătura dintre casă dale de piatră;
insectelor). și teren este piatra în zidărie uscată.
Se interzice aplicarea de vopsitorii Acest sistem ce va fi păstrat în cazul
colorate (cu excepţia tâmplăriei), a reabilitării construcțiilor vechi iar pentru
baițurilor în nuanțe nespecifice construcțiile noi se recomandă tot
2 esențelor lemnoase din zonă şi a
AŞA NU: se interzice aplicarea plăcilor
zidăria de piatră (cu sau fără liant) şi
lacurilor lucioase. folosirea cu măsură a betonului armat.
de polistiren pe pereții din bârne din Aspectele principale care trebuie avute
degradarea bârnelor superioare din
lemn; materialul nu va mai respira astfel
cauza infiltraţiilor de apă prin acoperiş; 4 în vedere fac referire la: siguranță și
Pereții se vor reabilita cu materiale și
tehnici identice cu cele originale, după
NU că într-un timp foarte scurt bârnele din
lemn se vor degrada;
stabilitate, compatibilitatea materialelor
de alcătuiri, compatibilitatea
8
principiile reabilitării monumentelor Clădiri aparținând fondului materialelor de acoperire, termoizolațiile trepte de acces realizate din lemn;
istorice, chiar dacă obiectivele nu sunt vechi construit al localității, și hidroizolațiile, realizarea straturilor de
declarate monumente istorice. altul decât cel vernacular: drenaj pentru îndepărtarea apelor de la
Se vor respecta principiile prezentate în nivelul fundației, materialele și
3 paragraful „Construcţii tradiţionale” modalitățile de realizare a trotuarului de
gardă.
Clădiri executate în perioada 5.3.1 Specificul local
comunistă și post-comunistă,
care vor fi supuse lucrărilor În arhitectura tradiţională din zona
de intervenție, extindere și Maramureşului istoric, fundaţiile,
AŞA NU: lambriu din plastic aplicat
peste pereţii din bârne din lemn.
modernizare: soclurile şi pereţii pivniţelor erau
8
Pereții se vor reabilita în tehnica executate din zidărie uscată de piatră
Această soluție scade durata de viaţă a spartă (material local). Ocazional se
bârnelor din lemn pentru că materialul originală (cărămidă industrială, mortar folosea un liant pe bază de lut. o deficiență a acestui sistem de fundații
AȘA DA: casă tradițională în curs de nu mai respiră iar în spaţiul dintre de ciment); dacă este necesară Relaţia cu talpa de lemn a casei este și soclu apare atunci când, din cauza
reabilitare. Segmentele degradate ale lambriu și perete se produce condens; termoizolarea (fapt demonstrat prin optimă, zidăria uscată de piatră asigură apelor meteorice care pătrund în sol și
bârnelor din peretele nordic au fost prezenţa apei duce la putrezirea studiu de eficiență energetică încă de la ventilaţia şi împiedică umezirea pereţilor erodează suportul continuu al fundațiilor
înlăturate și înlocuite cu lemn sănătos; lemnului; faza S.F.), aceasta se va putea realiza de lemn. din piatră nelegată, acestea își pierd
planeitatea și se descompun.
5.3.2 FUNDAȚIILE și Este interzisă placarea cu imitații de
piatră sau placarea cu piatră naturală
şi reabilitate si consolidate în acelaşi
sistem, respectând principiile reabilitării
SOCLURILE: dispusă atipic arhitecturii tradiționale
C. REGULI ARHITECTURALE monumentelor istorice, chiar dacă
GENERALE
Recomandări (piatră spartă dispusă neregulat, așa-
numita placare "rustică"). Este
pentru construcţii amplasate în zona obiectivele nu sunt declarate
monumente istorice.
intravilanului extinsă prin actualele
A. REGULI ARHITECTURALE acceptata soluţia finisării soclului cu P.U.G., şi pentru satele atipice pentru Problema cea mai răspândită care
STRICTE vopsitorii sau tencuieli în culori terne Ţara Maramureşului, cu respectarea apare la fundaţiile şi elevaţiile din 6
pentru construcţii amplasate în (gri). zonificării din P.U.G., aplicabile pentru: zidărie uscată de piatră este dizlocarea
sau expulzarea pietrelor componente. NU
34
ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile - Construcții noi cu gabarit mic (max.
pentru: 2 1 20 mp) Este necesară consolidarea lor; cea
- Construcții noi cu gabarit mic (max. - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – mai bună variantă este re-zidirea lor în AŞA NU: zidăria de piatră este montată
1 20 mp) 250 mp) acelaşi sistem. cu mortar de ciment şi este rostuită
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – - Construcții noi cu gabarit mare, excesiv cu intenţia de a sigila rosturile şi
250 mp) realizate sub formă de ansamblu de a obţine o suprafaţă verticală plană.
pavilionar, sau monovolum descompus Efectul vizual este negativ şi nu are
Pentru construcţiile civile se nimic în comun cu metoda tradiţională.
recomandă utilizarea tehnicii
tradiționale. NU (peste 250 mp)
- Construcții noi cu gabarit mare,
monovolum (peste 250 mp)
În aceast situație este necesar să se
caute soluții de izolare hidrofugă între
Deoarece terenul de fundare în Ţara soclu și talpa din lemn, pentru a nu
Maramureşului este preponderent Sunt permise abateri de la principiile permite apei să urce prin capilaritate și
argilos, pentru a se evita adâncimile AȘA NU: enunţate în sub-capitolul precedent în să umezească lemnul;
prea mari ale fundaţiilor se recomandă placarea ”rustică” a soclului; ceea ce priveşte tratarea soclului:
realizarea unei grinzi de fundare sub acesta poate fi executat din beton şi O altă variantă de consolidare este
În cazul în care construcţiile noi au subzidirea fundațiilor originale și re-
cota de îngheț, peste care se va zidi pereţi din lemn şi fundaţii/elevaţii din amplasat în axul pereţilor exteriori. 4
fundaţia din piatră, la o grosime Finisajul va fi: zidirea lor într-una din variantele expuse
beton, este important să se caute o anterior.
rezultată din calcule. soluţie constructivă prin care să se - vopsitorii sau tencuieli în culori terne,
Se permite utilizarea fundațiilor din - beton aparent. AȘA DA: casă tradițională în curs de
întrerupă ascensiunea apei prin reabilitare. Soclul și respectiv pereții
beton, dar pentru soclu se vor căuta capilaritate, din soclul de beton spre 7
soluţii care să permită dublarea pivniței au fost refăcuți în sistemul
pereții din lemn (vezi desenul de la original, din zidărie uscată de piatră,
elevaţiei din beton cu un strat de zidărie PEREŢI).
de piatră (vezi detaliul de la capitolul fără adaosuri de lianți. Mara;
Treptele de acces se vor realiza, de
PEREŢI), care să nu iasă din planul preferință, în sistem tradițional (lespezi Este posibilă și re-zidirea blocurilor de
peretelui. de piatră sau scări de lemn). Se admit piatră și consolidarea cu „mortar” de lut.
treptele de acces realizate din beton și
placate cu piatră sau lemn. Se interzic
treptele de acces cu forme curbe, sau
treptele monumentale.
B. REGULI ARHITECTURALE 3 AȘA DA: în toate variantele, lucrările se
PERMISIVE vor realiza “în șah”;
pentru construcţii amplasate în VATRA AȘA DA: Se va acorda mare atenţie
SATULUI (vechiul intravilan), aplicabile beton arparent. hidroizolaţiei orizontale în cazul
1 pentru:
- Construcții noi cu gabarit mic (max. 5.3.3 FUNDAȚIILE și 5
intervenţiilor cu beton – în comparaţie
cu zidăria de piatră, fundaţiile şi
AŞA NU:
placarea soclului cu materiale care le
1 20 mp)
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 –
SOCLURILE: intervenţii elevaţiile din beton favorizează urcarea
imită pe cele naturale – în cazul de faţă
gresie ceramică. Dealtfel gresia
250 mp) pe construcţii existente AŞA DA:
lutul este aplicat ponderat, fără intenţia
prin capilaritate a umezelii.
Este foarte important ca umezeala să
ceramică nu este recomandată pentru
- Construcții noi cu gabarit mare, Construcţii tradiţionale: de a sigila rosturile şi de a obţine o fie impiedicată să ajungă la structura
placarea suprafeţelor exterioare din
realizate sub formă de ansamblu Pentru clădirile existente a căror suprafaţă verticală plană. Stabilitatea din lemn a caselor. Soclul trebuie să fie
cauza comportarii slabe în timp
pavilionar, sau monovolum descompus sistem de fundare este realizat din este asigurată iar aspectul păstrează şi el protejat de umezeală.
(exfolieri, dezlipiri)
(peste 250 mp) zidărie uscată de piatră, acestea vor fi caracterul original;
Pentru reabilitarea construcţiilor
tradiţionale nu se vor propune trotuare 5.4 TÂMPLĂRIA Cele mai frumoase ancadramente sunt
cele care au decoraţii la partea
În satele de pe valea Tisei a fost găsită
o tipologie aparte de ferestre, care
Rareori foaia exterioară este inlocuită
cu o foaie plină : OBLOANE (anexe
de protecţie, ci se vor căuta soluţii de superioară. trebuie menţionată: ferestre cuplate, gospodăreşti, case sezoniere
sistematizarea ingenioasă a terenului şi Prevederile referitoare la uși și ferestre amplasate la periferie, case nefolosite).
privesc materialele de construcție, amplasate în centrul faţadei înguste
realizare de drenuri. dinspre stradă, simple sau cu
conformația acestora, soluțiile de
umbrire și culorile. decoraţiuni.
1 Acolo unde este posibil, se
NU recomandă apelarea la tehnici
tradiționale și la meșteșugari artizanali
pentru realizarea tâmplăriei interioare și
exterioare, ca și pentru realizarea
35
feroneriilor și/sau a diverselor elemente
decorative. 6
5.4.1 Specificul local 3
ferestre cuplate amplasate în centrul
AŞA NU: realizarea unei cămăşuiri FERESTRELE caselor tradiţionale au faţadei înguste (dinspre stradă), cu
verticale pe toată înălţimea fundaţiilor şi dimensiuni reduse şi sunt poziţonate ancadrament cu decoraţiune la partea decoraţiuni frumoase pe elementul de
a soclului. Este împiedicată respiraţia vertical, la fața exterioară a peretelui. superioară, culoare verde; legătură. Sarasău.
naturală a soclului şi se pierde Sunt duble (în 2 rânduri), cu foaia
caracterul tradiţional. Suprafaţa exterioară ce se deschide în afară (în În decursul timpului ferestrele 9
orizontală care rezultă în imediata perioada interbelică apar ferestrele cu tradiţionale au fost schimbate cu
apropiere a tălpii din lemn este un alt deschidere integrală spre interior). ferestre ce au proporţiile inversate, cu
factor care poate să aducă apa în Au 2 canate, şi de cele mai multe ori lăţimea dublată şi implicit cu 3 canate. fereastră cu oblon.
contact cu elementele din lemn ale sunt subîmpărţite.
Dimensiunile uzuale sunt: UȘILE caselor tradiționale au o
casei – în special cu talpa casei. singură deschidere şi dimensiuni
- lăţime uzuală 60-80cm
- înălţime uzuală 80-1 00cm reduse:
Clădiri aparținând fondului Ancadramentul este generos – - lăţime uzuală 80-90cm
vechi construit al localității, îmbracă şi ascunde montanţii verticali, - înălţime uzuală 1 70-1 80cm
altul decât cel vernacular: din lemn, ce formează cadrul geamului.
Fundaţiile, soclurile şi pereţii pivniţelor 4
În vechime tamplăria nu era vopsită; azi 7
se vor reabilita cu materiale și tehnici găsim ferestre vopsite în culori vii ce
identice cu cele originale, după oferă un contrast bun cu lemnul
principiile reabilitării monumentelor fereastră tradițională originală, în
învechit: albastru, verde, alb, maro. Muzeul Satului din Sighetu Marmației; ferestre modernizate cu dimensiuni
istorice, chiar dacă obiectivele nu sunt mărite, poziționate orizontal.
declarate monumente istorice. Ferestrele în planul acoperișului au fost
tratate în capitolul 5.1 Acoperișul. Altă evoluţie în timp este închiderea
Clădiri executate în perioada prispelor cu suprafeţe vitrate, bogat
comunistă și post-comunistă, subîmpărţite, de inspiraţie ART DECO.
care vor fi supuse lucrărilor
de intervenție, extindere și
modernizare:
Deficiențele tehnice se vor remedia cu
sisteme moderne iar aspectul exterior
va fi corectat dacă este necesar, în
funcție de importanța clădirii și corelat
cu propunerile pentru fiecare ZONĂ. 2 5 8
Problematica termoizolaţiilor va fi
tratată conform Capitolului 5.PEREŢI. ”ochi” în planul acoperișului, pentru
10
ferestre duble (în 2 rânduri) şi 2 canate, închiderea prispei cu vitraje de
subîmpărţită, culoare albastră; iluminarea și ventilarea podului.
inspiraţie ART DECO. ușă plină, fără blană;
FERONERIE și SISTEME DE
ÎNCHIDERE DIN LEMN
5.4.2 TÂMPLĂRIA: Nu se vor folosi: geam bombat, geam
reflectorizant, geam oglindă. În mod
Recomandări pentru excepțional și justificat, atunci când
construcţiile noi contextul și funcția o impun, se pot
folosi și alte tipuri de prelucrări/acoperiri
A. REGULI ARHITECTURALE ale sticlei (de exemplu: folii speciale
STRICTE necesare măsurilor antiefracție sau
pentru construcţii amplasate în antivandalism).
Culorile pot fi puternice (verde, maro),
36 3
ușă de șură simplă;
ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile
pentru:
- Construcții noi cu gabarit mic (max.
sau lemnul poate fi băiţuit într-o nuanță
naturală. Nu se vor folosi baițuri în
nuanțe ale unor esențe lemnoase ce nu
1 20 mp) au fost folosite în mod tradițional.
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – Dacă nu se folosesc feronerii realizate
250 mp) artizanal, se vor monta feronerii simple,
Materiale în culori estompate (gri-metalic, bronz-
Ferestrele și ușile vor fi realizate din mat, titan-mat) . Se interzic feroneriile
1 6 lemn (masiv sau stratificat) tratat cu albe și cele strălucitoare.
ulei, ceruit sau vopsit cu soluții naturale, Pentru asigurarea cerințelor privitoare
ușă cu blană; ancadramentul uşilor cu feronerie metalică. În realizarea la igienă și sănătate, se vor folosi
este generos – îmbracă şi ascunde mâner metalic;
acestora se vor respecta tehnicile aerisitoare cu acționare automată
parțial montanţii verticali din lemn ce tradiționale și se vor implica, pe cât (incluse în tocul geamului) sau
formează cadrul uşii. posibil, meșterii din zonă. manuală, pentru a asigura o ventilare
Majoritatea uşilor de acces întâlnite au Elementele componente ale naturală a spațiilor interioare, atunci
păstrat culoarea lemnului. În cazurile în tâmplăriei: rame, cercevele, șprosuri, când alcătuirea ferestrelor generează o
care au fost folosite vopsitorii, cromatica traverse etc. se vor realiza din lemn. În soluție etanșă, care nu permite
este asemanatoare ferestrelor: natur, mod excepțional, pentru o anumită împrospătarea aerului (altfel fiind
verde, albastru, maro. Unele uşi de conformare la reglementările privind necesare sisteme suplimentare de
acces în casă au 2-6 ochi vitraţi. 4 rezistența la foc, sau pentru obținerea ventilare mecanică sau naturală).
7 unei rezistențe la deteriorările cauzate Conformaţia ferestrelor
ușă de șură cu trafor la partea de animale, se poate folosi tâmplărie Dimensiunile ferestrelor vor respecta,
superioară; balamale și încuietori metalice; metalică, strict în pozițiile impuse de pe cât posibil, raportul lățime/ înălțime
lege. tradițional. Compunerea golurilor pe
Dacă este necesară montarea de fațade va respecta, pe cât posibil,
structuri metalice de susținere a raportul plin- gol tradițional și modul
ferestrelor (pentru deschideri foarte tradițional de dispunere a golurilor pe
mari sau din rațiuni tehnologice, de fațade.
exemplu: funcțiuni industriale cu risc Se recomandă alcătuirea tâmplăriilor
8 mare de incendiu), acestea vor fi asemănător celor tradiționale (vezi
balama din lemn. Muzeul satului din obligatoriu de culoare gri, finisate fără subcapitolul anterior Specificul local).
Sighetu Marmației strălucire. Tâmplăria se va monta spre exteriorul
Pentru îndeplinirea cerințelor actuale peretelui, astfel încât adâncimea liberă
5 privitoare la eficiența energetică, se de la limita exterioară a peretelui până
2 poate folosi vitrajul termoizolant. Pentru la cercevea să nu depășească 5 cm.
ușile de șură cu decorațiuni aplicate fac a asigura un grad sporit de izolare Ferestrele se vor compartimenta
ușă interioară cu ochi vitrați, ușă parte din limbajul arhitectural importat fonică (pentru construcțiile situate pe obligatoriu conform modului de
interioară plină. din subzonele LĂPUȘ și CHIOAR; nu se lângă drumurile cu circulație intensă compunere a ferestrelor tradiționale: în
sau dacă funcția o impune) se pot folosi
Ușile șurilor sunt simple și au, în cele recomandă folosirea acestui tip de uşă 9 foi de sticlă de grosimi diferite, care două canate și în ochiuri mici dispuse
mai multe cazuri, un registru pentru de şură pentru construcţiile noi sau pe trei registre verticale.
ventilare traforat, la partea superioară a pentru reabilitarea construcţiilor încuietoare din lemn. Muzeul satului din „rup” vibrația sunetului. Compartimentarea în ochiuri mici se
foilor de ușă. existente. Sighetu Marmației Geamul folosit va fi transparent. va face cu traverse subțiri din lemn,
asemănător celor tradiționale. Nu se în arhitectura tradițională nu au acest
accepta lipirea traverselor pe foaia de rol. Obloanele vor fi obligatoriu din
geam, pentru a mima lemn, în alcătuiri care se regăsesc în
compartimentarea. arhitectura tradițională, de obicei
Pentru toate tipurile de tâmplării se realizate din scânduri late.
interzic formele ne-specifice satului: Se interzice montarea de rulouri din
curbe, triunghiulare, romboidale, meterial plastic și cutia de rulare
trapezoidale sau chiar dreptunghiulare/ aparentă. Se acceptă montarea
pătrate dacă acestea au proporții NU rulourilor din lemn și cutia de rulare
nepotrivite.
Se permite realizarea aportului
suplimentar de lumină prin goluri și
4 7
10
AŞA NU:
înglobată în perete.
37
suprafețe mari de sticlă, dacă acestea AȘA DA: streaşina luminoasă crează o AȘA DA: fantele ( “ochii” ) din şarpantă deși fereastra este din lemn și este
sunt amplasate astfel încât să sugereze friză de lumină pentru spaţiile interioare; - supradimensionaţi; finisată respectând stilul tradițional,
ritmurile prispei, sau dacă sunt mascate arh. Maria Enache, proporțiile canatelor sunt greșite:
cu grilaje sau traforuri de lemn. arh. Constantin Enache rezolvarea corectă pentru aceste
proporții ale golului ar fi fost în 3 11
canate.
Conformaţia uşilor
Ușile vor fi din lemn, cu foi pline din
scânduri sau cu ochiuri de geam
asemănătoare celor ale ferestrelor, AȘA DA: rulourile realizate din lemn
dispuse în jumătatea superioară. sunt montate corect, cutia de rulare este
Porțile de dimensiuni mari (de înglobată în perete; arh. Laura Zaharia
1 exemplu porțile de acces în garaj) se
AȘA DA: tâmplărie nouă care respectă 8
principiile tradiționale. arh. Dorel Cordoș 5 vor executa din lemn, cu aplicații
ferestre în planul acoperişului; decorative asemănător șurilor.
Alcătuirile moderne de tipul tâmplăriilor
AȘA DA: sisteme de luminare naturală automatizate vor fi mascate cu panouri
a mansardei: tâmplărie în planul
acoperișului și friza luminoasă la
streașină; arh. Maria Enache,
NU de lemn, astfel încât imaginea porții să
fie cea tradițională.
Se recomandă folosirea
arh. Constantin Enache ancadramentelor ample, profilate,
amprentate sau sculptate.
Ca și în cazul ferestrelor se interzic
formele ne-specifice satului: curbe,
2 triunghiulare, romboidale, trapezoidale
AȘA DA: suprafeţe mari, vitrate, sau chiar dreptunghiulare/ pătrate dacă
12
urmărind pasul şi proporţiile oferite de acestea au proporții nepotrivite.
ritmurile prispei; arh. Andrada Ghineț,
arh. Laura Zaharia Soluţiile de umbrire
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, AȘA DA: sisteme de umbrire din lemn,
se vor folosi obloanele din lemn,
NU 9 streșinile sau vegetația. În cazuri
justificate formal sau funcțional, se pot
fixe. arh. Andrada Ghineț,
arh. Laura Zaharia
6 AŞA NU: prevedea obloane sau măști din lemn, Soluțiile de umbrire alese trebuie să
uşi cu geam termoizolant, realizate din după forma și aspectul ușilor și a respecte soluțiile tradiționale existente
PVC sau ALUMINIU, închiderilor de la anexele gospodărești în zonă. Acestea vor fi realizate din
AȘA DA: timpanul şoprului tratat în lemn, se vor monta cu preponderență la
3 întregime ca o fereastră, pentru un cu sticlă bombată reflectorizantă; specific locale.
exterior (pentru a asigura un control
aport de lumină naturală în mansardă. nu se recomandă alipirea ferestrei În arhitectura nouă, obloanele vor
AȘA NU: ferestre de diferite tipuri, de uşă; putea fi folosite și cu rol parasolar, deși climatic și o protecție suplimentară a
dimensiuni și forme; arh. Laura Zaharia ferestrelor împotriva intemperiilor) și pot
avea lamele reglabile, care să permită
un grad de umbrire optim, ajustabil, pe
pavilionar, sau monovolum descompus
(peste 250 mp)
folosi geam termoizolant clar; este
interzisă folosirea sticlei oglindate, a
5.5 POARTA şi GARDUL
toată perioada zilei și în funcție de
fiecare anotimp, dar să nu împiedice, în
- Construcții noi cu gabarit mare,
monovolum (peste 250 mp)
sticlei fumurii, a sticlei decorative de
orice fel (sablate, ornamentate, cu
5.5.1 Specificul local -
același timp, pătrunderea luminii din Se recomandă respectarea principiilor contururi curbe etc.). poarta
exterior. Pentru vitrajele cu suprafețe prezentate în paragraful anterior. Pentru construcțiile din perioada post- Poarta are un rol aparte în peisajul
mari, acolo unde sunt necesare și Sunt acceptate abateri în cazul comunistă, acolo unde tâmplăria construit din Maramureş, este elementul
justificate, se pot instala soluții de materialului: se accepta tâmplărie din existentă nu corespunde prevederilor cel mai încărcat cu semnificaţii.
umbrire din lemn, fixe sau cu lamele cu specifice ZONEI din care face parte, se
38 P.V.C., din Aluminiu sau metalice, cu Nu numai că marchează trecerea între
unghi reglabil, care să camufleze condiţia să nu fie albe, ci să respecte va înlocui cu tâmplărie conform acestor domeniul public şi cel privat şi că indică
elementele discrepante în ansamblul cromatica tâmplăriei din lemn. prevederi. starea socială a familiei, dar oferă
volumetric. ocrotire întregii incinte. 4
Culorile 5.4.3 TÂMPLĂRIA: Este izbitoare diferenţa de abordare
pe care maramureşenii o fac pentru
poartă mică cu acoperiș și poartă
Tâmplăria exterioară și elementele de
umbrire sau alte elemente decorative se
Intervenţii pe construcţii uşile - minimale ca dimensiuni - de
simplă pentru căruțe;

