Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

Coordonator: Prof. univ. dr. TEODOR PĂTRĂUŢĂ

Teste grilă -
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Arad - 2016

2
Autori:
Prof.univ.dr. Teodor PĂTRĂUŢĂ
Conf.univ.dr. Sorin BULBOACĂ
Lect.univ.dr. Alexandru BLAGA
Lect.univ.dr. Vasile POP
Lect.univ.dr. Angela BOGLUŢ

Referenţi ştiinţifici
Prof.univ.dr. Letiţia FILIMON
Conf.univ.dr. Eugen GAGEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Tehnoredactare:
Asist.univ.drd. Dîscă Tiberiu Crisogen

3
 „Complexitatea problematicii instruirii este
în creştere, atât în plan vertical, cât şi orizontal.
Extinderea cercetărilor în adâncime are rolul de
a furniza clarificări din punct de vedere logic,
sociologic şi psihopedagogic, iar pe orizontală,
de a extinde aria sa de cuprindere, de la
obiective, conţinut, principii, tehnologie
didactică, până la tipul de arhitectonică şcolară
şi până la relaţia cu factorii umani şi tehnici
implicaţi în procesul didactic. În prezent,
didactica încearcă să-i arate profesorului ce
poate spera să obţină binomul educaţional prin
învăţământ,având în vedere circumstanţele date
şi resursele de care dispune. Multitudinea,
varietatea şi intensitatea cercetărilor de
didactică sunt generate de cererea de instruire şi
educaţie şcolară şi extraşcolară, exprimată în
zilele noastre în forme şi grade nemaiîntâlnite,
de progresul ştiinţelor, mai ales al
celor relevante pentru didactică şi de cuceririle
tehnicii.”
Miron Ionescu

„A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm

adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria

4
gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui,
lumea”.
Ioan Cerghit

CUPRINS

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ – SESIUNEA IULIE

2016....................................................................................................6
BIBLIOGRAFIE................................................................................8
1. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI (Prof.univ.dr. Teodor
Pătrăuţă)...........................................................................................10
2. FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI (lect.univ.dr. Angela
Bogluţ)..............................................................................................22
3. TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII (Prof.univ.dr.
Teodor Pătrăuţă)..............................................................................37
Procesul de învăţământ...............................................................37
Metodologia instruirii..................................................................70
Proiectarea pedagogică– evoluţii recente..................................89
4. TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII (lect.univ.dr.
Alexandru Blaga)...........................................................................110
5. TEORIA CURRICULUMULUI................................................131
Metodologia proiectării curriculumului (lect.univ.dr. Vasile
Ioan Pop)....................................................................................131
6. METODOLOGIA CERCETĂRII PEDAGOGICE (conf.univ.dr.
Sorin Bulboacă).............................................................................147
7. ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
(Prof.univ.dr. Teodor Pătrăuţă)....................................................157
RĂSPUNSURI...............................................................................170
Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea Lucrării de
licenţă/disertaţie.............................................................................177
Introducere – cadrul general....................................................178
Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie...............180
Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie182
Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă..........186
Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă...............................188

5
 TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ –
SESIUNEA IULIE 2016

Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

1.Fundamentele pedagogiei
a) Specificul, caracteristicile, funcţiile, formele, laturile educaţiei
b) Educabilitatea
c) Finalităţile educaţiei
d) Noile educaţii
2. Fundamentele psihologiei
a) Modele ale învăţării şi implicaţiile lor în actul educaţional
b) Motivaţia şi activitatea de învăţare
c) Succesul şi insuccesul şcolar
d) Violenţă şi nonviolenţă în mediul şcolar
3. Teoria şi metodologia instruirii
a) Procesul de învăţământ – interacţiunea predare – învăţare – evaluare
b) Metodologia instruirii: delimitări conceptuale: metodă, tehnici, strategii şi
mijloace de instruire
c) Proiectarea pedagogică – evoluţii recente
d) Modernizarea metodelor de instruire
4. Teoria şi metodologia evaluării
a) Evaluarea şcolară, autoevaluarea, abordări
b) Metode şi instrumente de evaluare
c) Erori în evaluare
d) Noutăţi în teoria evaluării
5. Teoria curriculumului
a) Conceptul de curriculum, abordări actuale, implicaţii teoretice şi practice
b) Metodologia proiectării curriculumului

6
c) Principalele produse curriculare
d) Arii curriculare, CDŞ
6. Metodologia cercetării pedagogice
a) Premisele unei cercetări pedagogice eficiente: plan, scop, obiective,
mijloace
b) Etapele cercetării pedagogice
c) Organizarea, prelucrarea şi finalizarea unei cercetări pedagogice eficiente
d) Designul cercetării pedagogice
7. Elemente de psihopedagogie specială
a) Deficienţa mentală
b) Deficienţa auditivă
c) Deficienţa vizuală
d) Deficienţa fizică

7
BIBLIOGRAFIE

1. ANTONESEI L., LABAR A. V., POPA N. L. (2009), Ghid pentru

cercetarea educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
2. BOCOŞ M., (2003), Cercetarea pedagogică, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj - Napoca.
3. CĂLIN MARIN: (1996) Teoria educaţiei, Editura ASS, Bucureşti.
4. CERGHIT IOAN: (2002), Sisteme de instruire alternative şi
complementare, Editura ARAMIS, Bucureşti.
5. CERGHIT IOAN (2008), Metode de învăţământ, Editura Polirom Iaşi.
6. CUCOŞ CONSTANTIN: (2014), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
7. GHERGUŢ ALOIS (2016), Educaţia incluzivă şi pedagogia
diversităţii, Editura Polirom, Iaşi.
8. GHERGUŢ ALOIS (2011), Evaluare şi intervenţie psihoeducaţională.
Terapii educaţionale, recuperatorii şi compensatorii, Editura Polirom,
Iaşi.
9. GHERGUŢ ALOIS (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe
speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie, ediţia a II-a,
Editura Polirom, Iaşi.
10. IONESCU MIRON, RADU I. : (2004), Didactica modernă, Editura
Dacia, Cluj Napoca.
11. IONESCU MIRON, (2007), Instrucţie şi educaţie, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, Arad.
12. IONESCU MIRON (2011), Instrucţie şi educaţie. Paradigme
educaţionale moderne, Editura Eikon, Cluj – Napoca.
13. IUCU R.: Instruire şcolară, (2008), Editura Polirom, Iaşi.
14. JINGA I., NEGREŢ I. : (1994), Învăţarea eficientă, EDP, Bucureşti.
15. MANOLESCU M., (2010), Teoria şi metodologia evaluării, Editura
Universitară, Bucureşti.
16. MITROFAN N., (1988), Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei,
Bucureşti;
17. MARCU V., MARINESCU M., (2008), Educaţia omului de azi pentru
ziua de mâine, Ed. Universităţii din Oradea.

8
18. NEACŞU I.: (1999), Instruire şi învăţare, Editura Polirom, Iaşi.
19. PĂUN E. POTOLEA D. (2002), (Coord): Pedagogie. Fundamentări
teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom.
20. PĂTRĂUŢĂ T., (2013), Didacticometrie, esenţă necesitate, proceduri,
Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti.
21. PĂTRĂUŢĂ T. , coord; (2015), Teste grilă - Pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar, Editura „Vasile Goldiş” University
Press, Arad
22. POTOLEA D.: (1989), Profesorul şi strategiile învăţării în structuri,
Strategii şi performanţe în învăţământ, Editura Academiei, Bucureşti.
23. RADU I. T. (1999), Evaluarea în procesul didactic, EDP Bucureşti.
24. SĂLĂVĂSTRU, D. (2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
25. STOICA ADRIAN (2000), Reforma evaluării în învăţământ, Editura
Sigma.
26. VLĂSCEANU L. (COORD), MIROIU A., NECULAU A.,
POTOLEA D. (2002), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate a
curriculumului în învăţământul preuniversitar din România, Editura
Polirom, Iaşi.

1. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

9
1. Personalitatea reprezintă
a. totalitatea valorilor, scopurilor, trăirilor și efectelor pe care le provoacă
în ansamblu, inteligența
b. rezultatul interacțiunii tuturor proceselor psihice
c. rezultatul interacțiunii tuturor proceselor sociale
d. rezultatul interacțiunii tuturor proceselor fizice

2. Dezvoltarea reprezintă
a. un proces de trecere de la inferior la superior, de la simplu la organizat,
printr-o succesiune de etape, stadii, fiecare etapă având propriile
caracteristici
b. un proces neorganizat de etape și stadii
c. un proces de maturizare fizică dar nu psihică
d. un proces de evoluție pe scara socială

3. Formarea proceselor psihice are loc sub influența subsumată a categoriilor

de
a. mediu, educație
b. societate, mediu, educație
c. ereditate, mediu, finanțe
d. ereditate, mediu, educație

4. Fenotipul este determinat:

a. de fenomenele meteorologice
b. de ereditate și mediu
c. numai de ereditate
d. numai de mediu

5. Genotipul reprezintă
a. tipul de personalitate cu care te-ai născut
b. totalitatea tipologiilor genetice
c. totalitatea proprietăților ereditare ale unui organism
d. tipul genetic obținut prin educație

6. Mediul reprezintă
a. cadrul în care se naște, trăiește și se dezvoltă individul
b. instituțiile în care trebuie educat copilul
c. cadrul natural în care trebuie educat individul
d. cadrul care pune piedici educației

10
7. Formarea proceselor psihice are loc sub influența subsumată a categoriilor
de
a. mediu, educație
b. societate, mediu, educație
c. ereditate, mediu, finanțe
d. ereditate, mediu, educație

8. Eritabilitatea reprezintă
a. tipul de personalitate cu care te-ai născut
b. totalitatea elementelor care irită un individ
c. totalitatea variaților fenotipice care se datorează variației aditive
genetice
d. o noțiune statistică ce definește lipsa de acțiune a mediului

9. .... este o formă deliberată, organizată, sistematică și continuă de formare și

modelare a personalității umane
a. inteligența
b. educația
c. ereditatea
d. memoria

10. ... este un fenomen specific uman care desemnează posibilitatea individului
de a fi receptiv la influențele modelatoare și la acțiunile educației.
a. educația
b. fenotipul
c. ereditatea
d. educabilitatea

11. Optimismul pedagogic reprezintă

a. faptul că profesorii sunt optimiști
b. posibitatea ca optimismul să schimbe educația
c. încrederea în puterea educației și în capacitatea ființei umane de a se
transforma prin intermediul educației
d. încrederea în pedagogi

12. Factorii de mediu pot fi:

a. doar interni
b. interni și externi
c. doar externi
d. internaționali și naționali

13. Cuvântul educație privine din latinescul ”educo, educare” care înseamnă

11
 a. a alimenta, a crește, a îngriji
b. a aduce copilul la școală
c. a nota
d. a evalua corect

14. Educația reprezintă obiectul de studiu al

a. educabililor
b. profesorilor
c. mediului
d. pedagogiei

15. Funcția ..... se referă la contribuția pe care educația o aduce la progresul

social general și al sistemului economic, la dezvoltarea activităților sociale
și economice
a. culturală
b. psihosocială
c. economico-socială
d. de socializare

16. Formele educației sunt:

a. formală, informală, nonformală, contraformală
b. formală, informală
c. informală, nonformală
d. formală, nonformală, informală

17. Principala modalitate prin care societatea asigură formarea personalității

membrilor ei este educația
a. socială
b. personală
c. neformală
d. formală

18. Educația formală reprezintă

a. tipul de educație făcut de formă
b. totalitatea tipologiilor educaționale care au o formă
c. ansamblul acțiunilor educative organizate intenționat,
sistematice,desfășurate în instituții specializate în educație, prin
intermediul sistemului de învățământ
d. tipul de educație care încearcă să formeze indivizi formali

19. Educația neformală/nonformală reprezintă

12
 e. tipul de educație liber,care nu are formă
f. totalitatea tipologiilor educaționale care au o formă negativă
g. ansamblul acțiunilor educative organizate intenționat, dar în afara
sistemului de învățământ
h. ansamblul acțiunilor educative neorganizate

20. Educația informală este

a. întâmplătoare, neprogramată, nesistematică
b. în afara formelor de educație
c. sistematică, programată
d. inutilă

21. Educația intelectuală 

a. este specifică intelectualilor
b. se ocupă cu dezvoltarea intelectului
c. contribuie la formarea și dezvoltarea capacităților și competențelor
intelectuale
d. este dimensiunea care contribuie la educarea intelectualilor pentru
meseriile viitoare

22. Educația .... reprezintă acea dimensiune a educației prin care se urmărește
formarea și dezvoltarea caracterului ca latură relativ-valorică a
personalității
a. formală
b. morală
c. estetică
d. personală

23. Activitățile educaționale specifice educației ..... sunt proiectate și realizate

prin receptarea, evaluarea și crearea frumosului existent în natură, societate
și artă.
a. morale
b. formale
c. intelectuale
d. estetice

24. Educația religioasă

a. presupune contrângere
b. permite, în cazuri speciale, contrângere sau supunere necondiționată
c. exclude orice formă de contrângere sau de supunere
d. este opțională, dar nu se poate realiza decât prin supunere
necondiționată

13
 25. Acea componentă a educației care urmărește dezvoltarea armonioasă și
normală a organismului, precum și întărirea sănătății este educația
a. formală
b. fizică
c. sanitară
d. morală

26. Educația profesională se referă la

a. ansamblul formelor de pregătire și perfecționare în vederea realizării
activităților profesionale
b. educația profesorilor
c. elevii din școala profesională
d. profesia de educator

27. Ca răspunsuri la problematica actuală a diverselor societăți au apărut

a. autoeducația și educația
b. educația morală
c. educația informală
d. ”noile educații”

28. Dintre ”noile educații” putem aminti

a. educația civică
b. educația formală
c. educația pentru mediu
d. educația interculturală

29. Nu fac parte din ”noile educații”

e. educația muzicală
f. educația fizică
g. educația religioasă
h. educația interculturală

30 Bifati factorii corecti. Factori de mediu sunt reprezentaţi de :

a) mediul familial, cultural, socio-economic,
b) mediul scolar, familial, social
c) mediul social, economic, educaţional
d) mediul cultural-sportiv

31. Caracteristicile celor cinci conţinuturi ale educaţiei au un caracter:

14
 a) subiectiv, deschis, sintetic, operational
b) obiectiv, unitar, dinamic, deschis
c) problematic, aplicativ, functional şi aplicativ
d) opţional

32. Conceptul de “strategie” inseamna:

a) modalitate de desfăşurare şi ameliorare a acţiunilor intreprinse în
vederea atingerii unui anumit scop
b) planificare, programare şi operationalizare a conţinuturilor instructiv
educative
c) organizare, programare, operationalizare
d) conceperea unei lecţii

33. Conceptul integral de “educaţie” se referă la:

a) instructie/instruire- referitoare la aspectul informativ;
b) educaţie – referitoare la aspectul formativ
c) autoeducaţie
d) instruire permanentă

34. Conţinuturile generale ale educaţiei sunt:

a) autoeducaţia, educaţia civica, educaţia pentru sanatate, pace,
demografica
b) educaţia pentru schimbare, institutionala, cosmica, sanitara, pentru noua
ordine economica
c) educaţia morala, intelectuala, tehnologica, estetica şi fizica
d) educaţie pentru societate deschisă
35. Cui apartine afirmatia: "Educaţia este acea reconstructie sau reorganizare a
experientei care se adauga la intelesul experientei precedente şi care mareste
capacitatea de a dirija evolutia celei ....
a) Kant
b) Herbart
c) Newton
d) Dewey
36. Definitia corecta a pedagogiei este:
a) Putem defini pedagogia ca fiind ştiinţa care studiaza fenomenul
educaţional sub toate aspectele realizarii sale şi implicatiile pe care educaţia le are
asupra dezvoltarii fiintei umane în plan cognitiv, afectiv-motivational şi
comportamental.
b) în calitatea sa de ştiinţa a educaţiei pedagogia studiaza şi analizeaza
organizarea şi structura situatiilor educative în vederea identificarii posibilitatilor
concrete de valorificare la maximum a potentialului acestora, de modelare în sens

15
pozitiv şi pe termen lung a subiectului uman.
c) Pedagogia este în esenta sa ştiinţa care analizeaza fenomenul
educaţional în toata complexitatea sa cu scopul optimizarii atat a structurii sale
(relatia finalitati educaţionale - conţinut informational - metode şi procedee
practice de realizare) cat şi a influentelor acestuia asupra devenirii şi formarii
personalităţii celui care se educa.
d) Pedagogia este o ştiinţa cu caracter interdisciplinar avand ca obiect
studierea modalitatilor de producere intentionata a unor modificari în plan cognitiv,
afectiv-motivational şi comportamental la nivelul elevilor în directia formarii unei
personalităţi armonios şi echilibrat dezvoltate.

37.Demersurile idealului educaţional sunt:

a) dimensiunea sociala, psihologică şi pedagogică
b) dimensiunea democratica şi psihologică
c) dimensiunea vocaţională şi socială
d) dimensiunea volitivă

38. Didactica moderna vorbeste azi de :

a) 10 principii
b) 12 principii
c) 15 principii
d) peste 20 de principii

39. Educaţia informală poate fi:

a) difuza, incidentala, spontana, neintentionata
b) ştiinţifica, neintentionala, spontana
c) culturala, ştiinţifica
d) fără formă

40. Educaţia nonformală include în structura sa doua tipuri de activităţi:

a) activităţi parascolare (de perfectionare, reciclare, etc.)
b) activităţi non-scolare (care se desfasoara în afara spatiului scolar)
c) activităţi periscolare (vizite la muzeu, excursii, cluburi, cercuri
ştiinţifice, vizionari de filme)
d) activtăţi în clasă, fără forme metodologice şi fără catalog

41. Educaţia permanenta reprezinta:

a) proces organizator complex al educaţiei
b) directie generala de evolutie a educaţiei
c) principiul operational în functie de conditiile socio-economice, psihice
şi culturale
d) o utopie

16
42. Etapele principale în constituirea pedagogiei ca ştiinţă sunt:
a) etapele reflectării în conştiinţa comună a oamenilor
b) etapa analizei ştiinţifice
c) etapa definitivării
d) etapa constituirii de şcoli

43. Factorii biologici includ ca şi componente esentiale:

a) ereditatea, varsta, gradul de dezvoltare fizica, starea de sanatate etc.
b) ereditatea şi varsta
c) ereditatea, varsta şi gradul de dezvoltare fizica
d) ereditatea, mediul natural şi cel social

44. Factorii biologici includ ca şi componente esentiale:

a) ereditatea, varsta, gradul de dezvoltare fizica, starea de sanatate etc.
b) ereditatea şi varsta ;
c) ereditatea, varsta şi gradul de dezvoltare fizica
d) ereditatea, mediul natural şi cel social

45. Factorii care contribuie la dezvolatrea personalităţii umane sunt :

a) ereditatea, mediu, educaţia
b) societatea, scoala, familia
c) natura, cultura, scoala
d) ereditatea, mediul natural şi cel social

46. Factorii dezvoltarii ontogenetice sunt:

a) ereditatea, mediul, educaţia
b) societatea, mediul, scoala
c) ereditatea, familia, scoala
d) ereditatea, mediul natural şi cel social

47. Factorii psihologici se referă în special la aspecte cum sunt :

a) cunostinte, priceperi, deprinderi,
b) cunostintele, capacitatile operationale, motivatia, vointa etc.
c) cunostinte, motivatie, vointa
d) cunostinte, elemente de psihopedagogie

48. Finalităţile educaţiei sunt:

a) ideal, scopuri, obiective educaţionale
b) formarea personalităţii umane

17
 c) strategii didactice, metode şi mijloace
d) absolvenţii

49. Formele generale ele educaţiei sunt:

a) economica, civica, culturala
b) formală, nonformală, informală
c) functia de formare-dezvoltare a personalului, spontana şi continua
d) economico-socială, politică

50. Functiile conţinutului învăţământului sunt:

a) functia culturala şi de educaţie
b) functia culturala şi educaţionala
c) functia de scop şi mediere
d) funcţie de notare

51. Idealul educaţional constituie:

a) finalitate pedagogica de maxima generalitate şi abstractizare
b) conştiinţa pedagogica a oamenilor
c) o alternative a educaţiei formale
d) o utopie a Evului mediu

52. Identificati enuntul corect, conform Legii Învăţământului, al idealului

educaţional romanesc :
a) în ceea ce priveste idealul educaţional actual al învăţământului din tara
noastra, acesta este sintetizat prin formularea urmatoarelor cerinte\: “dezvoltarea
libera, integrala şi armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei
personalităţi autonome şi creative”.
b) Idealul educaţional al scolii romanesti nu se referă doar la desavarsirea
interioara a personalităţii ci are în vedere şi asigurarea dimensiunii de ordin
vocational al procesului instructiv-educativ, vizand exercitarea unei profesiuni cu
randament optim.
c) Idealul educaţional al scolii romanesti se referă doar la desavarsirea
interioara a personalităţii
d) Idealul educaţional al scolii romanesti nu se referă doar la desavarsirea
interioara a personalităţii ci are în vedere şi asigurarea condiţiilor materiale
necesare.

53. în lantul finalitatilor educaţionale, obiectivul este:

a) ultima veriga, cel care va particulariza şi concretiza idealul şi scopurile
educaţionale;
b) penultima veriga, cel care va particulariza şi concretiza idealul şi
scopurile educaţionale;

18
 c) veriga care va particulariza şi concretiza idealul şi scopurile
educaţionale
d) o verigă opţională

54. Obiectivele educaţionale se deduc din:

a) scopurile educaţiei;
b) programă;
c) manual;
d) planul-cadru.

55. La diferite niveluri la care ne raportam, reprezinta enunturi care dau expresia
intentiei de a determina modificari în personalitatea celor care se instruiesc, ca
urmare a implicarii lor în ...
a) obiective educaţionale
b) finalitati educaţionale
c) obiective specifice, operationale
d) obiective pragmatice
56. Noul Curriculum National în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi
professional a fost supus spre infaptuire în anul:
a) 1998
b) 1997
c) 1999
d) 2010

57. Obiectivele educaţionale se impart în :

a) obiective de ordin cognitiv,
b) obiective de ordin afectiv-motivational,
c) obiective de ordin comportamental,
d) obiective politice.

58. Obiectivul indica modificarea ce urmeaza a se produce în mod intentionat în

structura personalităţii celui educat. Modificarile pot surveni :
a) la nivelul proceselor şi însuşirilor psihice, calitati intelectuale,
aptitudini, motivatii s.a ;
b) la nivelul proceselor şi însuşirilor psihice ;
c) la nivelul calitati intelectuale, aptitudini, motivatii s.a.
d) la nivelul şcolii

59. Obiectul de studiu al pedagogiei il constituie educaţia omului tuturor varstelor:

a) adevarat
b) fals

19
60. Pedagogia este:
a) ştiinţa descriptiva (se ocupa cu ceea ce este);
b) teorie normativa (este preocupata de ceea ce trebuie sa fie);
c) realizare practica
d) ştiinţă exactă

61. Personalitatea umana este :

a) unica, originala, irepetabila
b) repetabila, originala
c) distincta, complexa
d) inexplicabilă

62. Procesul de învăţământ este:

a) dimensiunea cea mai dinamica a educaţiei
b) principalul subsistem al sistemului de învăţământ
c) o componenta neesentiala a sistemului de educaţie
d) un proces complex, condus politic

63. Sistemul acţiunilor educative organizate intentionat, sistematice, desfăşurate în

cadrul sistemului de învăţământ, în institutii specializate în educaţie poarta numele
de:
a) educaţie formală
b) educaţie nonformală
c) educaţie informală
d) educaţie deformală

64. Specia umana are :

a) cea mai lunga copilarie
b) cea mai scurta copilarie

65. Termenul de educaţie, asa dupa cum demonstreaza inclusiv etimologia acestui
concept provine de la:
a) lat. educe, educere – a duce, a conduce
b) lat. educo,are – a invata
c) lat. Educo – educator
d) lat. educe – a deduce

66. Autoeducaţia constituie:

a) imbunatatirea sistemului de educaţie în mediul scolar

20
 b) a doua directie generala de dezvoltare a educaţiei
c) comportament independent în ce priveste educaţia permanenta
d) o încercare de eliminare a şcolii din educaţie

67. Personalitatea apare şi se formeaza în cadrele unui proces complex de asimilare

şi prelucrare de informatii, proces ce poarta numele generic de ............
a) invatare
b) ereditate
c) societate
d) notare

2. FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

1. Învăţarea presupune:
a. Formarea experienţelor personale
b. Formarea experienţelor.
c. Formarea priceperilor şi însuşirea unor cunoştinţe
d. Formarea unei învăţări

2. Formele învăţării sunt:

a. Învăţarea şcolară şi învăţarea dirijată
b. Învăţarea spontană şi învăţarea sistematică
c. Învăţarea nedirijată, aleatorie.
d. Învăţarea dirijată şi nedirijată

3. Principalele teorii ale învăţării după M. Golu sunt:

a. Psihologice, fiziologice, logico-matematice şi cibernetice
b. Învăţarea prin descoperire

21
 c. Învăţarea condiţionată.
d. Informaţionale şi neinformaţionale

4. M. Zlate (1995) arată că dezvoltarea umană se referă la transformări,

schimbări, prefaceri de ordin cantitativ şi calitativ şi se diferenţiază în
următoarele tipuri:
a. Dezvoltare somatică, intelectuală, mentală
b. Dezvoltare emoţională, afectivă
c. Dezvoltare biologică, psihică, socială
d. Dezvoltare afectivă, socială.

5. Împreună cu factorii fundamentali mai acţioneză şi factori complementari,

ei montând şi individualizând procesul dezvoltării fiinţei umane. Aceştia
includ:
a. Evenimentele de viaţă
b. Potenţialul cognitiv
c. Interesele
d. Afectivitatea.

6. Factorii subiectivi cu rol instrumental în învăţare sunt:

a. Interesele
b. Motivaţia
c. Personalitatea
d. Potenţialul creativ şi creativitatea manifestă.

7. Factorii subiectivi cu rol de orientare şi susţinere energetică în

învăţare sunt:
a. Reprezentarea
b. Procesele afective
c. Memoria.
d. Gândirea

8. Autoobservaţia este:
a. Observaţie sistematică
b. Observaţie internă, o autoevaluare
c. Observaţie indirectă.
d. Observaţie externă

9. Experimentul psihopedagogic formativ presupune parcurgerea etapelor:

a. Experimentul natural
b. Experimentul propus.
c. Experimentul realizat
d. Pretestul, etapa formativă, posttestul

10. Metoda convorbirii are următoarele forme:

a. Convorbirea standardizată, semistandardizată şi liberă
b. Convorbirea spontană.

22
 c. Convorbirea indirectă
d. Convorbirea directă

11. L.S. Vigotski vorbeşte despre „zona proximei dezvoltări”, care reprezintă:
a. Distanţa dintre nivelele de dezvoltare ale copilului
b. Distanţa dintre nivelul actual al învăţării şi nivelul potenţial al
performanţei intelectuale
c. Distanţa dintre două nivele mintale diferite
d. Distanţa dintre nivelul actual al învăţării.

12. Trăsătura comună a probelor formative este aceea că:

a. Urmăresc diagnosticarea diferenţială a capacităţii de „a profita” de
experienţa dobândită în cadrul unei activităţi cu accent pe cunoaşterea
disponibilităţilor elevului
b. Permit formarea voinţei.
c. Permit formarea caracterului
d. Ele se opresc doar la stabilirea performanţelor realizate de elev la un
moment dat

13. Factorii subiectivi cu rol de reglare sunt:

a. Potenţialul creativ
b. Imaginaţia
c. Voinţa
d. Procesele afective.

14. Principalele dimensiuni ale cadrului didactic, care au un impact puternic

asupra grupurilor de elevi şi organizării activităţilor şcolare, sunt:
a. Potenţialul percepţiilor
b. Potenţialul intelectual
c. Particularităţile sale de personalitate şi relaţia lor cu sarcinile şcolare.
d. Creativitatea

15. Carl Rogers consideră că unele atitudini devin trăsături de personalitate şi

sunt esenţiale pentru stabilirea unor raporturi optime cu elevii. Acestea includ:
a. Temperamentul
b. Empatia.
c. Echilibrul emoţional
d. Caracterul

16. Psihologia educaţiei este acea ramură a psihologiei care:

a. Studiază legile psihologice ale formării personalităţii elevilor în cadru
procesului instructiv-educativ
b. Studiază legile psihologice ale instruirii şi educării copiilor, ale
învăţării, ale insuşirii cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de
către elevi
c. Urmăreşte dezvoltarea personalităţii cadrelor didactice.
d. Urmăreşte din punct de vedere psihologic procesul instructiv-educativ

23
17. Problemele fundamentale ale psihologiei şcolare sunt:
a. Formarea trăsăturilor pozitive de voinţă, morală şi caracter.
b. Motivele învăţării şi modalităţi de stimulare şi dezvoltare a acestora
c. Probleme psihologice ale procesului de educaţie
d. Probleme psihologice ale procesului de instruire

18. Conform criteriului conţinutului (P. Golu) se diferenţiază următoarele

forme de învăţare:
a. Învăţarea noţiunilor
b. Învăţarea prin discriminare
c. Învăţarea de asociaţii verbale
d. Învăţarea socială sau interînvăţarea.

19. Se consideră că inteligenţa emoţională include următoarele capacităţi:

a. Conştiinţa de sine şi a propriilor emoţii
b. Inteligenţa cognitivă.
c. Motivarea interioară
d. Voinţa

20. Organizarea învăţării unui text amplu şi dificil implică:

a. Aprofundarea ideilor
b. Lectură rapidă a întregului material
c. Memorarea analitică.
d. Memorarea mecanică

21. După tipul de reprezentare a informaţiei se disting următoarele tipuri de

memorie (M.Miclea):
a. Memoria declarativă
b. Memoria kinestezică.
c. Memoria nondeclarativă
d. Memoria senzorială

22. Condiţiile care individualizează traseul existenţial al fiecărui educabil

sunt:
a. Inteligenţa
b. Predarea nondirectivă.
c. Sinectica
d. Stilul de învăţare

23. În funcţie de prezenţa sau absenţa intenţiei de a fi atent, a efortului

voluntar, se disting următoarele tipuri de atenţie:
a. Involuntară
b. Fluctuantă
c. Voluntară
d. Postvoluntară.

24
24. La fiecare tranziţie şcolară are loc o creştere a:
a. Rezultatelor la învăţătură
b. Stimei de sine
c. Motivaţiei privind competenţa şcolară
d. Standardelor şcolare.

25. Metoda anchetei psihologice presupune:

a. Ancheta psihologică propriu-zisă.
b. Desprinderea semnificaţiei psiho-comportamentale a informaţiilor
c. Interpretarea informaţiilor
d. Recoltarea sistematică a unor informaţii despre viaţa psihică a unui
individ sau grup social

26. În literatura de specialitate sunt specificate unele niveluri de dezvoltare,

între care există interdependenţe multiple şi variate:
a. Dezvoltarea bio-psihică şi educaţională.
b. Dezvoltarea fizică, psihică
c. Dezvoltarea fiziologică, dezvoltarea psihică, dezvoltarea socială
d. Dezvoltarea ontogenetică, filogenetică

27. Creativitatea este în strânsă dependenţă de:

a. Gândirea convergentă
b. Gândirea convergentă şi gândirea divergentă
c. Gândirea divergentă
d. Nici o formă a gândirii.

28. În derularea actului creativ pot interveni o serie de blocaje. Aceste blocaje
pot fi şi de natură metodologică. Din această categorie fac parte:
a. Algoritmul
b. Anxietatea.
c. Conformismul
d. Critica prematură

29. În cadrul unei secvenţe de învăţare axată pe creativitate, trebuie să se

regăsească preocuparea pentru trăsături specific creative la nivel de:
a. Obiective educaţionale
b. Metode de învăţare
c. Forme de organizare a grupului de elevi
d. Conţinuturi ale învăţării.

30. Rezultatele la învăţătură sunt influenţate pozitiv atunci când profesorii au

următoarele atitudini în raport cu elevii:
a. Aşteptări pozitive
b. Aşteptări pozitive-realiste
c. Aşteptări negative.
d. Pun accent pe competiţie şi pe comparaţie

25
31. Atunci când un elev percepe o părere negativă a profesorului:
a. Adoptă şi el această părere şi încearcă să i se conformeze
b. Este stimulat să o infirme
c. Se compară cu ceilalţi elevi
d. Este stârnit spre competiţie.

32. Factorii necognitivi ai învăţării şcolare sunt:

a. Afectivitatea şi activitatea umană
b. Deprinderile
c. Procesele psihice cognitive.
d. Voinţa şi motivaţia

33. Aspectele care influenţează în mod negativ cunoaşterea psihologică a

elevilor de către educatori sunt:
a. Lipsa de competenţă psihopedagogică
b. Obiectivismul
c. Statutul social.
d. Empatia

34. Experimentul psihopedagogic formativ presupune parcurgerea a trei etape:

a. Etapa formativă
b. Experimentul realizat.
c. Posttestul
d. Pretestul

35. Metoda convorbirii are următoarele forme:

a. Convorbirea directă.
b. Convorbirea liberă
c. Convorbirea semistandardizată
d. Convorbirea standardizată

36. Convingerile morale sunt alcătuite din:

a. Componenta cognitivă şi afectivă
b. Componenta afectivă şi voliţională
c. Componenta voliţională şi cognitivă
d. Componenta cognitivă, afectivă şi voliţională.

37. Care sunt etapele devenirii colectivului de elevi?

a. Etapa stabilizării şi recunoaşterii unei structuri socioafective
dominante
b. Etapa evaluării interpersonale
c. Etapa constituirii şi închegării structurii socioafective a colectivului de
elevi
d. Toate cele trei variante.

38. Autoritatea profesorului, ca aspect al interrelaţiei între „cel care sprijină”

26
şi „cel care primeşte sprijinul”, se identifică prin:
a. Coerciţie, constrângere
b. Supunere, ascultare în sens activ
c. Ignorarea argumentelor explicate accesibil
d. Limitarea libertăţii.

