Adresare de întrebări

Cititorii buni pun întrebări înainte, în timpul și după lectură pentru a înțelege mai bine autorul și
sensul textului.

Pune întrebări despre tine, autor și text:

 Ce încearcă să spună autorul?
 Care este mesajul acestui fragment?
 Ce cred eu despre acest subiect?
 Ce cred că voi învăța din acest text?
 Ce predicții pot face referitor la această lectură?

Determinarea importanței

Care e ideea centrală?

Cititorii buni caută lucruri ce îi ajută să identifice ideile mari/principale și de ce sunt ele
importante.

Uită-te la caracteristicile textului pentru indicii:

 Titluri și rubrici
 Îngroșări
 Imagini și subtitluri
 Grafice și diagrame
 Obiective de capitol și întrebări

Indicii:
 Ideea principală este că...
 Cea mai importantă informație este...
 Până aici am invățat că...
 Autorul spune că...

Ideea e asemănătoare cu...

Inferență

Cum citesc printre rânduri?

Când răspunsurile nu sunt ,,chiar acolo”, cititorii buni trag concluzii bazate pe cunoștințele din
trecut și indiciile din text.

Întreabă-te:
 Mă intreb de ce...
 Mă intreb cum...
 Mă întreb dacă...

Găsește informații din text care ar putea fi indicii pentru răspunsuri și adu-le în legătură cu
cunoștințele tale anterioare pentru posibile răspunsuri.

Crearea de conexiuni

Ce conexiuni fac în timp ce citesc?

Cititorii buni notează fragmente din text care sunt corelate sau le amintesc de:
 Viețile lor, experiențe anterioare sau cunoștințe anterioare
 Alte cărți, articole, filme, melodii sau scrieri
 Evenimente, oameni sau situații

Indicii:
 Aceasta îmi amintește de....
 Aceasta mă face să mă gândesc la...
 Am citit o altă carte care...
 Aceasta este diferită de...
 Îmi amintesc când...
Sintetizare

Cum utilizez ce am citit pentru a-mi crea propriile idei?

Cititorii buni combină informația nouă din lectură cu cunoștințe existente pentru a alcătui noi
idei și interpretări.

Sinteza creează o singură înțelegere dintr-o varietate de surse.

Indicii:
 Compar și pun în contrast ceea ce citesc cu ceea ce știu deja din alte surse.
 Mă gândesc la noi moduri de întrebuințare a acestei informații
 Pot conexiunile pe care le fac peste acest text să mă ajute să creez noi generalizări sau
perspective?
Pentru a-i ajuta pe elevi să-şi sintetizeze ideile, profesorul poate pune întrebări de genul: „Ce
consecinţe implică o afirmaţie ca cea din paragraful de faţă?

Predarea reciprocă - strategie de învățare prin cooperare care presupune citirea în grup a unor
texte informative și exersarea a 4 abilități în vederea înțelegerii textului: rezumare, formulare de
întrebări, clarificare, predicție/ anticipare. Se împarte clasa in grupe de cate 4 membrii. În fiecare
grupă, fiecare va avea sarcini diferite: rezumare, formulare de întrebări, clarificare,
predicție/anticipare. Se citește câte un paragraf și se indeplinesc sarcinile pe rând.

Teatrul cititorilor

Transformarea în lucruri spuse a textului scris, este o modalitate naturală de a promova fluenţa
(elevii exersează cititul fluent fără să-şi dea seama că fac acest lucru).

Când elevii prezintă opera, cereţi-le să stea în picioare sau să se aşeze, cu faţa spre spectatori.
Vor trebui să folosească gesturi pentru a-şi acompania textul. Pot reacţiona la ce au spus alte
personaje prin limbaj corporal.

Cereţi-le să exerseze citirea scenei respective de mai multe ori pentru a identifica aspectele
dramatice pe care vor trebui să le reprezinte—şi pentru a deveni mai fluenţi.
individual. Pentru a face un asemenea jurnal se împarte pagina de lucru în două, trăgând pe
mijloc o linie verticală. În partea stângă li se cere elevilor să noteze o propoziție, un fragment/ un
pasaj din text care i-a impresionat în mod deosebit, pentru că le-a amintit de o experiență
personală sau pentru că nu sunt de acord cu autorul/personajul sau pentru că acel fragment i-a
produs o stare specială. În partea dreaptă elevii trebuie să argumenteze alegerea făcută, să
combată un anumit punct de vedere, să aprobe/dezaprobe un comportament, să analizeze o faptă,
să noteze ce curiozitate le-a stârnit acel pasaj, la ce i-a făcut să se gândească, de ce l-a intriga. 1
Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii (SINELG) este o
modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în
mod activ şi pragmatic un anumit conţinut. Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a
sensului (învăţare, comprehensiune).
Procedeul recăutării este o activitate pe care o pot folosi elevii când citesc în perechi un text
care este mai dificil de înţeles.Unul dintre elevi citeşte primul paragraf cu voce tare. Al doilea
pune o întrebare despre cele aflate din text. Partenerul va răspunde la întrebare. Ambii ar trebui
să cadă de acord asupra corectitudinii răspunsului.
Activitatea dirijată de lectură este o strategie care ghidează citirea în gând, urmată de întrebări
de comprehensiune (Gunning, 2000). Învăţătorul adresează o întrebare, iar elevii citesc textul
pentru a afla răspunsul. Apoi discută răspunsul cu grupul. Prin această metodă se urmărește
înțelegerea textului. Poate fi folosită atât în cazul textelor literare, cât și la textele informative.

1
https://www.genesis.ro/ro/revista-didactica-genesis/cum-sa-le-trezim-copiilor-interesul-pentru-lectura