pot vopsi în diferite nuanțe opace, existente intrare în casă, şi pentru porţile –
monumentale - de intrare în incintă;
Gospodăriile mai modeste ori
împrejmuirile terenurilor periferice au
nesaturate, cu pigmenți naturali, care În cazul în care se intervine asupra porţi din lemn simple, uneori chiar
nu modifică aspectul lemnului și nu dau între felul în care ei înteleg să intre în
unei clădiri existente ce deține încă biserică (pe o uşă joasă, cu capul vraniță, sau porți cu decoraţii aplicate
senzația de ud sau lucios. tâmplării tradiţionale, acestea vor fi sau decupate (şi nu sculptate).
Culorile ferestrelor pot fi culori plecat) şi modul triumfal de a intra în
reabilitate în forma originală. Dacă sunt propria curte. Decoraţiile, în schimb, îsi
puternice (verde, albastru, maro), sau necesare completări/ înlocuiri de
lemnul poate fi băiţuit într-o nuanță aduceau aportul dens în semnificaţii,
elemente ale tâmplăriilor, se vor folosi
naturală. Nu se vor folosi baițuri în aceleași materiale ca cele originale. 1 atât la porţi cât şi la uşi.
nuanțe ale unor esențe lemnoase ce nu Tâmplăriile care nu mai pot fi recuperate
au fost folosite în mod tradițional. vor fi copiate și înlocuite cu copiile. AȘA DA: fereastră nouă în stil
Pentru feroneria aparentă se vor alege Se recomandă reabilitarea întocmai a tradițional;
modele simple în cazul în care nu se ferestrelor în două rânduri și înlocuirea
folosesc feronerii realizate artizanal.
Culorile vor fi estompate (gri-metalic,
sticlei clare vechi cu sticlă clară nouă. 5
Dacă se doreşte îmbunătăţirea izolării
bronz-mat, titan-mat) . Se interzic termice, este acceptată montarea unui vraniță: poartă într-o singura
feroneriile albe și cele strălucitoare. geam termoizolant montat la interior, în foaie/deschidre, pentru căruțe;
B. REGULI ARHITECTURALE spatele foilor ferestrelor istorice păstrate Oricât de modestă ar fi, poarta este
PERMISIVE la exterior, vizibile pe fațadă. mai înaltă decât gardul.
pentru construcţii amplasate în VATRA Se interzice înlocuirea tâmplăriilor Livezile, fânaţele au împrejmuiri
SATULUI (vechiul intravilan), ferestrelor cu tâmplării noi într-o singură simbolice. De obicei poarta (două foi
şi foaie, care nu respectă 3 mobile) este înlocuită cu vraniţa (o foaie
C. REGULI ARHITECTURALE compartimentarea tradițională descrisă mobilă).
GENERALE în capitolul cu descrierea specificului poartă tradițională;
pentru construcţii amplasate în zona local.
Ușile tradiţionale vor fi reabilitate; dacă Porţile monumentale cuprind poarta
intravilanului extinsă prin actualele mică şi poarta mare grupate sub un
P.U.G., şi pentru satele atipice pentru nu pot fi reabilitate, se vor copia și se
vor înlocui cu copiile. singur acoperiş. Poarta este mult mai
Ţara Maramureşului, cu respectarea înaltă decât gardul, şi aceasta este o
zonificării din P.U.G., Tâmplăriile executate în perioada
comunistă pot fi reabilitate sau înlocuite. trăsătură păstrată de localnici, oricăt de
aplicabile pentru: noi ar fi împrejmuirile.
- Construcții noi cu gabarit mic (max. Și în cazul acestora este obligatorie
utilizarea lemnului; se interzice utilizarea Pe alocuri fost întâlnită o tipologie
1 20 mp) diferită dar de un pitoresc aparte:
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – altor materiale decât lemnul la
250 mp) reabilitarea sau înlocuirea lor. Și pentru poarta mică este tratată monumental, 6
- Construcții noi cu gabarit mare, acestea este obligatorie folosirea 2 cu acoperiş şi decoraţii, iar poarta
compartimentării originale. Se poate pentru căruţe şi animale este tratată
realizate sub formă de ansamblu AȘA DA: ușă istorică, reabilitată. funcţional. decoraţiuni în basorelief;
Gardurile tradiţionale sunt realizate
din lemn și au inălţimi ponderate
5.5.2 POARTA şi
(1 ,00m - 1 ,20m) astfel încât privirea GARDUL: Recomandări
trecătorului să poată trece peste gard.
De obicei gardurile dinspre stradă au Poarta
un acoperiș îngust de protecție pe toată În cazul în care o proprietate deţine o
lungimea. Acoperișul gardurilor este poartă tradiţională, aceasta va fi
învelit cu draniță sau cu paie. reabilitată exact în forma originală.
Gardurile pot fi :
39
Dacă sunt necesare completări/
1 înlocuiri de elemente componente, se
vor folosi aceleași materiale ca cele
începând cu anii `50 de ani au început originale.
să apară decoraţiuni în altorelief prin Este interzisă demolarea porților
care meşterii locali îşi dovedeau tradiționale aflate pe amplasament.
măiestria;
Pentru construcţiile noi amplasate în
Zonele de protecţie unde se aplică
REGULILE ARHITECTURALE
STRICTE, intrarea în incintă va fi
4 marcată de o poartă din lemn, cu 7
acoperiş. În situaţiile în care din motive
funcţionale/tehnologice sau din AȘA DA: poartă și gard din lemn - noi, în stil tradițional. arh. Dorel Cordoș
gard simplu, din scândură montată
vertical; acoperiș din draniță; conformaţia parcelei nu este posibilă culori estompate, preluate din gama
realizarea unei porţi în stil tradiţional, se
va propune o poartă din lemn cu
acoperiş doar pentru accesul pietonal,
cromatică a lemnului.
NU
2 sau porți simple din lemn.
“fundătura” primeşte decoraţii Pentru porţile monumentale se va 10
asemănătoare cu timpanul “şoprului” evita supradimensionarea și
(vezi capitolul PRISPA). supraîncărcarea cu decorațiuni greoaie.
Se interzice realizarea porţilor copiate
8
NU ASA NU: soluţie inacceptabilă de poartă
metalică, realizată din cadre metalice şi
tablă inoxidabilă.
dupa modele urbane, cu materiale şi cu
Specificul local – gardul 5 tehnologii nespecifice zonei, cum ar fi
AȘA NU: poartă supradimensionată și
Gardul face parte din seria fierul forjat, table inox, materialele
gard din scândură montată vertical, cu plastic opace, semitransparente sau supraîncărcată cu decorațiuni greoaie;
elementelor de importanţă mare pentru
calitatea peisajului construit decorațiuni din șipci și elemente transparente și folosirea oricăror
maramureşean, alături de ACOPERIŞ. geometrice din lemn; acoperiș din tablă
plană (nerecomandat);
elemente colorate țipător, cu forme
agresive. NU 11
Pentru construcţiile noi amplasate în
Zona cu REGULI ARHITECTURALE ASA NU: porţi simple din lemn finisate
PERMISIVE (pentru construcţii cu baiţ de culoare puternică, fără
amplasate în VATRA SATULUI -vechiul legătură cu gama cromatică a lemnului
intravilan), şi pentru cele amplasate în
Zona cu REGULI ARHITECTURALE
NU 9
natural;