39. Formele învăţării sunt:

a. Învăţarea ludică
b. Învăţarea prin muzică.
c. Învăţarea sistematică
d. Învăţarea continua

40. Principalele teorii ale învăţării după M. Golu sunt:

a. Fiziologice
b. Informaţionale.
c. Logico-matematice şi cibernetice
d. Psihologice

41. M. Zlate (1995) arată că dezvoltarea umană se referă la transformări,

schimbări, prefaceri de ordin cantitativ şi calitativ şi se diferenţiază în
următoarele tipuri:
a. Dezvoltare biologică
b. Dezvoltare mentală.
c. Dezvoltare psihică
d. Dezvoltare socială

42. Dezvoltarea psihică are următoarele caracteristici:

a. Se desfăşoară liniar.
b. Este polimorfă şi discontinuă
c. Are un caracter individual
d. Are un caracter complex, plurideterminat şi multifactorial

43. Principalii factori ai dezvoltării psihice sunt:

a. Contextul social.
b. Educaţia
c. Ereditatea
d. Mediul

44. Cunoaşterea umană parcurge următoarele etape:

a. Cunoaşterea logică
b. Cunoaşterea prin contactul direct cu mediul
c. Cunoaşterea prin intermediul proceselor cognitive.
d. Cunoaşterea senzorială

45. Factorii cognitivi ai învăţării şcolare sunt:

a. Factori cognitivi senzoriali
b. Factori cognitivi intelectuali

27
 c. Factori cognitivi intuitivi
d. Factori cognitivi raţionali.

46. Problemele fundamentale ale psihologiei şcolare sunt:

a. Probleme psihologice ale procesului de instruire şi probleme
psihologice ale procesului de educaţie
b. Motivele învăţării
c. Formarea trăsăturilor de voinţă
d. Formarea moralei şi a caracterului.

47. Dezvoltarea socială constă în:

a. Creşterea sociabilităţii
b. Sporirea stimei de sine
c. Integrarea în grupuri
d. Reglarea conduitei individului în conformitate cu normele, valorile,
cerinţele mediului social în care trebuie să se integreze.

48. Transformările sistemului psihic uman, cu sens adaptativ, au o serie de

caracteristici. Acestea includ:
a. Câmpul combinatoric îmbracă o plajă redusă de valori
b. Îmbinarea programată a transformărilor continue cu cele discrete
c. Îmbinarea imprevizibilă a transformărilor continue cu cele discrete
d. Caracterul ordonat al continuărilor diferitelor grupe de operatori.

49. Există mai multe tipuri de cunoştinţe metacognitive implicate în activitatea

de învăţare. Acestea includ:
a. Condiţionale (când, de ce şi în ce context trebuie aplicate cunoştinţele
procedurale).
b. Declarative (însuşirile celui care învaţă, stilul de învăţare, abilităţile,
strategiile)
c. Integrative
d. Procedurale (modul în care trebuie folosite strategiile metacognitive)

50. Strategiile metacognitive includ:

a. Planificarea
b. Realizarea efectivă
c. Monitorizarea
d. Evaluarea.

51. Diferenţele individuale în ceea ce priveşte metacogniţia se explică prin:

a. Calitatea şi bogăţia experienţelor de învăţare
b. Calităţile actului voluntar.
c. Motivaţie
d. Vârstă (nivelul de dezvoltare cognitivă)

28
52. Elemente cu rol semnificativ în dezvoltarea şi menţinerea integrităţii
funcţionării cognitive sunt:
a. Dezvoltarea cortexului prefrontal
b. Maturitatea
c. Plasticitatea cerebrală
d. Reactivitatea emoţională.

53. Pentru a se ajunge la obţinerea unui produs creativ trebuie parcursă o

succesiune de etape. Aceste etape sunt:
a. Prepararea, iluminarea, verificarea
b. Prepararea, sortarea, deliberarea şi verificarea
c. Prepararea, incubaţia, iluminarea şi verificarea
d. Prepararea, deliberarea, iluminarea şi verificarea.

54. Există diverse modalităţi prin care învăţăm. Formele şi nivelurile învăţării
pot fi diferenţiate pe baza mai multor criterii dintre care menţionăm:
a. Criteriul complexităţii
b. Criteriul condiţionării
c. Criteriul intenţionalităţii
d. Criteriul variabilităţii condiţiilor învăţării.

55. Conform criteriului complexităţii există diverse modalităţi prin care

învăţăm:
a. Obişnuinţa
b. Învăţarea spontană
c. Învăţarea directă sau dirijată
d. Învăţarea complexă.

56. Forţa educaţiei este în funcţie de:

a. Nevoile părinţilor celor educaţi
b. Nevoile social-culturale
c. Necesităţile subiectului
d. Programele naţionale.

57. Cunoaşterea psihologică a elevilor urmează etapele unui proces de

cunoaştere, şi anume:
a. Observarea educatorului.
b. Observarea faptelor
c. Stabilirea ipotezelor
d. Testarea ipotezelor

58. Conform criteriului intenţionalităţii pot fi diferenţiate următoarele forme

de învăţare:
a. Învăţarea directă sau dirijată
b. Învăţarea regulilor
c. Învăţarea spontană-neintenţionată
d. Rezolvarea de probleme.

29
59. Conform criteriului variabilităţii condiţiilor învăţării au fost identificate de
R.Gagne următoarele tipuri de învăţare:
a. Învăţarea de definitii
b. Învăţarea motivaţională
c. Învăţarea psihocomportamentală.
d. Învăţarea stimul-răspuns

60. Conform criteriului mediului în care are loc învăţarea se diferenţiază

următoarele tipuri de învăţare:
a. Învăţare formală (învăţare şcolară)
b. Învăţare operaţională
c. Învăţare nonformală
d. Învăţare informală.

61. Din perspectivă procesuală învăţarea şcolară se realizează printr-o

succesiune de operaţii. M. Ionescu realizează o etapizare a desfăşurării
procesului de învăţare şcolară printr-o strategie de tip inductiv care include:
a. Fixarea în memorie
b. Înţelegerea
c. Perceperea/ receptarea materialului
d. Uitarea.

62. Factorii cognitivi senzoriali ai învăţării sunt:

a. Imaginaţia
b. Percepţiile
c. Reprezentările
d. Senzaţiile

63. Factorii cognitivi intelectuali ai invăţării sunt:

a. Gândirea
b. Imaginaţia
c. Memoria
d. Reprezentările.

64. Principiul transformării neobişnuitului în obişnuit şi apoi a transformării

obişnuitului în neobişnuit este specific metodei:
a. Sinectica.
b. Învăţării prin cooperare
c. Învăţării pe bază de proiect
d. Brainstorming

65. Formele observaţiei sunt:

a. Condiţionată.
b. Directă
c. Indirectă
d. Spontană

30
66. Autoobservaţia este:
a. Eficienţă
b. Autoevaluare.
c. Observaţie externă
d. Invatare continua

67. Motivaţia intrinsecă:

a. Înseamnă a face ceva pentru a obţine o recompensă exterioară
b. Scade după adaptarea la mediul şcolar
c. Implică motivaţia internă de face ceva de dragul de a face acel lucru
d. Nu este asociată cu perseverenţa şi performanţa.

68. Omul dispune de un potenţial nativ care este realizat treptat şi valorizat:
a. de ereditate
b. Prin enculturaţie
c. Prin metocogniţie
d. Prin autocunoaştere.

69. Un rol important în dezvoltarea personalităţii îl are:

a. Sistemul dinamico-energetic
b. Suprastructura socio-morală a personalităţii
c. Planul emoţional
d. Interacţiunea ereditate-mediu manifestată în realism pedagogic.

70. L.S. Vîgotski vorbeşte despre „zona proximei dezvoltări”, care reprezintă:
a. Distanţa dintre nivelul actual al învăţării şi nivelul potenţial al
performanţei intelectuale
b. Distanţa dintre capacitatea elevului de a rezolva o problemă în mod
independent şi realizarea sarcinii sub îndrumarea unui adult competent
c. Distanţa dintre nivelele de dezvoltare ale copilului
d. Distanţa dintre două nivele mintale diferite.

71. Trăsătura comună a probelor formative este aceea că:

a. Accentul se pune pe cunoaşterea disponibilităţilor elevului care se pot
exterioriza în performanţe
b. Ele se opresc doar la stabilirea performanţelor realizate de elev la un
moment dat
c. Permit stabilirea coeficientului de educabilitate a elevului, care poate fi
diferit de C.I.
d. Urmăresc diagnosticarea diferenţială a capacităţii de „a profita” de
experienţa dobandită în cadrul unei activităţi

72. Învăţarea presupune:

a. Formarea experienţelor personale.
b. Formarea gândirii, motivaţiei, sentimentelor, atitudinilor

31
 c. Formarea unui singur tip de personalitate
d. Stabilirea limitelor

73. Asimilarea influenţelor de mediu şi educaţie şi antrenarea adecvată a

posibilităţilor ereditare sunt strâns legate de:
a. Calităţile percepţiilor
b. Calităţile atenţiei
c. Calităţile învăţării
d. Potenţialul mnezic.

74. Sintetizând rolul mediului în dezvoltarea psihică, este adevărat că:

a. Nu garantează prin sine această dezvoltare
b. Nu poate fi generator de devianţe
c. Nu poate fi generator de boli psihice
d. Garantează dezvoltarea psihică.

75. Optima dezvoltare psihică implică cu necesitate educaţia, ca şi factor

determinant, hotărâtor, astfel:
a. Acţiunile educative sunt simple influenţe adăugate din afara
subiectului
b. Acţiunile educative au un rol central în dezvoltarea psihică
c. Nu sunt anterior proiectate şi desfăşurate
d. Acţiunile educative nu au influenţă asupra eredităţii.

76. Adaptarea la şcoală a copiilor nu este influenţată de:

a. Nivelul inteligenţei
b. Dezvoltarea socială
c. Dezvoltarea emoţională
d. Calitatea relaţiilor cu părinţii.

77. Tranziţia şcolară, evaluată ca având impactul cel mai mic asupra elevului,
este considerată:
a. Trecerea de ciclul primar la cel gimnazial
b. Trecerea de la grădiniţă la şcoală
c. Schimbarea profesorilor şi a mediului fizic (a sălilor)
d. Schimbarea şcolii.

78. La activitatea de clasă braistormingul poate fi folosit mai rar în forma sa

clasică, dar pot fi utilizate principii ale acestei metode. Aceste principii sunt:
a. Asocierea de idei
b. Evitarea judecăţii critice
c. Producerea liberă de idei
d. Reproducerea acurată a informaţiilor.

79. Profesorii trebuie să preîntâmpine sau să corecteze următoarele defecte ale

voinţei elevilor:

32
 a. Independenţa voinţei
b. Nehotărârea.
c. Puterea efortului voluntar
d. Rapiditatea deliberării

80. Modele ale predării conform paradigmei cognitiviste:

a. Modelul complex
b. Modelul dezvoltării priceperilor cognitive
c. Modelul învăţării prin cooperare
d. Modelul predării conştientizate.

81. Psihologia educaţiei este acea ramură a psihologiei care:

a. Urmăreşte procesul instructiv-educativ
b. Studiază legile psihologice ale formării personalităţii elevilor în cadrul
procesului instructiv-educativ, legile psihologice ale instruirii şi
educării copiilor, ale învăţării, ale însuşirii cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor de către elevi
c. Urmăreşte dezvoltarea personalităţii cadrelor didactice
d. Studiază dezvoltarea fizică a copilului.

82. Rolul inconştientului este foarte important în procesul creativ prin

implicarea sa în una din etapele procesului de creaţie. Această etapă este:
a. Prepararea
b. Inspiraţia
c. Verificarea
d. Incubaţia.

83. Aspecte care influenţează în mod negativ cunoaşterea psihologică a elevilor

de către educatori sunt:
a. Ereditatea
b. Lipsa de competenţă psihopedagogică, subiectivismul.
c. Obiectivismul
d. Statutul social

84. Cunoaşterea psihologică a elevilor urmează etapele unui proces de

cunoaştere şi anume:
a. Observarea educatorului
b. Observarea faptelor elevului, stabilirea ipotezelor, testarea ipotezelor
c. Observarea mediului înconjurător.
d. Observarea procesului de învăţare

85. Formele observaţiei sunt:

a. Aleatorie.
b. Condiţionată
c. Directă, indirectă, spontană
d. Necondiţionată

33
86. Factorii cognitivi-senzoriali ai învăţării sunt:
a. Gândirea, memoria, imaginaţia
b. Imaginaţia, senzaţiile, percepţiile
c. Percepţiile, memoria, imaginaţia.
d. Senzaţiile, percepţiile, reprezentările

87. Factorii cognitivi-intelectuali ai învăţării sunt:

a. Gândirea, memoria, imaginaţia
b. Reprezentările, senzaţiile, percepţiile
c. Percepţiile, memoria, imaginaţia
d. Senzaţiile, percepţiile, motivaţia.

88. Factorii necognitivi ai învăţării şcolare sunt:

a. Procesele psihice cognitive şi afective
b. Afectivitatea, voinţa şi motivaţia
c. Procesele intelectuale
d. Procesele mentale.

89. Factorii de personalitate care influenţează învăţarea şcolară sunt:

a. Creativitatea şi gândirea
b. Motivaţia şi voinţa
c. Temperamentul, caracterul şi aptitudinile
d. Senzaţiile şi percepţiile.

90. M. Zlate (1997) descrie următoarele teorii asupra personalităţii:

a. Cognitivistă, asociaţionistă
b. Atomistă, structurală, sistemică
c. Inteligenţa artificială, informatică
d. Conştienţa şi inconştienţa.

91. Temperamentul constituie:

a. Latura afectivă a personalităţii
b. Latura socio-morală a personalităţii
c. Latura directivă a personalităţii
d. Latura dinamico-energetică a personalităţii.

92. Caracterul reprezintă în structura personalităţii:

a. Latura emoţională şi dinamică
b. Latura volitivă
c. Latura socio-morală, valorică a personalităţii
d. Latura dinamico-energetică a personalităţii.

93. Analiza şi evaluarea caracterului vizează atitudinile faţă de:

a. Societate şi ceilalţi oameni, propria persoană, activitatea prestată
b. Creativitatea umană
c. Contextul social
d. Contextul economic al societăţii.

34
94. „Cunoaşterea despre cunoaştere” se referă la:
a. Învăţare
b. Memorare
c. Atenţie
d. Metacogniţie.

95. Conştiinţa potenţialului intelectual propriu, care se prelungeşte în

convingerea asupra eficacităţii prorpii se referă la un proces:
a. Atenţional
b. Bazal.
c. De memorare
d. Metacognitiv

96. Învăţarea presupune:

a. Formarea experienţelor personale.
b. Formarea atentiei
c. Formarea caracterului
d. Formarea priceperilor şi însuşirea unor cunoştinţe

97. Formele învăţării sunt:

a. Învăţarea ludică
b. Învăţarea prin muzică.
c. Învăţarea temporara
d. Învăţarea spontană

98. Conform criteriului variabilităţii condiţiilor învăţării au fost identificate de

R.Gagne următoarele tipuri de învăţare:
a. Învăţarea de verbe
b. Învăţarea motivaţională
c. Învăţarea psihocomportamentală.
d. Învăţarea stimul-răspuns

99. Autoobservaţia este:

a. Autoapreciere
b. Autonomie.
c. Observaţie externă
d. Observaţie internă

100. Aspectele care influenţează în mod negativ cunoaşterea psihologică a

elevilor de către educatori sunt:
a. Competenţa psihopedagogică ridicată
b. Obiectivismul
c. Statutul social.
d. Subiectivismul

35
3. Teoria şi metodologia instruirii

Procesul de învăţământ –

interacţiunea predare – învăţare – evaluare

1) Procesul de învăţământ constă în îmbinarea a trei funcţii fundamentale:

a) predare, învăţare, comportament;
b) predare, învăţare, evaluare;
c) educaţie, ereditate, gândire;
d) educaţie permanentă, abilităţi, cerinţe educaţionale;

2) Cum este concepută predarea:

a) activitatea de comunicare, de transmitere de cunoştinţe;
b) de formare a unor deprinderi şi compatibilităţi
c) organizarea şi conducerea proceselor de învăţare, înzestrarea elevilor cu
cunoştinţe,îmbogăţirea reprezentărilor şi noţiunilor, de conducere control şi
evaluare a activităţii lor independente
d) dialogul continuu între dascăl şi elevi, formarea de competenţe şi
elaborarea unor răspunsuri.

3) Predarea constă în:

a) transmiterea unui volum de operaţii propriu unei anumite discipline de
studiu
b) a cere elevilor ca, în ora următoare să redea informaţiile furnizate de
profesor
c) presupune acţiuni şi operaţii sistematice în vederea organizării,
desfăşurării şi îndrumării optime a activităţii elevilor
d) formarea unui bagaj de cunoştinţe folosite interdisciplinar

4) Ce fel de factor este predarea?

a) care declanşează, stimulează şi orientează activităţile elevului, fixează şi
consolidează noul, controlând evaluarea conţinutului asimilat
b) dobândirea de cunoştinţe de cultură generală

36
 c) exersează capacitatea de atenţie voluntară şi memorare conştientă
d) factor semi-activ, rolul principal avându-l profesorul

5) Care este rolul profesorului în predare?

a) stabileşte direcţiile învăţării, anunţă obiectivele şi pune elevii în relaţie cu
noul conţinut
b) expune lecţia, controlează temele şi menţine ordinea în clasă
c) evaluează cele prezentate anterior, notează răspunsurile elevilor, ţine
legătura cu conducerea şcolii şi părinţii
d) asigură materialul intuitiv şi mânuieşte tehnicile audio-vizuale necesare în
predare

6) Concluzionaţi predarea:
a) formarea şi dezvoltarea unor aptitudini necesare
b) evaluarea cunoştinţelor transmise şi verificarea temelor
c) înarmarea elevilor cu cunoştinţe generale despre lume şi viaţă;
d) transmiterea de cunoştinţe şi formarea de tehnici de muncă;

7) Ce se înţelege prin cunoştinţe?

a) perceperea corectă a materialului didactic şi mânuirea tehnicilor audio-
vizuale
b) informaţii sub formă de reprezentări, noţiuni, principii, etc., referitoare la
lumea înconjurătoare şi la relaţiile dintre ele
c) învăţarea zi de zi a celor predate şi elaborarea de răspunsuri competente
d) dezvoltarea vocabularului activ al elevului

8) Ce înţelegeţi prin învăţarea şcolară?

a) un complex de norme de comportament social şi achiziţii intelectuale?
b) repetarea anumitor cunoştinţe până când devin automatisme?
c) memorarea şi reproducerea celor predate la clasă?
d) activitatea intelectuală şi fizică desfăşurată sistematic pentru însuşirea unor
informaţii şi formarea unor abilităţi pentru dezvoltarea personalităţii?

9) Ce procese sunt implicate în învăţarea şcolară?

a) de achiziţie mnezică, asimilare activă de informaţii, de formare de operaţii
intelectuale, de strategii cognitive, motorii, de atitudini
b) procesele de memorare, gândire concretă, abstractizare, generalizare
c) trăsături temperamentale, comportament şi dialog social, atenţia voluntară
şi involuntară
d) formarea de deprinderi prin însuşirea materialului teoretic şi aplicarea lui
în practică

10) Ce presupune învăţarea şcolară?

a) activarea unor cunoştinţe anterioare prin studiu individual şi învăţarea de zi

37
 cu
b) acţiuni practice în cabinete, laboratoare, terenuri sportive, unde pot fi fixate
şi consolidate
c) munca asiduă la birou, în clasă şi bibliotecă
d) cererea de informaţii suplimentare de la profesori sau completarea
cunoştinţelor prin învăţământ paralel

11) Care sunt elementele care asigură eficienţa învăţării?

a) formarea motivaţiei şcolare
b) implicarea familiei elevului în controlul efectuării temelor şi legătura
acesteia cu şcoala
c) asigurarea unui climat stenic şi unor mijloace materiale necesare învăţării
d) activizarea învăţării, exersarea strategiilor de cunoaştere, centrarea pe elev
a instruirii, promovarea autonomiei educative

12) Care sunt etapele procesuale ale învăţării?

a) pregătirea pentru lecţie cu evaluare din lecţia anterioară, evaluarea şi
notarea, titlul noii lecţii, prezentarea lecţiei;
b) control igienico – sanitar al clasei, predarea noilor noţiuni ce urmează a fi
învăţate, exerciţii de memorare, reproducerea fidelă
c) receptarea materialului, înţelegerea, însuşirea cunoştinţelor, fixarea în
memorie, aplicaţii, actualizarea cunoştinţelor, transferul cunoştinţelor
d) dialog introductiv, expunerea cunoştinţelor ce vor fi învăţate, folosirea
tablei şi a manualului, evaluarea;

13) Ce activităţi întreprind elevii în etapa de receptare a materialului?

a) inducerea unei stări de atenţie voluntară şi motivare, folosirea a cât mai
mulţi analizatori în percepţie, înregistrarea activă a datelor concrete şi
verbale
b) citirea materialului, mobilizarea strategiei de învăţare, întrebări asupra
celor învăţate, prezentarea celor învăţate
c) pregătirea rechizitelor şcolare, orientarea atenţiei, dialog cu profesorul
d) activităţi de repetare în vederea memorării

14) Cum se procedează fixarea în memorie a materialului?

a) repetare de mai multe ori în prezenţa materialului şi în absenţa lui
b) stocarea cunoştinţelor în memorie, memorarea lor prin repetiţii şi reluarea
lor în forme diferite
c) formarea de echipe de elevi care să memoreze pe părţi şi schimbarea celor
de memorat
d) repetarea cu voce tare cu întreaga clasă a materialului memorat

15) Ce se înţelege prin motivaţia învăţării?

a) aplicarea unui complex de măsuri care să ducă la implicarea tuturor
factorilor activi în învăţare

38
 b) dorinţa de autorealizare, de întrecere cu alţi colegi
c) ansamblu de motive care declanşează acţiunea de învăţare ajungând la scop
d) care reprezintă rezultatul aşteptat al acţiunii

16) Care este scopul cunoaşterii realizat pe planul predării şi învăţării şcolare?
a. acumularea de cunoştinţe noi, de formarea de priceperi şi deprinderi
b. cunoaşterea de reguli, legi, principii, norme noi, aspecte inedite ale
realităţii
c. descoperirea de adevăruri noi pentru omenire
d. însuşirea cunoştinţelor ca activitate de cunoaştere realizată în condiţii
pedagogice care urmăresc analiza faptelor, desprinderea esenţialului şi
formarea unor generalizări.

17) Căile urmate de elev în cunoaştere sunt:

a) aflarea adevărului ştiinţific şi prin alte metode decât cele şcolare
b) descoperirea de adevăruri noi raportate la nivelul şcolarităţii, la nivelul de
pregătire al elevilor, la pregătirea lor pentru a învăţa să descopere
c) achiziţionarea a cât mai multe cunoştinţe prin descoperire directă
d) implicarea unor persoane extradidactice în activitatea de cunoaştere

18) Care este conceptul despre cunoaşterea realităţii de către elevi?

a) cunoaşterea nemijlocită a realităţii umane
b) rolul cunoaşterii teoretice este de prim rang
c) în cunoaşterea şcolară se folosesc aceleaşi metode şi tehnici ale oamenilor
de ştiinţă
d) cunoaşterea realităţii de către elevi, nu poate fi concepută în afara
procesului învăţării, proces privit ca scop şi mijloc al cunoaşterii

19) Rolul practicii în procesul cunoaşterii didactice

a) practica are o semnificaţie deosebită, deoarece, prin ea elevul se convinge
de adevărurile însuşite şi valabilitatea lor în activităţi curriculare şi
extracurriculare
b) este mai importantă decât cunoaşterea teoretică deoarece oferă posibilităţi
de câştig material
c) este foarte importantă şi se poate realiza şi în afara şcolii
d) are un rol secundar în activitatea de învăţare

20) Avantajele pentru profesor ale aplicării noilor achiziţii în practică:

a) uşurează foarte mult comunicarea cu toate categoriile de elevi
b) poate demonstra prin aplicaţii practice diferite legităţi
c) corelează noul cu aplicaţiile practice, captează atenţia elevilor; fixare şi
consolidare a cunoştinţelor realizarea feed-back-ului; identificarea
greşelilor; creşterea eficienţei procesului de învăţământ
d) asigură mai mult spirit de independenţă şi iniţiativă activităţilor de învăţare

39
21) Avantajele pentru elev al aplicării în practică a noilor achiziţii
a) se convinge de achiziţiile anterioare; fixarea cunoştinţelor, competenţelor,
abilităţilor teoretice şi practice; stimulare şi motivare; crearea unei
experienţe proprii de cunoaştere pregătit fiind pentru activităţi
independente, creatoare, al educaţiei permanente.
b) suplineşte orele de instruire teoretică prin implicarea practică; însuşirea
meseriei
c) oferă o cale mult mai directă de experienţă şi comunicare socială
d) aspectul participativ mult mai extins decât bal instruirii teoretice

22) Ce se înţelege prin caracterul practic – operaţional al procesului de învăţământ?

a) independenţa fiecărui component al ansamblului instructiv – educativ şi
posibilitatea realizării fiecăruia în parte
b) posibilitatea ca asimilarea ştiinţei să se facă fără confruntarea datelor
teoretice cu practica socială, fără aplicarea concretă
c) reflectarea şi aplicarea pasivă a cunoştinţelor teoretice. Orientarea practică
a procesului de învăţământ
d) aplicarea activă a cunoştinţelor teoretice dominată de manifestarea
imaginaţiei şi creativităţii elevilor

23) Cum se realizează cunoaşterea în procesul de învăţământ?

a) procesul cunoaşterii durează mult timp, elevul trebuind să descopere singur
adevărurile
b) în procesul de învăţământ cunoaşterea se realizează foarte concentrat
implicând o mare economie de timp şi mijloace. Elevul parcurge un proces
, în câteva ore el redescoperind adevărurile
c) cunoaşterea didactică este atributul elevului, profesorului revenindu-i rolul
unui asistent fără implicare directă
d) nu este absolut necesară coordonarea şi dirijarea muncii elevului deoarece
îi răpeşte acestuia individualitatea şi iniţiativa

24) Ce implică procesul de învăţământ?

a) implică activitatea diadei educaţionale, a profesorului cu elevii,
presupunând intercondiţionarea dintre personalitatea profesorului şi a
elevului
b) implică influenţa pe care profesorul o exercită asupra elevului.
c) foarte rar se produc relaţii reciproce specifice, de tipul relaţii educaţional –
didactice
d) acordarea unei încrederi nelimitate elevului în demersul său de însuşire a
cunoştinţelor având ca efect activităţi independente, autonome, fără
„dădăceală”, ducând la formarea deprinderilor intelectuale şi practice.

25) Ce înţelegeţi prin raportul dintre predare şi învăţare şcolară?

a) legătura intrinsecă dintre predare şi învăţare este susţinută numai în plan

40
 teoretic fără aplicabilitate în practică.
b) predarea şi învăţarea reprezintă două procese corelative şi coevolutive,
două subsisteme aflate în raport de coordonare
c) în acest raport greutatea specifică cade pe predare
d) acest raport se înclină în favoarea învăţării şcolare care formează la elev
comportamente, atitudini, certitudini.

26) Cum se formează cunoştinţele?

a) prin citirea şi repetarea celor predate de profesor şi reproducerea lor
întocmai
b) prin transpunere automată în conştiinţa elevilor, aşezându-se pe un loc gol,
fără a se baza pe cele însuşite anterior.
c) perceperea directă de către elev a realităţii
d) prin oglindirea în conştiinţa noastră sub formă de reprezentări noţiuni,
percepţii a obiectelor şi fenomenelor evidenţiind caracterul sistemic al
lumii

27) Raţionamentele folosite în predare sunt:

a) inductive (care încadrează faptele în noţiuni, definiţii, legi)
b) deductive (prin extensia generalizărilor anterioare la noi fapte şi fenomene
concrete)
c) combinarea raţionamentelor inductive, deductive, transductive şi
analogice.
d) transductive (adevăruri generale fără relaţii logice) şi analogice (cunoştinţe
despre un obiect nou pe baza asemănărilor cu un obiect cunoscut anterior)
– (învăţarea prin descoperire)

28) Constituirea cunoştinţelor la nivelul subiectului cunoscător.

a) prin formarea sistemelor de cunoştinţe combinate cu abilităţi şi obişnuinţe
prin aplicarea în practică a cunoştinţelor
b) înmagazinarea mintală a mai multor date şi generalizări despre cele
predate
c) se porneşte de la cunoştinţele mai cuprinzătoare spre individualizare, spre
legi şi principii stricte
d) procesul de învăţământ se încheie odată cu transmiterea cunoştinţelor

29) Ce se înţelege prin abilităţi?

a) formarea, la încheierea unor capitole, a unor cunoştinţe strict necesare.
b) însuşirea de a efectua cu uşurinţă, precizie, fineţe şi eficienţă operaţii sau
acţiuni intelectuale sau practice.
c) a cunoaşte cât mai multe despre un obiect sau fenomen învăţat.
d) transferul vechilor achiziţii pentru formarea noilor achiziţii referindu-se în
mod direct la aplicarea în practică a cunoştinţelor.

41
30) Ce se înţelege prin priceperi şi deprinderi?
a) aptitudinea omului de a efectua cu eficienţă operaţii intelectuale şi practice
– priceperile; componente automatizate ale activităţii – deprinderi;
b) înarmarea elevului cu cunoştinţe teoretice şi practice pe care să le
folosească într-o meserie sau alta.
c) deprinderea însumează componentele automatizate folosite (ca şi lucrul pe
bandă)
d) prin folosirea priceperilor dobândite într-o anumită direcţie se ajunge la
formarea de deprinderi temeinice.

31) Care sunt principalele categorii de deprinderi?

a) deprinderi instinctuale şi învăţate.
b) deprinderi moştenite, învăţate, copiate.
c) deprinderi formate prin instruire în concordanţă cu legile şi normele
societăţii.
d) senzorio-motorii, intelectuale, morale.

32) Etapele elaborării deprinderilor:

a) în elaborarea deprinderilor ne bazăm pe predarea cunoştinţelor în mod
accesibil, de la uşor la greu;
b) etapa pregătitoare – asigurare materială, de conţinut – prin expunerea
materialului de învăţat şi de evaluare.
c) familiarizarea cu acţiunea, organizarea şi sistematizarea, automatizare şi
consolidare.
d) etapa de trezire a interesului pentru acţiune, verificarea efectuării temelor
şi însuşirea cunoştinţelor predate, predarea noilor cunoştinţe, fixarea.

33) Elementele de bază ale formării şi consolidării deprinderilor, exerciţiile pot fi:
a) introductive, de bază, paralele, iar ca natură a sarcinilor de rezolvat:
reproductive şi creative.
b) de fixare a deprinderilor.
c) de demonstrare a felului în care s-au format şi consolidat deprinderile
d) activităţile de ordin practic.

34) Aptitudinile şi formele lor:

a) posibilităţi native ale individului de a desfăşura anumite activităţi: pot fi
intelectuale sau practice.
b) sunt componente senzo-motorii, cognitive, afectiv-motivaţionale şi
voliţionale asigurând desfăşurarea cu succes a unei activităţi; sunt generale
şi speciale.
c) rezolvarea în ritm susţinut a unor sarcini fără implicarea directă a
acumulărilor şcolare: pot fi aptitudini primare şi secundare (care decurg din
cele primare).
d) este o însuşire psiho-individuală care permite obţinerea rapidă a unor

42
 performante cu efort minim. Ele pot fi aptitudini artistice sau
meşteşugăreşti.

35) Care sunt etapele principale ale procesului de învăţământ?

a) pregătirea pentru lecţie, verificarea lecţiei precedente, predarea, fixarea şi
tema pentru acasă
b) încunoştiinţarea elevilor cu cele ce vor fi predate: expunerea schematica pe
tabla a noilor cunoştinţe; completarea cu ajutorul manualelor: în fixare,
folosirea materialului didactic.
c) predarea şi asimilarea parţiala; fixare şi consolidare, formarea priceperilor
şi deprinderilor, aplicarea în practica, evaluarea şi notarea .
d) predarea cunoştinţelor noi; verificarea însuşirii celor predate; evaluarea şi
notarea lecţiei precedente.

36) Care este ponderea de asimilare de către elevi a conţinutului ideatic transmis de
profesor?
a) 20-25%
b) 30-40%
c) 70-80%
d) 60-65%

37) Care sunt etapele învăţării?

a) perceperea obiectelor, fenomenelor, proceselor, formarea reprezentărilor,
sensibilizarea, motivaţia, familiarizarea cu ce trebuie învăţat prin efort
propriu.
b) mobilizarea atenţiei voluntare, legarea cunoştinţelor anterioare de cele
actuale, realizarea feed-back-ului.
c) perceperea celor învăţate, notarea în caiete, evaluarea cunoştinţelor.
d) memorizarea celor predate, crearea, prin exerciţii a unor stereotipi
dinamici, tema de casa.

38) Rolul avut în învăţare de percepere, sensibilizare şi familiarizare.

a) acestea au un rol secundar pe primul plan situându-se motivaţia şcolară.
b) rol de prim ordin începând cu percepţia, sensibilizarea care orientează
atenţia şi familiarizarea elevului cu ce are de învăţat prin efort propriu.
c) perceperea are rol important bazându-se numai pe noile achiziţii
sensibilizarea şi familiarizarea având rol secundar.
d) familiarizarea are rol preponderent în învăţare ea conducând în mod direct
la însuşirea cunoştinţelor, la atingerea scopului,

39) Care sunt condiţiile de îndeplinit pentru o buna percepere?

a) crearea motivaţiei intrinseci; folosirea termenilor cunoscuţi de elevi;
ierarhizarea materialului de învăţat
b) prezentarea atractiva a materialului; folosirea materialului didactic,
folosirea mijloacelor moderne în predare; feed-back-ul realizat de elevi.

43
 c) receptarea fenomenului în integralitatea sa; asigurarea activismului
intelectual; elaborarea inhibiţiei de diferenţiere; integrarea elementelor
componente ale stimulilor complecşi în sisteme integratoare; valorificarea
interacţiunii intre obiectual şi relaţional.
d) folosirea metodelor active de învăţare, abordarea euristica a
curriculumului; angrenarea a unui număr mare de analizatori în percepţie.

