Data _______________________ Tema: Regnul Monera: Bacteriile (Bacteria)

Cele circa 10 mii de specii de bacterii, primele organisme care au populat Terra, acum 3,8 miliarde de ani, sunt
organisme unicelulare, răspândite pe larg în natură. Un gram de sol cernoziomic conţine 5-6 miliarde de bacterii, 1 cm³ de aer
din oraş – 8 mii, 1 ml de lapte integral – până la 500 de mii. Această răspândire extraordinară a bacteriilor se datorează
capacităţii lor de a se înmulţi în timp foarte scurt, dimensiunilor mici, adaptabilităţii la diferite moduri de nutriţie, rezistenţei la
condiţii vitrege.
Structura corpului. Dimensiunile corpului-celulă al bacteriilor (vezi fig. 3.21) variază de la 0,2 până la 10 µm. Forma
corpului poate fi foarte diversă (fig. 4.6) şi în funcţie de aceasta deosebim: coci – bacterii în formă de sferă; bacili – în formă de
bastonaşe; vibrioni – în formă de arc; spirile – în formă de arc întins. Unele specii dispun de flageli. În condiţii nefavorabile
bacteriile trec în starea inactivă – spori de rezistenţă–, învelindu-se cu încă un perete celular.

Nutriţia poate fi heterotrofă şi autotrofă. Majoritatea bacteriilor sunt heterotrofe, consumând substanţele organice
din corpurile moarte (saprofite) sau din cele vii (parazite). Saprofite sunt bacteriile de fermentaţie, care descompun glucidele
(zaharoza, lactoza, maltoza etc.), şi cele de putrefacţie, care scindează proteinele din resturile vegetale şi animale. Bacteriile
parazite provoacă diferite boli prin distrugerea celulei-gazdă sau prin secreţia de toxine, fiind numite bacterii patogene. Dintre
bacteriile patogene, ce provoacă maladii ale omului, fac parte vibrionul holerei, bacilii difteriei, dizenteriei, tuberculozei ş.a.
Pentru distrugerea bacteriilor patogene se folosesc soluţii de formalină, cloramină, alcool sau temperaturi înalte (80-120°C).
Bolile provocate de bacterii (bacterioze) se tratează cu antibiotice. Măsurile de profilaxie presupun controlul sanitar al
calităţii apei şi al produselor alimentare, dezinfecţia, vaccinarea, fortificarea imunităţii.
Bacteriile autotrofe, în funcţie de sursa de energie, pot fi chemotrofe ( formează substanțe organice pe baza energiei chimice)
şi fototrofe (formează substanțe organice pe baza energiei solare).
Rolul bacteriilor în natură şi în viaţa omului. Fără bacterii ar fi imposibile circuitul elementelor în natură,
descompunerea resturilor organice, autopurificarea bazinelor de apă, formarea solului şi alte procese importante din biosferă.
Bacteriile de nodozităţi şi unele forme libere de bacterii azotofixatoare fixează azotul atmosferic, îmbogăţind solul cu compuşi
ai azotului, necesari plantelor. Bacteriile care în procesul activităţii vitale formează compuşi necesari omului (aminoacizi,
vitamine, fermenţi, antibiotice ş.a.) sunt utilizate în biosinteza industrială. Bacteriile de fermentaţie permit obţinerea oţetului,
a acidului citric, a produselor lactate acide, a murăturilor etc. Bacteriile de putrefacţie asigură formarea humusului, care sub
acţiunea bacteriilor reducătoare este transformat în săruri minerale. Unele specii de bacterii formează flora normală a
intestinului gros al omului. Aceste bacterii sintetizează vitamina K şi unele vitamine din grupul B, de asemenea, participă la
fenomenele de fermentaţie şi putrefacţie.
Înmulţirea. Bacteriile se înmulțesc prin diviziune binară simplă la fiecare 20-30 min.
 Completează tabelul: Bacterii

1. Nivelul de organizare
2. Răspândire
3. Structura corpului

4.Tipuri de bacterii după formă Desenați formele bacteriilor 0,2 – 10 micrometri

a. Sferică - coci
b.Bastonaș - bacili
c. Arc, virgulă - vibrioni
d.Spiral, arc întins- spirili
5.Nutriția

Autotrofă - a) fototrofe
 b)chemotrofe -
Heterotrofă – a) saprofit

b) parazite
Simbionte -
6.Rolul
Pozitiv în natură

Pozitiv în viața omului

Negativ

Înmulțirea
Asexuat prin ____________________________________________________________________________________
Unele specii prin ________________________________________________________________________________
Sexuat prin ____________________________________________________________________________________
În condiții nefavorabile formează ___________________________________________________________________

Compară fotosinteza la plante și fotosinteza bacteriană după criteriile propuse, studiind info, pag.77

Fotosinteza la plante Criterii de deosebire Fotosinteza bacteriană

clorofila Pigmenții asimilatori bacterioclorofila

- Donatorul de hidrogen +

+ Eliminarea oxigenului -

Scrieți asemănări și deosebiri dintre virusul gripal și vibrionul holeric.Asemănări:

1.______________________________________________
2.________________________________________________
3._______________________________________________
Virus gripal Criterii de deosebire Vibrionul holeric
virus Supraregnul procariota

Nivel de organizare

înmulțirea