GENERALE (pentru construcţii Gardul


6 amplasate în zona intravilanului extinsă ASA NU: interpretare recentă a porții Pentru construcţiile noi amplasate în
3 gard din nuiele - foarte decorativ,
prin actualele P.U.G., şi pentru satele maramureșene; elementele tradiţionale Zonele de protecţie unde se aplică
atipice pentru Ţara Maramureşului) sunt folosite într-o manieră ciudată, REGULILE ARHITECTURALE
comunicarea vizuală între spațiul public realizat cu costuri minime, din materiale poarta va fi simplă, din lemn. Este
locale; acoperișul poate fi din paie. contrazicând total conceptul STRICTE, materialele folosite vor fi cele
și cel privat este permisă datorită acceptabil ca porţile să aibă elementele fundamental al porţilor maramureşene; locale: lemnul și nuielele;
înălțimiii reduse a împrejmuirii; structurale realizate din metal, vopsit în
iar pentru soclu, dacă este cazul, se va
folosi zidăria uscată de piatră.
5.6. PRISPA Prispa este un element decorativ de o
mare frumuseţe şi poate fi văzută într-o
Înălțimea gardurilor va fi cea utilizată
în mod tradițional: 1 ,00m – 1 ,20m,
5.6.1 Specificul local multitudine de variante: fruntarul
(grinda principală în lungul prispei)
astfel încât privirea trecătorului de pe Principalul element de faţadă în împreună cu stâlpii şi chitușii
strada să treacă peste gard. arhitectura tradiţională a Ţării (contravântuirile) formează un
Împrejmuirile care nu sunt la stradă Maramureşului este PRISPA. Alături de ansamblu de elemente din lemn, cu
pot fi vegetale (garduri vii).
Se interzice folosirea materialelor
NU acoperiş este unul din elementele
dominante ale compoziţiei caselor
cioplituri elegante, lucrate cu multă
măiestrie.
40 nespecifice zonei: fierul forjat, tabla
inox, materialele plastice opace,
semitransparente sau transparente și a
2
AȘA NU: gard din baluștri de beton;
tradiţionale.
Prispa poate să se întindă de-a lungul
faţadei principale, sau poate fi în formă
Înafara rolului decorativ, prispa
protejează intrarea în casă şi crează o
zonă de trecere între exterior şi interior
prispă (șatră) cu foișor (șopru);
8

oricăror elemente colorate țipator, cu de “L” şi se numește “şatră”. cu rol funcţional, ca zonă de odihnă,
Atunci când în zona uşii de intrare în
forme agresive.
Se interzice importul de forme,
materiale şi culori străine, a gardurilor
NU casă prIspa (șatra) primeşte o evazare,
aceasta este numită foișor sau “şopru”.
depozitare, uscat rufe, bucătărie de
vară.
copiate dupa modele urbane, cu forme Lăţimea prispei este mică: 60-90cm.
complicate.
Pentru construcţiile noi amplasate în
Zona cu REGULI ARHITECTURALE
PERMISIVE (pentru construcţii 3
amplasate în VATRA SATULUI -vechiul
intravilan), şi pentru cele amplasate în AȘA NU: gard din ”lambriuri” de plastic;
Zona cu REGULI ARHITECTURALE
GENERALE (pentru construcţii
amplasate în zona intravilanului extinsă
prin actualele P.U.G., şi pentru satele NU 9
atipice pentru Ţara Maramureşului) sunt
acceptate gardurile metalice cu condiţia casa cu prispă (șatră);
ca gardul dinspre stradă să fie
transparent şi să respecte gabaritul
gardurilor tradiţionale. De asemenea
este acceptat soclul din beton, vopsit în
culori estompate, terne (gri) sau din
beton aparent.