40) De ce este necesara sau nu includerea în percepţie a unui mare număr de

analizatori în percepţie
a) funcţionează legea sumaţiunii care arata că acţiunea complexa a tuturor
însuşirilor unui obiect = un rezultat mai sigur, fiziologic folosirea
alternativa a diferiţilor analizatori în percepţie elimină oboseala nervoasa şi
fizică
b) prin includerea a mai multor analizatori în activitatea de percepţie apare,
după un anumit timp, oboseala, lipsa de concentrare, superficialitatea.
c) incluzând mai mulţi analizatori se distinge atenţia, elevii preferând
percepţia simplă.
d) prin mai mulţi analizatori în percepţie se va ajunge la dispersia
materialului, la contradicţii interne.

41) Este benefică crearea unei zone cerebrale cu excitabilitate optima?

a) este benefica în măsură în care acele zone au fost folosite anterior.
b) da, daca nu sunt introduse elemente de noutate.
c) daca se introduce noul se va face prin simpla prezentare a materialului
necunoscut de elevi- obiecte, date, fapte, fenomene, evenimente, etc.
d) are rol deosebit în orientarea atenţiei spre noutate; elevii înţeleg şi reţin
faptele mult mai bine daca conţin elemente de noutate, care le trezeşte
interesul, curiozitatea.

42) Ce este inhibiţia de diferenţiere?

a) posibilitatea copilului, pe plan mintal, de a alege demersul optim în
învăţare.
b) este procesul psihic care ajuta la sesizarea asemănărilor dintre obiecte,
fenomene, procese îndepărtate şi a deosebirilor intre cele apropiate.
c) este foarte importanta pentru a ajuta copilul sa facă diferenţa dintre bine şi
rău.
d) este procesul psihic prin care copilul se încadrează în realitatea spatio-
temporala.

43) Ce puteţi spune despre valorificarea interacţiunii dintre obiectual şi real?

a) in interacţiune rolul predominant îl are raţionalul care informează SNC
despre lumea înconjurătoare .
b) predarea şi asimilarea presupun stimularea activităţii comune a celor doua
nivele de acţiune, este calea logica prin care elevii ajung de la reprezentări

44
 la noţiuni
c) noţiunile se formează prin însumarea percepţiilor şi reprezentărilor fără
procese de abstractizare şi generalizare deci interacţiunea dintre obiectual
şi real trece în plan secund.
d) este vorba de interacţiune în stadiile de formalizare şi sensibilizare.

44) Realizarea metodica a însuşirii noţiunilor se poate face:

a) inductiv: pornind de la fapte concrete şi cu ajutorul operaţiilor gândirii se
ajunge la definirea noţiunii.
b) deductiv: pornind de la definiţia noţiunii extinzându-se la cazuri
particulare.
c) analogic: pornind de la noţiuni şi cunoştinţe generale ajungând la o noua
noţiune prin analogie.
d) depinde de natura şi complexitatea noţiunii, depinde de modul şi specificul
formarii ei. Pentru a introduce o noţiune elevii trebuie sa fie pregătiţi.

45) Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor se refera la:

a) activitatea cognitivă ce stabilizează legăturile condiţionate, formate în
însuşirea parţiala a materialului nou; este etapa de formare a priceperilor şi
deprinderilor intelectuale şi practice.
b) sunt activităţi comune la baza cărora stă repetiţia care duce la formarea de
stereotipi dinamici trainici.
c) parcurgerea unor etape obligatorii şi astfel, prin răspunsuri la obiect elevii
vor însuşi noile cunoştinţe care pot fi şi evaluate .
d) folosirea vechilor achiziţii în etapa de predare a noilor noţiuni, refacerea, în
condiţii noi a legăturilor temporale

46) Ce se înţelege prin recapitulare?

a) readucerea în memoria elevului date despre obiectele, fenomenele,
evenimentele, etc. trăite anterior.
b) completarea achiziţiilor anterioare cu achiziţii noi şi folosirea noţiunilor
astfel refăcute.
c) este activitatea didactica care consta în reactualizarea şi rememorarea
cunoştinţelor anterioare şi are ca scopuri: clasificarea noţiunilor şi a
raporturilor dintre ele, aprofundarea cunoştinţelor şi asigurarea durabilităţii
lor, relaţionarea sistematizarea şi structurarea deprinderilor practice şi
intelectuale ale elevilor, sistematizarea şi ierarhizarea cunoştinţelor.
d) recapitularea prin întrebări a celor predate anterior, răspunsuri obţinute pe
cale orala.

47) Cum definim aplicarea în practica a cunoştinţelor teoretice?

a) aplicarea în practica a cunoştinţelor este identica cu formarea priceperilor
şi deprinderilor.
b) reprezintă operaţionalizarea în plan practic a instrucţiei teoretice, a
transpunerii în viata a cunoştinţelor însuşite de către elevi.

45
 c) este o acţiune repetata în însuşirea unor deprinderi intelectuale şi de
munca.
d) verificarea practica a cunoştinţelor teoretica fără a fi o activitate creatoare.

48) Rolul practicii în activitatea de învăţare:

a) sursa de cunoştinţe teoretice, observa, compara activităţile, valorifica
competentele, verifica adevăruri, consolidează priceperile şi deprinderile
formate: are funcţie educativă.
b) verifica posibilităţile intelectuale şi practice ale elevului fata de însuşirea
unei meserii.
c) rol deosebit al educaţiei prin munca, pentru munca.
d) probează nivelul de formare a priceperilor şi deprinderilor în domeniul
activităţilor practice.

49) Evaluarea şi funcţiile de baza ale acesteia

a) stabilirea nivelului de cunoştinţe însuşite de elev la un anumit moment,
memorizarea celor predate.
b) asigurarea feed-back-ului învăţării, a formarii deprinderilor şi priceperilor.
c) este un proces complex de apreciere a muncii profesorului şi al elevilor în
scopul realizării obiectivelor proiectate în care sunt corelate probele de
evaluare cu obiectivele operaţionale.
d) măsurarea felului în care a fost însuşită materia în vederea notarii.

50) Ce este şi cum poate fi interpretat procesul de învăţământ?

a) un proces complex foarte stabil sub aspectul general al însuşirii noilor
noţiuni.
b) proces complex, dinamic care poate fi interpretat: pedagogic, psihologic,
sociologic şi interrelaţiile dintre acestea.
c) este un emiţător de mesaje de decodarea acestora fiind interesat fiecare
receptor -elev-
d) procesul de însuşire a unor noi noţiuni prin repetare, de fixare şi
consolidare, de dezvoltare a sferei de percepţie

51) Comunicarea interumana în procesul de învăţământ:

a) profesor-elev; elev-profesor; elev-elev; profesor-părinţi; părinţi-profesor;
elev-părinţi; părinţi-elev.
b) comunicarea elev-profesor şi profesor-elev
c) comunicarea profesor-elev-şcoală-părinţi
d) comunicarea didactica intre personalul didactic de predare teoretica,
practica şi elevi.

52) Comunicarea profesor- elev este posibilă datorită repertoriului comun, ale unor
componente ale acestuia care chiar dacă nu sunt identice asigură legătura
profesor- elev.
a) este adevărat în mică măsură

46
 b) nu este adevărat
c) depinde de situaţia de învăţate
d) este adevărat

53) De ce depinde repertoriul cognitiv şi comportamental al elevului?

a) de înzestrarea sa genetică
b) de stadiul dezvoltării sale psihice-încadrarea sa în stadiul operaţiilor
concrete (la clasele mici) sau formal-abstract (VI-XII)
c) felul în care s-a realizat fixarea noilor achiziţii
d) de motivaţia şcolară şi influenţa părinţilor

54) Procesul de învăţare nu se poate reduce la mesajul semantic (codificat). Ce

cuprinde mesajul semantic?
a) cuprinde sistemul de reprezentări, informaţii abstracte, noţiuni, exprimabile
în formele logice ale gândirii.
b) cuprinde cerinţe specifice procesului de învăţare
c) se rezumă la identificarea simbolurilor în timpul transmiterii cunoştinţelor
d) pregăteşte elevul pentru învăţământul asistat de calculator

55) Ce este mesajul ectosemantic sau extrasemantic?

a) este mesajul prin care se face cunoscut faptul că a ajuns la receptor
b) realizarea arcului reflex şi acţionarea în conformitate cu instrucţiunile
primite
c) nu prezintă importanţă în procesul de învăţământ
d) cuprinde componente afectiv-emoţionale, trăiri, gesturi, atitudini care trec
de la profesor la elev cu rol deosebit în receptarea întregului mesaj

56) Ce tip de comunicări întâlnim în procesul de învăţământ?

a) întâlnim comunicări sub forma mesajelor codificate sau codificabile
b) mesaje necodificate realizate prin limbaje neverbale
c) comunicarea interumană complexă realizată prin îmbinarea mesajelor
codificate cu cele necodificate
d) vehicularea mesajului pedagogic în funcţie de pregătirea şcolară şi
particularităţilor individuale ale elevilor

57) Ce este cunoaşterea , umană şi cum se realizează?

a) cunoaşterea umană se realizează prin procesul de predare şi însuşirea
cunoştinţelor
b) cunoaşterea fenomenelor ştiinţifice duce la participarea conştientă a
individului la acţiuni ştiinţifice, culturale, tehnice – însuşi procesul de
învăţământ realizează cunoaşterea umană
c) putem considera învăţământul ca un proces epistemologic şi gnoseologic
didactic
d) procesul de învăţământ poate fi redus la aspectul său intelectual, cognitiv,
cu caracter integrator

47
58) Rolul procesului de învăţământ
a) pe lângă dezvoltarea capacităţilor cognitive transmite şi valori economice,
etice, estetice etc.şi cultivă toate aspectele personalităţii individului
inclusivitatea şi voliţiunea
b) poate fi definit prin raportarea lui la aspectele activităţii individuale şi
sociale
c) de a forma la elevi dorinţa de cunoaştere
d) principalul mijloc de realizare a instrucţiei şi educaţiei

59) Realizarea informării şi formării prin procesul de învăţare

a) se face utilizând metode specifice în scopul dezvoltării bagajului de
cunoştinţe şi cerinţelor comportamentale
b) informarea şi formarea sunt activităţi distincte apărând individual şi treptat
în procesul de învăţământ
c) informarea presupune transmiterea de cunoştinţe despre natură, societate,
gândire, cunoştinţe estetice, etc.; formarea presupunând dezvoltarea
biopsihosocială a celui educat, procesul de învăţământ bazându-se pe
interacţiunea dintre ele.
d) informarea se efectuează în cadru instituţionalizat, iar formarea în familie
sau alte medii.

60) Care din procesele informativ sau formativ este prioritar?

a) predomină caracterul informativ
b) interacţionează reciproc fără o strictă delimitare
c) prioritatea este ocupată cu schimbul în funcţie de nivelul clasei, condiţii
socio-politice, particularităţile individuale şi de vârsta ale elevilor.
d) adaptarea la fluxul informaţional se face prin accentuarea caracterului
formativ al procesului de învăţământ

61) Ce se înţelege prin sistem de învăţământ?

a) sistemul de învăţământ se referă la organizarea instituţională a
învăţământului ca subsistem al societăţii
b) sistemul de învăţământ este independent de structurile sociale
c) sistemul de învăţământ în sine nu urmăreşte realizarea unor obiective
educative
d) este un sistem educativ organizat piramidal

62) Ce se înţelege prin procesul de învăţământ?

a) este echivalat cu procesul de învăţare
b) se desfăşoară în unităţile sistemului de învăţământ şi se referă la aspectele
psihopedagogice cerute de predare- învăţare
c) activitatea prin care elevul îşi însuşeşte cunoştinţele teoretice şi practice
d) activităţi impuse de planul de planul de învăţământ

48
63) Definiţia şi conţinutul pedagogic al procesului de învăţământ
a) conţinutul este dat de programa şcolară şi se defineşte ca relaţia dintre
educator şi educat
b) conţine sistemul de educaţie formativă
c) este un ansamblu de acţiuni exercitate de educator asupra educatului într-
un cadru degajat în scopul formării personalităţii elevului
d) este definit de rolul şi importanţa scolii

64) Procesul de învăţământ ca sistem cu autoreglare

a) scoate în evidenţă independenţa de alte sisteme ale sistemului de
învăţământ
b) comanda, controlul, comunicarea se realizează singure
c) presupune realizarea comunicării interumane bilaterale
d) este ştiinţa conducerii optime, orientate a sistemelor dinamice complexe ce
formează procesul de învăţământ

65) Analiza învăţării sub aspect procesual şi motivaţional

a) se face sub aspecte diferite, solitare, dar complementare: procesual şi
motivaţional; aspectul procesual şi motivaţional; aspectul procesual
cuprinde secvenţele de învăţare cel motivaţional –gradul de implicare al
elevului.
b) aceste două aspecte vor putea fi descrise separat, fără nici o legătură
cauzală
c) câteodată aceste procese se completează unul pe celălalt
d) între aceste două procese există o disfuncţie perfectă fără a putea să
interacţioneze

66) Procesul psihic cu ponderea cea mai mare în etapele de percepere a

materialului de învăţat
a) în perceperea materialului rol de seamă îl are gândirea concretă, apoi
abstractă
b) în această etapă rol covârşitor îl are percepţia efectuată cu cât mai mulţi
analizatori
c) rol deosebit în recaptarea (perceperea) materialului îl au imaginaţia şi
gândirea creatoare
d) importanţa deosebită în percepţia îl au reprezentarea şi gândirea

67) Prin ce procese psihice se realizează activitatea de înţelegere?

a) prin percepţia dirijată şi folosirea a cât mai mulţi analizatori
b) prin utilizarea capacităţilor de memorare şi gândire
c) analiza, sinteza, generalizarea datelor se realizează graţie reprezentării şi a
gândirii

49
68) Ce procese participă la însuşirea cunoştinţelor predate?
a) memoria, imaginaţia, gândirea creatoare
b) imaginaţia proactivă şi reproductivă
c) percepţia şi memoria
d) în crearea de noi structuri mintale prin condensarea informaţiilor în noţiuni
şi principii participă gândirea

69) Pentru fixarea în memorie ce procese ale gândirii asociem?

a) stocarea cunoştinţelor în memorie, memorarea lor, folosirea lor, folosirea
repetiţiilor implică memoria
b) se realizează prin percepţia cât mai completă şi gândirea concret logică
c) prin imaginaţie şi gândire creatoare
d) prin reprezentări

70) Cum se realizează aplicarea în practică a cunoştinţelor?

a) prin repetarea situaţiilor de învăţare
b) furnizând feed-back-ul în legătură cu strategiile folosite apelând la
memorie şi gândire
c) prin reprezentări asupra activităţilor învăţate
d) prin folosirea memoriei tehnice şi a imaginaţiei creatoare

71) Activităţile de actualizare a cunoştinţelor se realizează prin:

a) percepţia materialului şi elaborarea reprezentărilor necesare
b) prin percepţia sistematică şi repetarea diferitelor achiziţii trecute în
prezenţa celor noi
c) prin perceperea activă a unor date cuprinse în protocolul de învăţare şi
memorizarea lor
d) actualizarea solicită reproducerea şi operarea cu cunoştinţele însuşite în
acest sens folosindu-ne de memorie şi gândire

72) Cum se realizează transferul cunoştinţelor?

a) prin utilizarea cunoştinţelor în condiţii apropiate de cele de la lecţie sau în
contexte noi angajând memoria, imaginaţia, gândirea creatoare
b) prin stocarea în memorie a cunoştinţelor însuşite prin percepţie şi memorie
c) prin reasamblarea cunoştinţelor în contextul noilor achiziţii
d) prin intermediul reprezentărilor şi al memorizării

73) Competenţele necesare unui bun profesor

a) competenţe de specialitate; psihopedagogice şi psihosociale şi manageriale
b) Cunoaşterea curriculară
c) modalităţi de realizare a transferului de cunoştinţe între profesor şi elev
d) pregătirea de specialitate şi în afara specialităţii

74) Ce implică competenţele de specialitate?

50
 a) capacitatea de a transmite cunoştinţe trainice elevilor
b) cunoaşterea materiei predate, capacitatea de a stabili legături între teorie şi
practică; capacitatea de înnoire a cunoştinţelor
c) transmiterea de cunoştinţe într-o formă accesibilă şi realizarea feed-back-
ului
d) posibilitatea profesorului de a dezvolta concentrul cunoaşterii pe măsura
promovării claselor de către elevi

75) Ce vizează competenţa psihopedagogică a profesorului?

a) cunoaşterea aprofundată materiei şi a elevilor în conformitate cu
particularităţile lor individuale
b) organizarea unor activităţi de ajutorare a celor mai slabi şi organizarea pe
grupe de învăţare
c) cunoaşterea elevilor, proiectarea şi realizarea activităţii instructiv-
educative; capacitatea de a pregăti elevii pentru autoinstruire şi
autoeducare
d) abordarea unui stil de muncă şi comportament apreciat de elevi

76) Ce necesită componenta psihosocială şi managerială?

a) capacitatea foarte bună de conducere a colectivului de elevi şi de formare a
competenţelor comportamentale
b) legătura cu părinţii elevilor şi cu alte instituţii participante în educaţie
c) reflectarea în comportamentul profesorului a dragostei de copii, pentru
meseria aleasă şi dorinţa de autoperfecţionare
d) organizarea elevilor în raport cu sarcinile instruirii; statornicia unui climat
adecvat şi a relaţiilor de cooperare; asumarea răspunderii; capacitatea de a
coordona, îndruma şi a lua decizii

77) Ce se înţelege prin proiectarea didactică?

a) împărţirea pe etape a materialului de învăţat
b) procesul de anticipare a ceea ce doreşte profesorul să realizeze cu elevii săi
în cadrul unei lecţii, sistem; temă, capitol sau pe tot anul şcolar conform
programei şcolare
c) asigurarea unei încărcături egale în predare (atât sub aspectul volumului cat
şi al accesibilităţii)
d) activitatea de parcurgere a programei şcolare în funcţie de o repartizare
calendaristică prealabilă

78) Care sunt etapele elaborării proiectării didactice?

a) cunoaşterea materialului care urmează să fie predat
b) cunoaşterea programei şcolare şi a manualelor- alegerea manualului
c) precizarea obiectivelor; analiza resurselor; elaborarea strategiilor didactice;
evaluarea
d) cunoaşterea posibilităţilor clasei faţă de cerinţele programei

51
79) Etapa de precizare a obiectivelor este caracterizată de:
a) stabilirea a ce trebuie să ştie elevii la sfârşitul activităţilor didactice,
realizarea programei şcolare precizând minimul; aprecierea realităţilor
obiectivelor propuse în timpul disponibil
b) confruntarea programei şcolare cu manualele aprobate
c) corelarea obiectivelor stabilite cu posibilităţile psihointelectuale ale
elevilor
d) posibilitatea de interacţiune cu alte materii din cadrul planului de
învăţământ

80) Analiza resurselor constă în:

a) selecţionarea conţinutului în funcţie de nivelul de accesibilitate
b) înlocuirea din programa şcolară a unor elemente a căror componente nu au
fost cunoscute anterior de către elevi
c) pregătirea parcurgerii materiei din punct de vedere metodic accesând şi alte
mijloace de informare didactică
d) selecţionarea conţinutului activităţilor potrivit abilităţilor şi capacităţilor
elevilor; analiza nivelului clasei sub aspectul pregătirii, învăţării şi a
motivaţiei; analiza condiţiilor materiale

81) Ce se înţelege prin elaborarea strategiilor didactice?

a) pregătirea teoretică a profesorului pentru a putea face faţă în bune condiţii
prevederilor programei şcolare
b) preocuparea profesorului pentru alegerea metodelor şi procedeelor de
predare; selectarea materialelor didactice necesare; alegerea mijloacelor
tehnice; combinarea cât mai reuşită a metodelor, procedeelor şi mijloacelor
în vederea atingerilor obiectivelor
c) discutarea în colectivul de catedră a felului în care se va aborda predarea
potrivit anului de studii
d) folosirea de mijloace şi metode foarte accesibile elevilor

82) Cum se face evaluarea didactică?

a) controlul felului în care elevii şi-au însuşit materia predată şi controlul
efectuării temelor
b) stabilirea bagajului de cunoştinţe însuşit de elevi, lacunele din pregătire,
explicarea în practică
c) în evaluare se stabilesc formele, metodele şi instrumentele prin care
profesorul va constata dacă au fost atinse obiectivele vizate
d) este de mai multe feluri cea mai importantă fiind cea sumativă

83) Care sunt formele de bază ale proiectării didactice?

a) proiectarea pe ciclul de şcolarizare
b) proiectarea didactică în funcţie de nivelul şcolii
c) proiectarea didactica conformă cu curriculumul ales de profesor sau şcoală
d) proiectarea anuală; semestrială; a unui sistem de lecţii; proiectarea unei

52
 lecţii (proiect didactic)

84) Ce se înţelege prin proiectarea didactică anuală?

a) se precizează obiectivele specifice; succesiunea capitolelor şi temelor;
stabilirea numărului de ore pentru fiecare unitate de conţinut; toate pe baza
programei şcolare
b) proiectarea materiei pe întreg anul şcolar ţinând cont de dificultatea
temelor alocând numărul de ore respectiv
c) planificarea calendaristică strict pe obiect fără a se ţine cont de
interdisciplinaritate, de asigurarea materialelor didactice
d) planificarea materiei în funcţie de cunoaşterea capacităţilor individuale a
fiecărui copil constatate pe baza unui test de cunoştinţe

85) Cum se realizează proiectarea didactica sistematica?

a) în conformitate cu programa şcolară se împart temele alocând orele
necesare stabilind corelaţia cu alte discipline
b) este mai detaliată şi se referă la: obiectivele pedagogice urmărite, capitolul,
teme, numărul de ore, mijloace învăţământ, bibliografie minimală
c) se renunţă la înlănţuirea temelor în conformitate cu programa şcolară şi se
alcătuieşte aleator
d) se conformează riguros cerinţelor programei şcolare neţinându-se seama de
aspecte locale, individuale şi ale colectivului de elevi

86) Ce presupune proiectarea unei unităţi de învăţare?

a) proiectarea tematicii pe baza legăturilor cauzate existente între lecţii
alegându-se şi locul de desfăşurare
b) elaborarea paşilor ce trebuie străbătuţi, din aproape în aproape, pentru
realizarea parcurgeri compacte a unităţii de învăţare propuse
c) stabilirea obiectivelor pedagogice; precizarea elementelor esenţiale de
conţinut şi aplicaţiile corespunzătoare; precizarea metodelor şi mijloacelor
de învăţământ; proba de evaluare; exerciţii,probleme
d) abordarea proiectării pornind de la puterea de cuprindere a elevilor, de la
accesibilitatea tematicii folosite în predare

87) Cum procedăm la proiectarea unei lecţii?

a) stabilirea obiectivelor operaţionale; unităţi de conţinut; sarcina didactică;
modul de lucru cu elevii; metoda de învăţământ; mijloace de învăţământ;
exerciţii, probleme, experienţe; probe de evaluare, bibliografie
b) se alege tema dorită, se face legătura cu cele predate anterior, se alocă timp
pentru organizarea clasei
c) se specifică datele de identificarea, clasa, date, obiect, propunător, tema,
subtema, etc., se stabilesc obiectivele operaţionale,
d) se stabileşte în mod schematic şi sumar demersul didactic care urmează a fi
străbătut şi în conformitate cu tipul de lecţie, se vor folosi tehnici şi
metodici specifice

53
88) Proiectul didactic- activitate de anticipare amănunţită se realizează astfel:
a) stabilirea tuturor activităţilor premergătoare desfăşurării lecţiei pornind de
la asigurarea bazei materiale la pregătirea elevilor pentru lecţie
b) identificarea activităţii şcolare: data, clasa, tema, subiectul, materialul
didactic, proba de evaluare, bibliografie; stabilirea priorităţilor şi plasarea
în spaţiul temporal
c) descrierea mentală a activităţii de urmat pas cu pas, materializarea acesteia,
pregătirea profesorului pentru lecţie
d) cunoaşterea elementelor proiectării; a principiilor procesului de
învăţământ, cunoaşterea clasei; capacitatea de anticipare a profesorului; se
stabileşte în detaliu desfăşurarea lecţiei, şansa de realizare a acesteia;
trecerea de la proiect la acţiune.

89) Ce realizăm prin proiectarea didactică?

a) organizarea pe baze ştiinţifice a procesului de predare- învăţare
b) asigurarea rigorii activităţii didactice, încurajează iniţiativa şi creativitatea
profesorului, pregătirea profesorului pentru lecţie
c) asigură respectarea cu stricteţe a cerinţelor programei şcolare
d) oferă managerilor posibilitatea controlului asupra actului didactic
desfăşurat

90) Importanţa proiectării didactice şi întrunirea proiectului de lecţie asigură:

a) eficienţa predării şi a profesorilor cu aptitudini pedagogice mai reduse sau
cu experienţă pedagogică minimă
b) posibilitatea parcurgerii programei şcolare la timp şi în bune condiţii
c) relaţia normativ-creativă, pregătirea de specialitate şi psihopedagogică a
profesorului, interesul şi vocaţia pentru cariera didactică
d) parcurgerea integrală a „filmului” lecţiei- posibilităţile de corectare pe
parcurs a unor neclarităţi

91) Care sunt calităţile de bază pe care trebuie să le întrunească un bun profesor?
a) să fie cinstit, hotărât, cu spiritul dreptăţii, să aibă motivaţie pentru cariera
didactică, să urmărească în permanenţă finalitatea acţiunilor, să fie
îngăduitor atunci când trebuie, să fie bine pregătit în specialitate, să
iubească copiii.
b) să fie hotărât în acţiuni, să cunoască bine elevii, să aibă “priză” la elevi, să
fie bine pregătit.
c) să fie intransigent faţă de cei care greşesc, să coopereze cu familia elevului,
să se asigure de îndeplinirea la timp a sarcinilor, să aibă o ţinută demnă.
d) să stăpânească clasa, să fie bine pregătit, să fie exigent.

92) Cum ar trebui să decurgă scenariul didactic pentru o lecţie?

a) să urmeze configuraţia cunoscută a unui proiect de lecţie, prezentat în
aceeaşi formă.

54
 b) să se axeze pe activitatea de desfăşurare a lecţiei urmărind parcurgerea
lecţiei pas cu pas, asigurând buna receptare a informaţiei şi realizarea feed-
back-ului.
c) fişarea scenariului didactic: o fişă să cuprindă datele generale, o altă fişă va
cuprinde obiectivele operaţionale, conţinuturi esenţiale, forma de
activitatea utilizată, metode şi mijloace, aplicaţii, realizarea feed-back-ului
şi evaluare, anexe. Altă fişă cuprinde munca individuală, teme pentru acasă
şi bibliografia.
d) demersul didactic cerut de transmiterea cunoştinţelor în funcţie de tipul de
lecţie şi de cerinţele de finalitate.

93) De ce se va ţine cont în realizarea proiectului didactic?

a) de cerinţele programei şcolare, în primul rând.
b) de nivelul de înţelegere al clasei de elevi, de posibilităţile lor de învăţare.
c) de complexitatea tematicii care urmează a fi predată .
d) de experienţa didactică, creativitatea profesorului, puterea de cuprindere a
profesorului, de tactul pedagogic.

94) Care sunt evenimentele (paşii) instruirii?

a) pregătirea pentru lecţie, asigurarea desfăşurării lecţiei, notarea absenţelor,
desfăşurarea şi fixarea celor învăţate.
b) captarea atenţiei, prezentarea obiectivelor, reactualizarea cunoştinţelor
necesare noii lecţii, prezentarea noului conţinut, a sarcinilor de învăţare,
obţinerea performanţei şi evaluarea ei – feed-back-ul-;
c) stabilirea ordinii în clas; reactualizarea vechii lecţii, întrebări pregătitoare
pentru noua lecţie, desfăşurarea lecţiei, notarea;
d) trezirea curiozităţii pentru noul conţinut, folosirea percepţiei concrete şi
dirijarea ei, asigurarea receptării noului material, întrebări de verificare
frontale şi longitudinale.

95) Ce se înţelege prin captarea atenţiei?

a) condiţiile de bază a desfăşurării lecţiei obţinută prin implicarea atenţiei
voluntare cu toate componentele ei, impunând receptarea informaţiei,
înţelegerea, păstrarea şi aplicarea cunoştinţelor;
b) reţinerea atenţiei elevilor prin observaţii, verificări, notări;
c) atenţionarea elevilor asupra importanţei informaţiilor care urmează a fi
transmise, atenţionând că vor fi notaţi;
d) condiţionarea atenţiei elevilor de reuşita lor ulterioară, făcând apel la
motivaţia lor intrinsecă.

96) Cum realizăm enunţarea obiectivelor lecţiei?

a) se realizează prin extragerea din conţinuturi a unor finalităţi parţiale prin
conştientizarea lor, jalonând drumul spre finalităţi;
b) prin expunerea obiectivelor în ordinea impusă de predarea lecţiei;
c) enunţarea acestora pe tablă şi cerinţa expresă de a fi consemnate în caietele

55
 cu notiţe;
d) prin expunerea orală şi repetarea lor de către elevi.

97) Realizarea reactualizării cunoştinţelor necesare noii lecţii:

a) se face prin întrebări despre lecţiile trecute;
b) prin aplicaţiile la cunoştinţele transmise anterior;
c) prin readucerea în memorie a acelor cunoştinţe, deprinderi, abilităţi
necesare noilor informaţii, fără reactualizare se consumă o mare cantitate
din timp;
d) prin exerciţii, probleme cu date din lecţia trecută.

98) Cum realizăm prezentarea noului conţinut şi a sarcinilor de învăţare?

a) se realizează sensibilizând elevii cu importanţa noilor cunoştinţe pentru
viitorul lor;
b) prin alegerea unor forme atractive de prezentare presărate cu mici glume,
să urmărească înscrierea la tablă şi în caiet a cunoştinţelor predate;
c) folosirea concomitentă a materialului didactic şi a manualului – se va
insista asupra aspectelor noi greu de receptat;
d) printr-o expunere sistematică, euristică, prin dialog permanent cu clasa,
prin etape de evaluare şi fixare pe parcursul activităţii, prin documentarea
fiecărei secvenţe didactice.

99) Ce înţelegem prin obţinerea performanţei, cu reuşita achiziţionării?

a) asigurarea feed-back-ului arată reuşita acestui fapt, se realizează prin
verificare orală, teste sau chestionare. Important este ca obiectivele
instruirii să fie atinse de către toţi elevii. Efectuarea temelor;
b) obţinerea de note cât mai mari ca urmare a evaluării formative şi sumative;
c) asigurarea însuşirii informaţiilor teoretice prin chestionarea scrisă având
posibilitatea verificării întregii clase;
d) cunoştinţe teoretice însuşite la cel mai înalt grad de către unii elevi şi
evidenţierea acestor rezultate în scopul stimulării şi a elevilor cu

100) Cum putem rezuma proiectarea didactică?

a) proiecţie mintală ce se va întâmpla în clasă, atelier, laborator;
b) proces de anticipare a ceea ce urmează să realizeze profesorul cu elevii pe
parcursul lecţiei, semestrial sau an şcolar;
c) schiţarea activităţilor ce urmează să fie întreprinse de profesor;
d) prin studierea programei şcolare se vor extrage cunoştinţele de bază
predate.

101) În procesul de învăţământ comunicarea are un caracter:

a) unilateral
b) bilateral

56
 c) multilateral
d) grupal

102) Ce se înţelege prin caracterul bilateral al procesului de învăţământ ?

a)prin aceasta se indică faptul că procesul de învăţământ este expresia
interacţiunii între agent (dascăl) şi receptor (educabil), fiecare cu atribuţii
specifice
b) Predarea implică adecvarea mesajului la condiţiile psihologice de
învăţare, fiind ştiinţă şi artă
c)Interacţiunea dintre factorii care asigură rolul de conducător al profesorului
şi participarea activă a elevului
d) Predare – învăţare activă

103) Definiţia conţinutului pedagogic al procesului de învăţământ este:

a) Un ansamblu de acţiuni exercitate în mod conştient şi sistematic de către
educatori asupra educaţilor într-un cadru instituţional, organizat în
vederea formării personalităţii acestora în concordanţă cu cerinţele
idealului educaţional
b) Ceea ce rezultă din organizarea şi desfăşurarea sa ca urmare a unor
succesiuni de fapte, fenomene şi transformări având o fundamentare
psihopedagogică
c) Ceea ce realizează prin concretizarea cerinţelor sociale prezente şi de
perspectivă în acţiunea pedagogică
d) un ansamblu de acţiuni educaţionale întâmplătoare

104) Structura procesului de învăţământ vizează:

a) predarea şi învăţarea
b) predarea, învăţarea şi evaluarea
c) educaţia şi instrucţia
d) învăţarea şi evaluarea

105) Ce legătura există între didactica generală şi metodicile (didacticile) de

specialitate ?
a) Metodicile (didacticile) sunt considerate teorii speciale ale procesului de
învăţământ. Didactica generală orientează metodicile în descoperirea şi

57
 rezolvarea unor probleme specifice, legate nemijlocit de un obiect de
învăţământ
b) Didactica generală este bază teoretică- practică a metodicilor, iar acestea
la rândul lor oferă materialul concret pentru generalizările care se
elaborează în cadrul didacticii generale
c) Prin intermediul didacticii generale şi a metodicilor (didacticilor) fiecare
obiect de învăţământ este transpus într-o matrice pedagogică astfel încât
devine material de studiu
d) nici o legătură

106) Modelele centrate pe persoană sunt:

a) predarea nondirectivă, sinectică, „conştientizantă” (acumularea de
cunoştinţe) şi reuniunile clasei
b) învăţarea deplină, controlului personal, prin simulare şi prin afirmare
c) jocul de rol, ancheta de grup, cercetarea juridică şi „laboratorul social”
d) predarea activă

107)Modele de instruire centrate pe profesor sunt:

a) modelul decizional, judecăţilor de valoare, organizatorilor avansaţi
b) modelul tutorial, instruirii asistate de computer, formării conceptelor şi a
învăţării din text
c) generic, organizări cognitive în clasă
d) modelul transdisciplinar modern

108) Noţiunea de metodă de predare include:

a) patru elemente (punct de plecare; punct final; subiectul acţiunii şi obiectul
asupra căruia se răsfrânge acţiunea)
b) trei elemente (punct de plecare, subiectul acţiunii şi obiectul asupra căruia
se răsfrânge acţiunea)
c) două elemente: (subiectul acţiunii şi obiectul asupra căruia se răsfrânge
acţiunea)

58
 d) un singur element: subiectul acţiunii

109) Principale funcţii ale metodelor de instruire sunt:

a) cognitivă, instrumentală, normativă şi formativ-educativă
b) conducere, de indicare, de influenţare
c) acţiune întemeiată pe cunoştinţe; mediator între profesori şi elevi, de
cunoaştere
d) managerială, de influenţare a educabilului

110) Formele de organizare a instruirii sunt:

a) frontală, grupală şi individuală
b) diversificată, individualizată şi opţională
c) modulară, ierarhizată şi interacţională
d) individualizată, ierarhizată, interacţională

111) Metodologia didactica se bazeaza pe interactiunea directa dintre cele doua

elemente fundamentale ale actului educaţional:
a. metode didactice
b. educatorul
c. educabilul
d. mijloace didactice

112) Metodologia didactica înglobează:

a. resursele materiale
b. metode didactice
c. procedee didactice
d. mijloace didactice

113) Componentele procesului de învăţământ sunt:

a. obiectivele pedagogice, conţinutul învăţământului
b. educatorul şi educatul
c. metodologia didactica

59
d evaluarea didactica şi proiectarea pedagogica a procesului de învatamânt

114) Metodele strategiilor directe de instruire sunt:

a. explicaţia
b. demonstrarea
c. problematizarea
d. lucrul cu manualul

115) Următoarele afirmaţii în legătura cu procesul de învăţământ, sunt adevărate:

a. procesul de învăţământ urmăreşte dezvoltarea de conduite
b. procesul de învăţământ dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi
îndelungată
c. procesul de învăţământ urmăreşte organismul individual
d. responsabilitatea organizării şi conducerii procesului de învăţământ, revine
şcolii.

