Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasificarea Unitatilor de Cazare
Clasificarea Unitatilor de Cazare
DE CAZARE
Structurile de primire turistice, indiferent de
forma de proprietate şi organizare, se clasificã
în funcţie de caracteristicile constructive, de
calitatea dotãrilor şi a serviciilor prestate.
Structurile de primire turistice clasificate se
considera a fi orice construcţii şi amenajãri
destinate, prin proiectare şi execuţie, cazãrii
sau servirii mesei pentru turişti, împreunã cu
serviciile specifice aferente şi doar în acestea
se asigură serviciile de cazare şi alimentaţie, cu
scopul de a proteja turiştii.
Clasificarea structurilor de primire turistice
se face de cãtre Ministerul Turismului care
elibereazã certificatul de clasificare.
În practica turistică
internaţională, se cunosc mai
multe criterii de clasificare a
obiectivelor de cazare:
1. După structura reţelei de cazare pot fi distinse forme de
cazare de bază (hoteluri, moteluri, hanuri) şi forme
complementare de cazare: campingul, satul de vacanţă, satul
turistic, care se amenajează în zonele (staţiunile, localităţile)
în care reţea de bază nu dispune de capacităţi suficiente,
respectiv activitatea turistică are un caracter sezonier.
2. După categoria de confort a obiectivelor de cazare şi
alimentaţie, unităţile de cazare şi cazare din domeniul
turismului se clasifică după caracteristicile constructive,
calitatea şi complexitatea dotărilor, instalaţiilor şi serviciilor pe
care le oferă. Spaţiile de alimentaţie din incinta unităţilor cu
activităţi hoteliere se clasifică odată cu acestea după criterii
specifice, trebuind să existe o corelaţie între confortul acestor
două activităţi.
3. În funcţie de regimul (perioada) de folosire a
obiectivelor de cazare acestea pot avea o activitate
permanentă sau sezonieră.
4. În funcţie de durata sejurului, ele pot fi:
a) de tranzit, caracterizate prin sejururi scurte (uneori
numai pentru o înnoptare), ca aşa numitele hoteluri
terminale din vecinătatea (sau chiar din incinta)
aeroporturilor, gărilor din centrele urbane;
b) de sejur, care înregistrează sejururi medii relativ
mai lungi, în funcţie ce durata aranjamentelor
turistice perfectate sau de durata concediilor sau
vacanţelor turiştilor (de exemplu,
obiectivele de cazare din staţiunile turistice,
hotelurile de tratament balneo-medicale etc.);
c) mixte, a căror clientelă se formează atât din turiştii
de sejur, cât şi din turiştii de tranzit.
5. În funcţie de amplasarea obiectivelor de cazare în
diferitele localităţi se disting:
a) obiective în staţiuni de litoral;
b) obiective în staţiuni de munte;
c) obiective în staţiuni de balneoclimaterice;
d) obiective în centrele urbane (oraşe);
e) obiective în zonele rurale;
f) obiective pe marile artere de circulaţie.
6. În funcţie de capacitatea de primire a obiectivelor de
cazare.
Din acest punct de vedere se disting: obiective mici,
cu o capacitate de cazare până la 20-40 locuri,
mijlocii – până la 200-400 de locuri şi mari, de tipul
complexelor turistice, unde nu rareori
capacitatea depăşeşte 1000 locuri.
CRITERII MINIME
privind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare
turistică
1.Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în
concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste
denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru
unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele
vor fi luminoase.
2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu
exceptia WC exterioare) se va
asigura în sezonul rece o
temperatura min. de 18grade C.
3. La grupurile sanitare ale
camerelor se va asigura în
permanenta apa calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite
deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de
instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau
fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi
bine aerisite si iluminate.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu
materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale
estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o
stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale
ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale
estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga
suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si
placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria
1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de
culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele
folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate
superioara sau din matase .
5. Starea generala de curatenie, salubritate si
igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele
de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii
nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi
schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile
mai lungi, astfel:
În pofida faptului ca
la nivel mondial
clasificarea hotelurilor
se opreşte la 5*+,
hotelul Burj al Arab din
Dubai se autoproclamă
drept cel mai luxos
hotel din întreaga lume
atingând 7 *.
CEL MAI BUN HOTEL DIN ROMÂNIA