4
AȘA NU: gard din tablă strălucitoare;

7
NU
10
casă cu prispă (șatră) cu foișor (șopru);
1 5 6 travee de prispă cu toate elementele
componente frumos decorate: stâlpii,
AȘA DA: gard metalic discret, cu gabarit prispă (șatră) pe 1 latură, pe 2 sau chiar fruntarul și balustrada ”înfundată” cu
AȘA NU: gard din inox și pe 3 laturi ale casei;
corect; beton vopsit în culori stridente. scândură;
B. REGULI ARHITECTURALE În cazul caselor tradiţionale se vor
PERMISIVE păstra prispele, neînchise cu tâmplărie
pentru construcţii amplasate în VATRA sau lemn.
SATULUI (vechiul intravilan), aplicabile
pentru:
- Construcții noi cu gabarit mic (max.
3 4 1 20 mp)
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – NU
1 8
rolul funcțional al prispei: aici se pun
legumele la uscat, se depozitează
tratare minimalistă a detaliilor prispei;
5.6.2 PRISPA:
AȘA DA: casa propusă are foișor, iar
ritmurile prispei au fost preluate de zona
vitrată a camerei de zi.
250 mp)
- Construcții noi cu gabarit mare,
realizate sub formă de ansamblu AȘA NU: închiderea cu lambriuri din
lemn;
41
arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia pavilionar, sau monovolum descompus
obiecte casnice, se organizează un loc
umbros de odihnă și chiar o mică Recomandări - (peste 250 mp)
bucătărie de vară; construcții noi şi
Foișorul are acoperiş în 2 ape, iar A. REGULI ARHITECTURALE C. REGULI ARHITECTURALE
timpanul rezultat este tratat cu STRICTE GENERALE
elemente decorative realizate din
traforuri. pentru construcţii amplasate în
ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile
pentru construcţii amplasate în zona
intravilanului extinsă prin actualele
P.U.G., şi pentru satele atipice pentru
NU 9
pentru: 5 Ţara Maramureşului, cu respectarea
- Construcții noi cu gabarit mic (max. zonificării din P.U.G., aplicabile pentru: AȘA NU: închiderea cu tâmplărie.
1 20 mp) AȘA DA: ideea prispei este preluată într-
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 – o variantă tradiţională, cu elemente - Construcții noi cu gabarit mic (max. Clădiri aparținând fondului
250 mp) cioplite, dar amplasarea ei este 1 20 mp) vechi construit al localității,
interpretată secvential, în zonele în care - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 –
250 mp)
altul decât cel vernacular
În cazul caselor noi, se va păstra era necesară din punct de vedere
ideea prispei şi a ritmurilor sale, - Construcții noi cu gabarit mare, şi
funcţional sau estetic. arh. Dorel Cordoș
adaptată cerinţelor funcţionale sau realizate sub formă de ansamblu Case tradiţionale în satele
estetice contemporane. Prispa este o pavilionar, sau monovolum descompus atipice pentru Ţara
2 parte a unei case care, pentru a (peste 250 mp) Maramureşului:
rămâne domeniul arhitecturii - Construcții noi cu gabarit mare, se vor reabilita cu materiale și tehnici
tradiţionale, trebuie să fie realizată din monovolum (peste 250 mp) identice cu cele originale, după
trafor la timpanul foișorului;
lemn. Se acceptă abateri de la principiile principiile reabilitării monumentelor
Balustrada este „înfundată” între Se va acorda mare atenţie tratării 6 prezentate mai sus în ceea ce priveşte istorice, chiar dacă obiectivele nu sunt
elementele structurale ale prispei, cu lemnului (împotriva focului, fungilor şi a clădirile cu dimensiuni mari destinate declarate monumente istorice.
scândură, de cele mai multe ori insectelor).
traforată cu motive geometrice sau Se interzice aplicarea de vopsitorii
AȘA DA: tratare contemporană a prispei activităţilor meşteşugăreşti, industriale Clădiri executate în perioada
florale. colorate (cu excepţia tâmplăriei), baițuri
pentru sediul primăriei din Botiza. sau în cazul sălilor de sport. Totuși, comunistă și post-comunistă,
Prispa caselor contruite în sec. XX are în nuanțe străine de esențele lemnoase
arh. Andrada Ghineț, arh. Laura Zaharia chiar şi în cazul acestor tipuri de care vor fi supuse lucrărilor
o tratare minimalistă, fără contravântuiri specifice zonei, şi a lacurilor lucioase.
construcţii, accesele principale şi de intervenție, extindere și
și fără cioplituri. În special în aceste Prispa va fi prezentă în compoziţia
zonele destinate administraţiei pot avea modernizare:
intrările protejate şi marcate cu o intervențiile se vor face conform
cazuri balustra are rol structural pentru caselor noi într-una din următoarele prispă.Vezi desenul de la cap. 3.2
rigidizarea structurii prispei. Elementele specificațiilor corespunzătoare ZONEI
ipostaze: Amplasare în cadrul așezării - din care face parte obiectivul.
structurale (stâlpi, grinzi și traverse)
sunt foarte bine proporționate, cu o
- şatra, sau şatra şi şopru – în varianta
tradiţională NU CONSTRUCȚII NOI. Pentru construcțiile aparținând
perioadei post-comuniste, adăugarea
trarare simplă, fără decorațiuni.
Adeseori registrul superior al fruntarului
- prispa cu adâncime mare, astfel încât
să poată să fie folosită ca şi terasa
7 5.6.3 PRISPA: Intervenţii unei prispe tratate cu elemente de
este „înfundat” cu scândură traforată, acoperită AȘA NU: în cazul caselor noi casele nu
pe construcțiile limbaj arhitectural tradițional sau
modern (în funcție de ZONA din care
asemenea celei folosite la balustradă
sau la timpanul foișorului.
- suprafaţa vitrată, aferentă spaţiilor “de
zi” ale casei, care urmăreşte ritmul
mai au prispă, ci … balcoane, tratate cu existente face parte) este, după acoperiș,
prispei tradiţionale
elemente arhitecturale străine limbajului
local (baluștri);
Construcții tradiționale: elementul care poate corecta imaginea
clădirii.
5.7 AMENAJĂRI Fântânile pot fi găsite atât în incintele
gospodăriilor cât și la limita de
Troițele sunt întotdeauna protejate de
un acoperiș învelit cu draniță.
Salcâmul (ROBINIA
PSEUDOACACIA) este folosit ca si
EXTERIOARE proprietate dinspre stradă. gard viu iar răchita sau salcia
5.7.1 Specificul local plesnitoare (SALIX FRAGILIS) este
folosită ca și gard viu sau ca sursă de
Pavimente nuiele pentru gardurile împletite.
Curţile caselor tradiţionale sunt de un Coniferele au fost mai rar întâlnite - cu
pitoresc aparte atunci când culoarea precădere în jurul bisericilor. Țăranii se
temeau să planteze conifere în curte -
42
verde a ierbii oferă contrast pentru
culorile sumbre ale lemnului învechit. ”aduc pustiu în casă”, și cu siguranță
Pentru a scăpa de noroiul care se multă umbră nefolositoare.
formează în zilele ploioase, localnicii
foloseau pietrele rotunde și plate –
pietrele de râu. Acestea formează 3
suportul suprafeţei de călcare iar iarba fântână la stradă;
crescută printre ele anulează diferenţele
de înălţime dintre pietre, şi animă Fânarul este un element al
întrega incintă. gospodăriei tradiționale care se 8
pretează la interpreări arhitecturale
contemporane. 6 caprifoi;

troiță.
Vegetaţie
În satele maramureșene se întâlnesc
cu precădere următoarele plante:
trandafiri (ROSA Sp.); caprifoi roșu
1 (LONICERA PERYCLIMENUM); crin
rosu (LILIUM BULBIFERUM); flox
paviment din piatră de râu cu interspații (PHLOX PANICULATA); falsa iasomie 11
vegetale;
4 (PHILADELPHUS CORONARIUS);
liliac (SYRINGA VULGARIS); soc molidul care semnalează prezența
Elemente de mobilier exterior fânar telescopic (acoperișul glisează pe
verticală, în funcție de volumul de fân);
(SAMBUCUS NIGRA). 9
casei parohiale;
De-a lungul drumurilor principale, în Pomii fructiferi sunt plantați pe lângă
zona porții sunt uzuale băncuțe atașate Coșarul pentru porumb este un alt casă sau în livezi.
gardurilor. element al gospodăriei tradiționale iasomie; Vița de vie (VITIS VINIFERA) este
maramureșene care se pretează foarte Grădinile sunt formate din straturile de adesea plantată chiar lângă casă, astfel
bine, ca fornulă de limbaj architectural, legume cu plante aromatice, pe alocuri încât ea se întinde pe stâlpii și grinzile
la obiecte contemporane de mobilier imbogățite cu plante eflorescente. prispei.
pentru exterior.