116) Următoarele afirmaţii în legătură cu procesul de învăţământ, sunt adevărate:

a. Procesul de învăţământ, urmăreşte evaluarea şi autoevaluarea prin fisa de
activitate personala
b. Procesul de învăţământ, urmăreşte învăţarea prin descoperire, prin investigaţie
c. Procesul de învăţământ se desfăşoară etapizat, în cadrul unor instituţii
specializate
d. Procesul de învăţământ dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi îndelungată

117) Următoarele afirmaţii referitoare la principiile procesului de învăţământ sunt

adevărate:
a. Principiile procesului de învăţământ îndeplinesc funcţii de orientare
b. Principiile procesului de învăţământ îndeplinesc funcţii normative şi
prescriptive
c. Principiile procesului de învăţământ îndeplinesc funcţii de reglare a activităţii
didactice
d. Principiile procesului de învăţământ urmăresc relaţiile sociale dintre oameni

60
118) Următoarele afirmaţii referitoare la principiile procesului de învăţământ sunt
adevărate
a. Principiile procesului de învăţământ reprezintă relaţiile sociale în care omul este
prins
b. Principiile procesului de învăţământ reprezintă stabilirea relaţiei organismului
cu realitatea sa proprie
c. Principiile procesului de învăţământ sunt valabile pentru toate acţiunile
instructiv -educative
d. Principiile procesului de învăţământ reprezintă un ansamblu de idei de acţiune
pedagogica

119) Aptitudinea didactică este caracterizata prin:

a. capacitatea de ordonare a informaţiei (progresia logică a expunerii)
b. aptitudini organizatorice
c. se conturează pe la 14-16 ani
d. apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală

120) Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a. se conturează pe la 14-16 ani
b. învaţă cu uşurinţă cântecele auzite
c. apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor
d. capacitatea de simbolizare, de utilizare a notaţiilor

121) Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a. capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament
b. flexibilitatea gândirii
c. aptitudini organizatorice
d. apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor.

122. Metodologia didactica se bazează pe interacţiunea directa dintre cele doua

elemente fundamentale ale actului educaţional:
a) metode didactice;
b) educatorul;

61
c) educabilul;
d) mijloace didactice.

123. Metodologia didactica înglobează:

a) resursele materiale;
b) metode didactice;
c) procedee didactice;
d) mijloace didactice.

124. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) Imaginea de Sine evoluează paralel cu cea a Eului;
b) Functia studiului oglinzii este de a stabili o relatie a organismului cu realitatea
sa proprie;
c) Procesul de învatamânt este format din mai multe componente aflate în
interdependenta;
d) în contextul identificarii prezinta importanta deosebita triunghiul afectiv mama-
tata- copil.

125. Metodele strategiilor directe de instruire sunt:

a) explicatia;
b) demonstrarea;
c) problematizarea ;
d) lucrul cu manualul.

126. Metodele strategiilor directe de instruire sunt:

a) observarea;
b) expunerea;
c) jocului de rol;
d) învatarii prin cooperare.

127. Metodele strategiilor indirecte de instruire sunt:

a) studiul de caz;
b) modelarea;

62
c) observarea;
d) simularea.
128. Metodele strategiilor indirecte de instruire sunt
a) învatarii prin cooperare;
b) problematizarea;
c) metoda brainstorming-ului;
d) lucrari practice.

129. Metodele strategiilor de instruire de tip interactiv sunt:

a) metoda conversatiei;
b) exercitiul;
c) metoda dezbaterii;
d) metoda rezolvarii de probleme în grup;

130. Metodele strategiilor de instruire de tip interactiv sunt

a) learning by doing (a învata facând);
b) metoda brainstorming-ului;
c) stimulariea gândirii critice a elevului;
d) metoda tutoratului;

131. Metodele strategiilor de instruire de tip experiential sunt:

a) stimulariea gândirii critice a elevului;
b) lucrari practice;
c) proiecte;
d) învatarea prin descoperire, prin investigatie.

132. Metodele strategiilor de instruire de tip experiential sunt:

a) exercitiul;
b) learning by doing (a învăţa făcând);
c) jocul de rol;
d) metoda conversaţiei.

133. Metodele strategiilor de instruire facilitatoare a studiului independent şi

63
diferenţiat sunt:
a) jocul de rol;
b) stimulariea gândirii critice a elevului;
c) învatarea prin descoperire, prin investigatie ;
d) metoda tutoratului;

134. Metodele strategiilor de instruire facilitatoare a studiului independent şi

diferentiat sunt:
a) evaluarea şi autoevaluarea prin fisa de activitate personala;
b) metoda tutoratului;
c) learning by doing (a învăţa făcând);
d) jocul de rol.

135. Următoarele afirmaţii în legătură cu procesul de învăţământ, sunt adevărate:

a) procesul de învăţământ urmăreşte dezvoltarea de conduite;
b) procesul de învăţământ dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi
îndelungată;
c) procesul de învăţământ urmăreşte organismul individual;
d) responsabilitatea organizării şi conducerii procesului de învăţământ revine scolii.

136. Următoarele afirmaţii în legătură cu procesul de învăţământ sunt adevărate:

a) Procesul de învatamânt urmareste evaluarea şi autoevaluarea prin fisa de
activitate personala;
b) Procesul de învatamânt urmareste învatarea prin descoperire, prin investigatie;
c) Procesul de învatamânt se desfasoara etapizat, în cadrul unor institutii
specializate;
d) Procesul de învatamânt dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi
îndelungată.

137. Urmatoarele afirmatii referitoare la principiile procesului de învatamânt sunt

adevarate:
a) Principiile procesului de învatamânt îndeplinesc functii de orientare;
b) Principiile procesului de învatamânt îndeplinesc functii normative şi

64
prescriptive;
c) Principiile procesului de învatamânt îndeplinesc functii de reglare a activitatii
didactice;
d) Principiile procesului de învatamânt urmaresc relaţiile sociale în care omul este
prins.

138. Urmatoarele afirmatii referitoare la principiile procesului de învatamânt sunt

adevarate
a) Principiile procesului de învatamânt reprezinta relaţiile sociale în care omul este
prins;
b) Principiile procesului de învatamânt reprezinta stabilirea relatiei organismului cu
realitatea sa proprie;
c) Principiile procesului de învatamânt sunt valabile pentru toate actiunile
instructiveducative;
d) Principiile procesului de învatamânt reprezinta un ansamblu de idei de actiune
pedagogica.

139. Urmatoarele afirmatii cu privire la gandire sunt adevarate:

a) Gândirea permite cunoaşterea indirectă;
b) Gândirea reproduce sub formă de imagini concrete, obiecte absente;
c) Analiza realizează reunirea mentală într-un ansamblu unitar, a însuşirilor
esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor;
d) Particularizarea este operaţia de desfacere, de separare mentală a obiectului în
părţile sale componente .

140. Din comunicarea verbala fac parte:

a) Vorbirea;
b) Tinuta;
c) Mimica;
d) Cititul.

141. Din comunicarea non-verbala fac parte:

a) Vorbirea;

65
b) Scisul;
c) Cititul;
d) Pantomimica.

142. Tulburarile limbajului scris se numesc:

a) Afazie senzitivă;
b) Agrafie;
c) Afazie motorie ;
d) Alexie.

143. Functiile limbajului sunt:

a) Funcţia de comunicare;
b) Funcţia de cunoaştere ;
c) Funcţia simbolică;
d) Funcţia emoţional-expresivă.

144. Urmatoarele afirmatii cu privire la limbajul oral sunt adevarate:

a) Prin vorbire omul îşi descarcă tensiuni interioare;
b) în limbajul oral sunt implicate aparatul fonator şi cel auditiv;
c) Viteza gândirii este de 400 cuvinte/min;
d) în limbajul oral sunt implicate aparatul kinestezic şi cel vizual.

145. După criteriul înţelegerii materialului memorat avem urmatoarele tipuri de

memorie:
a) Memoria involuntară;
b) Memoria de lungă durată;
c) Memoria imediată;
d) Memoria logica.

146. După durata păstrării informaţiei avem urmatoarele tipuri de memorie:

a) Memoria voluntară;
b) Memoria mecanică;
c) Memoria recentă;

66
d) Memoria logica.

147. Urmatoarele afirmatii cu privire la tulburarile memoriei sunt adevarate:

a) Hipomnezia reprezinta pierderea totală a capacităţii mnezice;
b) Hipermnezia reprezinta scăderea de diferite grade ale memoriei;
c) Hipomnezia apare în stări de surmenaj, sau în deficit de atenţie;
d) Amnezia reprezinta pierderea totală a capacităţii mnezice.

148. Aptitudinea didactică este caracterizata prin:

a) se conturează pe la 14-16 ani;
b) spirit de observaţie;
c) interes şi înclinaţie deosebită pentru muzică ;
d) limbaj clar.

149. Aptitudinea didactică este caracterizata prin:

a) capacitatea de ordonare a informaţiei (progresia logică a expunerii);
b) aptitudini organizatorice;
c) se conturează pe la 14-16 ani;
d) apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală.

150. Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a) se conturează pe la 14-16 ani;
b) învaţă cu uşurinţă cântecele auzite;
c) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor;
d) capacitatea de simbolizare, de utilizare a notaţiilor.

151. Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
b) flexibilitatea gândirii;
c) aptitudini organizatorice;
d) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor.

152. Aptitudinea pentru desen şi pictură este caracterizata prin:

67
a) apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală;
b) flexibilitatea gândirii;
c) aptitudini organizatorice;
d) Limbaj clar.

153. Aptitudinea pentru desen şi pictură este caracterizata prin:

a) capacitatea de ordonare a informaţiei;
b) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor;
c) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
d) se conturează pe la 14-16 ani.

154. Aptitudinea muzicală este caracterizata prin:

a) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor;
b) aptitudini organizatorice;
c) ureche muzicală;
d) simţul ritmului.

Metodologia instruirii

1) Conceptul de „tehnologie a instruirii” presupune, din perspectiva didacticii

moderne:
a) abordarea sistemică a tuturor componentelor implicate în procesul instruirii
b) rezultatele procesului de învăţare
c) formele de organizare a instruirii
d) evaluarea procesului de instruire

2) Tehnologia instruirii şi autoinstruirii îşi propune:

a) să deplaseze accentul dinspre predare spre învăţare şi rezultatele învăţării
b) să păstreze variantele tradiţionale de predare
c) să accentueze aspectul informativ al educaţiei

3) Metodologia instruirii reprezintă:

a) totalitatea mijloacelor de învăţământ
b) teoria şi practica metodelor şi procedeelor didactice
c) totalitatea formelor de organizare a învăţării
d) totalitatea mijloacelor de evaluare

68
4) Termenul de „metodă” provine:
a) din limba latina
b) din limba greacă, în care „methodos” înseamnă drum, cale de urmat spre,
către
c) din limba engleză
d) din limba română

5) Metoda poate fi considerată un sistem omogen de procedee, acţiuni şi operaţii,

selecţionate în funcţie de caracteristicile situaţiei de învăţare, subordonat
metodei respective.
a) numai la anumite obiecte de învăţământ
b) fals
c) adevărat
d) ambiguu

6) Sistemele metodologice reprezintă:

a) ansambluri de metode şi procedee didactice între care se stabilesc relaţii
reciproce şi care acţionează convergent
b) proiectarea procesului de predare – învăţare
c) mijloacele didactice moderne
d) strategii didactice moderne

7) Euristica reprezintă o orientare care:

a) vizează acumularea rapidă de informaţii
b) recomandă ca materia de învăţat să nu fie dată elevilor gata prelucrată, ci
să necesite reorganizare şi transformare, investigaţie, descoperire
c) presupune prezentare de date şi evenimente
d) o înşiruire de date privind învăţarea evaluarea

8) Metodologia abordării euristice presupune:

a) angajarea celor care învaţă în sarcini de instruire/de cunoaştere
b) neangajarea celor educaţi în sarcini de instruire
c) efectuarea de exerciţii aplicative
d) realizarea de exerciţii demonstrative

9) Principalele deprinderi mintale dezvoltate în învăţământul primar sunt:

a) citit, scris, socotit
b) deprinderea de a merge
c) deprinderea de a vorbi
d) deprinderea de a învăţa

69
10) Conţinutul instructiv-educativ cuprinde:
a) noţiuni, concepte, structuri conceptuale, reguli, legi, principii, teorii,
categorii, concepţii generale
b) numai definiţii ale conceptelor fundamentale
c) răspunsuri la probleme complexe
d) strategii şi metode complexe educaţionale

11) Învăţarea prin descoperire este:

a) manieră de evaluare a cunoştinţelor
b) metodă prin care profesorul îndrumă procesul de descoperire efectuat de
elevi
c) metodă de muncă frontală
d) metodă exhaustivă de învăţare

12) Între descoperire şi problematizare este:

a) relaţie strânsă, ambele presupunând demersuri euristice
b) relaţie de excludere reciprocă
c) relaţie de ierarhizare
d) relaţie de subordonare

13) Învăţarea prin descoperire presupune:

a) confruntarea subiecţilor cu o situaţie-problemă pe care o soluţionează
b) operarea cu modelul
c) organizarea datelor anterioare
d) demonstrarea propriu-zisă a unei situaţii

14) Demersurile metodei descoperirii sunt:

a) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor
problemei şi realizarea actului descoperirii, formalizarea rezultatului
descoperirii şi etapa de exersare în ceea ce a fost descoperit
b) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor
problemei şi realizarea actului descoperirii
c) confruntarea cu situaţia-problemă, căutarea independentă a soluţiilor
problemei şi realizarea actului descoperirii, formalizarea rezultatului
descoperirii
d) confruntarea cu situaţia –problemă şi formalizarea rezultatului

15) Tipurile de descoperiri utilizate în practica instruirii sunt:

a) descoperiri inductive, deductive şi transductive
b) descoperiri deductive, analogice şi transductive
c) descoperiri inductive, deductive, analogice şi transductive
d) descoperiri inductive, deductive şi pluridictive

70
16) Reuşita aplicării metodei problematizării este condiţionată de:
a) întrunirea condiţiilor psihologice, pedagogice şi materiale ale activităţii
didactice
b) valorificarea flexibilităţii metodice a problematizării şi de întrunirea
condiţiilor psihologice, pedagogice şi materiale ale activităţii didactice
c) de întrunirea condiţiilor psihologice şi materiale ale activităţii didactice
d) întrunirea condiţiilor de învăţare

17) Învăţarea prin problematizare reprezintă:

a) strategie de lucru euristică, o modalitate de participare activă şi interactivă
a copiilor în procesul de învăţământ
b) un mod de studiere aprofundată a teoriilor contemporane despre învăţare
c) condiţie a evaluării finale
d) o metodă a evaluării

18) Învăţarea prin cercetare reprezintă:

a) un criteriu de apreciere a activităţii profesorului
b) un mijloc de învăţământ modern
c) modalitate de participare autonomă a elevilor în procesul didactic, în care
sunt situaţi în ipostaza cercetătorului
d) o modalitate de apreciere a actului de predare învăţare

19) Învăţarea prin cooperare presupune:

a) dezvoltarea comportamentelor sociale ale elevilor
b) dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, a interacţiunilor,
competenţelor şi comportamentelor sociale ale elevilor
c) dezvoltarea interacţiunilor elevilor
d) dezvoltarea componentelor psiho-sociale ale elevilor

20) Principalele modalităţi de eficientizare şi modernizare a metodologiei didactice

sunt:
a) asigurarea unui caracter dinamic şi deschis metodologiei didactice,
diversificarea metodologiei didactice, valorificarea metodelor în direcţia
asigurării caracterului complementar al activităţii de predare-învăţare,
reconsiderarea metodelor tradiţionale, accentuarea caracterului formativ al
metodelor, valorificarea metodelor în direcţia activizării elevilor şi
valorificarea metodelor interactive, centrate pe elevi
b) asigurarea unui caracter dinamic şi deschis metodologiei didactice,
valorificarea metodelor în direcţia activizării elevilor şi valorificarea
metodelor interactive, centrate pe elevi
c) reconsiderarea metodelor tradiţionale, accentuarea caracterului formativ al
metodelor, valorificarea metodelor în direcţia activizării elevilor şi
valorificarea metodelor interactive, centrate pe elevi
d) valorificarea şi revalorificarea strategiei didactice

71
21) Asigurarea relaţiei dintre metode – mijloace de învăţământ reprezintă:
a) finalitate depăşită de sistemul didactic
b) direcţie în contextul unei strategii didactice coerente
c) componentă a procesului de învăţământ
d) finalitate modernă a procesului de învăţământ

22) Metodele de învăţământ au drept scop general:

a) realizarea obiectivelor operaţionale propuse în lecţie
b) transmiterea de către profesor a noilor cunoştinţe
c) orientarea proceselor de predare, auto(învăţare), auto(evaluare) şi reglare a
demersului pedagogic
d) realizarea scenariului didactic

23) Funcţiile metodelor de învăţământ sunt:

a) funcţia formativă, cognitivă, motivaţională şi normativă
b) funcţia formativă, cognitivă, motivaţională, de impulsionare a dezvoltării
educatului, instrumentală şi normativă
c) funcţia formativă, cognitivă şi motivaţională
d) funcţia normativă şi motivaţională

24) Metodele de cercetare a realităţii pot fi:

a) metode de cercetare directă a realităţii şi metode de cercetare indirectă a
realităţii
b) bazate pe acţiunea practică sau pe cercetarea teoretică
c) valide sau nevalide
d) valide în contexte date

25) Una dintre clasificarile metodelor didactice este:

a) metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, metode de cercetare a
realităţii, metode bazate pe acţiunea practică şi învăţarea multimedia
b) metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, metode de cercetare a
realităţii, metode bazate pe acţiunea practică
c) metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, metode de cercetare a
realităţii şi învăţarea multimedia
d) metode de transmitere, însuşire şi evaluare a cunoştinţelor

26) Învăţarea multimedia include:

a) evaluarea cu ajutorul calculatorului
b) IAC
c) instruirea şi autoinstruirea asistate de calculator
d) tehnologia instruirii asistată de calculator

72
27) Experimentul, ca metodă de învăţământ, presupune:
a) activităţi didactice de analiză a unor fenomene, procese, evenimente, în
scopul studierii lor amănunţite
b) activităţi didactice de provocare, producere, reconstituire şi modificare a
unor fenomene, procese, evenimente, în scopul studierii lor amănunţite
c) activităţi didactice de evaluare a unor fenomene, procese, evenimente, în
scopul studierii lor amănunţite
d) activităţi didactice diverse, evenimente şi fenomene, în scopul studierii lor
amănunţite

28) După criteriul organizatoric, experimentul poate fi:

a) frontal, pe grupe, individual şi combinat
b) direct şi indirect
c) simplu sau complex
d) individual, direct

29) Instrumentul metodei modelării este reprezentat de:

a) calculator
b) toate mijloacele de învăţământ
c) model
d) anumite mijloace de învăţământ

30) Modelarea reprezintă:

a) metodă care presupune investigarea indirectă a realităţii, a unor decupaje
ale acesteia, cu ajutorul unor sisteme numite modele
b) metodă care presupune investigarea directă a realităţii, a unor decupaje ale
acesteia, fără ajutorul modelelor
c) metodă care presupune investigarea directă a realităţii de către elevi
d) metodă indirectă de investigare a realităţii de către educabili

31) Jocul de rol reprezintă:

a) metodă a educaţiei morale
b) metodă activă de predare-învăţare
c) un mijloc didactic
d) metodă de educaţie civică

32) Mijloacele de învăţământ reprezintă:

a) subdiviziune a tehnologiei instruirii şi autoinstruirii
b) finalităţi ale procesului didactic
c) instrumente pedagogice de educaţie ecologică
d) instrumente pedagogice de educaţie culturală

33) Sintagma „mijloace de învăţământ” se referă la:

a) ansamblul materialelor naturale sau realizate intenţionat, care sprijină

73
 atingerea obiectivelor activităţilor instructiv-educative
b) mijloacele audio-vizuale
c) eficienţa procesului educativ
d) tehnologii ale procesului didactic

34) Principala funcţie a mijloacelor didactice este:

a) funcţia motivaţională
b) funcţia de cunoaştere
c) funcţia de mediere a instrumentelor psihice prin intermediul celor
pedagogice
d) funcţia de dezvoltare individuală

35) Elementele care asigură valoarea psihopedagogică a oricărui mijloc de

învăţământ sunt:
a) cantitatea acestora
b) nivelul motivaţiei şcolare, nivelul achiziţiilor acestora, inteligenţa generală,
calitatea programelor de învăţare, caracterul interactiv al activităţilor
didactice
c) calitatea programelor de învăţare şi caracterul interactiv al activităţilor
didactice
d) cantitatea acestora

36) La nivelul unei activităţi didactice determinate şi concrete se operează cu:

a) sisteme de mijloace de învăţământ
b) un singur mijloc de învăţământ
c) cel mult două mijloace de învăţământ
d) metode moderne de învăţământ

37) Funcţiile mijloacelor de învăţământ sunt:

a) funcţia stimulativă, de investigare experimentală şi de formare a
priceperilor şi deprinderilor intelectuale şi practice, substitutivă, de
evaluare, estetică, de orientare a intereselor elevilor
b) funcţia stimulativă, formativă şi informativă
c) funcţia stimulativă, formativă, informativă, ilustrativă şi demonstrativă, de
investigare experimentală şi de formare a priceperilor şi deprinderilor
intelectuale şi practice, substitutivă, de evaluare, estetică, de orientare a
intereselor elevilor
d) funcţia evaluativă, informativă

38) Mijloacele de învăţământ se clasifică astfel, după criteriul istoric:

a) de la generaţia I până la generaţia VI
b) manuale şi planşe
c) suporturi apropiate şi îndepărtate ale noţiunilor transmise

74
 d) materiale didactice tradiţionale şi moderne

39) Generaţia a VI-a a mijloacelor de învăţământ cuprinde:

a) tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu
b) noile tehnologii de informare şi comunicare
c) fotografia, diapozitivul, înregistrările sonore
d) manualele, planşele, suporturile tehnologice

40) După funcţia pedagogică predominantă pe care o îndeplinesc, distingem

următoarele categorii de mijloace de învăţământ:
a) mijloace de informare, de ilustrare şi demonstrare, de investigare
experimentală şi de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi
practice, de raţionalizare a eforturilor de predare-învăţare, de verificare şi
evaluare
b) mijloace de informare, de ilustrare şi demonstrare
c) mijloace de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice, de
raţionalizare a eforturilor de predare-învăţare, de verificare şi evaluare
d) mijloace moderne de informare şi dezvoltare a elevilor

41) Caracteristicile mijloacelor de învăţământ sunt:

a) validitatea şi fidelitatea
b) generalitatea, flexibilitatea, paralelismul, accesibilitatea, siguranţa în
funcţionare
c) generalitatea, accesibilitatea, siguranţa în funcţionare
d) accesibilitatea şi validitatea acestora

42) După analizatorul solicitat, mijloacele de instruire pot fi:

a) mijloace tehnice de instruire vizuale, auditive şi audiovizuale
b) mijloace audio şi vizuale
c) mijloace statice şi dinamice
d) mijloace dinamice auditive

43) Procedeul didactic reprezintă:

a) secvenţă a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acţiune, o
componentă sau chiar o particularizare a metodei
b) finalitate a procesului didactic
c) formă de organizare a lecţiei
d) scenariul didactic al lecţiei

44) Modul de organizare a învăţării este un concept:

a) subordonat celui de metodă şi procedeu didactic
b) supraordonat celui de metodă şi procedeu didactic
c) identic cu cel de procedeu didactic
d) identic cu cel de metodă didactică

75
45) Eficienţa unei metode didactice rezidă în oportunitatea sau adecvarea acesteia
la o anumită realitate.
a) fals
b) parţial adevărat
c) adevărat
d) ambiguă

46) Brainstorming-ul este o metodă care vizează în principal:

a) dezvoltarea creativităţii elevilor
b) dezvoltarea limbajului elevilor
c) comunicarea didactică
d) dezvoltarea intelectuală a elevilor

47) Una din tendinţele în metodologia didactică este:

a) diversificarea formelor educaţiei intelectuale
b) diversificarea mijloacelor de învăţământ
c) punerea în practică a unor noi metode şi procedee de instruire care să
soluţioneze adecvat noile situaţii de învăţare
d) diversificarea tehnicilor de învăţare

48) Una dintre tendinţele în metodologia didactică este:

a) diversificarea curriculum-ului didactic
b) folosirea metodelor activ participative
c) frecventarea cercurilor pe obiecte de învăţământ
d) folosirea metodelor clasice de predare –învăţare

49) În funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate, distingem următoarele tipuri

de metode:
a) metode verbale sau intuitive
b) metode generale şi metode particulare
c) metode directe sau indirecte
d) metode

50) După gradul de angajare a elevilor în lecţie, distingem:

a) metode active şi metode pasive
b) metode directe şi indirecte
c) metode de predare şi de evaluare a cunoştinţelor
d) metode tradiţionale şi complementare

51) Principala formă de organizare a procesului de învăţământ este:

a) lecţia
b) cercurile de elevi
c) vizita didactică

76
 d) excursia didactică

52) După forma de organizare a muncii, metodele pot fi:

a) individuale sau pe grupuri
b) individuale, aplicate pe grupuri, frontale sau combinate
c) frontale sau combinate
d) aplicative şi neaplicative

53) Expunerea reprezintă o metodă:

a) expozitivă
b) tranzitivă
c) intermediară
d) activă de predare

54) Conversaţia euristică este o metodă:

a) activ-participativă de evaluare
b) dialogată, de incitare a elevului prin întrebări oportun puse
c) bazată pe prelegerea morală
d) bazată pe expunere

55) Demonstraţia didactică constă în:

a) evaluarea obiectivelor operaţionale
b) exersarea tehnicilor învăţate
c) prezentarea unor obiecte, fenomene sau în executarea unor acţiuni, în
scopul asigurării unui suport concret-senzorial învăţării
d) evaluarea însuşirii cunoştinţelor

56) Exerciţiul didactic constituie:

a) modalitatea de efectuare a unor operaţii şi acţiuni mintale sau motrice,
conştient şi repetat, în vederea achiziţionării sau consolidării unor
cunoştinţe şi abilităţi
b) modalitatea de efectuare a unor operaţii şi acţiuni mintale, în mod
inconştient
c) modalitatea de efectuare a unor operaţii şi acţiuni motrice în lecţiile de
educaţie fizică
d) modalitatea de efectuare a unei operaţii şi acţiuni complexe de însuşire a
cunoştinţelor
57) Descoperirea didactică este:
a) metodă euristică care constă în crearea condiţiilor de reactualizare a
experienţei şi capacităţilor individuale, pentru desluşirea unei situaţii-
problemă
b) metodă de evaluare iniţială
c) formă de organizare a clasei
d) metodă de evaluare sumativă

77
58) Modelele pot fi:
a) obiectuale, iconice, simbolice
b) simbolice sau directe
c) pasive sau active
d) directe şi indirecte

59) Brainstormingul este:

a) variantă de CDS
b) metodă activ-participativă
c) un procedeu didactic folosit la matematică
d) metodă pasivă de predare-învăţare

60) Jocul de rol constă în:

a) exersarea capacităţii de autoevaluare
b) analiza amănunţită a unor soluţii la o problemă complexă
c) provocarea unei discuţii plecând de la un joc dramatic pe o problemă cu
incidenţă directă asupra unui subiect ales
d) exersarea capacităţilor intelectuale

61) Principiul paşilor mici şi al progresului gradat este specific:

a) instruirii programate
b) educaţiei morale
c) educaţiei profesionale
d) educaţiei intelectuale

62) Principiul intuiţiei se numeşte şi:

a) principiul accesibilităţii
b) principiul corelaţiei dintre senzorial şi raţional
c) principiul învăţării conştiente şi active
d) principiul continuităţii acţiunii educative

63) Strategia didactică reprezintă o componentă a procesului de învăţământ.

a) adevărat
b) fals
c) parţial adevărat
d) inadecvată

64) Metodologia didactică se referă la aspecte legate de:

a) instrumentele utilizate în predare şi evaluare
b) modul de transmitere şi asimilare a cunoştinţelor
c) modul de organizare a evaluării şi autoevaluării
d) modul de evaluare a cunoştinţelor

78
65) Obiectivele instructiv-educative reprezintă:
a) componentă a procesului de învăţământ
b) variantă de autoevaluare
c) conţinutul învăţării
d) variantă de evaluare

66) Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice reprezintă:

a) un fenomen ineficient
b) un truism pedagogic
c) direcţie de modernizare în didactica actuală
d) un fenomen eficient de autoreglare

67) Valenţele psihopedagogice ale unui mijloc tehnic de instruire influenţează:

a) metodologia procesului de predare şi învăţare
b) colaborarea dintre şcoală şi familie
c) reuşita integrării profesionale a cadrului didactic
d) reuşita instruirii didactice

68) Metodele de verificare şi apreciere a cunoştinţelor sunt:

a) verificarea orală şi cea practică
b) verificarea orală, scrisă şi verificarea cu ajutorul maşinilor
c) observaţia, prelegerea şi explicaţia
d) observaţia directă şi indirectă

69) Povestirea şi explicaţia sunt metode:

a) expozitiv-euristice
b) algoritmice
c) evaluativ-stimulative
d) activ-participative

70) Reflecţia personală este o metodă de:

a) comunicare orală
b) comunicare bazată pe limbajul intern
c) verificare asistată de calculator
d) comunicare verbală

71) Metodele iconice sunt:

a) excursiile şi vizitele
b) modelarea şi evaluarea
c) demonstraţia, observarea, excursiile şi vizitele
d) verbale şi nonverbale

72) Testele docimologice sunt:

a) metode şi procedee evaluativ-stimulative

79
 b) metode şi procedee algoritmice
c) metode şi procedee iconice
d) metode şi procedee expozitive

73) Metodele de simulare sunt:

a) metoda jocurilor, metoda dramatizării şi învăţarea pe simulatoare
b) explicaţia şi conversaţia
c) demonstraţia şi modelarea
d) exerciţiul şi problematizarea

74) Metodele bazate pe acţiunea reală sunt:

a) jocul şi simularea
b) exerciţiul, studiul de caz, proiectul sau tema de cercetare şi lucrările
practice
c) modelarea şi prelegerea
d) explicaţia şi demonstraţia

75) Metodele de explorare a realităţii sunt:

a) metode de explorare directă a realităţii şi metode de explorare indirectă a
realităţii
b) explicaţia şi conversaţia
c) explorarea scrisă şi explorarea verbală
d) explorarea intuitivă a realităţii

76) Instruirea şi autoinstruirea asistate de calculator sunt:

a) mijloace de învăţământ
b) forme de organizare a lecţiei
c) metode didactice
d) strategii didactice

77) Activizarea elevilor reprezintă:

a) îmbunătăţire la nivelul mijloacelor didactice curente
b) suită de acţiuni de instruire/autoinstruire, dezvoltare şi modelare a
personalităţii elevilor prin stimularea şi dirijarea metodică a activităţii pe
care o desfăşoară
c) un obiectiv de neatins al sistemului de învăţământ
d) componentă a procesului de învăţământ

78) Activizarea elevilor este o condiţie a reuşitei şcolare a elevilor.

a) adevărat
b) fals
c) este adevărat numai în cazul activităţilor practice
d) adevărată numai în cazul activităţilor de laborator

80
79) Pregătirea psihologică pentru învăţare este:
a) etapă a lecţiei de formare a priceperilor şi deprinderilor
b) cerinţă necesară pentru că angajarea elevilor în instruire şi autoinstruire
este dificil de realizat în absenţa bazei motivaţionale adecvate
c) un principiu al educaţiei morale
d) un principiu al educaţiei intelectuale

80) În comunicarea educaţională pot apărea perturbaţii date de proiectarea

neadecvată a activităţii didactice.
a) numai în anumite situaţii speciale
b) adevărat
c) fals
d) în situaţii concrete, date