2
5 7 10 12
băncuță la stradă;
coșar pentru porumb, realizat din crin; grădina de legume și plante aromatice; vița-de-vie umbrește prispa.
nuiele, pe un schelet din lemn;
5.7.2 AMENAJĂRI -păducel (CRATAEGUS MONOGYNA) exotice sau specii cu rezistență ridicată, Echiparea edilitară
EXTERIOARE: NU -sânger (CORNUS SANGUINEA)
-salcia căprească (SALIX CAPREA)
care pot tinde să ia locul speciilor
autohtone (ex: cenușer sau oțetar fals – Toate construcțiile trebuie să
beneficieze de utilitățile necesare pentru
Recomandări -salcia fragilă (SALIX FRAGILIS)
-salcia albă (SALIX ALBA)
Ailanthus altissima).
Vegetația se poate utiliza ca element desfășurarea activităților previzionate,
Pavimante -soc (SAMBUCUS NIGRA) arhitectural sau de mascare a cu respectarea normelor de sănătate și
igienă, atât pentru utilizatori, cât și
A. REGULI -corn (CORNUS MAS) construcțiilor existente cu gabarite care
pentru vecinătăți.
ARHITECTURALE STRICTE -măceș (ROSA CANINA)
-alun (CORYLUS AVELLANA)
depășesc scara locului. Nu este
recomandabilă fasonarea decorativă a Acțiunile întreprinse în acest sens nu

43
pentru construcţii amplasate în trebuie să deranjeze mediul și să
ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile 2 -călin (VIBURNUM OPULUM) arbuștilor.
-liliac (SYRINGA VULGARIS) priveze vecinătățile prin poluare de orice
pentru: Informaţii preluate din Programul pentru fel (poluare fonică, scurgeri de
- Construcții noi cu gabarit mic (max. AȘA NU: suprafeţe acoperite cu beton; -paltin de munte (ACER Protecţia Peisajului Construit 2009,
PSEUDOPLATANUS) canalizare și ape uzate, diverse alte
1 20 mp) rezolvarea cea mai simplă dar şi cea Capitolul „Amenajări exterioare” întocmit infiltrații și materiale care pot afecta
- Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 mai dăunătoare, atât pentru mediu cât şi -caprifoi (LONICERA XYLOSTHEUM) de ing. Istvan Lorincz
-scoruș de munte (SORBUS pânza freatică, poluare luminoasă etc).
– 250 mp) pentru peisaj. Toate noile branșamente pentru
AUCUPARIA) Iluminarea exterioară
Aleile și platformele din incinte vor fi în B. REGULI ARHITECTURALE -anin alb (ALNUS INCANA) electricitate, gaze, internet și telefonie
mod obligatoriu suprafețe permeabile. PERMISIVE -anin negru (ALNUS GLUTINOSA) Se va evita poluarea luminoasă și vor fi realizate îngropat. Nu se vor
Elementele de pavaj vor fi din piatra şi -porumbar (PRUNUS SPINOSA) folosirea luminii artificiale în exces. amplasa antenele TV satelit, de internet
naturală, de preferință piatra de râu C. REGULI ARHITECTURALE -cununița (SPIREA ALBA) Corpurile de iluminat vor ține cont de sau de telefonie mobilă în locuri vizibile
montată cu interspații în care va GENERALE -curpen de pădure (CLEMATIS limbajul estetic specific zonei (familia de din circulațiile publice și e interzisă
crește iarba. Se vor respecta principiile prezentate VITALBA) forme și materiale specifice), cu volume dispunerea vizibilă a cablurilor CATV.
Sunt acceptate aleile placate cu dale mai sus. -dracila (BERBERIS VULGARIS) simple, fără ornamente care mimează Se pot amenaja locuri speciale, cu
de piatra, regulată sau neregulată, În cazul clădirilor cu dimensiuni mari -hamei (HUMULUS LUPULUS) stilurile istorice. Pentru iluminatul public respectarea normelor sanitare, pentru
montate pe pat de nisip. destinate activităţilor meşteşugăreşti, -falsa iasomie (PHILADELPHUS se interzice iluminarea cu diferite culori crearea de compost din materialele
Aleile carosabile vor fi tratate ca sau industriale se acceptă realizarea CORONARIUS) cu excepția Sărbătorilor de Crăciun, zilei organice rezultate din amplasament
drumuri pietruite, nebordurate. suprafeţelor din beton, dacă sunt -lampioane (PHISALIS) naționale, dar și atunci fără exces. (resturi alimentare organice, deșeuri de
Se interzice acoperirea solului cu textile organice, crengi, frunze, resturi
suprafeţe mari, impermeabile (beton,
necesare din punct de vedere -fag(FAGUS SYLVATICA) Reclame, firme, inscripţii vegetale, resturi animale, carton etc.).
funcţional. Iar pentru garduri vii se recomandă:
asfalt). Amplasarea sistemelor publicitare se Se pot realiza soluții de captare și
Piatra concasată este recomandată Mobilier exterior -carpen (CARPINUS BETULUS) va face astfel încât să se respecte refolosire a apelor pluviale.
dacă este folosită ponderat. Mobilierul exterior se recomandă a fi -LYGUSTRUM Legea nr. 1 85/201 3 privind amplasarea Amplasarea panourilor
realizat din materiale naturale locale -mur (RUBUS FRUCTICOSUS) și autorizarea mijloacelor de publicitate, fotovoltaice/solare se va face astfel
(lemn, piatră, nuiele, lut) astfel încât să -zmeur (RUBUS IDAEUS) cu modificările ulterioare, sau a încât să nu impieteze asupra imaginii de
se integreze și să dea valoare -măceș (ROSA CANINA) Regulamentelor aprobate la nivelul ansamblu a construcției și a peisajului
amenajărilor exterioare. Se va evita utilizarea speciilor Consiliilor Locale cu privire la înconjurător (vezi cap. 5.1 Acoperișul).
Sunt interzise folosirea materialelor organizarea, autorizarea și amplasarea
neadecvate: inox, plastic.
importate, care nu sunt caracteristice
mijloacelor de publicitate.
Consolidarea terenului
zonelor de deal și munte din
Nu se vor realiza placări cu piatră Maramureș. Se va evita poluarea luminoasă. În situațiile în care este necesară,
spartă sau cu elemente de lemn care să Se va conserva biodiversitatea Se vor folosi sisteme cu lumină consolidarea terenului se va face cu
dea un aspect „rustic”. Conceptul de (inclusiv păstrarea lângă construcții a reflectată (NU tip panou reflectorizant). metode simple și cu materiale naturale.
„rustic” este diferit de conceptul de speciilor de păsări și animale care Dimensiunile se vor alege in funcție de
„tradițional”. asigură echilibrul ecosistemului: proporțiile clădirii/clădirilor, dar nu vor
1 Vegetaţie rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii etc.), depăși lățimea de o travee.
prin folosirea plantelor autohtone Sistemele publicitare vor fi amplasate
Pentru ornamentarea incintelor se în registrul parterului (NU la înălțimi mai
recomandă folosirea plantelor specifice zonei și a practicilor agricole
AȘA DA: alei carosabile din pietriş tradiționale. mari).
(piatră concasată) - soluție acceptată
autohtone, caracteristice pentru zonele Amplasarea panourilor obligatorii de
Spațiile libere vizibile din circulațiile
cu condiţia să nu se întindă pe
de deal și munte:
publice se vor trata ca grădini edificare a investițiilor se va prezenta 3
suprafeţe mari; este o soluţie non-
-carpen (CARPINUS BETULUS) comisiei de la faza S.F. si se va alege
-salba moale (EUONYMUS decorative și livezi, plantate cu specii
agresivă pentru mediu. endemice. Nu se vor planta specii astfel incât sa nu obtureze imaginea de AȘA DA: consolidarea terenului cu
EUROPAEA) ansamblu a investiției. împletituri de nuiele.
5.8 ANEXELE Adaptarea la terenuri puternic
denivelate generează uneori un nivel
vechilor locuințe monocelulare. În
trecut găbănașul era locul de
PĂTULELE (COŞĂRCILE sau
COŞTEIELE) pentru păstrarea
În funcție de mărimea proprietății și de
resursele, sau de nevoile propietarilor,
GOSPODĂREȘTI suplimentar, parţial. În funcţie de depozitare a obiectelor valoroase - de porumbului sunt construcţii ridicate de gospodăriile mai cuprind construcții
profilul gospodăriei şi necesităţile de la articole de vestimentație, textile și la sol, în forma unor trunchiuri de legate de activități diverse: ateliere
5.8.1 Specificul local adăpostire, această anexă poate până la alimente. Azi este folosit cel piramidă cu baza mică în jos şi cu pentru meșteșuguri casnice, remize,
ŞURA CU GRAJD este a doua depăşi dimensiunile şi anvergura casei. mai adesea ca și bucătărie de vară. acoperiş în patru ape. șoproane, magazii, etc.
construcţie, ca importanţă, din GĂBĂNAȘUL (cămara) Pot fi realizate din nuiele sau din șipci
componenţa gospodăriei. Spaţiile sale
FÂNARUL (ŞOPRUL) are o rezolvare
aparte, specifică Maramureşului: un de lemn; acoperișul are 4 ape și este Recomandări
Se va urmări păstrarea anexelor
44
se desfăşoară liniar şi sunt închise cadru pătrat la bază şi patru stâlpi învelit cu draniță.
într-un volum rectangular, compact, în solizi la colţuri, care susţin un acoperiş gospodărești pe parcele, reabilitarea și
forma unui paralelipiped alungit. piramidal mobil (acesta este ridicat sau integrarea lor în circuitul funcțional al
Acoperişul elansat, în patru ape, este coborât în funcţie de cantitatea de fân gospodăriei moderne.
rezolvat la fel cu cel al casei. depozitată). În multe situații casa tradițională a
fost demolată ca să facă loc unei casei
noi, dar anexele gospodărești au fost
păstrate deoarece servesc foarte bine
3 ca spații de depozitare, urmând a fi
demolate într-o etapă ulterioară.
Găbănașul, construit ca o căsuță în Este recomandabil ca autoritățile
miniatură cu prispa ce mimează locate să profite de această situație
1 imaginea casei. pentru a salva cât mai multe anexe
Găbănașul este o casă în miniatură, gospodărești prin regulemente locale și
Șură nouă, construită cu materiale conformat aidoma ei: un volum simplu, prin susținerea financiară a
tradiționale. Deși volumul este rectangular, așezat pe un soclu mic și proprietarilor.
supradimensionat față de șurile protejat de un acoperiș înalt, în patru
tradiționale, imaginea de ansamblu se
Se vor respecta principiile privind
ape. Poate fi asociat cu imaginea AMENAJAREA CONSTRUCȚIILOR
integrează bine în peisajul consturit.
6 EXISTENTE prezentate în capitolul 4.
Pentru anexele gospodărești noi se
vor respecta ELEMENTELE DE
Coșar realizat din șipci de lemn. CONSTRUCȚIE expuse pe larg în
4 capitolul 5.

Fânarul telescopic.
COTEŢELE PENTRU ANIMALE MICI
ŞI PĂSĂRI sunt construcţii modeste,
asociate uneori cu şoproane pentru
depozitarea lemnului de foc -
COLEȘNA.