81) Comunicarea didactică este o formă de comunicare care presupune:

a) existenţa unui emiţător, receptor şi canal de comunicare
b) existenţa unui emiţător şi a unui canal de comunicare
c) existenţa unui receptor şi a unui canal de comunicare
d) existenţa unui canal de comunicare

82) Soluţia găsită prin metoda descoperirii trebuie să fie:

a) validată de grup
b) scrisă pe tablă
c) schimbată
d) neschimbată

83) Dacă sunt implicaţi în receptarea mesajului educativ mai mulţi analizatori,
efectul este sporit.
a) fals
b) adevărat
c) foarte rar se întâmplă astfel
d) periodic

84) Prelegerea este cea mai eficientă metodă expozitivă la clasele primare.
a) adevărat
b) fals
c) numai la lecţiile de citire
d) numai la lecţiile de matematică

85) În învăţământul preşcolar durata activităţilor educative are în vedere vârsta

copiilor preşcolari.
a) adevărat
b) fals
c) numai în anumite alternative educaţionale

81
 d) uneori

86) Respectarea particularităţilor de vârstă ale copiilor este un:

a) mijloc de educaţie şi instrucţie
b) principiu didactic important
c) sistem de cerinţe etice
d) sistem de strategii didactice

87) Experimentul:
a) poate avea caracter de cercetare/descoperire, poate fi demonstrativ sau
destinat formării deprinderilor practice/motrice
b) poate fi direct sau mixt
c) poate fi mijlocit sau nemijlocit de o teorie
d) poate fi combinat între teorie şi practică

88) Studiul de caz este o metodă de cercetare:

a) specifică ştiinţelor exacte
b) utilizată în mai multe domenii (medicină, pedagogie, psihologie,
sociologie, asistenţă socială ş.a.)
c) specifică domeniului pedagogiei
d) specifică numai psihologiei

89) Fiecare disciplină de învăţământ dispune de o metodică sau didactică proprie.

a) adevărat
b) fals
c) numai în învăţământul superior
d) numai în învăţământul preuniversitar

90) Analiza jocului de rol este o etapă care încheie activitatea profesorului şi
elevilor în cazul utilizării metodei jocului de rol.
a) fals
b) adevărat
c) nu este indicată această etapă
d) rareori

91) Tabla, manuscrisul şi obiectele de muzeu sunt:

a) necesare în predare la toate materiile de învăţământ
b) mijloace moderne de instruire
c) mijloace didactice din prima generaţie
d) mijloace didactice din a doua generaţie

92) Mass-media nu reprezintă surse de educare a copilului la vârsta preşcolară şi

şcolară mică.
a) fals

82
 b) adevărat
c) parţial adevărat
d) uneori

93) Introducerea calculatorului electronic în şcoală este:

a) consecinţă a dezvoltării tehnologiei informaţionale şi a transformării
calculatorului într-un instrument de lucru util
b) necesitate din cele mai vechi timpuri
c) consecinţă a cerinţelor formulate de părinţi
d) consecinţă a cerinţelor formulate de elevi

94) Cel mai obiectiv instrument de evaluare a cunoştinţelor elevilor este:

a) proiectul de cercetare
b) portofoliul didactic
c) testul de cunoştinţe
d) chestionarul

95) Valenţele psihopedagogice ale unui mijloc tehnic de instruire influenţează:

a) metodologia procesului de predare şi învăţare
b) colaborarea dintre şcoală şi familie
c) reuşita integrării profesionale a cadrului didactic
d) colaborarea dintre şcoală şi comunitate

96) Finalităţile educaţionale sunt:

a) strategiile didactice utilizate
b) obiectivele operaţionale
c) idealul educaţional, scopurile educaţionale şi obiectivele educaţionale
d) metodele didactice

97) Una din tendinţele în metodologia didactică este:

a) diversificarea formelor educaţiei intelectuale
b) diversificarea mijloacelor de învăţământ
c) punerea în practică a unor noi metode şi procedee de instruire care să
soluţioneze adecvat noile situaţii de învăţare
d) intensificarea introducerii metodelor de educaţie moderne

98) Vârsta educaţilor este un criteriu în alegerea metodelor şi mijloacelor de

instruire.
a) fals
b) adevărat
c) parţial adevărat
d) uneori

99) Modernizarea în aplicarea metodelor de instruire este dependentă de:

83
 a) pregătirea metodologică a cadrului didactic
b) evoluţia mijloacelor mass-media
c) colaborarea cu familia elevului
d) evoluţia metodelor de instruire

100) Funcţiile metodelor de învăţământ sunt:

a) funcţia formativă, cognitivă, motivaţională şi normativă
b) funcţia formativă, cognitivă, motivaţională, de impulsionare a dezvoltării
educatului, instrumentală şi normativă
c) funcţia formativă, cognitivă şi motivaţională
d) funcţia cognitivă, normativă şi instrumentală

101) Planul de învăţământ reprezintă:

a. un document oficial de politică a educaţiei
b. un document administrativ
c. un document metodologic educaţional
d. un document curricular

102) Metodele didactice îndeplinesc următoarele funcţii didactice:

a. normativă, cognitivă, formativă, operaţională
b. informativă, demonstrativă, instrumentală
c. noţională, explicativă, creativă
d. educativă, metodologică, interogativă

103) Plasarea convenţională în timp a didacticii tradiţionale este:

a. între secolele XVIII-XIX
b. între secolele XVII-XIX
c. între secolele XV-XVII
d. între secolele XV-XVIII

104) Didactica postmodernă se poate plasa convenţional în perioada:

a. la începutul secolului XXI
b. la sfârşitul secolului XVIII
c. a doua jumătate a secolului XX
d. prima jumătate a secolului XX

105) Evoluţia conţinuturilor procesului de învăţământ consemnează apariţia unor

mutaţii semnificative, confirmate, în ultimele decenii, la nivel UNESCO,
transformate pe parcursul următoarelor etape:
a. redefinirea termenilor: informaţii, strategii, deprinderi

84
 b. regruparea termenilor şi apariţia unor termeni noi: informaţii, strategii
(integrează şi deprinderile) – atitudini
c. răsturnarea triadei conţinuturilor: atitudini, strategii – informaţii
(cunoştinţe şi metodologie)
d. reorganizarea curriculară a educaţiei

106) Concepţia despre învăţare, elaborată la nivel psihologic „valorifică” în mod

special teoriile realizabile prin:
a. „paşi mici” (Skinner)
b. operaţii (Piaget)
c. acţiuni materiale externe – interne (Galparin)
d. condiţii de învăţare (Gagne)

107) Manualul şcolar / cursul universitar îndeplineşte funcţia de:

a. numai de informare
b. numai de formare
c. de documenta
d. informare – formare

108) Relevanţa pedagogică însemnă:

a. conştiinţă pedagogică
b. deschidere pedagogică
c. valoarea pedagogică şi socială a conţinutului
d. secvenţialitate pedagogică

109) Procedeele didactice reprezintă:

a. operaţii subordonate instruirii
b. operaţii subordonate metodelor didactice
c. operaţii subordonate activităţii educative
d. operaţii subordonate acţiunii de proiectare didactică

110) Metodologia procesului de învăţământ, componenta cea mai dinamică la

nivelul structurii de bază a procesului de învăţământ, în sens larg, poate fi definită
ca o:
a. teorie pedagogică aplicată la nivelul educaţiei
b. teorie pedagogică aplicată la nivelul instruirii
c. subteorie a teoriei generale a educaţiei
d. teorie formativă de reglare –autoreglare

85
86
PROIECTARE PEDAGOGICĂ – evoluţii recente

1. Proiectarea acţiunii instructiv - educative la nivel micro presupune

următoarele dimensiuni:
a) lectura personalizată a programei şi manualelor şcolare, planificarea
calendaristică şi planificarea semestrială;
b) asigurarea libertăţii şi responsabilităţii cadrului didactic în organizarea
activităţilor instructiv – educative;
c) realizarea competenţelor de derivare a obiectivelor operaţionale
d) diversificarea obiectivelor operaţionale

2. Esenţial, proiectarea didactică constituie:

a) o anticipare a paşilor de parcurs în procesul instructiv-educativ;
b) un proces deliberativ de fixare a etapelor de parcurs în realizarea
procesului intructiv -educative;
c) un complex de operaţii de sinteză şi analiză
d) un complex de operaţii inductive de analiză

3. Metodologia, proiectarea este:

a) o metodă raţională de pregătire a activităţilor didactice pentru a diminua
neprevăzutul în realizarea ei;
b) un set de acţiuni de prefigurare a programului de instruire;
c) activitatea care provoacă învăţarea în sensul dorit
d) o strategie didactică

4. Rolul proiectării didactice constă în:

a) realizarea unui cadru normativ deschis unor soluţii noi;
b) realizarea unei structuri operaţionale a procesului de învăţământ;
c) definirea obiectivelor de performanţă
d) definirea obiectivelor operaţionale

87
5. Proiectarea curriculară presupune demersuri pedagogice orientate pe
următoarele decizii inter-relaţionate:
a) decizii macrostructurale de ordin filosofic şi politic, pedagogic şi
microstructurale
b) decizii articulate în manieră sistemică, centrate pe elev şi care aplică
opţiuni şi priorităţii fundamentale;
c) decizii care asigură abilităţi transfer al achiziţiilor de proiectare
educaţională
d) decizii microstructurate de ordin filosofic şi politic

6. Concretizarea acţiunii proiectării didactice se găseşte în:

a) proiectul anual;
b) schema orală;
c) proiectul săptămânal
d) scenariul didactic

7. Ce nu cuprinde schema orară a unei grupe/clase:

a) scenariul didactic;
b) trunchiul comun;
c) activităţi didactice opţionale
d) proiectul de lecţie

8. Schema orară din grădiniţele cu program prelungit săptămânal (şi

programul de după amiază) cuprinde:
a) activităţi opţionale;
b) educative pentru societate;
c) activităţi de după-amiază;
d) activităţi educative formate

9. Proiectarea didactică anuală are în vedere :

a) Selectarea;
b) elaborarea unei viziuni de ansamblu asupra fiecărui tip de activităţi;
c) comportamentele observabile
d) componentele neobservabile

10. Planificare aşi proiectarea activităţilor educative în grădiniţă cuprinde:

a) indicativi de performanţă, punctaj, descriptivi;
b) succesiunea etapelor în realizarea informării;
c) succesiunea secvenţială a unităţilor de notare
d) succesiunea secvenţială a unităţilor de învăţare

88
11. Obiectivele activităţilor şi componenţele existentă în programa profesorală
vor fi urmărite de profesorul din învăţământul preşcolar:
a) numai în cadrul activităţilor comune;
b) atât în cadrul activităţilor comune cât şi a celor alese;
c) numai în cadrul activităţilor alese
d) numai în cadrul activităţilor de timp liber

12. Planificarea activităţilor instructiv-educative în grădiniţă cuprinde:

a) descriptori de performanţă, obţinerea performanţei în degajarea învăţării;
b) teste de evaluare;
c) conţinuturi
d) fişe de lucru

13. În sens modern proiectarea didactică poate fi numită designe instrucţional

sau pedagogic?
a) Da;
b) Nu
c) uneori
d) niciodată

14. Care dintre componentele nominalizate trebuie să se regăsească în

conceperea şi realizarea activităţilor didactice de către cadrul didactic?
a) competenţa sau specialitatea;
b) competenţa psihopedagogică;
c) competenţa psihosocială şi managerială
d) competenţa socială

15. Abordarea sistemică a procesului de învăţământ se realizează din trei

puncte de vedere:
a) funcţional, structural, operaţional;
b) structural, logic, proiectiv;
c) funcţional, conceptual, curricular
d) structural, curricular, funcţional

89
16. Proiectarea didactică se instituie ca:
a) o acţiune de finalizare a activităţilor didactice;
b) o acţiune orientativă , cu rol anticipativ şi optimizator;
c) o acţiune pedagogică reglatoare
d) o acţiune dirijată

17. Planificarea activităţilor în şcoală cuprinde:

a) Obiective de referinţă;
b) obiective cadru;
c) planificarea calendaristică
d) obiective generale

18. Obiectivelor cadru le sunt asociate:

a) conţinuturi;
b) obiective de referinţă;
c) obiective strategice
d) obiective operaţionale

19. Ipostazele proiectării didactice în funcţie de perioada de timp luată ca

sistem de referinţă a acestuia pot fi:
a) proiectare globală, proiectare eşalonată;
b) proiectare semestrială, proiectarea unităţii de învăţare;
c) proiectarea lecţiei, proiectare a unităţilor de învăţare
d) proiectare pe unităţi de învăţare

20. Etapele planificării unităţilor de învăţare se referă la :

a) stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
b) resurse;
c) dozarea conţinuturilor i instructiv-educative a unităţilor de învăţare
d) alegerea unităţilor de învăţare

90
21. În procentul unităţii de învăţare, cadrul didactic va asocia, fiecărei unităţi
de învăţare:
a) resursele materiale;
b) resursele umane;
c) resursele procedurale;
d) tipurile de activităţi optime.

22. Proiectarea lecţiilor activităţilor didactice reprezintă un demers care se

raportează la:
a) activitatea anterioară secvenţei proiectare;
b) situaţia existentă în momentul proiectării;
c) cerinţele impuse de programa şcolară şi de alte documente curriculare şi acte
normative;
d) colaborarea şcolară, familie.

23. Etapele proiectării lecţiei/activităţilor didactice cuprind:

a) stabilirea obiectivelor operaţionale;
b) selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific;
c) elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire;
d) standardizare.

24. Strategia de instruire şi autoinstruire, în conformitate cu obiectivele

operaţionale prestabilite cuprinde următoarele elemente:
a) tipul de experienţă de învăţare/autoînvăţare;
b) sistemul metodologic;
c) sistemul mijloacelor de învăţământ;
d) atitudini şi concepte.

25. Structura procesuală a lecţiei/activităţii didactice cuprinde :

a) trezirea interesului elevilor pentru studiul temei;
b) comunicarea obiectivelor operaţionale;
c) dirijarea învăţării;
d) rezultatele obţinute în urma aplicării strategiilor folosite

91
26. Structura unei lecţii / activităţi didactice nu cuprinde :
a) cercetările educaţionale în domeniul;
b) parteneriatul educaţional;
c) dirijarea învăţării
d) colaborarea factorilor educaţionali

27. Strategia de evaluare se referă la :

a) modalităţi, tehnici şi instrumente de evaluare, repartizarea probelor de
evaluare în timp, în diferite momente ale lecţiei;
b) norme, reguli şi valori;
c) sistemul principiilor didactice
d) sistemul normativ-proiectiv

28. Proiectarea didactică reprezintă o acţiune:

a) continuă;
b) permanentă;
c) care precede demersurile instructiv-educative
d) sporadică

29. Proiectarea didactică cuprinde demersurile următoare:

a) lectura personalizată a programei şi manualelor şcolare;
b) elaborarea planificării calendaristice;
c) efectuarea proiectării secvenţiale, pe termen scurt(a unităţilor de învăţare şi a
lecţiilor/activităţilor)
d) elaborarea strategiilor didactice

30. Unităţile de învăţate sunt structuri didactice directe şi flexibile formate din:
a) obiective de referinţă/ competenţe specifice;
b) constituirea obiectivelor educative;
c) activităţile de învăţare şi resurse educaţionale
d) activităţile de evaluare

31. Caracteristicile unităţilor de învăţare sunt:

92
 a) coerenţa teleologică, tematica internă şi caracterul sistematic şi continuu;
b) detalierea conţinuturilor tematice în raport cu obiectivele de referinţă;
c) concordanţe între traseul educaţional şi oferta de resurse educaţionale
d) concordanţa dintre formal şi informal

32. Proiectul de lecţie conţine:

a) o structură flexibilă, un caracter orientativ;
b) competenţe sociale;
c) achiziţii comportamentale
d) competenţe intelectuale

33. Aspectele la care se raportează un demers didactic sunt :

a) activitatea anterioară, similară existenţei şi cerinţele impuse de programa
şcolară şi alte documente curriculare şi acte normative;
b) forma de organizare şi conţinutul activităţii;
c) obiectivele operaţionale şi finalitatea pe termen lung a instruirii
d) obiectivele cadru şi de referinţă

34. Un proiect de lecţie se caracterizează prin :

a) adecvare la situaţii didactice concrete;
b) flexibilităţi, operaţionalităţi şi adaptabilităţi la situaţiile noi;
c) metode şi exerciţii de învăţare
d) metode şi procedee de predare-învăţare

35. Conceperea proiectelor de activităţi didactice se realizează în funcţie de :

a) obiectivul fundamental şi natura conţinutului ştiinţific;
b) cunoştinţele de specialitate;
c) mijloacele de învăţământ
d) cunoştinţe didactice

36. Partea introductivă a unui proiect didactic conţine:

a) obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei, scop şi evaluare;
b) informaţii despre conţinutul propriu zis al unităţii de învăţare;

93
c) demersul didactic
d) scenariu didactic

37. Termenul „lactie /lactio” provine din:

a) limba română
b) limba greacă
c) limba latină
d) limba franceză

38. Dimensiune funcţională a unei lecţii presupune:

a) scop şi obiective
b) comportamentul elevilor
c) cercetarea pedagogică adecvată
d) activitatea didactică a cadrului didactic

39. Obiectivele unei lecţii nu se confundă cu:

a) subiectul lecţiei;
b) disciplina de clasă a elevilor;
c) tipul lecţiei
d) atribuţiile elevilor

40. Resursele care pot fi asociate unei activităţi de învăţare pot fi:
a) materiale, umane, procedurale;
b) sociale şi psihologice;
c) biologice şi materiale
d) umane, procedurale

41. Proiectul de lecţie are un caracter:

a) orientativ;
b) flexibil;
c) dinamic
d) obligatoriu

94
42. Conceperea proiectelor de activităţi didactice se realizează în funcţie de:
a) obiectivul fundamental şi natura conţinutului ştiinţific;
b) strategiile cognitive şi metacognitive;
c) înţelegerea logicii conţinuturilor
d) metodele folosite

43. Activităţile comune din grădiniţă au în vedere:

a) activităţile de educare a limbajului, cu conţinut matematic şi de cunoaştere a
mediului;
b) activităţi sportive, de consolidare;
c) activităţi de cunoaştere a mijloacelor de învăţământ
d) activităţi de cunoaştere a legislaţiei şcolare
44. Proiectarea didactică săptămânală în grădiniţă de către profesorul educativ
cuprinde:
a) activităţile de dezvoltare personală;
b) programarea temelor şi activităţilor, stabilirea mijloacelor de învăţământ
necesare acestuia;
c) activităţile de consolidare a cunoştinţelor
d) activităţi de evaluare a cunoştinţelor

45. Atenţia copiilor la grădiniţă se poate capta prin:

a) stabilirea unor sarcini concrete pentru copii;
b) folosirea materialelor ilustrative;
c) lecturarea unor povestiri
d) prelegere

46. Proiectele unităţilor de învăţare se elaborează în mod:

a) ritmic, pe parcursul anului şcolar;
b) periodic, semestrial;
c) sporadic, anual
d) periodic, anual

47. Fiecărei unităţi de învăţare proiectării didactice îi vor fi asociate:

95
a) mijloacele de învăţământ;
b) resursele materiale, resursele umane şi resurse procedurale valorificate;
c) achiziţiile comportamentale
d) tehnici şi metode de învăţare

48. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire presupune stabilirea

următoarelor elemente:
a) tipul de experienţă de învăţare, sistemul metodologic, sistemul mijloacelor de
învăţământ formele de organizare a activităţii elevilor;
b) sistemul de evaluare, formele de organizare a instituţiei şcolare;
c) sistemul strategiilor, formele şi metodele didactice utilizate în activităţile şcolare
şi extraşcolare
d) sistemul tehnicilor didactice

49. Structura procedurală a unei lecţii poată să includă etape metodice ca:
a) trezirea interesului pentru activitatea didactică;
b) dirijarea învăţării, generalizarea, aplicarea în practică;
c) asigurarea continuităţii unităţilor de învăţare
d) asigurarea conţinuturilor învăţării

50. Stabilirea strategiilor de evaluare se referă la :

a) identificarea modalităţilor, tehnicilor şi instrumentelor, probelor de evaluare a
cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale elevilor;
b) repartizarea în timp a tehnicilor , instrumentelor şi probelor de evaluare a
cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor;
c) conţinutul ştiinţific al metodelor şi tehnicilor de evaluare
d) conţinutul metodologic al acestora

51. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor reprezintă:

a) un act care ţine cont de conţinutul ştiinţific vehiculat în activităţile didactice;
b) un act care ţine cont de obiectivele operaţionale şi de timpul disponibil;
c) modul de dezvoltare a creativităţii elevului
d) modul de autodezvoltare a judecăţii elevului

96
52. Proiectarea didactică se finalizează cu elaborarea unor documente ca:
a) planificarea calendaristică, planurile tematice, proiectare ale unităţilor de
învăţământ, proiectare de lecţie / activitate didactică;
b) fişa de analiză calitativă şi cantitativă;
c) planificări de etapă , planuri operaţionale, proiectare managerială
d) proiecte şi fişe de lecţii

53. Proiectarea de lecţie sau proiectul de activitate didactică este:

a) un instrument de lucru şi un ghid pentru profesor;
b) un scenariu al activităţii ce urmează a fi desfăşurată;
c) un document şcolar managerial;
d) un document şcolar oarecare

54. Structura proiectelor de activitate didactică este:

a) unică;
b) multiplă;
c) complexă
d) singulară

55. Componenţa descriptivă a unui proiect didactic cuprinde:

a) scenariul didactic sau desfăşurarea propriu - zisă a lecţiei;
b) fixarea şi stabilizarea performanţei;
c) prezentarea materialului faptic a unei lecţii
d) de evaluare a lecţiei

56. Componenţa introductivă a unui proiect didactic conţine informaţii referitoare

la:
a) evaluarea şi autoevaluarea;
b) obiectul de învăţământ, subiectul lecţiei, obiectivul fundamental;
c) informaţii privind etapele de desfăşurare a lecţiei
d) date privind scenariul didactic

97
57. În funcţie de criteriul organizatoric, lecţia este o formă de activitate care se
desfăşoară:
a) într-un cadru formal (de obicei în sala de clasă);
b) într-un interval de tip precis determinat;
c) pe baza cerinţelor cuprinse în programa şcolară şi potrivit orarului şcolar
d) într-un interval de timp nedeterminat

58. Angajarea elevilor în lecţie, are influenţe formative, benefice concretizate în :

a) dezvoltarea spiritului critic şi de observaţie;
b) dezvoltarea atenţiei voluntare;
c) dezvoltarea stării de bine şi sănătate
d) dezvoltarea deprinderilor şi procedeelor de învăţare

59. Factorii variabili ai lecţiilor, permit realizarea:

a) unei categorizări mai rafinate a lecţiilor;
b) creşterea complexităţii cunoştinţelor;
c) alegerea unor strategii eficiente de lucru ale profesorului
d) alegerea unor metode de predare eficientă de către profesor

60. Ce nu intră în categoria factorilor variabili ai lecţiilor:

a) obiectul de învăţământ;
b) nivelul de pregătire al elevilor;
c) unitatea de măsură a eficienţei activităţii educaţionale
d) obiectivele operaţionale

61. Principalele categorii de lecţii sunt:

a) lecţia de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe;
b) lecţia de dobândire de noi cunoştinţe;
c) lecţia de perfecţionare a cunoştinţelor şi competenţelor intelectuale
d) lecţia de laborator

62. Variante de lecţii din categoria de lecţii de transmitere şi însuşire de noi

cunoştinţe sunt:

98
a) lectura introductivă;
b) lectura prelegere;
c) lectura bazată pe învăţarea multimedia
d) lecţia de recapitulare şi sistematizare

63. Variante în care se poate desfăşura lecţia de recapitulare şi sistematizare a

cunoştinţelor şi abilităţilor sunt:
a) lectura bazată pe un plan de recapitulare;
b) lectura bazată pe schiţe de sinteză;
c) lectura bazată pe referate
d) lectura introductivă

64. Lecţia de verificare sau de control şi evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor

poate fi:
a) lecţia de verificare orală;
b) lecţia de verificare scrisă:
c) lecţia de verificare cu ajutorul testelor de cunoştinţe
d) lecţia de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

65. Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi (abilităţi intelectuale) poate fi:

a) lecţia bazată pe exerciţii şi probleme aplicative;
b) lecţia bazată pe studiu de caz;
c) lecţia bazată pe învăţare multimedia
d) lecţia de evaluare a cunoştinţelor

66. Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi (abilităţi practice) poate fi:

a) lecţia de laborator;
b) lecţia de sinteză;
c) lecţia – vizită
d) lecţie mixtă

67. Element constitutive după care se analizează strategiile didactice din punct de
vedere psihopedagogice pot fi:

99
a) tipurile de experienţă;
b) stilurile de învăţare solicitate sau alese;
c) învăţarea pentru învăţare
d) învăţarea prin cooperare

68. Proiectarea didactică cuprinde:

a) definirea obiectivelor;
b) încadrarea activităţii respective în unitatea de învăţare;
c) natura probelor de evaluare
d) teste

69. Obiectivul fundamental al lecţiei reprezintă:

a) factorul constant;
b) factorii variabili;
c) dezvoltarea tehnicilor de muncă intelectuală
d) factorii individuali

70. Subiectul lecţiei este:

a) tipul lecţiei;
b) titlul lecţiei;
c) scopul lecţiei
d) obiectivele lecţiei

71. Reuşita unei lecţii depinde de:

a) îmbinarea formelor de organizare a activităţii elevilor;
b) numărul de elevi din clasă;
c) nivelul de inteligenţă al elevilor
d) nivelul de cultură al elevilor

72. Planificarea calendaristică şcolară este un:

a) document administrativ;
b) document reglator;
c) document alterativ

100
d) document social

73. Etape în elaborarea planificării calendaristice sunt:

a) împărţirea în unităţi de învăţare;
b) realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi;
c) programarea şi adaptarea mijloacelor de învăţământ
d) programarea şi adaptarea metodelor de învăţământ

74. Planificarea calendaristică are valoare:

a) orientativă;
b) obligatorie;
c) flexibilă
d) documentară

75. Proiectarea pe unităţi de învăţare oferă avantaje ca:

a) implică elevii în proiecte de învăţare personală cu accent pe explorare şi reflecte;
b) asigură lecţiilor perspectivă;
c) creează un mediu de învăţare coerent pe termen mediu şi lung
d) creează un mediu incoerent de învăţare

76. Etape ale proiectării pe unităţi de învăţare pot fi:

a) identificarea temelor;
b) alegerea unităţilor de învăţare;
c) alocarea resurselor materiale necesare demersului didactic
d) alocarea mijloacelor de învăţământ

77. Proiectarea didactică eşalonată se materializează prin elaborarea programelor

de instruire specifice:
a) unei discipline;
b) unei lecţii;
c) unei unităţi de învăţare
d) unui capitol

101
78. Prima etapă a proiectării didactice răspunde la întrebarea:
a) ce voi face?;
b) cu ce voi face?;
c) cum voi face ?
d) cu cine voi face?

79. Întrebarea „Ce voi face?” se referă la:

a) conţinuturi,
b) stabilirea strategiilor operaţionale;
c) stabilirea strategiilor de evaluare
d) strategii didactice de însuşire a cunoştinţelor

80. Întrebarea „Cum voi face?” se referă la:

a) elaborarea strategiei educative;
b) resursele materiale;
c) metode şi procedee educaţionale.
d) tehnicile educaţionale

81. În programele şcolare valabile la nivel naţional cadrul didactic poate opta doar
pentru :
a) conţinuturi;
b) activităţile de învăţare;
c) obiectivele cadru şi de referinţă.
d) obiectivele operaţionale adecvate

82. O planificare anuală corect elaborată trebuie să asigure acoperirea integrală a:

a) conţinuturilor;
b) unităţile de învăţare;
c) obiectivele de referinţă
d) obiectivele cadru şi de referinţă

83. Activităţii de învăţare îi sunt asociate:

a) resursele umane, materiale şi procedurale;

102
b) mijloacele de învăţământ;
c) spaţiile de învăţământ
d) modalităţile de evaluare didactică

84. Conceptul de unitate de învăţare a fost introdus pentru a materializa sintagma:

a) demers didactic personalizat;
b) demers didactic individualizat;
c) demers instructiv – educativ
d) demers instructiv

85. În selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific se ţine cont de:

a) nivelul general de pregătire al elevilor;
b) rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;
c) demersurile didactice pe termen mediu şi lung
d) demersurile didactice imediate

86. O unitate de învăţare reprezintă:

a) un ansamblu de lecţii;
b) un sistem de forme de învăţare;
c) un sistem de activităţi educaţionale independente
d) un sistem complex de activităţi individuale de învăţare

87. Întrebarea: Cu ce se vor realiza cele propuse?, se referă la:

a) resursele materiale existente;
b) resursele umane din şcoală;
c) resursele materiale propuse a fi achiziţionate
d) resursele umane ale clasei de elevi

88. Etapa finală a proiectării didactice se referă la :

a) stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor învăţării;
b) retrospectiva activităţilor;
c) performanţelor obţinute
d) recapitularea propriu-zisă

103
89. Strategiile didactice de instruire/autoinstruire se clasifică după elementul pe
care sunt centrate:
a) centrate pe elev;
b) centrate pe conţinut;
c) centrate pe elev şi pe conţinut
d) centrate pe mijloace de învăţământ

90. Stabilirea strategiei de evaluare didactică presupune:

a) modalităţi de evaluare, tehnici şi instrumente de evaluare;
b) reguli, norme şi valori;
c) modalităţi de alegere a metodelor şi tehnicilor de predare – învăţare
d) tehnici, metode de predare –învăţare

91. Planificarea activităţilor instructiv – educative din grădiniţă cuprinde:

a) descriptori de performanţă;
b) teste;
c) modalităţi de optimizare a demersului didactic
d) indicatori standardizaţi

92. Proiectul de lecţie are:

a) portofoliu;
b) caracter orientativ şi o structură flexibilă;
c) variante de activităţi
d) teste

93. Designul educaţional reprezintă un demers care se raportează la:

a) proiectarea secvenţială a activităţii de învăţare;
b) activitatea anterioară secvenţei proiectate;
c) proiectarea actelor normative
d) proiectarea semestrială a activităţilor

94. La nivel micro proiectarea didactică înseamnă:

104
a) relaţionarea şi interrelaţionarea între obiectivele operaţionale, strategiile de
evaluare şi autoevaluare;
b) nivelul general al procesului de învăţământ;
c) nivelul minimal al procesului de învăţământ
d) nivelul mediu al procesului de învăţământ

95. Finalitatea realizării designului instrucţional este:

a) proiectarea, organizarea şi desfăşurarea un or activităţi instructiv – educative
eficiente;
b) proiectarea didactică anuală;
c) demersul administrativ formal
d) proiectarea didactică semestrială

96. Proiectarea activităţii instructiv – educative la nivel micro presupune demersuri

ca:
a) lectura personalizată a programei şi manualelor şcolare;
b)planificarea calendaristică (orientativă) şi proiectarea secvenţială;
c) alocarea de resurse materiale şi temporale de către cadrul didactic
d) alocarea timpului şi a spaţiului desfăşurării activităţii

97. Noua proiectare curriculară presupune:

a) trecerea de la o succesiune fixă a conţinuturilor existente la practici didactice
reflexive;
b) verificarea concordanţei dintre traseul educaţional şi oferta de resurse
educaţionale;
c) alocarea resurselor de timp şi concordanţa cu competenţele specifice vizate
d) asigurarea unui mediu educaţional optim
98. Planificarea şi proiectarea activităţii instructiv – educative în grădiniţă
cuprinde:
a) indicatori de performanţă, descriptivi, punctaj;
b) succesiunea etapelor în activitate;
c) succesiunea etapelor în cadrul unităţii de învăţare
d) succesiunea capitolelor

105
99. Algoritmul unei lecturi are în vedere:
a) standardizare;
b) stabilirea obiectivelor operaţionale şi elaborarea strategia de instruire /
autoinstruire;
c) modele de parteneriat educaţional
d) modele de design educaţional

100. Feedback-ul educaţional se produce în diverse forme:

a) verbală şi nonverbală;
b) analiză şi sinteza datelor;
c) cercetarea pedagogică
d) paraverbală

106
4. Teoria şi metodologia evaluării

1. Afirmaţia „funcţia de bază a acestei forme de evaluare este selecţia” se

referă la:
a) concurs
b) examen
c) teză
d) autoevaluare
2. Evaluarea este un proces:
a) de colectarea a informaţiei despre evaluat , în conformitate cu
scopul evaluării
b) de colectare şi prelucrare a părerilor despre evaluat
c) de colectare şi prelucrare a informaţiilor despre evaluator
d) de colectare şi prelucrare a informaţiilor numai despre mediul
şcolar şi mediul familial al celui evaluat
3. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Colectarea informaţiei despre evaluat se face în baza unor
caracteristici (criterii) stabilite anterior, în conformitate cu scopul
evaluării
b) Colectarea informaţiei despre evaluat se face numai în baza unor
păreri stabilite anterior
c) Colectarea informaţiei despre evaluat se face numai în baza unor
discuţii purtate anterior, în conformitate cu scopul evaluării
d) Colectarea informaţiei despre evaluat se face numai în baza unor
probe scrise, în conformitate cu scopul evaluării
4. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Funcţia axiologică a evaluării este înţeleasă ca o comunicare între
lumea reală şi universul cunoaşterii
b) Funcţia axiologică a evaluării este înţeleasă ca o comunicare între
lumea imaginară şi universul cunoaşterii

107
 c) Funcţia axiologică a evaluării este înţeleasă ca o comunicare între
lumea valorilor şi universul cunoaşterii
d) Funcţia axiologică a evaluării este înţeleasă ca o comunicare între
întreaga lume reală şi întreaga lume imaginară
5. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Funcţia constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza şi
presupune operaţii de colectare, strângere de informaţii, rezumare,
sintetizarea datelor şi interpretarea lor
b) Funcţia constatativă a evaluării echivalentă cu diagnoza şi
presupune operaţii de colectare, strângere de informaţii, rezumare,
sintetizarea datelor şi interpretarea lor
c) Funcţia constatativă a evaluării echivalentă cu prognoza şi
presupune operaţii de colectare a notelor şi calcularea medie
acestora.
d) Funcţia constatativă a evaluării echivalentă cu diagnoza şi
presupune operaţii de gândire a acţiunilor viitoare
6. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea
informaţiilor prin comparare între subiecţii evaluaţi sau prin
comparare cu un etalon elaborat în prealabil.
b) Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea
informaţiilor prin comparare între evaluatori sau prin comparare cu
un evaluator etalon.
c) Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea
informaţiilor prin comparare între subiecţii evaluaţi şi evaluatori.
d) Evaluarea comparativă (normativă) presupune interpretarea
informaţiilor prin comparare numai între subiecţii evaluaţi
7. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Interpretarea informaţiilor obţinute prin evaluare în raport cu un
rezultat aşteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare sumativă.
b) Interpretarea informaţiilor obţinute prin evaluare în raport cu un
rezultat aşteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare finală.
c) Interpretarea informaţiilor obţinute prin evaluare în raport cu un
rezultat aşteptat (obiective elaborate) înseamnă evaluare criterială
sau evaluare prin obiective.
d) Interpretarea informaţiilor obţinute prin evaluare în raport cu un
rezultat neaşteptat înseamnă evaluare criterială sau evaluare prin
obiective
8. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Despre un instrument de evaluare se spune că este invalid dacă
reuşeşte să măsoare entitatea pentru care a fost creat
b) Despre un instrument de evaluare se spune că este valid dacă
reuşeşte să măsoare entitatea pentru care a fost creat
c) Despre un instrument de evaluare se spune că este fidel dacă
reuşeşte să măsoare entitatea pentru care a fost creat
d) Despre un instrument de evaluare se spune că nu este fidel dacă
reuşeşte să măsoare entitatea pentru care a fost creat

108
9. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Fidelitatea instrumentului presupune ca în situaţiile în care acesta
este folosit repetat,rezultatele obţinute prin el ,să fie absolut
identice.
b) Fidelitatea instrumentului presupune ca în situaţiile în care acesta
este folosit repetat,rezultatele obţinute prin el ,să fie diferite
c) Fidelitatea instrumentului presupune ca în situaţiile în care acesta
este folosit repetat,rezultatele obţinute prin el ,să fie în mare
măsură, asemănătoare.
d) Fidelitatea instrumentului presupune ca în situaţiile în care acesta
este folosit repetat,jumătate din rezultatele obţinute prin el ,să fie
în mare măsură, asemănătoare.
10. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemul este sarcina de lucru la care se adaugă formatul şi răspunsul
aşteptat din partea celui evaluat
b) Itemul este numai răspunsul aşteptat din partea celui evaluat
c) Itemul este numai sarcina de lucru .
d) Itemul este numai sarcina de lucru şi răspunsul aşteptat din partea
celui evaluat
11. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Formatul este modul în care este organizat materialul testului
b) Formatul este modul în care este organizat numai răspunsul
testului
c) Formatul este modul în care este organizată concluzia finală a
testului
d) Formatul este modul în care este organizată premisa testului
12. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Distractorii sunt răspunsuri greşite introduse în textul
instrumentului pentru a proba temeinicia cunoştinţelor celui
evaluat
b) Distractorii sunt răspunsuri corecte introduse în textul
instrumentului pentru a proba temeinicia cunoştinţelor celui
evaluat
c) Distractorii sunt elemente de bună dispoziţie pentru diminuarea
stresului candidaţilor
d) Distractorii sunt elemente de bună dispoziţie pentru diminuarea
stresului candidaţilor şi organizatorilor
13. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemii se pot clasifică în funcţie de gradul de obiectivitate
b) Itemii nu se clasifică
c) Itemii se formulează dar nu se pot clasifica
d) Itemii nu se pot clasifică în funcţie de gradul de obiectivitate
14. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect
având la dispoziţie o singură variantă care poate fi modificată.