5
2 7
Coleșna construită în imediata
Șură cu grajd tradițională, păstrată în condiții bune, folosită pentru depozitare și ca Propunere de conversie a unei șuri tradiționale în spații de primire turistice.
vecinătate a Șurii.
adăpost pentru uneltele agricole. Proiect realizat de fundația Pro Patrimonio în cadrul proiectului ProȘura.
6. PERFORMANŢA 6.2 Modernizarea
ENERGETICĂ sistemelor de încălzire
Recomandări În prezent multe case construite în
Prevederile privesc materialele de mediul rural au instalaţii de încălzire cu
construcție, conformația acestora, combustibil solid: sisteme tradiționale
soluțiile tehnice și compatibilitatea (sobe tradiționale, sobe ceramice,
dintre materialele de alcătuire. şeminee, etc) sau moderne (cazane pe
Acolo unde este posibil, se
recomandă apelarea la tehnici
traditionale și la meșteri populari.
combustibil solid, focare pe lemn cu kit
încălzire, etc).
Oricare ar fi sistemul de încălzire ales,
45
Recomandările sunt comune tuturor se recomandă ca în cazul reabilitării
categoriilor de construcţii. unei case tradiționale, cel puțin într-una
din camere să fie construită o vatră
tradițională.
6.1 Surse de energie
Energia termică poate fi produsă în
diferite moduri: prin transformări care
folosesc surse neregenerabile şi care
au cel mai ridicat impact asupra
mediului sau prin transformări care
folosesc surse regenerabile şi care au 1
un impact scăzut sau neglijabil.
Sursele de energie pot fi:
- neregenerabile – gaz metan, energie
electrică produsă de centrale
termolectrice, combustibili fosili, lemn
sau derivate din lemn;
- regenerabile - energia eoliană,
energia apei, energia hidraulică, - cele mai “ieftine” surse de energie
energia mareelor, energia geotermică, costul producerii 1MW energie termică.
sunt energia electrică utilizată prin Informaţii preluate din Programul pentru
energie derivată din biomasă: biodiesel, funcţionarea pompei de caldură sol- AȘA DA: vatra tradițională;
bioetanol, biogaz. Protecţia Peisajului Construit 2009,
aer, lemnul, biomasa, gazul natural, Capitolul „Instalaţii termice” intocmit de Atâta timp cât lemnul de foc există în
În tabelul alăturat este prezentat combustibilul lichid şi peleţii. cantităţi mari şi poate fi găsit la un preţ
costul producerii 1 MW de energie ing. Istvan Madacsy
convenabil, localnicii îl vor prefera.
termică prin utilizarea diferiţilor Analiza surselor de energie din punct Pentru modernizarea instalaţiilor de
combustibili neregenerabili (gaz metan, de vedere al poluării mediului încălzire într-o casă tradițională
lemn, peleţi, combustibil lichid, GPL, înconjurător ne prezintă următorul reabilitată și obținerea unui confort
kerosen, cărbuni) şi regenerabili clasament: contemporan se recomandă
(energie electrică, biomasă). următoarele sisteme, bazate pe
1 . energie electrică – cel mai puţin
Analizând acest tabel se observă poluantă funcționarea cu combustibil solid:
următoarele: 2. energie solară Varianta 1 :
- cea mai “scumpă“ sursă de energie 3. lemn 1 .1 Instalaţie de încălzire cu corpuri
este energia electrică utilizată în 4. biomasă statice cu funcţionare pe apă caldă
cazanele şi radiatoarele electrice, 5. GPL preparată într-un cazan pe combustibil
precum şi în pompele de căldură aer- 6. gaz natural solid montat în şura casei;
apă, urmată îndeaproape de kerosen şi 7. kerosen – cel mai poluant 1 .2 Instalaţie de preparare apă caldă
GPL de consum local într-un boiler electric
montat în bucătăria casei.
Varianta 2: suprafața ocupată de panourile solare
2.1 Instalaţie de încălzire cu aer cald și extremitățile acoperișului (streașină,
preparat în şemineu sau într-o baterie coamă) vor avea cel puțin lățimea
de tratare a aerului cu detentă directă; panourilor solare (vezi cap. 5.1
2.2 Instalaţie de preparare apă caldă Acoperișul).
de consum local într-un boiler electric
montat în bucătăria casei. 6.4 Eficiența termică
(sisteme și materiale de
46 1
izolare)
Se vor folosi materiale naturale
regenerabile, în alcătuiri constructive
care să respecte normativele și
prevederile în vigoare referitoare la
izolarea termică, protecția la foc etc.
Pentru termoizolare, se vor folosi
sisteme de termoizolare ecologice, pe
cât posibil cu materiale provenite din
mediul local (lână, cânepă, paie,
rumeguș). Există pe piață suficienți
3 producători de tencuieli termoizolante
pe bază de materiale naturale.
2 AȘA DA: se va acorda atenţie intergrării captatorilor solari în arhitectura locală:
AȘA DA: șemineu modern într-o casă - în planul acoperişului;
nouă, construită în stil tradițional. - montaj pe verticală, dacă partea supraînălțată a soclului are
asociația Casa Maramureșană orientare bună;
- pe teren, dacă acesta este în pantă;
Aceste sisteme alternative trebuie - pe acoperişul construcţiilor anexă.
încadrate în specificul local sau
camuflate cu ajutorul unor elemente Se interzice folosirea sistemelor de C. REGULI
tradiționale specifice și prin modul lor captare a energiei solare, amplasate pe ARHITECTURALE
de funcționare nu trebuie să afecteze acoperișul clădirilor principale. Se vor GENERALE 4
vecinătățile. căuta soluții de amplasare a acestora pentru construcţii amplasate în zona
Dimensionarea, punerea în operă și pe construcțiile anexelor gospodărești, intravilanului extinsă prin actualele AȘA DA: termoizolatii de celuloză;
AȘA DA: schema sistemului de funcționarea lor trebuie să respecte P.U.G., şi pentru satele atipice pentru
încălzire cu aer cald; normativele și prevederile tehnice în într-o poziție discretă (vezi cap. 5.1
Acoperișul). Ţara Maramureşului, cu respectarea
vigoare la data întocmirii proiectului şi a
6.3 Sistemele alternative exexecuției lucrărilor de construire. B. REGULI
zonificării din P.U.G., aplicabile pentru:
- Construcții noi cu gabarit mic (max.
Se recomandă folosirea energiilor Pentru folosirea sistemelor de captare ARHITECTURALE 1 20 mp)
alternative: a energiei solare se vor respecta PERMISIVE - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20
- Panouri solare și panouri fotovoltaice; următoarele principii: pentru construcţii amplasate în VATRA – 250 mp)
- Pompele de căldură (în variantele aer- SATULUI (vechiul intravilan), aplicabile - Construcții noi cu gabarit mare,
apă, sol-apă, apă-apă, în funcție de A. REGULI ARHITECTURALE pentru: realizate sub formă de ansamblu
caracteristicile terenului); STRICTE - Construcții noi cu gabarit mic (max. pavilionar, sau monovolum descompus 5
- Cazane cu combustibil solid pentru construcţii amplasate în 1 20 mp) (peste 250 mp)
regenerabil (biomasă și/sau combustibil ZONELE DE PROTECŢIE, aplicabile - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 - Construcții noi cu gabarit mare, AȘA DA: termoizolații de lână:
rezultat în urma reciclării); pentru: – 250 mp) monovolum (peste 250 mp) darac funcțional.
- Eoliene la scară redusă, cu condiția să - Construcții noi cu gabarit mic (max. - Construcții noi cu gabarit mare,
nu afecteze peisajul. În această realizate sub formă de ansamblu Sistemele de captare a energiei solare Nu se va folosi termoizolarea cu
1 20 mp) pavilionar, sau monovolum descompus vor fi amplasate compact, în formație polistiren (vezi capitolul 5.2. Pereţii).
privință, este necesară întocmirea unui - Construcții noi cu gabarit mediu (1 20 –
studiu de amplasare. (peste 250 mp) rectangulară. Distanțele dintre
250 mp)
7. SPAŢIUL Biserica este clădirea dominantă a Crâşme şi hanuri au început să apară instalate pe cursul râului, de obicei la

PUBLIC satului. De cele mai multe ori a fost


ridicată pe un deal cu vizibilitate bună
spre împrejurimi. Biserica joacă mai
pe principalele drumuri abia la mijlocul
secolului al 1 8-lea, atunci când
vremurile au devenit mai paşnice şi mai
marginea satului, din cauza zgomotului
continuu produs de apă, de frecarea
pietrelor de moară sau de zgomotul
NU
7.1 Specificul local multe roluri în viața satului: este locul
unde au loc ritualurile pentru cele mai
prospere şi circulaţia a devenit
constantă, într-un climat de relativă
făcut de piuă. Tot pe malul râului erau
construite şi pălinciile unde se „fierbea”
importante evenimente din viața siguranţă. ţuica.
Nucleul tradițional al satului are 3 oamenilor (botez, nuntă, înmormântare, Şcoala era organizată în apropierea
componente: comemorări), este loc pentru rugăciune bisericii, de obicei în casa preotului care
- centrul satului cu gospodării construite
de-a lungul drumului ce însoțeşte valea
care reprezintă coloana vertebrală a
şi reculegere, cimitir, dar şi locul unde
bătrânii satului se întâlnesc pentru a lua
decizii importante pentru comunitate.
îi învăţa pe copii să scrie şi să citească.
Momentele de relaxare şi de
socializare aveau loc în gospodăriile
6
7
47
satului, cu extensii mai puțin dense pe Din turnul bisericii erau observate sătenilor: dansul la şură a rămas până
afluenţi, împrăştiate până la liziera AȘA NU: lipsa trotuarului;
împrejurimile şi erau emise semnalele ziua de azi unul dintre cele mai
pădurii; de pericol prin dangătul clopotelor. În îndrăgite obiceiuri folclorice.
- zona neconstruită, formată terenuri biserică erau păstrate cărțile sacre, Deasemenea "șezătorile" erau uneori ZONA 1 - REGULI
agricole, unde localnicii cultivă cereale documentele importante ale satului, urmate de petrecere şi dans. ARHITECTURALE STRICTE
şi legume; manuscrise, steaguri de luptă și icoane Micile bănci de la poarta au fost şi mai Se interzice asfaltarea uliţelor, stratul
- păşunile destinate creşterii animalelor valoroase. sunt şi în ziua de azi, locuri de întâlnire finit va fi macadam, pentru care se vor
(stâne), pădurile. şi comunicare, utilizate în special în asigura lucrări periodice de întreţinere.
Spațiile publice săteşti în Ţara zilele de sărbătoare.
Maramureşuui s-au limitat la reţeaua de
drumuri care a asigurat accesul la
gospodării, legătura cu terenurile
agricole şi cu exteriorul satului. Piețele
centrale tipice ale altor regiuni lipsesc,
singurele spații care sunt accesibile vâltoare;
tuturor fiind cele din jurul bisericii.
Delimitările tradiţionale pentru aceste 2 Stâna nu face parte din profilul
căi de circulaţie sunt gardurile din lemn caracteristic al satelor din Ţara
sau nuiele, cu acoperis de protecţie. Maramureşului, dar este un element 8
Intrările în curţi sunt marcate prin porți
uliță cu biserica în fundal; 4 care este prezent în viața oamenilor,
monumentale de acces, care conferă Pe marginea drumului erau amplasate care leagă satul cu culmile înalte din AȘA DA: uliță cu macadam;
troiţe care marcau anumite evenimente băncuță și gard; jur, în timpul verii.
unicitate spațiului public
maramureșean. petrecute în acel loc, răscrucea
drumurilor sau sursa de apă (fântâna). 7.2 Propuneri de NU
amenajare a spaţiului
public
Spaţiul public rural va fi amenajat cu
tehnologii și materiale locale simple,
5 tradiționale.
7.2.1 Strada
1 băncuţa este amplasată în poarta Astăzi, în majoritatea satelor strada 9
monumentală de factură nouă, principală a devenit șosea, lăsând puțin
supradimensionată; spațiu circulației pietonale. În unele AȘA NU: se vor evita rigolele din beton;
uliță asfaltată, ce păstrează imaginea Alte elemente specifice satelor Ţării localităţi au început să fie asfaltate şi
caracteristică a acoperișurilor, porților, 3 Maramureşului, ce au o utilizare publică străzile secundare (uliţele), ceea ce
gardurilor și vegetatia ce le însoțește; sunt sistemele hidraulice controlate de modifică caracterul peisajului construit
troița apă: moara, piua şi vâltoarea care erau maramureşan.
ZONA 2 - REGULI
ARHITECTURALE PERMISIVE
şi
ZONA 3 - REGULI
ARHITECTURALE
GENERALE 6
Nu este recomandată asfaltarea 12
uliţelor, dar dacă acest lucru este 3 AȘA DA: podeţ tradiţional pentru acces AȘA DA: loc de joaca pentru copii

48 necesar, se va face cu grijă, evitând pietonal; confecționat pe plan local, din materiale
lărgirea carosabilului în defavoarea AȘA DA: bună vecinătate între drum,
zona verde și râul cu podețele sale; naturale;
totuarelor şi a zonelor verzi. 9
Se vor căuta soluţii de amenajare a
pistelor pentru biciclişti.
Este important ca aceste zone sa fie
tratate într-o manieră peisageră și să se AȘA DA: amenajare corectă a treptelor NU
Acestea vor fi continue, de la sat la sat, amenajze accese directe la cursul de în cadrul unei alei pietonale;
pentru a oferi posibilitatea deplasării cu
bicicleta atât pentru localnici cât şi
apă prin diferite poteci cu trepte de
piatră urmate de podețe pietonale de
7
NU
pentru turişti. lemn. Malurile se recomandă a fi
păstrate cât mai natural, cu vegetaţie
specifică și piatră de râu, fără AȘA NU: pod beton.
regularizări masive cu ziduri din beton.
13
Pentru podurile acoperite, se vor
respecta principiile prezentate în AȘA NU: loc de joacă pentru copii,
capitolul 5.1 Acoperişul. amenajat cu elemente din plastic,
colorate agresiv;

1
AȘA DA: pista amenajată pentru 4 NU 8
bicicliști; 10
AȘA DA: curs de apă, în stare naturală;
Se interzice plantarea de vegetație AȘA NU: podul este construit corect, din AȘA DA: foișor construit cu limbajul 14
străină locului (spre exemplu tuia). Vezi lemn, dar pentru acoperiş s-au folosit arhitectural al unui fânar telescopic; AȘA DA: coș de gunoi realizat prin
cap 5.7 Amenajări exterioare - placi ondulate transparente din material Este acceptată concepţia obiectelor conversia unui coș de nuiele;
Vegetația. poliester. de mobilier pentru spaţiile publice de o
7.2.3 Podeţe 7.2.4 Parcuri factură modernă, minimalistă, dar
folosind materiale locale.
Se recomandă realizarea podeţelor în În ultimii ani a apărut dorinţa realizării
stil tradiţional, din lemn. de parcuri sau zone de joacă pentru