109
 b) Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect
având la dispoziţie două variante: adevărat-fals sau da-nu sau
cauză-efect etc
c) Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect
având la dispoziţie mai multe variante .
d) Itemii cu alegere duală necesită formularea răspunsului corect fără
a avea la dispoziţie variante
15. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemii de asociere sau tip pereche conţin două coloane de elemente
neegale ca lungime şi sarcina de a stabili o corespondenţă logică
între elementele celor două coloane
b) Itemii de asociere sau tip pereche conţin două coloane de elemente
egale ca lungime şi sarcina de a stabili o corespondenţă oarecare
între elementele celor două coloane
c) Itemii de asociere sau tip pereche conţin trei coloane de elemente
neegale ca lungime şi sarcina de a stabili o corespondenţă oarecare
între două elemente ale acestor coloane
d) Itemii de asociere sau tip pereche conţin un număr nedefinit de
coloane de elemente egale ca lungime şi sarcina de a stabili o
corespondenţă oarecare între două elemente ale acestor coloane
16. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiţi încât să necesite la
rezolvare ,completarea unui rezultat formulat neclar.
b) Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiţi încât să necesite la
rezolvare ,completarea unui rezultat scurt
c) Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiţi încât să necesite la rezolvare,
întotdeauna, completarea unui rezultat format din cel mult o literă
d) Itemii cu răspuns scurt sunt astfel construiţi încât să necesite la rezolvare,
întotdeauna, completarea unui rezultat format din cel mult o cifră
17. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns
scurt .Rezolvarea presupune completarea unui enunţ lacunar
b) Itemii de completare constituie o variantă a itemilor subiectivi.
Rezolvarea presupune întotdeauna, dezvoltarea subiectului, până la
nivelul unor detalii .
c) Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns la
alegere .Rezolvarea presupune completarea unei propoziţii ample
d) Itemii de completare constituie o variantă a itemilor cu răspuns la
alegere .Rezolvarea presupune întotdeauna, completarea unei
propoziţii formată din cel puţin două cuvinte.
18. Lungimea unui dreptunghi este de 6m şi lăţimea de2m.Completaţi:
Raportul dintre lungimea şi lăţimea dreptunghiului este………………..
Acest raport arată că lungimea este de…………….ori mai mare decât lăţimea.
Itemul face parte din categoria :
a) itemilor de asociere

110
 b) itemilor de completare
c) itemilor subiectivi
d) eseu structurat
19. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Întrebările structurate fac trecerea de la itemii obiectivi la cei
subiectivi.
b) Întrebările structurate sunt itemi subiectivi.
c) Întrebările structurate sunt itemi obiectivi
d) Întrebările structurate nu sunt itemi
20. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu
câteva cerinţe comunicate de la început şi se încadrează în
categoria itemilor subiectivi.
b) Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu
câteva cerinţe comunicate de la început şi se încadrează în
categoria itemilor obiectivi
c) Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă în conformitate cu
câteva cerinţe comunicate de la început şi se încadrează în
categoria itemilor semiobiectivi
d) Eseul structurat este o compunere ce se dezvoltă fără reguli impuse
anterior şi se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi
21. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează
doar tema. şi se încadrează în categoria itemilor semiobiectivi
b) Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează
doar tema. şi se încadrează în categoria itemilor obiectivi
c) Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează
doar tema. şi se încadrează în categoria itemilor subiectivi.
d) Eseul liber este o compunere ce se scrie atunci când se precizează
tema şi ideile principale ce se cer dezvoltate şi se încadrează în
categoria itemilor obiectivi
22. Se dă următorul item:
Asociaţi elementele din prima coloană cu elementele din coloana a doua
1.Iarna 1.Căldură
2.Primăvara 2.Ghiocei
3.Vara 3.Zăpadă
4.Toamna
Itemul face parte din categoria :
a) itemilor de asociere
b) itemilor de completare
c) itemilor subiectivi
d) întrebări structurate
23. Citiţi cu atenţie informaţia !
La un test indicele de dificultate al itemului 5 este 0,22 iar a itemului 13

111
 este de 0,15. Concluzia este:
a) Itemul 13 este mai dificil decât itemul 5
b) Itemul 5 este mai dificil decât itemul 13
c) Nu se poate spune care item este mai dificil deoarece nu ştim câţi
elevi participă la test
d) Itemul 13 este mai uşor decât itemul 5

24. Se consideră itemul: Un tren parcurge distanţa de 240km în 6 ore, un altul

în 4 ore. a) Cât este viteza fiecărui tren ? b). Cu cât este viteza unui tren
mai mare ca a celuilalt ?
Este acest item, un item ,din categoria întrebărilor structurate ?
a) Da
b) Nu
c) Nu sunt date suficiente pentru a ne putea pronunţa
d) Există motive suficiente pentru a afirma că itemul este în egală
măsură de tip întrebare structurată dar şi că el face parte din altă
categorie de itemi
25. Citiţi cu atenţie informaţia !
Instrumentul permite evaluarea unor capacităţi cognitive superioare
Această informaţie este valabilă în cazul instrumentelor cu itemi:
a) de asociere sau tip pereche
b) cu alegere duală
c) eseului
d) de completare
26. Citiţi cu atenţie informaţia !
Instrumentul permite doar evaluarea unor capacităţi cognitive inferioare.
Această informaţie este valabilă în cazul instrumentelor cu itemi:
a) de asociere sau tip pereche
b) eseu liber
c) eseu structurat
d) rezolvări de probleme
27. Citiţi cu atenţie informaţia !
Instrumentul prezintă o fidelitate scăzută
Această informaţie este valabilă în cazul instrumentelor cu itemi:
a) de asociere sau tip pereche
b) cu alegere duală
c) eseului
d) cu alegere multiplă
28. Citiţi cu atenţie informaţia !
Instrumentul prezintă o fidelitate mare
Această informaţie este valabilă în cazul instrumentelor cu itemi:
a) de asociere sau tip pereche

112
 b) eseului liber
c) eseului structurat
d) nu există itemi cu fidelitate mare
29. Citiţi cu atenţie informaţia !
Instrumentul poate evalua numai , capacităţi cognitive inferioare - cunoaşterea
şi înţelegerea.
Această informaţie este valabilă în cazul itemilor:
a) de asociere sau tip pereche
b) eseului liber
c) eseului structurat
d) nu există itemi care pot evalua, numai , capacităţi cognitive
inferioare - cunoaşterea şi înţelegerea
30. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Evaluarea cumulativă se mai numeşte şi sumativă
b) Evaluarea cumulativă se mai numeşte şi formativă
c) Evaluarea cumulativă se mai numeşte şi externă
d) Evaluarea cumulativă se mai numeşte şi iniţială
31. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Evaluarea continuă se mai numeşte şi sumativă
b) Evaluarea continuă se mai numeşte şi formativă
c) Evaluarea continuă se mai numeşte şi internă
d) Evaluarea continuă se mai numeşte şi externă
32. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Efectul halo se manifestă prin restrângerea unor calităţi sau
defecte manifestate secvenţial,la o singură persoană
b) Efectul halo se manifestă prin extinderea unor calităţi sau
defecte manifestate secvenţial,la întreaga activitate a persoanei.
c) Efectul halo se manifestă numai prin extinderea unor calităţi sau
defecte manifestate global,la întreaga activitate şi la toate
persoanele implicate
d) Efectul halo se manifestă numai prin restrângerea unor calităţi
sau defecte manifestate global,la întreaga activitate şi la toate
persoanele implicate
33. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a).Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că
aprecierea nu este influenţată de părerea pe care examinatorul şi-a format-o
deja despre cel evaluat
b).Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că
aprecierea este influenţată de părerea pe care examinatorul şi-a format-o deja
despre cel evaluat
c).Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că
aprecierea este influenţată de părerea pe care şi-a format-o deja evaluatul

113
despre evaluator
d). Efectul Pygmalion sau oedipian constă în faptul că
aprecierea este influenţată de părerea pe care şi-a format-o deja evaluatul
despre procesul de evaluare
34. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt
mai generoşi,alţii sunt mai exigenţi. Aceasta se numeşte ecuaţia
personală a evaluatorului
b) Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt
mai generoşi,alţii sunt mai exigenţi Aceasta se numeşte efect
pygmalion
c) Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt
mai generoşi,alţii sunt mai exigenţi Aceasta se numeşte efect halo
d) Evaluatorii au în mare măsură criterii proprii de apreciere-unii sunt
mai generoşi,alţii sunt mai exigenţi Aceasta se numeşte efect
ordine
35. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte
bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere mult mai exigentă
decât ar fi normal şi invers
b) Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte
bun urmat de unul mai slab atrage o apreciere egală pentru cele
două răspunsuri.
c) Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte
bun urmat de unul mai slab atrage o repetare a răspunsurilor
d) Efectul de contrast se manifestă prin aceea că un răspuns foarte
bun urmat de unul mai slab atrage întrebări suplimentare din partea
evaluatorului
36. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Efectul de ordine este o consecinţă a inerţiei în notare. Datorită
inerţiei, examinatorul are tendinţa de a nota identic mai multe
lucrări ,care în realitate sunt diferite
b) Efectul de ordine este o consecinţă a inerţiei în notare. Datorită
inerţiei, examinatorul are tendinţa de a nota la fel mai multe lucrări
,care în realitate sunt identice
c) Efectul de ordine este o consecinţă a inerţiei în notare.. Datorită
inerţiei, examinatorul are tendinţa de a nu nota separat mai multe
lucrări ,care în realitate sunt identice
d) Efectul de ordine este o consecinţă a inerţiei în notare. Datorită
inerţiei, examinatorul are tendinţa de a nota separat mai multe
lucrări ,care în realitate sunt identice
37. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor
importante în evaluare, cu unele secundare ca
acurateţea,prezentarea sistematică,scrierea caligrafică etc.

114
 b) Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor
importante în evaluare, cu alte obiective importante
c) Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor
secundare în evaluare, cu altele secundare ca
acurateţea,prezentarea sistematică,scrierea caligrafică etc.
d) Eroarea logică se manifestă prin substituirea obiectivelor
secundare în evaluare, cu altele nesemnificative ca de exemplu
culoarea folosită la redactare.
38. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Portofoliul se pretează a fi folosit atât în evaluările iniţiale cât şi în
cele continue sau în cele sumative.
b) Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările iniţiale
c) Portofoliul se pretează a fi folosit numai în evaluările sumative
d) Portofoliul nu se pretează a fi folosit în evaluări
39. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde toate lucrările
celui evaluat şi a prietenilor acestuia
b) Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde numai lucrările
executate la gimnaziu
c) Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde o selecţie a celor
mai importante lucrări ale celui evaluat
d) Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde numai lucrările
executate la grădiniţă
40. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Portofoliu de progres sau de lucru conţine toate elementele
produse pe parcursul activităţii.
b) Portofoliu de progres sau de lucru conţine toate elementele
produse numai la începutul activităţii
c) Portofoliu de progres sau de lucru conţine toate elementele
produse numai la sfârşitul activităţii.
d) Portofoliu de progres sau de lucru conţine toate elementele
produse numai la încheierea activităţii, ca probă finală.
41. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Portofoliul de evaluare cuprinde numai tabele de rezultate.
b) Portofoliul de evaluare cuprinde: obiective, strategii, instrumente
de evaluare, tabele de rezultate, etc.
c) Portofoliul de evaluare cuprinde numai instrumente de evaluare.
d) Portofoliul de evaluare cuprinde numai obiectivele propuse.
42. Se dă următoarea listă:
1.lista conţinutului (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii
la care se găseşte);
2.argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă
fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a celui evaluat/ a
grupului ,cu privire la subiectul respectiv;

115
 3. lucrările pe care le execută propunătorul individual sau în grup
4.informare despre mediul familial al propunătorului
Se pune problema simplificării conţinutului portofoliului. Din lista de mai
sus,ce element nu poate fi omis ?
a) Nu poate fi omis elementul situat pe poziţia1
b) Nu poate fi omis elementul situat pe poziţia 2
c) Nu poate fi omis elementul situat pe poziţia 3
d) Nu poate fi omis elementul situat pe poziţia 4
43. Se dă următoarea listă:
1.eseuri personale;
2.articole, referate, comunicări personale;
3.fişe individuale de studiu ale unor colegi
Din lista de mai sus,ce element poate fi omis la alcătuirea portofoliu personal?
a) Elementul situat pe poziţia1
b) Elementul situat pe poziţia2
c) Elementul situat pe poziţia3
d) Nu se recomandă scoaterea nici unui element
44. Alegeţi afirmaţia corectă
a) O matrice de specificaţii cu 30 de itemi precizează despre itemii
referitori la achiziţia de informaţii că sunt 30% atunci, itemii care
cer reproducerea informaţiei învăţate sunt 9.
b) O matrice de specificaţii cu 60 de itemi precizează despre itemii
referitori la achiziţia de informaţii că sunt 30% atunci, itemii care
cer reproducerea informaţiei învăţate sunt 9.
c) . O matrice de specificaţii cu 30 de itemi precizează despre itemii
referitori la achiziţia de informaţii că sunt 30% atunci, itemii care
cer reproducerea informaţiei învăţate sunt 3.
d) O matrice de specificaţii cu 60 de itemi precizează despre itemii
referitori la achiziţia de informaţii că sunt 30% atunci, itemii care
cer reproducerea informaţiei învăţate sunt 6
45. Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:
1.portofoliul;
2. hărţile conceptuale;
3. proiectul
4.examenul scris
5. jurnalul reflexiv;
6.examinarea orală
7.referatul
Care din aceste elemente sunt trecute greşit pe listă ?
a) Elementele situate pe poziţiile 1şi 2

116
 b) Elementele situate pe poziţiile 4 şi 6
c) Elementele situate pe poziţiile 3 şi 5
d) Elementele situate pe poziţiile 5 şi 7
46. Alegeţi afirmaţia corectă:
a) Dacă un test a fost administrat unui număr de 20 de elevi care la
itemul 11 au produs un indice de dificultate de 0,25 atunci,
numărul elevilor care nu au rezolvat itemul 11 este de 15.
b) Dacă un test a fost administrat unui număr de 30 de elevi care la
itemul 11 au produs un indice de dificultate de 0,25 atunci,
numărul elevilor care nu au rezolvat itemul 11 este de 25.
c) Dacă un test a fost administrat unui număr de 25 de elevi care la
itemul 11 au produs un indice de dificultate de 0,25 atunci,
numărul elevilor care nu au rezolvat itemul 11 este de 5.
d) Dacă un test a fost administrat unui număr de 20 de elevi care la
itemul 11 au produs un indice de dificultate de 0,25 atunci,
numărul elevilor care nu au rezolvat itemul este de 5.
47. Se dă următoarea listă de metode alternative de evaluare.:
1. studiul de caz;
2. hărţile conceptuale;
3. investigaţia;
4. înregistrări audio şi/sau video
5. examenul scris;
6.stabilirea notei la purtare
Care din aceste elemente sunt trecute greşit pe listă ?
a) Elementele situate pe poziţiile 1şi 2
b) Elementele situate pe poziţiile 3 şi 4
c) Elementele situate pe poziţiile 5 şi 6
d) Elementele situate pe poziţiile 1 şi 3
48. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Validitatea de conţinut este calitatea instrumentului de a acoperi o
parte a conţinutului pe care îl propune spre evaluare
b) Validitatea de conţinut este calitatea instrumentului de a acoperi
tot conţinutul pe care îl propune spre evaluare
c) Validitatea de conţinut este calitatea instrumentului de a acoperi
cel mult o mică parte a conţinutului pe care îl propune spre
evaluare
d) Validitatea de conţinut este calitatea instrumentului de a nu
acoperi cel puţin o parte a conţinutului pe care îl propune spre
evaluare
49. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de a fi
relevant pentru cel evaluat
b) Validitatea de aspect este caracteristica instrumentului de nu a fi
relevant pentru cel evaluat

117
 c) Validitatea de aspect este deficienţa instrumentului de a fi confuz
pentru cel evaluat
d) Validitatea de aspect este deficienţa instrumentului de a fi parţial
relevant pentru cel evaluat
50. Care din afirmaţiile următoare este corectă ?
a) Testul docimologic are la bază itemul, element ce asigură
rezultatului evaluării o obiectivitate sporită.
b) Testul docimologic are la bază evaluarea orală, element ce asigură
rezultatului evaluării o obiectivitate sporită.
c) Testul docimologic are la bază valorizarea experienţei evaluatului,
element ce asigură rezultatului evaluării o obiectivitate sporită.
d) .Testul docimologic are la bază valorizarea experienţei
evaluatorului şi evaluatului, element ce asigură rezultatului
evaluării o obiectivitate sporită
51. Aprecierea făcută prin compararea rezultatelor elevilor sau prin raportare
la un standard mediu se practică în cazul modelului:
a) notării prin raportare la grup
b) notării prin raportare la standarde unice
c) notării individualizate
d) notării prin raportare la obiectivele elaborate
52. Aprecierea care se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaţionale
ale lecţiei se practică în cazul modelului:
a) notării prin raportare la grup
b) notării prin raportare la standarde unice
c) notării individualizate
d) notării prin raportare la fiecare membru al grupului
53. Aprecierea care se bazează pe raportarea rezultatelor, la alte rezultate
individuale obţinute în timp ,se practică în cazul modelului:
a) notării prin raportare la grup
b) notării prin raportare la standarde unice
c) notării individualizate
d) notării prin raportare la standarde diversificate
54. Aprecierea care se face prin realizarea unei conversaţii care poate fi
individuală,frontală sau combinată se practică în cazul modelului:
a) verificării scrise
b) verificării orale
c) verificării prin probe practice
d) verificării prin teste
55. Aprecierea care se concretizează prin lucrări de control sau teze se practică
în cazul modelului:
a) Verificării scrise
b) Verificării orale
c) Verificării prin probe practice
d) Verificării prin probe mixte
56. Aprecierea care se concretizează prin anumite suporturi obiectuale sau
activităţi materiale se practică în cazul modelului:
a) Verificării scrise

118
 b) Verificării orale
c) Verificării prin probe practice
d) Verificării prin probe mixte
57. Atribuirea unui punctaj pentru fiecare secvenţă îndeplinită caracterizează
notarea :
a) după bareme
b) analitică
c) sintetică
d) mixtă
58. Compartimentarea cuantumului de cunoştinţe, prin detalierea unor câmpuri
de probleme ce urmează a fi apreciate ,caracterizează notarea :
a) după bareme
b) analitică
c) sintetică
d) după secvenţă
59. Alegeţi afirmaţia adevărată
a) Toţi următorii itemii sunt subiectivi: cu alegere duală, cu alegere
multiplă, eseu
b) Oricare din următorii itemii sunt obiectivi.: cu alegere duală, cu
alegere multiplă, de tip pereche
c) Toţi următorii itemii sunt obiectivi.: eseu structurat, eseu
liber,rezolvare de probleme
d) Oricare din următorii itemii sunt obiectivi.: cu alegere duală,
eseu liber,rezolvare de probleme
60. Alegeţi afirmaţia adevărată
a) Există în şirul următor de itemi, itemi subiectivi: cu alegere duală,
cu alegere multiplă, de asociere
b) Toţi următorii itemi sunt subiectivi.: cu alegere duală, cu alegere
multiplă, eseu structurat
c) Toţi următorii itemi sunt subiectivi.: eseu structurat, eseu
liber,rezolvare de probleme
d) Oricare item din şirul următor de itemi, este subiectiv: cu alegere
duală, cu alegere multiplă, de asociere
61. Alegeţi afirmaţia adevărată
a) Toţi următorii itemi sunt semiobiectivi: cu răspuns scurt,de
completare, structuraţi
b) Toţi următorii itemi sunt semiobiectivi.: cu alegere duală, cu
alegere multiplă, de tip pereche
c) Oricare din următorii itemi sunt semiobiectivi.: eseu structurat,
eseu liber,cu răspuns scurt
d) Există în şirul următor de itemi, itemi semiobiectivi: cu alegere
duală, eseu structurat, rezolvare de probleme
62. Alegeţi continuarea corectă
Evaluarea economică vizează eficienţa sistemului de învăţământ prin prisma
raportului dintre
a) resursele materiale şi financiare investite şi rezultatele învăţării

119
 b) resursele materiale şi financiare care nu au putut fi investite şi
rezultatele învăţării
c) resursele materiale şi financiare investite şi rezultatele economice
ale şcolii
d) resursele materiale şi financiare planificate spre a fi investite şi
rezultatele învăţării
63. Alegeţi continuarea corectă
Evaluarea pedagogică exprimă eficienţa învăţământului prin prisma raportului
dintre
a) obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de elevi numai în
activitatea sportivă
b) obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de elevi în activitatea
de învăţare
c) obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de elevi numai în
activitatea artistică
d) obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de elevi numai din
punct de vedere disciplinar
64. Experimentarea testului docimologic presupune:
a) aplicarea lui la o populaţie determinată
b) aplicarea lui la o singură persoană
c) aplicarea lui la toată populaţia
d) aplicarea lui la o fată şi un băiat
65. Documentarea ştiinţifică în vederea realizării unui test docimologic
presupune :
a) identificarea şi folosirea surselor care conduc la o mai bună
cunoaştere a problematicii vizate
b) identificarea şi folosirea surselor care conduc numai la o mai bună
cunoaştere a fiecărui elev vizat
c) identificarea şi folosirea surselor care conduc numai la o mai bună
cunoaştere a mediului familial în care învaţă fiecare elev vizat.
d) identificarea şi folosirea surselor care conduc numai la o mai bună
cunoaştere a mediului comunitar
66. Autonotarea presupune:
a) solicitarea elevului de a-şi depista în timp erorile ,în legătură cu o
sarcină de învăţare
b) solicitarea elevului de a-şi depista în timp succesele ,în realizarea
unei sarcini de învăţare
c) solicitarea elevului de a-şi depista operativ erorile ,în momentul
realizării unei sarcini de învăţare
d) solicitarea elevului de a-şi depista în timp erorile ,în realizarea
unei sarcini de învăţare
67. Autonotarea controlată se finalizează prin :
a) solicitarea elevului de a-şi acorda o notă,care este apoi negociată
cu profesorul sau cu colegii
b) solicitarea elevului de a-şi acorda o notă,care este apoi trecută
obligatoriu în catalog

120
 c) solicitarea elevului de a-şi acorda o notă,care este apoi obligatoriu
negociată cu membrii colectivului didactic al şcolii.
d) solicitarea elevului de a-şi acorda o notă,care este apoi obligatoriu
negociată cu părinţii.
68. Notarea reciprocă presupune :
a) invitarea elevilor de a-şi nota colegii prin reciprocitate, care notare
nu se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog
b) invitarea elevilor de a-şi nota colegii prin reciprocitate, care notare
se concretizează obligatoriu prin introducerea notelor în catalog
c) invitarea elevilor de a-şi nota colegii şi profesorii prin
reciprocitate.
d) invitarea elevilor de a-şi nota colegii prin reciprocitate, care se
concretizează apoi prin comunicarea notelor către părinţi
69. Metoda aprecierii obiective a personalităţii constă în :
a) antrenarea unor elevi ai clasei , cei mai buni de exemplu,în
vederea evidenţierii rezultatelor obţinute de aceştia ,cu scopul
formării unei reprezentări despre posibilităţile fiecărui elev în parte
şi ale tuturor la un loc
b) antrenarea întregului colectiv al clasei , în vederea evidenţierii
rezultatelor obţinute de elevi ,cu scopul formării unei reprezentări
despre posibilităţile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc
c) antrenarea întregului corp profesoral , în vederea evidenţierii
rezultatelor obţinute de elevi ,cu scopul formării unei reprezentări
despre posibilităţile fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc
d) antrenarea întregului corp profesoral , în vederea evidenţierii
rezultatelor obţinute de elevi ,cu scopul formării unei impresii
generale despre rezultatele şcolii
70. Se face următoarea prezentare:
Evaluarea colectează informaţii complexe privind elevul, profesorul,
condiţii de muncă, furnizând date despre proces cât şi despre produs.
Este vorba despre:
a) evaluarea - congruenţă
b) evaluarea - măsură
c) evaluarea - judecare
d) autoevaluare
71. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Evaluarea trebuie concepută numai ca un control sau ca mijloc de
măsurare,dar nu ca o cale de perfecţionare ,ce presupune o
strategie globală a formării
b) Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc
de măsurare,ci şi ca o cale de perfecţionare ,ce presupune o
strategie globală a formării
c) Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc
de măsurare,ci mai ales ca o cale de satisfacere a curiozităţii
elevilor.

121
 d) Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control sau ca mijloc
de măsurare,ci mai ales ca o cale de satisfacere a curiozităţii
părinţilor.
72. Când se pune problema unei judecăţi de valoare prin evaluare, este de dorit
să apreciem
a) doar starea actuală a elevului
b) doar transformarea şi evoluţia elevului
c) atât starea actuală a elevului cât şi transformarea şi evoluţia
elevului
d) starea actuală a elevului sau transformarea şi involuţia acestuia
73. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Docimologia este ştiinţa care are drept obiect studiul sistematic al
examenelor,în particular al sistemelor de notare şi comportamentul
examinatorilor şi a examinaţilor
b) Docimologia este ştiinţa care are drept obiect numai studiul
sistematic al comportamentului examinatorilor şi a examinaţilor
c) Docimologia este ştiinţa care are drept obiect numai studiul
sistematic, al sistemelor de notare.
d) Docimologia este ştiinţa care are drept obiect studiul sistematic al
ştiinţelor educaţiei.
74. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Docimantica este tehnica examenelor
b) Docimantica este strategia examenelor
c) Docimantica este tactica examenelor
d) Docimantica este filosofia examenelor
75. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă
evaluarea în educaţia şcolară
b) Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă
învăţarea în educaţia şcolară
c) Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă buna
purtare în educaţia şcolară
d) Doxologia este studiul sistematic al rolului pe care îl joacă
profesorul în educaţia şcolară
76. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Matricea de specificaţii este un tabel (matrice ) cu o intrare. Ea
foloseşte la rezolvarea itemilor într-un test docimologic
b) Matricea de specificaţii este un tabel (matrice ) cu o intrare. Ea
foloseşte la scrierea itemilor într-un test docimologic
c) Matricea de specificaţii este un tabel (matrice ) cu o intrare. Ea
foloseşte la corectarea itemilor într-un test docimologic
d) Matricea de specificaţii este un tabel (matrice ) cu două intrări. Ea
foloseşte la proiectarea şi organizarea itemilor într-un test
docimologic
77. Alegeţi afirmaţia corectă

122
 a) Indicele de dificultate se calculează pentru fiecare item, ca raport
al numărului de elevi care au rezolvat greşit itemul şi (împărţit la )
numărul total de elevi care au participat la testare
b) Indicele de dificultate se calculează pentru fiecare item, ca produs
al numărului de elevi care au rezolvat corect itemul şi (înmulţit
cu ) numărul total de elevi care au participat la testare
c) Indicele de dificultate se calculează pentru fiecare item, ca
diferenţă a numărului de elevi care au rezolvat corect itemul şi
(minus ) numărul total de elevi care au participat la testare
d) Indicele de dificultate se calculează pentru fiecare item, ca raport
al numărului de elevi care au rezolvat corect itemul şi (împărţit la )
numărul total de elevi care au participat la testare
78. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Indicele de discriminare informează asupra modului în care vor
trebui ajutaţi elevii mai slabi de către profesori, pentru stabilirea
unei ierarhii clare în clasă
b) Indicele de discriminare informează asupra modului în care vor
trebui ajutaţi elevii mai slabi de către ceilalţi colegi din clasă,
pentru stabilirea unei ierarhii clare în clasă
c) Indicele de discriminare informează asupra modului în care vor
trebui ajutaţi elevii mai slabi de către părinţi sau meditator, pentru
stabilirea unei ierarhii clare în clasă.
d) Indicele de discriminare informează asupra modului în care
instrumentul de evaluare reuşeşte sau nu să stabilească o ierarhie
clară , după nivelul real de pregătire al elevilor.
79. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Distribuţia în forma curbei în J a rezultatelor (notelor) unei
evaluări,dovedeşte faptul că cei mai mulţi elevi au înregistrat
rezultate slabe sau foarte slabe
b) Distribuţia în forma curbei în J a rezultatelor (notelor) unei
evaluări,dovedeşte faptul că cei mai mulţi elevi au înregistrat
rezultate mediocre.
c) Distribuţia în forma curbei în J a rezultatelor (notelor) unei
evaluări,dovedeşte faptul că cei mai mulţi elevi au înregistrat
rezultate submediocre.
d) Distribuţia în forma curbei în J a rezultatelor (notelor) unei
evaluări,dovedeşte faptul că cei mai mulţi elevi au înregistrat
rezultate bune sau foarte bune
80. Portofoliul destinat probării nivelului de realizare a competenţei este
cunoscut sub denumirea de :
a) Portofoliu de evaluare
b) Portofoliu de învăţare
c) Portofoliu de prezentare
d) Portofoliul de celebrare
81. O metodă de evaluare prezintă următoarele caracteristici: este un produs
individual sau de grup; este recomandat pentru evaluări sumative; iniţial
tema este stabilită de profesor dar ulterior elevii înşişi vor stabili tema;

123
 tema trebuie să prezinte interes pentru elevi; există înţelegere din partea
părinţilor pentru acţiune şi tema aleasă
Metoda de evaluare descrisă este:
a) Referatul
b) Proiectul
c) Portofoliul
d) Observaţia sistematică
82. O metodă de evaluare foloseşte următoarele instrumente:lista de control,
scara (scala) de clasificare, fişa de evaluare.
Metoda de evaluare este:
a) Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevului
b) Investigaţia
c) Referatul
d) Proiectul
83. Alegeţi afirmaţia corectă:
a) Referatul bibliografic este realizat ca urmare a unei
documentări
b) Referatul bibliografic este realizat ca urmare a unei
observaţii
c) Referatul bibliografic este realizat ca urmare a unei
dispute
d) Referatul bibliografic este realizat ca urmare a unei
activităţi didactice
84. Alegeţi afirmaţia corectă:
a) Distribuţia notelor în forma curbei I dovedeşte că toţi
elevii au fost la test
b) Distribuţia notelor în forma curbei I dovedeşte că un
număr important din elevi au lipsit de la test
c) Distribuţia notelor în forma curbei I dovedeşte că un
număr important din elevii testaţi au obţinut rezultate bune
sau foarte bune la test
d) Distribuţia notelor în forma curbei I dovedeşte că un
număr important din elevii testaţi au obţinut rezultate slabe
sau foarte slabe la test
85. Afirmaţia:”după fiecare etapă de învăţare, elevul se autoevaluează folosind
un program care este instalat pe computer”,caracterizează:
a) testarea computerizată inteligentă
b) învăţarea computerizată inteligentă
c) învăţarea computerizată continuă
d) testarea computerizată continuă
86. O distribuţie a notelor unui test în forma curbei lui Gauss indică:
a) rezultate foarte bune la test
b) rezultate slabe la test
c) rezultate normale la test
d) rezultate foarte slabe la test

124
87. Alegeţi varianta corectă:
a) Evaluarea negociată presupune un demers comun a
evaluatorilor interni şi a evaluatorilor externi în scopul
stabilirii unor concluzii obiective.
b) Evaluarea negociată presupune un demers comun a
evaluatorilor interni şi a evaluatorilor externi în scopul
stabilirii unor concluzii favorabile părinţilor.
c) Evaluarea negociată presupune un demers comun a
evaluatorilor interni şi a evaluatorilor externi în scopul
stabilirii unor decizii favorabile instituţiei evaluate
d) Evaluarea negociată presupune un demers comun a
evaluatorilor interni şi a evaluatorilor externi în scopul
stabilirii unor concluzii favorabile cadrelor didactice
88. Operaţiile care integrează sau stabilesc corelaţii în cadrul unui capitol
supus evaluării se numesc:
a) asociaţii sistemice
b) asociaţii locale
c) asociaţii intersistemice
d) asociaţii transistemice
89. O matrice de specificaţii conţine patru nivele taxonomice şi opt elemente
de conţinut. Dacă fiecare item acoperă cel puţin un element de conţinut şi
un nivel taxonomic şi nu există nici un nivel sau element neacoperit, atunci
numărul minim de itemi este:
a) 12
b) 4
c) 2
d) 32
90. O matrice de specificaţii conţine patru elemente de conţinut. Aplicarea
( nivel taxonomic),care reprezintă 25% din totalul nivelelor taxonomice,
are pe fiecare element de conţinut trei itemi Numărul total de itemi este:
a) 48
b) 50
c) 46
d) 64
91. Se consideră în general, că în cazul unei repartiţii normale ( curba lui
Gauss), 5% din populaţia cercetată înregistrează rezultate extreme ( foarte
slabe sau/şi foarte bune ).În aceste condiţii, rezultatele înregistrate la un
test, la o grupă de 40 de elevi, sunt normale dacă:
a) Doi elevi au obţinut rezultate extreme
b) Cel puţin doi elevi au obţinut rezultate extreme
c) Cel mult doi elevi au obţinut rezultate extreme
d) 40 elevi au obţinut rezultate de promovare
92. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Evaluarea formativă apreciază care este distanţa dintre nivelul
celui evaluat şi nivelul obiectivelor formulate.
b) Evaluarea formativă apreciază care este distanţa dintre nivelul
celui evaluat şi nivelul de aşteptare a celui evaluat.