2
NU Pentru ZONA 1 - REGULI
ARHITECTURALE STRICTE această
copii în satele maramureşene.
Se recomandă plantarea de specii de
recomandare este o obligaţie. arbori cu specific local (vezi cap. 5.7 ...)
Pentru locurile de joacă pentru copii şi
AȘA NU: lipsa pistei de bicicliști; pentru mobilerul specific se vor folosi
7.2.2 Cursul apelor materiale simple, confecţionate local
(nu cumpărate), vopsite în culori 11
Există sate în care cursul apelor se naturale. 15
apropie de strada principală. Aceste Mobilierul va fi proiectat folosind AȘA DA: panou informativ realizat cu
zone sunt foarte preţioase din punct de AȘA DA: stație de autobuz modernă,
5 elemente din limbajul arhitectural construită din materiale naturale, care elemente de limbaj arhitectural
vedere peisager şi oferă un potențial tradiţional şi va fi realizat din materiale tradițional (coșarul pentru porumb).
deosebit spaților publice. se integrează foarte bine în peisajul
AȘA DA: pod de lemn realizat în stil locale, cu forţă de muncă locală. rural. arh. Kollo Miklos arh. Laura Zaharia
tradiţional;
ANEXA 1 vecinătate a investiției. Identificați locul
investiției pe aceste documente. ANEXA 2 ale noii construcţii (Legea 350/2001 ). 99 Normativ de siguranţă la foc a
construcţiilor). În sensul prezentului
Studiu de amplasare și - O desfășurată stradală însoțită de plan Construcţii anexe: construcţii distincte, regulament, se consideră mansarde
încadrare în imaginea de situație extins, în care să apară de o Glosar de termeni de regulă având dimensiuni reduse şi acele spaţii care respectă următoarele
parte și de alta a parcelei investiției un singur nivel suprateran, care condiţii suplimentare:
așezării (imagine frontul la stradă a cel puțin trei parcele. Coeficient de utilizare a terenului
(CUT): raportul dintre suprafaţa deservesc funcţia de locuire. Din - podul construcţiei va forma un unghi
generală din punct de Identificați limitele parcelei investiției,
atât în plan cât și pe desfășurată; cotați construită desfăşurată (suprafaţa categoria construcţiilor anexe fac
parte: garaje individuale, depozite
maxim de 60 grade cu planul orizontal;
- podul construcţiei nu va depăşi, în
belvedere, silueta amplasarea construcției față de limitele desfăşurată a tuturor planşeelor) şi pentru unelte de grădinărit, şoproane, proiecţie orizontală, conturul exterior al
așezării, desfășurate
stradale)
laterale și construcțiile învecinate.
- Un profil stradal transversal, în care să
apară construcțiile la stradă de pe
suprafaţa parcelei.
Nu se iau în calculul suprafeţei
construite desfăşurate: suprafaţa
terase acoperite, foişoare, pergole,
bucătării de vară. Realizarea
construcţiilor anexe se autorizează în
ultimului nivel plin (inclusiv balcoane
sau cursive) cu mai mult de 1 m. La
calculul coeficientului de utilizare a
49
parcele, secțiunea drumului și subsolurilor cu înălţimea liberă de până aceleaşi condiţii în care se autorizează terenului, mansarda va contribui cu cel
amenajările acestuia, secțiune la 1 ,80 m, suprafaţa subsolurilor cu corpurile principale de clădire. mult 60 % din suprafaţa desfăşurată a
În vederea obținerii avizului Comisiei destinaţie strictă pentru gararea
pe „încadrarea în specificul local”, caracteristică prin construcția investiției. autovehiculelor, spaţiile tehnice sau ultimului nivel plin.
solicitanții vor depune la secretariatul Identificați limitele parcelei investiției, spaţiile destinate protecţiei civile, Demisol (prescurtat: D): nivel construit
filialei OAR NORD VEST - Baia Mare, cotați amplasarea construcției față de suprafaţa balcoanelor, a logiilor, al clădirii, având pardoseala situată sub Parcela: suprafaţa de teren ale cărei
strada Minerilor nr. 1 1 - un dosar privind aliniament și construcțiile învecinate, teraselor deschise şi neacoperite, a nivelul terenului (carosabilului) limite sunt sau nu materializate pe
evaluarea impactului pe care l-ar avea cotați sectiunea la o scară adecvată, teraselor şi a copertinelor necirculabile, înconjurător cu maximum jumătate din teren, proprietatea unuia sau mai multor
noile construcții în silueta și imaginea astfel încât investiția să poată fi precum şi a podurilor neamenajabile, înălţimea liberă a acestuia şi prevăzut proprietari, aparţinând domeniului
generală a zonei rurale. comparată cu restul construcțiilor aleile de acces pietonal/carosabil din cu ferestre în pereţii de închidere public sau privat, şi care are un număr
Dosarul va conține planșe la o scară descrise. incintă, scările exterioare, trotuarele de perimetrală. Demisolul se consideră cadastral ce se înscrie în registrul de
adecvată prezentării și următoarele - Două cadre în perspectivă de la nivelul protecţie (Legea 350/2001 ). nivel suprateran al construcţiei. Atunci publicitate funciară. Împreună cu
documente: ochiului în susul și în josul străzii cu Procent de ocupare a terenului (POT): când pardoseala este situată sub nivelul construcţiile sau amenajările executate
- Documentație fotografică generală clădirea studiată. Evidențiați modul în raportul dintre suprafaţa construită terenului (carosabilului) înconjurător cu pe suprafaţa sa, parcela reprezintă un
privind zona în care se va desfășura care ați integrat clădirea în fondul (amprenta la sol a clădirii) şi suprafaţa mai mult de jumătate din înălţimea bun imobil (G.M – 007 – 2000).
investiția, în care să apară, din puncte construit vecin și în peisaj. parcelei. liberă, se consideră subsol şi se include
de belvedere cunoscute la nivel local, Suprafaţa construită este suprafaţa în numărul de niveluri subterane ale Pazie: Scândură (ornamentală)
modul de așezare în relief a localității, construită la nivelul solului, cu excepţia construcţiei (P1 1 8-99 Normativ de așezată vertical la capătul din afară al
principalele repere și limitele localității teraselor descoperite ale parterului, siguranţă la foc a construcţiilor). căpriorilor unui acoperiș cu streașină,
(în cazul localităților neîncadrate sau care depăşesc planul faţadei, al pentru a ascunde capetele acestora.
fără repere înalte, folosiți vederi platformelor, al scărilor de acces. Echiparea edilitară: ansamblul format
panoramice din afara localității). Proiecţia la sol a balcoanelor a căror din construcţii, instalaţii şi amenajări, Planuri urbanistice, conform Legii
Identificați locul investiției pe aceste cotă de nivel este sub 3,00 m de la care asigură în teritoriul localităţilor 350/2001 (actualizată)
documente. nivelul solului amenajat şi a logiilor funcţionarea permanentă a tuturor Documentaţiile de urbanism sunt
- Documentație fotografică din care să închise ale etajelor se include în construcţiilor şi amenajărilor, indiferent rezultatul unui proces de planificare
rezulte elementele de tradiție locală suprafaţa construită. (Legea 350/2001 ) de poziţia acestora faţă de sursele de urbană referitoare la un teritoriu
preluate în arhitectura construcției Excepţii de calcul ale indicatorilor apă, energie, trasee majore de determinat, prin care se analizează
propuse. urbanistici POT şi CUT: transport rutier, feroviar, aerian sau situaţia existentă şi se stabilesc
- Două siluete caracteristice ale - dacă o construcţie nouă este edificată naval, cu respectarea protecţiei obiectivele, acţiunile, procesele şi
localității prezentate la o scară adecvată pe un teren care conţine o clădire care mediului ambiant (G.M – 007 – 2000). măsurile de amenajare şi de dezvoltare
prezentării. Identificați locul investiției nu este destinată demolării, indicatorii durabilă a localităţilor.
pe aceste siluete. urbanistici (POT şi CUT) se calculează Glasvand: Perete interior alcătuit din
- Ortofotoplan sau vedere de sus a adăugându-se suprafaţa planşeelor panouri de sticlă montate pe un cadru Plan Urbanistic General (PUG)
localității de tip Google Earth, cu existente la cele ale construcţiilor noi; de lemn sau de metal; ușă pliantă, cu Planul urbanistic general are atât
marcarea punctelor de unde s-a făcut -dacă o construcţie este edificată pe o geamuri, care separă două încăperi. caracter director şi strategic, cât şi
documentarea fotografică și siluetele parte de teren dezmembrată dintr-un caracter de reglementare şi reprezintă
descrise mai sus. Identificați locul teren deja construit, indicii urbanistici se Mansardă (prescurtat: M): spaţiu principalul instrument de planificare
investiției pe acestă planșă. calculează în raport cu ansamblul funcţional amenajat integral în volumul operaţională, constituind baza legală
- Documentație fotografică la nivelul terenului iniţial, adăugându-se podului construcţiei. Se include în pentru realizarea programelor şi
ochiului sau din repere în imediata suprafaţa planşeelor existente la cele numărul de niveluri supraterane. (P1 1 8- acţiunilor de dezvoltare.
Planul urbanistic general cuprinde g) delimitarea zonelor în care se Regulament de Urbanism RLU
reglementări pe termen scurt, la nivelul preconizează operaţiuni urbanistice de Regulamentul local de urbanism pentru
întregii unităţi administrativ-teritoriale de regenerare urbană. întreaga unitate administrativ -
bază, cu privire la: teritorială, aferent Planului urbanistic
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului Plan Urbanistic Zonal (PUZ) general, sau pentru o parte a acesteia,
intravilan în relaţie cu teritoriul Planul urbanistic zonal este aferent Planului urbanistic zonal,
administrativ al localităţii; instrumentul de planificare urbană de cuprinde şi detaliază prevederile
b) stabilirea modului de utilizare a reglementare specifică, prin care se referitoare la modul concret de utilizare
terenurilor din intravilan; coordonează dezvoltarea urbanistică a terenurilor, precum şi de amplasare,
50 c) zonificarea funcţională în corelaţie cu
organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de
integrată a unor zone din localitate,
caracterizate printr-un grad ridicat de
complexitate sau printr-o dinamică
dimensionare şi realizare a volumelor
construite, amenajărilor şi plantaţiilor,
materiale şi culori, pe zone, în
servituţi publice; urbană accentuată. conformitate cu caracteristicile
e) modernizarea şi dezvoltarea Planul urbanistic zonal asigură arhitectural - urbanistice ale acestora,
infrastructurii tehnico-edilitare; corelarea programelor de dezvoltare stabilite în baza unui studiu de
f) zonele care au instituite un regim urbană integrată a zonei cu Planul specialitate. După aprobare Planul
special de protecţie prevăzut în urbanistic general. urbanistic general, Planul urbanistic
legislaţia în vigoare; Planul urbanistic zonal cuprinde zonal şi Planul urbanistic de detaliu
g) formele de proprietate şi circulaţia reglementări asupra zonei referitoare la: împreună cu regulamentele locale de
juridică a terenurilor; a) organizarea reţelei stradale; urbanism aferente sunt opozabile în
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi b) organizarea arhitectural-urbanistică justiţie.
conformare a volumelor construite, în funcţie de caracteristicile structurii
amenajate şi plantate; urbane; Suprafaţa construită (Sc) (amprenta la
i) zonele de risc natural delimitate şi c) modul de utilizare a terenurilor; sol a clădirii): suprafaţa construită la
declarate astfel, conform legii, precum d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; nivelul solului,cu excepţia teraselor
şi la măsurile specifice privind e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor; descoperite ale parterului, care
prevenirea şi atenuarea riscurilor, f) protejarea monumentelor istorice şi depăşesc planul faţadei, al platformelor,
utilizarea terenurilor şi realizarea servituţi în zonele de protecţie ale al scărilor de acces. Proiecţia la sol a
construcţiilor în aceste zone; acestora. balcoanelor a căror cotă de nivel este
j) zone de risc datorate unor depozitări sub 3,00m de la nivelul solului amenajat
istorice de deşeuri. Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) şi a logiilor închise ale etajelor se
Planul urbanistic general cuprinde Planul urbanistic de detaliu are include în suprafaţa construită (Legea
prevederi pe termen mediu şi lung cu caracter de reglementare specifică 350/2001 ).
privire la: pentru o parcelă în relaţie cu parcelele
a) evoluţia în perspectivă a localităţii; învecinate.
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în Planul urbanistic de detaliu este
teritoriu; instrumentul de proiectare urbană care
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi detaliază cel puţin:
de echipare prevăzute în planurile de a) modul specific de construire în raport
amenajare a teritoriului naţional, zonal cu funcţionarea zonei şi cu identitatea
şi judeţean; arhitecturală a acesteia, în baza unui
d) zonele de risc natural delimitate şi studiu de specialitate;
declarate conform legii, precum şi la b) retragerile faţă de limitele laterale şi
măsurile specifice privind prevenirea şi posterioare ale parcelei;
atenuarea riscurilor, utilizarea c) procentul de ocupare a terenului şi
terenurilor şi realizarea construcţiilor în modul de ocupare a terenului;
aceste zone; d) accesele auto şi pietonale;
e) lista principalelor proiecte de e) conformarea arhitectural -
dezvoltare şi restructurare; volumetrică;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu f) conformarea spaţiilor publice.
interdicţie de construire;
Anexa 3
Legislație
Planurile Urbanistice Generale ale Unităților Administrativ-Teritoriale aprobate, în vigoare;
Planurile de Amenajare ale Teritoriilor Judetene și Zonale aprobate, în vigoare;
Legea nr.1 0/1 995 privind calitatea în construcții, republicată și actualizată;
Legea 50/1 991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările ulterioare;
Legea nr.1 1 4/1 995 Legea locuinței, cu modificările ulterioare;
Legea nr.1 53/201 1 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările ulterioare;
Regulamentul (UE) nr.305/201 1 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 201 1 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei
51
89/1 06/CEE;
Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții, republicată, cu modificările ulterioare;
Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinței nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1 991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 766/1 997 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții, modificată și completată;
Ordinul Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului nr.1 889/2004 pentru aprobarea Procedurii de agrement tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții și Procedurii privind avizarea
agrementelor tehnice;
Reglementări tehnice privind documentațiile de urbanism (sursa: http://www.mdrap.ro/constructii/reglementari-tehnice):
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de învelitori;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de izolații;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de tencuieli, placaje și tapete;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de pardoseli, plite, scafe, elemente de scări;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice, de apă și canalizare, termice, condiționare a aerului, gaze;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea clădirilor de locuit și social-culturale;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor industriale, agro-zootehnice și de irigații;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor hidrotehnice, amenajărilor și regularizărilor de râuri;
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea organizării lucrărilor de construcții-montaj;
Reglementări tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții-montaj;
Reglementări tehnice privind lucrările de reparații, întreținere și postutilizare a construcțiilor;
Reglementări tehnice privind performanța energetică a clădirilor;
Reglementări tehnice privind securitatea la incendiu;
Hotărârea Guvernului nr.226/201 5, privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Argricol pentru Dezvoltare Rurală și de la
bugetul de stat, cu modificările ulterioare;
Ordinul 961 /201 6 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de evaluare, soluționarea contestațiilor, selecție și contractare pentru
proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurala 2007-201 3 pentru care s-a dispus evaluarea și/sau contractarea prin hotărâri judecătorești definitive care pot fi finanțate de la bugetul de
stat, cu modificările ulterioare;
Ordinul 763/201 5 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de
Dezvoltare Rurala 201 4-2020, cu modificările ulterioare;
Ordinul 1 731 /201 5 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și
dezvoltarea activităților economice neagricole”;
Ordinul 21 1 2/201 5 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea investițiilor asociate conservării patrimoniului și pentru menținerea
tradițiilor și moștenirii spirituale”, cu modificările ulterioare;
Ordinul 847/201 6 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a procesului de evaluare, verificare, soluționare a contestaţiilor și selecție pentru proiectele aferente sub-măsurii 9.1 . „Înființarea
grupurilor de producători în sectorul agricol” și 9.1 a. „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 201 4-2020;
Ordinul 295/201 6 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind aprobarea Ghidului solicitantului pentru participarea la Selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală;
REGULAMENTUL (UE) NR. 1 305/201 3 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 1 7 decembrie 201 3 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1 698/2005 al Consiliului;
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 808/201 4 AL COMISIEI din 1 7 iulie 201 4 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1 305/201 3 al Parlamentului European și al Consiliului
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 26.5.201 5 de aprobare a programului de dezvoltare rurală al României pentru sprijin din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală CCI.
Bibliografie
- Ștef Dorin, ”Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș /Localități din județul Maramureș”,
https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_etimologic_al_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99_/Localit%C4%83%C8%9Bi_din_jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99;
- Natura 2000 Maramureș, ”Strategia WWF pentru dezvoltarea Sistemului Județean de Arii Protejate”,
http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/strategia_de_dezvoltare__al_patrimoniului_natural_protejat_natura2000_maramures.pdf;
- Consiliul Judeţean Maramureş, ”Studiul privind dezvoltarea economica locală a judetului Maramureș”, http://magic-mm.ro/upload/doc/35-Studiu%20Maramures.pdf;
- Consiliul Judeţean Maramureş, ”Arii protejate”, http://www.cjmaramures.ro/arii-protejate;
- Zaharia Laura, PROGRAMUL PENTRU PROTECȚIA PEISAJULUI CONSTURIT IN MARAMUREȘ - 2009, ”Analiza tipologică și morfologică a locuințelor din localitățile Budești și Sârbi”, arhiva O.A.R. filiala N-V;
52 - Dăncuș Mihai, ”Arhitectura vernaculară și alte valori ale culturii populare în colecțiile Muzeului etnografic al Maramureșului”, Editura Dacia XXI, 201 0;
- Ciocan Janeta și Coman Mirela, ”Lemnulîn cultura populară din zonele etnografice ale județului Maramureș”, Editura Galaxia Gutenberg, 201 6.

Credite
pg. 1 4, imaginea 1 -4 : Google Maps
pg. 1 5, imaginea 1 , 7 : Google Maps
pg. 1 5, imaginea 2, 3 : Camera cu Relevee, Arhiva de relevee a DITACP / UAUIM, http://relevee.uauim.ro/
pg. 1 6, imaginea 1 , 2 : Camera cu Relevee, Arhiva de relevee a DITACP / UAUIM, http://relevee.uauim.ro/
pg. 1 6, imaginea 3 : Horia Berindei
pg. 1 6, imaginea 4 : Google Maps
pg. 1 7, imaginea 1 : Camera cu Relevee, Arhiva de relevee a DITACP / UAUIM, http://relevee.uauim.ro/
pg. 1 8, imaginea 8-1 2 : Google Maps
pg. 1 9, imaginea 4, 7 : Google Maps
pg. 24, imaginea 1 -8 : Programul de Protecție a Peisajului Construit în Maramureș
pg. 25, imaginea 6 : Programul de Protecție a Peisajului Construit în Maramureș
pg. 25, imaginea 9 : Proiectul Reabilitare Șura Tradițională, O.A.R. filiala Nord Vest
pg. 25, imaginea 7, 1 0 : Maria Enache
pg. 27, imaginea 1 3, 1 4 : Google Maps
pg. 28, imaginea 3 : Mihai Nuță
pg. 32, imaginea 5 : www.eveloarchitecten.nl
pg. 33, imainea 8 : Ana Chiorean
pg. 34, imaginea 7 : Programul de Protecție a Peisajului Construit în Maramureș
pg. 44, imaginea 7 : Proiectul PRO ȘURA, Fundația PRO PATRIMONIO
pg. 45, imaginea 1 : Istvan Madacsy
pg. 46, imaginea 2 : Istvan Madacsy
pg. 46, imaginea 3 : Programul de Protecție a Peisajului Construit în Maramureș
pg. 46, imaginea 5 : Horațiu Răcășan
pg. 46, imaginea 1 1 : Kollo Milos
Imaginile ale căror surse nu au fost indicate aparțin autorului ghidului.

S-ar putea să vă placă și