125
 c) Evaluarea formativă apreciază care este distanţa dintre situaţia
celui evaluat şi nivelul de aşteptare a profesorului.
d) Evaluarea formativă apreciază care este distanţa dintre situaţia
celui evaluat şi nivelul de aşteptare a tuturor factorilor educativi.
93. Maria are media generală 9,20. Ea este prima în clasă.
Evaluarea este de tip:
a) criterial
b) individual
c) subiectiv
d) normativ
94. Costel are media 4,25. El nu a fost admis.
Evaluarea este de tip:
a) criterial
b) normativ
c) subiectiv
d) individual
95. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Tehnica de evaluare este modalitatea de abordare a
sarcinii de lucru realizată de evaluator
b) Tehnica de evaluare este modalitatea de abordare a
sarcinii de lucru realizată de evaluat
c) Tehnica de evaluare este modalitatea de abordare a
sarcinii de lucru numai în autoevaluare
d) Tehnica de evaluare este modalitatea de abordare a
sarcinii de lucru numai în interevaluare.
96. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Instrumentul de evaluare conţine un item sau mai mulţi itemi obiectivi,
semiobiectivi sau subiectivi.
b) Instrumentul de evaluare conţine numai rezolvările corecte.
c) Instrumentul de evaluare conţine numai distractori.
d) Instrumentul de evaluare conţine indicaţii de rezolvare.
97. Alegeţi afirmaţia corectă
a) Aplicarea unui instrument de evaluare, după o perioadă de timp, aceloraşi
persoane, se numeşte procedeu test – retest
b) Aplicarea unui instrument de evaluare, după o perioadă de timp,
persoanelor diferite, se numeşte procedeu test – retest
c) Aplicarea unui instrument de evaluare, persoanelor diferite iar apoi
aceloraşi persoane, se numeşte procedeu test – retest
d) Aplicarea a două instrumente de evaluare diferite, după o perioadă de timp,
aceloraşi persoane, se numeşte procedeu test – retest
98. Alegeţi afirmaţia corectă.

126
 a) Procedeul testelor paralele presupune aplicarea simultană a două teste care
în prealabil, prin analiza validităţii de conţinut şi de construct, prin
compararea mediilor, sunt caracterizate ca fiind asemănătoare.
b) Procedeul testelor paralele presupune aplicarea simultană a două teste care
în prealabil, prin analiza validităţii de conţinut şi de construct, prin
compararea mediilor, nu pot fi considerate asemănătoare.
c) Procedeul testelor paralele presupune aplicarea simultană a cel mult două
teste care în prealabil, prin analiza validităţii de conţinut şi de construct,
prin compararea mediilor, nu sunt declarate asemănătoare şi nici diferite.
d) Procedeul testelor paralele presupune aplicarea simultană a două teste care
după aplicare, prin analiza validităţii de conţinut şi de construct, prin
compararea mediilor, nu sunt declarate asemănătoare.
99. Itemii unui test se împart în două grupe,grupa itemilor pari şi grupa
itemilor impari. Se aplică testul integral iar apoi doar itemii pari apoi cei
impari. Se stabilesc corelaţiile între rezultate.
Procedeul se numeşte:
a) Procedeul înjumătăţirii testelor
b) Procedeul testelor paralele
c) Procedeul testelor subiective
d) Procedeul testelor obiective
100. Un instrument de evaluare este considerat economic având în
vedere următoarele criterii:
a) costuri de producere,timpul necesar administrării şi timpul de corectare
b) numai costuri de producere şi timpul de corectare
c) numai timpul necesar administrării şi costuri de producere
d) numai timpul de corectare

5. Teoria curriculumului
Metodologia proiectării curriculumului

1. Termenul “curriculum,i” înseamnă:

a.cursă, alergare, drum sau mers
b. disciplină de învăţământ, programă
c. parcurgere, car de curse, carieră
d. ocupaţie, pasiune.
2. Conotaţia comună a termenilor derivaţi din “curriculum” este:
a.deplasarea rotundă, circulară

127
b.un traseu asimptotic
c.nu are o conotaţie comună
d. deplasare rectilinie
3. Pentru prima dată, ce termen specific educaţiei, curriculumul a fost utilizat:
a.în a doua jumătate a secolului XIX
b. la începutul secolului XX
c. în a doua jumătate a secolului XVI
d. în anul 1920
4. În învăţământ, ca termen specific, curriculumul a fost întrebuinţat pentru
prima dată:
a. la New York, SUA
b. la Sorbona, Paris
c. la Tubingen , Germania
d. la Universitatea din Leida, Olanda şi la Universitatea din Glasgow, Scoţia
5. Semnificaţia modernă a termenului “curriculum” a fost utilizată, pentru
prima dată de către:
a. pedagogul John Locke din Anglia
b. pedagogul American John Dewey, la începutulsecolului XX, înlucrarea “The
child end the curriculum”
c. pedagogul Jean Jacques Russeau
d. pedagogul F. Bobbitt înlucrarea” The curriculum”
6. Referindu-se la valenţele disciplinelor de studiu , John Dewey, pledează
pentru:
a. redarea logică a experienţei
b. necesitatea de a reintroduce în experienţă obiectele de studiu, ca ramuri ale
proceselor învăţării
c. desfiinţarea obiectelor de studiu
d. ignorarea experienţei
7. Între caracteristicile conceptului de “curriculum” menţionăm:
a. este perceput ca o realitate amplă, dinamică, retroactivă şi proactivă
b. este opozabil conceptului de progres şcoilar
c. reprezintă un proces interactiv între educator şi educabil
d. este o metodă didactică
8. Şi-au adus contribuţia la definirea conceptului de curriculum:
a. F. Bobbit, R.W.Tyler,
b. D. Albulescu
c. C. G. Young
d. J. A. Comenius
9. Referitor la utilizarea conceptului de curriculum în urma limpezirilor
realizate în timp, s-au consacrat:
a. doua accepţiuni: restrânsă (tradiţională) şi largă ( modernă)
b. trei accepţiuni: clasică, modernă şi de interferenţă
c. o singură accepţiune, cea clasică
d. accepţiunea de interferenţă
10. Până la jumătatea secolului al XIX-lea termenul “curriculum” era
superpozabil celui de:
a. întregul învăţământ

128
b. documente şcolare
c. programe analitice
d. conţinut al învăţământului, respectiv documente şcolare care planificau
conţinuturile instruirii ( planuri de învăţământ şi programe)
11. În accepţinea largă, modernă, curriculumul este:
a. concept integrator care abordează acţiunile educative în manieră globală,
sistemică
b. activitate distinctă în cadrul învăţământului
c. totalitatea conţinuturilor învăţării
d. planuri de învăţământ şi programe
12. În învăţământul românesc deschiderea conceptuală şi operaţională faţă de
termenul şi conceptul de “curriculum” s-a produs:
a. după anul 1948
b. în anul 1972
c. abia după anul 1990 şi mai ales dupa 1997
d. în anul 2010
13. În demersul de definire, conceptualizare şi operaţionalizare, curriculumul
educaţional poate fi abordat din perspectiva:
a. învăţării sistematice a discipinelor şcolare
b. concentrării pe elev
c. salarizării personalului didactic
d. pregătirii socio- profesionale
14. Definirea conceptului de “curriculum” din perspectiva învăţării
sistematice a disciplinelor şcolare pune accent special pe:
a. integrarea socială rapidă pe piaţa muncii
b. nevoile şi interesele educaţionale ale elevului
c. formularea clară a obiectivelor educaţionale urmărite
d. asigurarea precizie conţinuturilor de predat
15. Centrarea curriculumul pe elev susţine că:
a. un curriculum este necesar să aibă în centrul atenţiei elevul, cu particularităţile,
nevoile educaţionale şi interesele sale
b. elevultrebuiesupravegheat permanent
c. elevul nu trebuie constrâns ci lăsat independent
d. anumite procese modelatoare trebuie corelate cu integrarea socială rapidă
16. Centrarea pe procesul de elaborare (curriculum development) reprezintă:
a. punctul de plecare în abordarea holistică a conceptului de curriculum
b. o perspectivă care valorizează procesul de construcţie curriculară a
curriculumului formal
c. o adevărată tehnologie a inovării care vizează adaptarea întregii educaţii la
dinamica societăţii
d. formularea clară a obiectivelor predării
17. Perspectiva sistemico – holistică de conceptualizare a curriculumul
valorizează:
a. întreaga tehnologie a elaborării didactice
b. sistemul naţional de ocrotire a copilului
c. particularităţile, nevoile şi idealurile educabilului

129
d. articularea, în manieră sistemică, din perspectiva realizării finalităţilor
educaţionale, a tuturor componentelor sistemului de învăţământ
18. Termenii de referinţă ai curriculumului sunt:
a. disciplina de învăţământ şi programul de studii
b. metodele didactice şi produsele curriculare
c. tehnicile de învăţare
d. predarea, învăţarea, evaluarea.
19. Diferitele definiţii date de-a lungul timpului conceptului de curriculum
sunt centrate pe:
a. istoria învăţământului, reforme, inovaţii
b. experienţa de învăţare, obiective şi conţinuturi
c. dimensiunea prescriptivă şi axiologică, caracterul de proiect şi necesitatea
implementării acestuia
d. evoluţia societăţii şi schimbarea idealurilor politico-economice
20. Ca “experienţă de învăţare” curriculumul semnifică:
a. întreaga activitate de învăţare planificată şi îndrumată de şcoală în interiorul sau
în afara şcolii
b. activitatea de învăţare exclusiv din spaţiul şcolii
c. învăţarea extraşcolară
d. învăţarea în grup
21. Când este centrat pe obiectivele educaţionale, conţinuturile şi relaţiile
dintre acestea, curriculumul se referă la:
a. dimensiunea didactică a învăţării
b. lista de conţinuturi ale materiilor
c. conţinutul şi scopul unui program educaţional, împreună cu organizarea lor
d. o sferă largă de modele de gândire despre experienţa umană, numite adevăruri
fundamentale şi validate
22. Caracterul de proiect al conceptului de curriculum face referire la:
a. planurile elaborate pentru îndrumarea învăţării în şcoli şi implementarea acestora
în clasă
b. proiectarea lecţiei
c. proiectul sau designul educaţional
d. proiectele prevăzute în reforma învăţământului
23. Când conceptul de curriculum este centrat pe caracterul de proiect şi pe
necesitatea implementării, acesta este definit ca fiind:
a. un set intercorelat de planuri şi experienţe pe care un elev le realizează sub
îndrumarea şcolii
b. ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar
c. experienţele sporadice, necontrolate ale elevului
d. experienţele, trebuinţele, interesele celor care sunt beneficiarii educaţiei
24. În viziune actuală, definiţiile specialiştilor asupra conceptului de
curriculum converg spre următoarea formulare:
a. curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii
b.curriculumul reprezintă întreg sistemul proceselor educaţionale şi indirecte
oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi chiar
informale

130
c. curriculumul se referă la viaţă
d. curriculumul se referă la disciplina de studiu
25. Elaborarea curriculumului presupune :
a. gândirea şi structura situaţiilor de învăţare
b. prefigurarea experienţelor de învăţare şi formare pe care le vor parcurge elevii
c. cunoaşterea legislaţiei din învăţământ
d. evaluarea resurselor de timpla dispoiyitia elevului
26. Curriculumul, înţeles în integralitatea sa poate fi categorizat în funcţie de:
a. criteriul cercetării fundamentale
b. criteriul cercetării aplicative
c. criteriul istoric
d. criteriul psihologic
27. Curriculumul poate fi categorizat în funcţie de:
a. criteriul valoric
b. criteriul cronologic
c. criteriul epistemologic
d. criteriul tipologiei Curriculumului Naţional operant în cadrul sistemului de
învăţămâmt din România
28. În funcţie de criteriul cercetării fundamentale a curriculumului distingem:
a. curriculum general (trunchi comun), curriculum de profil şi specializat
b. curriculum subliminal (ascuns), curriculum informal
c. curriculum formal, stiluri şi strategii
d. curriculum obligatoriu
29. În funcţie de criteriul cercetării aplicative distingem următoartele tipuri
de curriculum:
a. curriculum formal, curriculum recomandat, curriculum scris, curriculum predat
b. curriculum pedagogic, curriculumeducaţional
c. curriculum pe discipline de studiu
d. curriculum privind didacticile speciale
30. conform criteriului cercetării aplicative, curriculumul poate fi:
a. curriculum de suport, curriculum învăţat(atins)
b. curriculum evoluat/testat, curriculum mascat, curriculum exclus (eliminat)
c. curriculum specializat
d. curriculum nucleu
31. În funcţie de criteriul epistemologic distingem următoarele categorii de
curriculum:
a. curriculum mascat, curriculum de suport
b. curriculum testat, curriculum recomandat
c. curriculum general, curriculum specializat
d. curriculum exclus(eliminat)
32. Operaţionalizarea Curriculul Naţional este exprimată procentual astfel:
a. curriculum nucleu- 65-70% din Curriculumul Naţional; curriculum la decizia
şcolii (CDS)- 30- 35 % din Curriculumul Naţional (CN)
b. curriculum nucleu- 50% din CN, curriculum la decizia şcolii- 50% din CN
c. curriculum nucleu 80% din CN, CDS- 20 % din CN
d. curriculum nucleu 30% din CN, CDS 70 % din CN

131
33. Teoria curriculumului are ca bază un sistem de principii de elaborare a
curriculumului cu următoarele trei componente:
a. principii care se referă la tehnici, procedee şi metode de învăţare
b. principii referitoare la curriculum în ansamblul său, principii cu referire la
activitatea de învăţare şi la cea de predare
c. principii de logică a învăţării, de prospectare a dinamicii sociale, principii
creative ale elevilor
d. principii de proiectare, de elaborare şi de evaluare
34. Principiile de elaborare a curriculumului şcolar referitoare la Curriculum
în ansamblul său vizează:
a. să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente
b. elaborarea curriculumului să fie în conformitate cu idealul naţional
c. să respecte principiile de psihologie a învăţării
d. să realizeze ritmuri de învăţare diferite.
35. Principiile de elaborare a curriculumului care se referă la activitatea de
predare urmăresc:
a. să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente adecvate obiectivelor
instructiv- educative urmărite
b. să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă,
permanentă
c. să furnizeze indicaţii despre materia de învăţământ
d. să utilizeze eficient timpul şcolar
36.Printre condiţiile prealabile pe care trebuie să le realizeze din start un
curriculum, enumerăm:
a. să nu se suprapună sarcinilor de învăţare.
b. să păsteze caracterul naţional al şcolii
c. stimularea implicării întregii comunităţi educative, fie întreaga populaţie şcolară
a unei ţări sau doar o clasă de elevi, incluzând părinţii, autorităţile, diverse
organizaţii
d. dacă nu intervin elemente neprevăzute, să nu se modifice
37. Sunt considerate ca surse de conţinuturi ale învăţământului:
a.rezultatele cercetărilor din domeniul ştiinţelor educaţiei referitoare la
selecţionarea conţinuturilor învăţământului; necesitatea îmbinării celor trei forme
ale educaţiei: formală, neformală şi informală;exploatarea comunicării interumane
b. creşterea complexităţii problematicii lumii contemporane; aşteptările celor care
se instruiesc, interesele, nevoile lor educaţionale şi aspiraţiile lor
c. învăţământul modular exprimat printr-un un trunchi comun alcătuit din
discipline fundamentale, obligatorii pentru toţi elevii/ studenţii
d. punctele de intrare care li se oferă cadrelor didactice pe parcursul proceselor de
predare, evaluare şi reglare
38. Diversitatea, complexitatea, dinamica şi implicaţiile surselor conţinutului
învăţământului, sunt determinate de:
a. caracteristicile, evoluţia şi cerinţele pieţei muncii;achiziţiile ştiinţelor exacte (de
exemplu, informatica);dezvoltarea tehnologiei, în special a tehnologiei electronice
b. principiile de proiectare şi elaborare curriculară
c. definirile operaţionale şi taxonomiile teoriei curriculumului

132
d. achiziţiile ştiinţelor socioumane şi ale cercetării în domeniul lor; problematica,
evoluţia şi dinamismul culturii şi al artei;
39. Transpoziţia didactică la nivel microcurricular este:
a. transpunerea în practică a cunoştinţelor teoretice
b. selectarea şi prelucrare a conţinuturilor existente în manualul alternativ (sau în
mai multe manuale alternative), precum şi în alte surse de informaţie
c. ordonarea conţinuturilor învăţării
d. identificarea şi prelucrarea noţiunilor şi conceptelor care definesc educaţia
40. Filosofía alcătuirii curriculumului este:
a. o dimensiune a politicii educaţionale a unei ţări, bazată în principal, pe
concepţiile generale despre educaţie, cultură şi învăţare, îmbrăţişate într-o anumită
perioadă istorică
b. un concept filosofic
c. o exprimare ştiinţifică a tehnicilor şi metodelor de alcătuire a conţinuturilor
didactice
d. un principiu educaţional
41. Concepţia generală despre educaţie,modelele şi strategiile educaţionale
acceptate şi recomandate pentru un anumit sistem de învăţământ, se regăsesc
în:
a. finalităţile educaţionale macrostructurale
b. documentele curriculare oficiale
c. „Cartea Albă a Educaţiei"
d.ansamblul surselor valorificabile ale eticii şcolare
42. Cele mai importante teorii ale învăţării, care conţin elemente relevante
din punctul de vedere al alcătuirii conţinutului învăţământului, sunt
următoarele:
a. teoria condiţionării operante; teoria structuralismului genetic; teoria acţiunilor
mintale; teoria educaţiei intelectuale
b. teoria condiţiilor învăţării; teoria holodinamică a învăţării; teoria învăţării
depline
c. teoria evoluţiei istorice,; teoria naturistă
d. teoria educaţiei nonformale; teoria suporturilor curriculare
43.Cea mai des utilizată taxonomie a criteriilor de alcătuire şi structurare a
conţinutului învăţământului, distinge următoarele tipuri:
a. filosofice, logico-ştiinţifice/ epistemologice, psihologice şi pedagogice
b. filosofice şi psihologice
c. psihologice şi pedagogice
d. didactice, pedagogice, metodice
44. Criteriile filosofice de alcătuire şi structurare a conţinuturilorsusţin:
a.faptul că finalităţile educaţionale macrostructurale ale procesului de învăţământ
sunt oficializate în documente şi acte normative, cum sunt: Legea învăţământului,
rapoarte şi programe adoptate de UNESCO sau de alte organisme internaţionale
b. promovarea tehnicilor moderne de învăţare
c. cunoaşterea doctrinelor filozofice care stau la baza cunoaşterii
d. faptul că paradigma referitoare la dezvoltarea social-culturală de la nivelul unei
societăţi reprezintă un criteriu important pentru selecţionarea conţinutului. Acesta

133
trebuie să fie subordonat idealului social al societăţii şi idealului educativ şi să fie
în acord axiologic cu cultura, arta şi aspiraţiile poporului
45. Obiectul de învăţământreprezintă:
a. principala sursă de selecţionare a conţinuturilor instructiv-educative, care sunt
concretizate în tratate de specialitate
b. disciplina sau materia carte se predă în şcoală
c. o unitate didactico-ştiinţifică de abordare, ierarhizare şi operaţionalizare coerentă
şi sistemică a unui ansamblu de cunoştinţe fundamentale corespunzătoare unui
anumit domeniu al cunoaşterii
d. un ansamblu de noţiuni, cunoţtinţe şi tehnici de învăţare
46. Ce reprezintă designul educaţional şi proiectarea didactică:
a. orientarea teleologică a procesului de învăţământ.
b. gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire şi
autoinstruire, a modului orientativ în care se desfăşoară activităţile instructiv-
educative
c.un demers administrativ formal în care să se gestioneze timpul şi întocmirea
planurilor de activitate
d. conceperea manualelor didactice şi a suporturilor curriculare
47. Proiectarea activităţii instructiv-educative/ proiectarea didactică
reprezintă:
a.ansamblul de procese şi operaţii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare
mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei
b.relaţiilor dintre paşi, la nivel macro (respectiv la nivelul general al procesului de
învăţământ) şi micro (la nivelul specific/ intermediar - al unităţilor de învăţare/
capitolelor/ temelor şi operaţional - al activităţilor didactice concrete)
c. o viziune novatoare asupra predării- învăţării- evaluării
d. o activitate didactică cu caracter interdisciplinar
48. În viziune modernă,în activitatea de proiectare didactică se pune accentpe:
a. folosirea materialelor auxiliare audio-video
b.prefigurarea şi construirea cât mai atentă a experienţelor de învăţare şi a
situaţiilor educaţionale în care elevii să realizeze activităţi cognitive eficiente.
c. cunoaşterea sistemelor educaţionale din alte ţări
d.cunoştinţele dobândite şi a competenţelor în folosirea calculatorului
49. Conceptul de proiectare didactică s-a impusdatorită apariţiei în didactica
modernă a unor orientări şi tendinţe, cum ar fi:
a.pedagogia anticipativă şi prospectivă; problematica obiectivelor educaţionale;
sistemul principiilor didactice generale şi sistemul principiilor didactice specifice
disciplinelor de studiu
b.organizarea instrucţiei şi educaţiei în funcţie de achiziţiile din teoria învăţării;
elaborarea planurilor, a sistemelor de lecţii, a proiectelor de activitate didactică;
aplicarea unor metode didactice moderne şi eficiente
c. pedagogia maselor şi managementul educaţional
d.organizarea educaţiei în funcţie de valorile naţionale ale fiecărui stat
50. Ce presupune proiectarea didactică la nivel micro curricular ?
a. o departajare categorică între obiectivele operaţionale şi strategiile de instruire
b.organizarea instruirii pe criterii de vârstă şi capacitate psihică

134
c.relaţionare şi interrelaţionare între obiectivele operaţionale, strategiile de instruire
şi autoinstruire şi strategiile de evaluare
d.elaborarea unor documente/ instrumente de lucru utile cadrului didactic şi
elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative
51. Proiectarea unităţii de învăţare se recomandă a fi făcută ţinând cont de
următoarele aspecte:
a. centrarea demersului instructiv-educativ pe obiective/ competenţe şi nu pe
conţinuturi; implicarea în proiectarea didactică a următorilor factori: obiective/
competenţe (De ce?), activităţi (Cum?), resurse ale activităţii (Cu ce?), resurse de
evaluare (Cui?)
b. folosirea sistemului de activităţi structurate în funcţie de logica internă a
obiectului de învăţământ
c.identificarea resurselor educaţionale necesare, a tipurilor de activităţi optime, a
strategiilor şi secvenţelor de evaluare şi repartizarea lor în timp
d. relaţionarea între profesor şi elev
52. Un sistem de lecţii reprezintă:
a. totalitatea lecţiilor la o clasă
b. totalitatea lecţiilor la o clasă ăn cadrul aceleaşi arii curriculare
c.un ansamblu de lecţii (de exemplu, cele care compun un capitol), care formează o
unitate organizată şi asigură atingerea obiectivelor instructiv-educative(de
exemplu, obiectivele capitolului respectiv).
d. lecţiile din cadrul disciplinei de învăţământ din trunchiul comun, pe parcursul
unui ciclu de învăţământ
53. Sintagma „plan tematic" cuprinde:
a.sistemul de activităţi didactice (lecţii, lucrări de laborator, cercuri şcolare,
dezbateri, activităţi independente, excursii, vizite etc.), structurate în funcţie de
logica internă a obiectului de învăţământ
b. desfăşurarea lecţiei după un plan prealabil
c. eşalonarea temelor din programa şcolară după un plan stabilit de către profesor
d. planul de desfăşurare a conţinutului lecţiei şi aplicarea acestuia la clasă
54. În conceperea şi organizarea activităţilor instructiv-educative, cadrului
didactic i se solicită:
a. seriozitate, profesionalism
b. explicarea termenilor noi
c.competenţe de derivare a obiectivelor operaţionale,pornind de la obiectivele
cadru şi de referinţă
d.o imagine sistemică, de ansamblu, bine construită, asupra întregului curriculum,
corespunzător unui an de studiu, pentru a putea realiza corelaţiile necesare
55. Între caracteristicile necesare unităţilor de învăţare enumerăm:
a.coerenţă din punctul de vedere al obiectivelor educaţionale/ competenţelor
educaţionale
b.sunt unitare din punct de vedere tematic, al conţinutului pe care îl înglobează
c. extensie
d. profunzime şi coerenţă în expunere
56. Strategia de proiectare a conţinutului învăţământului se finalizează cu:
a. elaborarea programei şcolare
b. alcătuirea manualului, elaborarea auxiliarelor curriculare

135
c. elaborarea de documente şcolare, universitare etc. oficiale, elaborate la nivel
central - planuri de învăţământ, programe şcolare şi universitare, manuale
d. designul curricular
57. Lectura personalizată a programei şi manualelor şcolare se referă la:
a.dreptul şi responsabilitatea cadrului didactic de a lua decizii proprii în legătură cu
modalităţile optime de creştere a eficienţei activităţilor instructiv-educative
b. citirea programei şi a manualului de către profesor şi elevi
c. interpretarea programei în manieră proprie
d.concepţia proprie asupra lecţiilor din programă şi manual
58. Activităţile de învăţare se construiesc prin:
a. memorare
b.corelarea obiectivelor de referinţă/ competenţelor specifice cu conţinuturile
c. procese psiho- mecanice
d.corelarea învăţării cu nevoile actuale ale societăţii
59. Planificarea conţinutului învăţământuluiconstă în:
a. elaborarea documentelor şcolare oficiale care conţin: structura anului şcolar,
planul de învăţământ şi principiile de alcătuire a orarului şcolar
b. Structurarea/ organizarea integrată a disciplinelor
c. valorificarea tipurilor de educaţie neformală şiinformală
d. repartizarea oficială a timpului şcolar pentru perioadele de activităţi didactice, de
vacanţe şi de sesiune
60.Planificarea calendaristică (orientativă) presupune parcurgerea
următoarelor
etape:
a. consultarea calendarului şcolar, a orarului şcolii
b. corelarea elementelor timp, spaţiu şcolar, nivel de vârstă al elevilor
c.realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă/ competenţele specifice şi
conţinuturi; împărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare; stabilirea succesiunii de
parcurgere
d.detalierea conţinuturilor tematice în raport cu acele obiective de referinţă/
competenţe specifice care le sunt asociate prin programă;verificarea concordanţei
dintre traseul educaţional propus de cadrul didactic şi oferta de resurse
educaţionale materiale de care poate dispune (manuale, ghiduri, îndrumătoare);
alocarea resurselor de timp
61. O planificare anuală corect elaborată trebuie, obligatoriu:
a.să acopere integral programa şcolară din punctul de vedere ale obiectivelor de
referinţă/ competenţelor specifice şi al conţinuturilor
b. să includă şi perioadele de vacanţă ale elevilor
c. să ţină seama de activităţile extracurriculare
d. aprobată de către inspectoratul şcolar.
62. Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare şi a lecţiilor/ activităţilor
didactice presupune:
a.parcurgerea aceloraşi etape metodice care precizează elementele procesului
instructiv-educativ într-o succesiune cronologică
b. parcurgerea aceloraşi etape metodice care precizează elementele procesului
instructiv-educativ într-o succesiune aleatorie

136
c.parcurgerea aceloraşi etape metodice care precizează elementele procesului
instructiv-educativ într-o succesiune logică
d. parcurgerea etapelor metodice care se referă la vârstă
63. Diferenţadintre o unitate de învăţareşi o lecţie,constă în faptul că:
a.o unitate de învăţare oferă un model de înţelegere a procesului instructiv-educativ
din perspectivă strategică, în timp ce lecţia oferă un model de înţelegere din
perspectivă tactică, operativă.
b.ambele oferă un model de înţelegere a procesului instructiv-educativ din
perspectivă istorică
c. prima este mai extinsă decât cealaltă
d. unitatea de învăţare şi lecţia sunt identice
64. Planul de învăţământreprezintă:
a. planul fiecărei unităţi de învăţare
b. planificarea unităţilor de învăţare pe parcursul anului şcolar
c. document curricular oficial elaborat la nivelul fiecărei şcoli
d. documentul curricular oficial, elaborat în cazul învăţământului preuniversitar la
nivel central, iar în învăţământul superior de fiecare instituţie şi, eventual, aprobat
la nivel central
65. Orarul şcolar reprezintă:
a. programul şcolar pe zile
b. un document oficial prin care se concretizează planul de învăţământ la nivelul
activităţii unei instituţii de învăţământ, pe profiluri şi clase de elevi
c. documentul curricular reglator care echilibrează ponderea disciplinelor
d. un document şcolar prin care se repartizează disciplinele şcolare pe cadre
didactice, clase de elevi şi spaţii de studiu
66. Definiţi manualul şcolar:
a. este un mijloc de învăţământ conceput pentru a sprijini efectiv procesul învăţării
b.pentru cadrul didactic este un instrument de lucru orientativ, un ghid în
proiectarea şi realizarea activităţilor didactice iarpentru elevi este principalul
instrument de informare şi de lucru
c. este o carte care cuprinde lecţiile din programa şcolară
d. este un document şcolar care completează programa şcolară
67. Din perspectiva curriculumului, definim conţinutul învăţământului ca
fiind:
a. totalitatea formelor de predare-învăţare- evaluare
b.un sistem de valori proiectate în documente şcolare oficiale şi transmise în cadrul
procesului de învăţământ, desfăşurat în instituţii de învăţământ de diferite grade.
c. ansamblul de abilităţi deprinse în şcoală
d. totalitatea valorilor cunoaşterii umane din ştiinţă, tehnică, artă, religie etc
68. Ca parte a curriculumului educaţional, conţinutul învăţământului:
a.se află în interrelaţie şi interdependenţă cu celelalte componente structurale ale
curriculumului educaţional
b. se suprapune celorlalte componente structurale ale curriculumului educaţional
c. nu are tangenţăcu celelalte componente structurale ale curriculumului
educaţional
d. însumează toate celelalte componente structurale ale curriculumului educaţional
69.Caracterul istoric al conţinutului învăţământului rezultă din faptul că:

137
a. a fost conceput în timp
b. este axat pe evenimente istorice
c. are în componenţă disciplina istorie
d.este în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare socială al unei anumite societăţi
70. Conţinutul învăţământului este corelat cu activităţile educative formale
deoarece:
a. operează cu activităţi şi deprinderi formale şi nonformale
b. nu are un caracter static, ci unul flexibil, care permite incursiuni în variate
activităţi
c.este subordonat conţinutului educaţiei generale(care include şi influenţele
educative neformale şi informale)
d. este alimentat în mod exclusiv din didactica teoretică
71. Caracterul (relativ) stabil al conţinutului învăţământului este determinat
de :
a. stabilirea acestuia pentru o anumită perioadă de timp
b.selectarea şi prelucrarea funcţie de criterii ştiinţifice a valorilor instructiv-
educative autentice, cu influenţe de ordin formativ şi informativ în plan intelectual,
cognitiv, afectiv, psihomotor, moral, estetic etc.
c. dinamica evoluţiei educaţiei
d. reformele curriculare
72. Enumeraţi câteva elemente care asigură conţinutului învăţământului un
caracter dinamic
a. schimbările de paradigmă în educaţie şi cunoaştere, modificările în legislaţia
şcolară
b. trecerea de la didactica tradiţională, clasică, la cea modernă
c.dinamica societăţii, care determină continua îmbogăţire a zestrei culturale, a
culturii sociale; progresul cunoaşterii, îmbogăţirea, diversificarea şi restructurarea
continuă a achiziţiilor diferitelor ştiinţe
d.transpoziţiile realizate de cadrele didactice; existenţa componentei ectosemantice/
extrasemantice, alături de cea semantică; creativitatea cadrelor didactice,
concretizată în conceperea de noi conţinuturi
73. Creşterea volumului şi complexităţii conţinutului învăţământului se
realizează:
a. pe verticală, pe măsură ce se trece de la ciclurile curriculare inferioare la cele
superioare
b. pe orizontală, prin adăugarea altor discipline, celor vechi
c. prin mărirea numărului de ore afectate unei discipline
d. prin dublarea tematicilor, la clasă
74. Prin combinarea structurii liniare şi a celei concentrice a conţinutului
învăţământului se obţine:
a. o structurare/ordonare în spirală
b. structurare/ ordonare integrată a disciplinelor
c. realizarea de corelaţii cu programele şcolare ale altor obiecte de învăţământ
d. o structură rectilinie
75. Între caracteristicile conţinutului învăţământului distingem:
a. nu este dependent de finalităţile educaţionale

138
b.are caracter global/ unitar şi, totodată, se diversifică (în cadrul ciclurilor
curriculare, al tipurilor de ştiinţe, al conţinuturilor învăţării) şi se specializează (pe
domenii ale ştiinţei, culturii, artei etc.)
c.după ce este asimilat de individ, se amplifică; nu coincide cu rezultatele
instrucţiei şi educaţiei; este dependent definalităţileeducaţionale
d. nu se diversifică.
76.Din diversitatea surselor conţinutului învăţământului, pot fi menţionate:
a.rezultatele cercetărilor din domeniul ştiinţelor educaţiei; exploatarea comunicării
interumane;
b. rezultatele şcolare la diferite niveluri
c.evoluţia şi cerinţele pieţei muncii;achiziţiile ştiinţelor exacte (de exemplu,
informatica); dezvoltarea tehnologiei, în special a tehnologiei electronice;
d. progresul didactic în diferite ţări ale lumii
77. Tipurile de Curriculum la decizia şcolii (CDS) pentru clasele I-VIII sunt:
a. Aprofundare, Extindere, Opţionale
b. Extindere, Opţionale
c. Aprofundare, Opţionale
d.Aprofundare, Extindere
78. Aprofundarea- ca tip de CDS- reprezintă pentru învăţământul general:
a. faptul că finalităţile educaţionale propuse se bazează pe aprofundarea
cunoştinţelor
b. acea formă de CDS care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale
curriculumului nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul
maxim de ore prevăzut pentru o disciplină
c. acea formă de CDS care urmăreşte adaptarea intervenţiilor educaţionale la
particularităţile de vârstă ale elevilor
d. asigurarea coerenţei verticale
79.Extinderea-ca tip de CDS- reprezintă pentru învăţământul general:
a. acea formă care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale
curriculumului nucleu
b. acea formă care urmăreşte evaluarera obiectivelor de referinţă ale
curriculumului nucleu
c. acea formă care urmăreşte extinderea obiectivelor de referinţă şi a conţinutului
din curriculumul nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut în
numărul maxim de ore prevăzut pentru o disciplină
d. un sistem de activităţi în continuitatea celor oficializate prin documentele şcolare
80. Opţionale- ca tip de CDS- reprezintă pentru învăţământul general:
a. opţionalul la nivelul disciplinei; opţionalul la nivelul ariei curriculare; opţionalul
la nivelul mai multor arii curriculare
b. un sistem de activităţi educaţionale, module, proiecte, care fie că nu sunt incluse
în programa şcolară, fie operaţionalizează pe o temă ce implică cel puţin două
discipline
c. posibilitatea elevilor şi a părinţilor de a opta asupra planului de învăţământ
d. opţiunea şcolii la nivelul mai multor arii curriculare
81. Ciclurile curriculare sunt definite în educaţie ca fiind:
a. întregul proces de învăţământ
b. perioada dintre vacanţe în decursul anului şcolar

139
c. etape ale lecţiei
d. periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani de studiu, care au în
comun anumite finalităţi educaţionale
82. Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele
niveluri:
a. educaţia timpurie; învăţământul primar; învăţământul secundar inferior sau
gimnazial şi învăţământul secundar superior sau liceal; învăţământul profesional
b. învăţământul primar şi secundar
c. educaţia timpurie; învăţământul secundar; învăţământul profesional
d. învăţîmântul primar, gimnazial, liceal şi postliceal
83.Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este
stabilit prin:
a. programa şcolară
b.planul lecţiei
c. planul de învăţământ şi orarul şcolii
d.planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în
clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
84Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă:
a. 25% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 75%
din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv
b.75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25%
din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv
c.50% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 50%
din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv
d.85% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 15%
din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv
85. Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează
pe:
a. 10 domenii de competenţe cheie
b.7 domenii de competenţe cheie
c.9 domenii de competenţe cheie
d.8 domenii de competenţe cheie care determină profilul de formare a elevului
86. Competenţele cheie ale Curriculumul naţional pentru învăţământul
primar şi gimnazial sunt:
a.  competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul
minorităţilor naţionale; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe de
bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale de utilizare a
tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
b. competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de
sensibilizare şi de expresie culturală; competenţa de a învăţa să înveţi.
c. competenţe de comunicare în limba română; competenţe de comunicare în limba
maternă; competenţe de bază de matematică
d. competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe antreprenoriale;
competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
87. Comunicarea în limba maternă, ca şi competenţă-cheie presupune:

140
a. capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi
opinii oral
b. capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi
opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă( ascultare, vorbire, citire şi scriere)
c.capacitatea de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat într-o serie completă
de contexteculturale şi sociale
d. capacitatea de exprimare verbală şi nonverbală
88. Competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi
tehnologia, ca şi competenţă-cheie reprezintă:
a.capacitatea de a dezvolta şi aplica gândirea matematică pentru rezolvarea
diferitelor probleme în situaţii cotidiene, accentul punându-se pe proces, activitate
şi cunoştinţe
b. capacitatea de a dezvolta şi aplica gândirea matematică la nivel mediu
c. competenţele de bază privind ştiinţele şi tehnologia se referă la stăpânirea
utilizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi a metodologiilor de explicare a lumii
înconjurătoare
d. competenţele de bază privind ştiinţele şi tehnologia de ultimă generaţie
89. Comunicarea în limbi străine, ca şi competenţă-cheie, solicită cunoştinţe
abilităţi şi atitudini în a :
a. exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii într-o limbă
străină, oral şi scris, precum şi abilităţi de mediere şi înţelegere interculturală
b. exprima şi interpreta concepte, în 2 limbi străine
c. exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, într-o limbă străină de
circulaţie intertnaţională
d. exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii într-o limbă
străină la nivel mediu
90. Competenţa digitală implică:
a. utilizarea cu frecvenţă şi în mod competent a tehnologiei din societatea
informaţională(TSI) şi abilităţi de bază privind tehnologia informaţiei şi a
comunicării(TIC)
b.utilizarea cu frecvenţă a TIC
c.utilizarea cu frecvenţă a TSI şi TIC la nivel mediu
d.utilizarea cu frecvenţă a telefoniei Digi
91. Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare, ca şi competenţă-cheie
solicită persoanei:
a. capacităţi manageriale
b. abilitatea de a- şi urmări şi organiza propria învăţare, fie individual, fie în
grupuri, conform nevoilor proprii, precum şi de conştientizare a metodelor şi
oportunităţilor
c. capacităţi şi deprinderi ale memoriei mecanice
d. studii superioare
92. Competenţa-cheie ,,Conştiinţa şi expresia culturală” implică:
a.o conştiinţă petriotică
b. realizarea importanţei cunoştinţelor multiculturale
c.conştiinţă şi expresie socială şi gândire pozitivă
d. aprecierea importanţei expresiei culturale a ideilor, a experienţelor şi a emoţiilor
printr-o serie de canale (muzică, teatru, literatură, arte vizuale)

141
93. Competenţele sociale şi civice se referă la:
a. traiul într-o societate
b. competenţe transpersonale
c.competenţele personale, interpersonale şi interculturale, la toate formele de
comportament care permit fiecărei persoane să participe la viaţa socială şi
profesională în mod eficace şi constructiv
d. cunoaşterea conceptelor şi a structurilor sociale şi politice: democraţie , justiţie,
egalitate, cetăţenie etc.
94. Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului, ca şi competenţă- cheie defineşte:
a. capacitatea de a transforma ideile în acţiune
b. creativitate, inovaţie, şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a
planifica şi gestiona proiectele în vederea atingerii obiectivelor
c. percepţia corectă despre realităţile educvaţionale
d.iniţiativă în afaceri în cadrul instituţiilor şcolare
95. Competenţele-cheie, un cadru de referinţă european pentru ţările Uniunii
Europene, fixează accentul educaţiei pe:
a. sistemele naţionale de educaţie
b. gândirea critică, creativitate, iniţiativă, rezolvarea problemelor, evaluarea
riscurilor, luarea deciziilor şi gestionarea constructivă a sentimentelor
c. interculturalitate
d. globalitate
96. Procentul din timpul disciplinei/domeniului de studio alocat profesorului
estefolosit de acesta pentru:
a.învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea
elevilor capabili de performanţe superioare
b.efectuarea de activităţi extracurriculare
c.învăţarea pentru capacitate(bacalaureat)
d.aprofundarea cunoştinţelor de la alte lecţii
97. Ariilecurricularesunt:
a.grupări de discipline educaţionale
b.grupări în viziune multi şi/ sau interdisciplinarăa obiectelor de studiu, cuprinse în
planurile- cadru de învaţământ
c.grupări de discipline politice
d.grupări încheiate pe considerente etnice
98. Sistemul disciplinelor destudiu în învăţământul preuniversitar este
structurat pe:
a.cinci arii curriculare
b.şapte arii curriculare
c. 9 arii curriculare
d.4 arii curriculare
99. Între ariile curriculare operaţionale în Curriculumul Naţional enumerăm:
a. limba română, limba engleză, informatica şi matematica
b.limba şi comunicare,matematică şi ştiinte ale naturii, om şi societate,
c. limbă şi comunicare, limba engleză, sport, arte, tehnologii
d.arte, educaţie fizică şi sport, tehnologii,consiliere şi orientare
100. Începând cu anul şcolar 1998-1999, în România, Curriculumul Naţional
cuprinde:

142
a.Curriculumul National pentru învăţământul obligatoriu, Planurile-cadru de
invăţământ pentru clasele I-XII/XIII, Programele şcolare
b. Ghiduri, norme metodologice şi materiale suport, materiale şcolare alternative
c. documente şcolare, planificări, planuri de lecţii, softuri educaţionale
d. acte normative privitoare la educaţie

6. METODOLOGIA CERCETĂRII PEDAGOGICE

1.Clasificarea cercetărilor pedagogice are în vedere criteriile:

a. natura problematicii abordate
b. criteriul metodologic
c. scopul propus
d. extraştiinţifice

2.Proiectarea activităţii de cercetare are în vedere:

a. stabilirea obiectivelor cercetării
b. formularea ipotezelor cercetării
c. elaborarea unui proiect al cercetării (unitar şi coerent)
d. criterii sociale

3.Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute se realizează:

a. cu ajutorul metodelor de cercetare sociologică
b. se face aplicând programe de tipul SPIESS
c. preluând datele oferite de alte cercetări
d. utilizând criterii demografice

143
4. Formularea problemei de cercetat trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a. să nu trateze aspecte prea vaste, prea generale şi prea complexe
b. să nu repete cercetări finalizate deja
c. să nu reprezinte o falsă problemă
d. să nu aparţină altor domenii ştiinţifice

5. Documentarea asupra problemei de cercetat are în vedere:

a. studierea bibliografiei care are legătură cu problema respectivă
b. valorificarea facilităţilor oferite de computere
c. adunarea informaţiilor din arhive
d. probleme ale minorităţilor

6. Elaborarea planului cercetării are în vedere:

a. prezentarea ipotezei de bază şi a ipotezelor secundare
b. descrierea metodicii cercetării
c. eşantioanele de subiecţi şi caracterizarea lor (vârstă, sex, nivel de pregătire, nivel
intelectual, provenienţă socială, statut profesional etc.
d. designul cercetării pedagogice

7. Desfăşurarea cercetării pedagogice ţine cont de:

a. condiţiile de desfăşurare a activităţii instructiv – educative
b. metodele de evaluare iniţială (pretestare), continuă, sumativă (posttestare) şi la
distanţă (retestare)
c. rezultatele şcolare ale subiecţilor
d. interesele părinţilor şi ale şcolii

8. Metode de colectare a datelor sunt:

a. Observaţia
b. Experimentul
c. realizarea unor module informatice
d. utilizarea fişierelor electronice

144
9. Documentele şcolare importante într-o cercetare pedagogică sunt:
a. planurile de învăţământ
b. programele de învăţământ şi manualele şcolare alternative
c. planurile manageriale şi strategice ale unităţilor şcolare
d. carnetele elevilor

10. Testele ca instrumente de cercetare trebuie:

a. să respecte criteriul fidelităţii (constanţei)
b. să respecte criteriul validităţii (valabilităţii)
c. să fie absolut originale
d. să fie create de softuri educaţionale

11. Documentarea în vederea unei cercetări pedagogice:

a. se realizează prin fişe de lectură, recenzii, baze de date
b. documentare online (biblioteci virtuale)
c. documentare pe teren
d. nu este obligatorie

12. Teste psihopedagogice utilizate în cercetare sunt:

a. teste docimologice
b. teste psihologice
c. teste de personalitate
d. interviuri

13. Ipoteza de cercetare trebuie să fie:

a. plauzibilă
b. verificabilă
c. precisă
d. echivocă, ambiguă

14. Tipuri de ipoteze de cercetare pedagogică:

a. ipoteză cauzală
b. ipoteză bivariată

145
c. ipoteze predictive
d. ipoteză sociologică

15. Stiluri de scriere a referinţelor:

a. note infrapaginale
b. note la finele cărţii
c. citaţii între paranteze
d. nu sunt necesare notele în textul lucrării

16. Calităţile unei lucrări ştiinţifice:

a. originalitate şi simplitate
b. coerenţă şi pertinenţă
c. verificabilitatea şi predictibilitatea
d. ambiguitatea

17. Inovaţia în învăţământ presupune:

a. schimbări de fond privind problemele fundamentale ale educaţiei: strategiile
educaţionale, modificări de atitudini şi mentalităţi
b. introducerea unor modificări minore
c. modificări substanţiale în proiectarea politicii educaţionale
d. politeţe din partea elevilor şi profesorilor

18. Tipuri de inovaţii şi schimbări în educaţie sunt:

a. inovaţii materiale
b. inovaţii „de concepţie
c. inovaţii legate de conduita interpersonală
d. inovaţii legate de calculatoare

19. Etica cercetării ştiinţifice are în vedere:

a. respectarea dreptului de autor
b. evitarea plagiatului
c. evitarea citării ideilor altor autori

146
d. interzicerea fabricării şi falsificării rezultatelor cercetării

20. Copyright-ul este:

a. echivalent cu drepturile de autor
b. presupune producerea de copii ale operei ştiinţifice, literare sau artistice cum ar
fi o carte, o pictură, o sculptură, o fotografie sau un film
c. nepotismul
d. sinonim cu discriminarea

21. Drepturile de proprietate intelectuală se referă la:

a. operele literare, artistice şi ştiinţifice
b. prestaţiile artiştilor interpreţi, fonograme şi transmisiuni radio şi TV
c. desenele şi modelele industriale

d. temele elevilor

22. Încălcări ale dreptului de autor sunt:

a. plagiatul

b. orice formă de adaptare şi traducere a unei opere fără acordul autorului

c. respectarea copyright-ului

d. citarea lucărilor utilizate în aparatul critic şi bibliografie

23. Dreptul de autor este recunoscut şi protejat:

a. pentru 10 ani de la realizarea lucrării respective

b. pentru o perioadă de 30 de ani

c. pe durata întregii vieţi a autorului

d. pentru totdeauna

24. Dreptul de autor include şi:

147
a. programe de calculator

b. hărţile şi desenele tehnice

c. filmele

d. proiecte didactice

25. Prezentarea bibliografiei trebuie sa respecte regulile:

a. referinţele trebuie prezentate în ordinea alfabetica a autorilor
b. referinţele sa fie complete – nume autor, numele lucrării, editura, anul apariţiei
c. referinţele trebuie să fie prescurtate
d. referinţele trebuie prezentate în ordinea alfabetică a prenumelor autorilor

26 Tabelele:

a. trebuie sa fie sobre şi clare

b. se numeroteaza în cifre arabe şi nu romane

c. trebuie sa includă toate informaţiile necesare dar nu mai mult
d. trebuie să cuprindă toată pagina

27. Eşantionul reprezintă:

a. un singur caz studiat
b. totalitatea cazurilor din sfera cercetată
c. un anumit număr de cazuri delimitate din populaţia şcolară care urmează să fie
supusă investigaţiei
d. câteva cazuri analizate în timpul cercetării

28. Datele obţinute prin observaţie pot fi:

a. fotografiate
b. filmate
c. înregistrate pe CD-uri
d. nu este necesar să fie înregistrate

148
29. Chestionarele nu trebuie să fie:
a. ambigue, echivoce
b. prea complexe
c. să ceară răspunsuri scurte, clare, chiar codificate
d. adaptate nivelului de înţelegere a subiecţilor

30. Studiul de caz poate avea în vedere:

a. un cadru didactic
b. un elev
c. o clasă sau şcoală
d. un robot educaţional

31. Inovaţiile în învăţământ:

a. au caracter conştient, deliberat, voluntar şi programat /planificat
b. presupun schimbări de fond privind problemele fundamentale ale educaţiei:
strategiile educaţionale, modificări de atitudini şi mentalităţi
c. presupun modificări substanţiale în proiectarea politicii educaţionale
d. nu presupun decât schimbări minore

32. În cadrul aparatului critic, Ibidem înseamnă:

a. acelaşi autor
b. acelaşi autor, aceeaşi lucrare
c. aceeaşi lucrare
d. mai mulţi autori

33. În cadrul notelor de subsol, Idem înseamnă:

a. acelaşi autor, aceeaşi lucrare
b. aceeaşi lucrare
c. acelaşi autor, cu altă lucrare
d. mai mulţi autori

34. Apud se foloseşte în cadrul aparatului critic:

a. când este vorba de menţionarea unei lucrări pe care nu am citit-o, dar ale cărei

149
idei şi informaţii le-am preluat dintr-o altă lucrare
b. aceeaşi lucrare
c. acelaşi autor, cu altă lucrare
d. când am utilizat o lucrare care are mai mulţi autori

35. Op. cit. se foloseşte când:

a. când este vorba de menţionarea unei lucrări pe care nu am citit-o, dar ale cărei
idei şi informaţii le-am preluat dintr-o altă lucrare
b. este vorba de o operă citată anterior
c. este vorba despre o idee importantă dintr-o carte, care se regăseşte în foarte
multe pagini
d. când am utilizat o lucrare care are mai mulţi autori

36. Cercetătorul este implicat în activitatea educaţională pe care o observă, în

cazul:
a. observaţiei spontane
b. observaţiei de laborator
c. observaţiei participative
d. observaţiei pe internet

37. Pe întreaga perioadă a desfăşurării observaţiei, cercetătorul trebuie să îşi

păstreze:
a. calmul şi buna dispoziţie
b. obiectivitatea ştiinţifică
c. disponibilitatea pentru dialog
d. aparatura ştiinţifică

38. Cele mai cunoscute şi întâlnite erori ale observaţiei ca metodă de cercetare
sunt:
a. lipsa de obiectivitate ştiinţifică
b. contaminarea şi efectul de halo
c. absenţa dialogului cu subiecţii
d. disponibilitatea pentru dialog

150
39. Experimentul pedagogic poate fi:
a. predictiv
b. constatativ
c. ameliorativ
d. neutru

40. Focus-grupul poate fi definit ca:

a. un grup omogen de subiecţi din perspectiva caracteristicilor relevante pentru
tema de cercetare
b. grup mic de subiecţi (6-12)
c. un grup aflat în consens
d. un grup mare de subiecţi (peste 100)

41. Tehnicile de realizare ale anchetei ca metodă de cercetare sunt:

a. experimentul
b. chestionarul
c. interviul
d. filmul didactic

42. Administrarea chestionarului se poate face:

a. faţă în faţă
b. prin telefon
c. prin email
d. prin intermediari

43. Reguli de utilizare a metodei istorice în cercetarea pedagogică sunt:

a. conceptele şi termenii trebuie utilizaţi în manieră consecventă şi specifică
b. sursele secundare de informaţii trebuie utilizate cu prudenţă
c. autenticitatea, precum şi fidelitatea prezentării unui eveniment sau fenomen
trebuie riguros evaluată
d. termenii utilizaţi pot fi ambigui iar sursele nu trebuie verificate

151
44. Limite ale metodei istorice în cercetare sunt:
a. simplificarea datelor istorice şi generalizarea unor explicaţii cauzale
b. erorile de identificare a faptelor şi a situaţiilor relevante în raport cu cele
irelevante
c. cultul cifrelor
d. cultul detaliilor

45. Studiile de caz utilizate ca metodă în cercetarea calitativă, pot fi:

a. descriptive
b. exploratorii
c. explicative
d. decorative

152
 7. Elemente de psihopedagogie specială

1.…………… pot afecta dezvoltarea normală a fătului, mai ales în primele luni
de sarcină.
a)radiaţiile
b)condiţiile meteo
c) politica educațională
d) ereditatea

2.Acuitatea vizuală desemnează:

a)distanţa la care ochiul poate percepe distinct obiectele
b)spaţiul pe care îl percepe ochiul atunci când priveşte un obiect
c) numărul de dioptrii
d) utilizarea nepotrivită a ochelarilor

3.Acumetria fonică este:

a)examinarea auzului cu ajutorul vocii
b)examinarea auzului cu ajutorul unei serii de diapazoane
c) lipsa de reacție fonică
d) testul de măsurare a decibelilor

4.Acumetria instrumentală este:

a) examinarea auzului cu ajutorul unei serii de diapazoane
b) examinarea auzului cu ajutorul vocii
c) intensitatea auzului
d) modalitatea de a diferenția sonor instrumentele

5.Ambliopia uşoară are indicele acuităţii vizuale cuprins între:

a)0,5 şi 0,3
b)0,2 şi 0,1

153
c)0,1 şi 0,2
d) 0,7 și 1,2

6.Autismul infantil reprezintă:

a) profunda interiorizare a ideilor şi sentimentelor proprii
b) trăsătură psihoafectivă particulară
c) trăsătură afectivă a bebelușilor
d) medicină pentru copii

7.Evaluarea nivelului auditiv se numeşte:

a) audiometria
b) acumetria fonică
c) acumetria instrumentală
d) autism

8.Examinarea personalităţii vizează:

a) stabilitatea emotivă
b) afectivitatea
c) trăsăturile de personalitate
d) familia

9. În definirea şi conturarea tabloului deficienţei mintale trebuie luate în

considerare, în principal, aspectele de natură:
a) biologică
b) psihologică
c) socială
d) pedagogică

10. În recuperarea deficienţilor mintali, în general, trebuie să se ţină seama de

aspectul:
a) medical
b) social

154
c) juridic
d) psihologic

11. O ureche cu auz normal poate suplini surditatea celeilalte:

a) da
b) nu

12. Pentru copiii cu deficienţă mintală uşoară există învăţământul special

ajutător, care prezintă următoarea structură:
a) şcoala normală
b) grădiniţa specială
c) şcoala ajutătoare
d) şcoala profesională specială

13. Pentru un copil cu surdocecitate dominanţa vizuală şi cea auditivă sunt

înlocuite cu dominanţa:
a) tactilă
b) kinestezică
c) tactil-kinestezică
d) afectivă

14. Performanţele şcolare ale acestor copii sunt influenţate şi de factori:

a) cognitivi
b) motivaţionali
c) emoţionali
d) biologici

15. Surditatea este:

a) pierderea auzului înaintea vârstei de 2-3 ani
b) pierderea auzului la câţiva ani după ce copiii şi-au însuşit vorbirea
c) pierderea auzului la bătrânețe
d) pierderea parțială a auzului

16. Testarea auzului se începe întotdeauna cu:

155
 a) urechea mai puţin afectată
b) dacă ambele urechi sunt în aceiaşi stare, se începe cu urechea dreaptă
c) urechea stângă
d) urechea dreaptă

17. Tulburările de dezvoltare a limbajului sunt diferenţiate în:

a) limbaj întârziat, cu model patologic, limbaj întârziat cu model normal,
întreruperea dezvoltării limbajului şi limbaj calitativ diferit de limbajul
normal
b) limbaj bazat pe disfuncţii psihice, tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii,
tulburări de pronunţie
c) limbaj psihoafectiv
d) nonlimbaj

18. Cauzele prenatale ale deficienţei mintale pot fi:

a) cauze infecţioase
b) cauze toxice
c) incompatibilitatea factorului Rh
d) subalimentaţia

19. Deficienţa vizează consecinţele:

a) leziunilor produse la nivelul unor organe sau părţi ale corpului
b) ocupaţiilor individului
c) abilităţile individului
d) celor din jur

20. Handicapul se referă la:

a) dezavantajele pe care le are individul în mediul social în care trăieşte, ca o
consecinţă a deficitului şi/sau a disabilităţilor
b) limitarea desfăşurării unui rol normal
c) persoane care nu s-au dezvoltat corespunzător
d) notele slabe de la școală

21. Diferenţa dintre modelul antropologic şi modelul ecologic constă în:

a) considerarea handicapului ca fiind o rezultantă socială
b) considerarea handicapului ca fiind o rezultantă biologică

156
 c) considerarea handicapului ca fiind o rezultantă psihologică
d) considerarea handicapului ca fiind o rezultantă educațională

22. Incompatibilitatea factorului Rh se referă la cazul în care mama este Rh negativ

iar copilul moşteneşte un Rh ……. de la tată.
a) negativ
b) neutru
c) pozitiv
d) nul
23. Handicapul este o consecinţă:
a. A incapacităţii
b. A deficienţei
c. A recuperării
d. A unor condiţii fizice

24. Deficienţa determină incapacitatea care antrenează:

a. incapacitatea
b. handicapul
c. condiţiile negative de mediu
d. performanţa

25. Recuperarea se referă la:

a. reabilitatea, refacerea şi reconstrucţia fiinţei umane
b. menţinerea la niveluri de funcţionare fizice, psihice şi sociale corespunzătoare
persoanelor valide
c. potenţialul uman
d. normalizarea şi integrarea fizică şi socială

26. Deficienţele senzoriale sunt determinate de:

a. disfuncţii/tulburări patologice la nivelul analizatorului
b. cauze fizice
c. leziuni fizice
d. dereglări fizice
27. Surditatea înseamnă:
a. lipsa totală a auzului
b. diminuarea auzului în procent de 75%

157
c. pierderea auzului în proporţie de 50%
d. leziuni la nivelul urechii interne

28. Deficienţele de auz delimitează existenţa a două categorii precum:

a. surditatea şi hipoacuzia
b. acuitatea şi sensibilitatea auditivă
c. afecţiuni şi tulburări de auz
d. malformaţii şi traumatisme

29. Cecitatea poate fi:

a. cecitatea relativă
b. cecitatea absolută
c. cecitatea mică
d. cecitatea mare

30. Indicatorul de dezvoltare intelectuală este prezentat prin coeficientul de

inteligenţă (CI) sau Intelligence quotient (IQ) şi a fost introdus în literatura
psihologică de
a. W.Stern
b. A. Binet
c. Th. Simon
d. J. Piaget

31. Cauzele deficienţelor mentale pot fi grupate în următoarele categorii:

a. factori eredtari, genetici sau endogeni
b. factori extrinseci sau exogeni
c. factori psihogeni sau psihosociali
d. factori de mediu

32. Coeficientul de inteligenţă pentru intelect liminar (de limită) este cuprins între:
a. 70-79
b. 50-69
c. 20-49

158
d. 0-19

33. Cauzele tulburărilor de limbaj pot fi:

a. organice, funcţionale şi psihosociale
b. educaţionale, psihomotorii şi de dezvoltare
c. culturale, psihomotorii şi de dezvoltare
d. de dezvoltare psiho-intelectuală

34. Dislalia este o tulburare de:

a. pronunţie
b. psihomotorie
c. locomtorie
d. voce

35. Afonia este o tulburare de:

a. pronunţie
b. voce
c. dezvoltare
d. insuficienţă a vorbirii

36. Surdocecitatea constă în afectarea profundă a:

a. analizatorului vizual
b. analizatorului auditiv
c. analizatorului vizual şi a celui auditiv
d. analizatorului motric

37. Terapia comportamentală se bazează pe modificarea:

a. disfuncţiilor
b. obişnuinţelor
c. funcţionării umane
d. motricităţii

159
38. Acumetria este metodă de studiu şi de măsurare a:
a. acuităţii auditive a unui subiect, sub aspect cantitativ şi calitativ
b. capacităţii de a răspunde stimulărilor mediului
c. capacităţii de a percepe stimuli
d. gradului vizual

39. Disgrafia înseamnă:

a. dificultăţi de învăţare a scrierii
b. dificultăţi de învăţare a vorbirii
c. dificultăţi de învăţare comportamentală
d. dificultăţi de învăţare a normelor sociale

40. Empatia ca însuşire proprie conduitei umane constă în:

a. capacitatea de identificare emoţională cu trăirile altei persoane
b. transpunerea în situaţia altei persoane
c. preluarea însuşirilor altor persoane
d. capacitatea de a te transpune în diverse situaţii

41. Ludic se referă la:

a. tot ceea ce ţine de educaţie
b. tot ceea ce ţine de învăţământ
c. tot ceea ce ţine de comportament
d. tot ceea ce ţine de joc

42. Nictalopia este:

a. scăderea acuităţii vizuale în timpul zilei
b. scăderea acuităţii vizuale în timpul nopţii
c. scăderea acuităţii vizuale cu 50%
d. scăderea acuităţii vizuale la bătrâneţe

160
43. Aptitudinea didactică este caracterizata prin:
a) se conturează pe la 14-16 ani;
b) interes şi înclinaţie deosebită pentru muzică;
c) limbaj clar;
d) învaţă cu uşurinţă cântecele auzite;

44. Aptitudinea didactică este caracterizata prin:

a) interes şi înclinaţie deosebită pentru muzică;
b) capacitatea de ordonare a informaţiei (progresia logică a expunerii ) ;
c) se conturează pe la 14-16 ani;
d) apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală;

45. Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a) se conturează pe la 14-16 ani;
b) învaţă cu uşurinţă cântecele auzite;
c) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor;
d) învaţă cu uşurinţă cântecele auzite;

46. Aptitudinea la matematică este caracterizata prin:

a) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
b) simţul ritmului;
c) aptitudini organizatorice;
d) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor ;

47. Aptitudinea muzicală este caracterizata prin:

a) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor;
b) aptitudini organizatorice;
c) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
d) simţul ritmului;

48. Aptitudinea muzicală este caracterizata prin:

a) interes şi înclinaţie deosebită pentru muzică;
b) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
c) se conturează pe la 14-16 ani;
d) aptitudini organizatorice;

49. Aptitudinea pentru desen şi pictură este caracterizata prin:

a) apreciază corect abaterile liniilor de la verticală sau orizontală;

161
 b) flexibilitatea gândirii;
c) aptitudini organizatorice;
d) Limbaj clar;

50. Aptitudinea pentru desen şi pictură este caracterizata prin:

a) capacitatea de ordonare a informaţiei;
b) apreciază şi reproduc corect proporţiile obiectelor ;
c) capacitatea de a prescurta, condensa un raţionament;
d) se conturează pe la 14-16 ani;

51. Conflict de tip atracţie-atracţie se refera la:

a) Subiectul trebuie să aleagă între o situaţie plăcută şi una nepălăcută ;
b) Subiectul trebuie să aleagă între două situaţii neplăcute ;
c) Subiectul trebuie să aleagă între două situaţii plăcute ;
d) Subiectul alege răul cel mai mic între două situaţii neplăcute ;

52. Din comunicarea non-verbala fac parte:

a) Vorbirea;
b) Scisul;
c) Cititul;
d) Pantomimica;

53. Din comunicarea verbala fac parte:

a) Vorbirea;
b) Tinuta;
c) Mimica;
d) Pantomimica;

54. După criteriul înţelegerii materialului memorat avem urmatoarele tipuri de

memorie:
a) Memoria involuntară;
b) Memoria de lungă durată;
c) Memoria imediată;
d) Memoria logica;

55. După durata păstrării informaţiei avem urmatoarele tipuri de memorie:

a) Memoria voluntară;
b) Memoria mecanică;

162
 c) Memoria recentă;
d) Memoria logica;

56. Metodele strategiilor de instruire facilitatoare a studiului independent şi

diferentiat sunt:
a) jocul de rol,;
b) stimulariea gândirii critice a elevului;
c) învatarea prin descoperire, prin investigatie;
d) metoda tutoratului;

57. Metodele strategiilor de instruire facilitatoare a studiului independent şi

diferentiat sunt:
a) evaluarea şi autoevaluarea prin fisa de activitate personala ;
b) metoda tutoratului;
c) learning by doing (a învata facând) ,;
d) jocul de rol,;

58. Personalitatea integrează

a) structurile psihice umane;
b) dezvoltarea de conduite;
c) stabilirea relatiei organismului cu realitatea sa proprie;
d) triunghiul afectiv mama-tata- copil;

59. Personalitatea umană este influenţată, în evoluţia sa de trei factori principali:

a) zestrea ereditară, mediu, educaţie,;
b) structura casei în care locuieste individul;
c) regimul vegetarian;
d) structura celulara;

60. Procesul de formare a personalităţii este îndelungat şi complex şi se întinde de

la naştere până la
a) 14-16 ani;
b) 30 de ani;
c) 25 de ani;
d) 18 ani;

61. Urmatoarele afirmatii cu privire la gandire sunt adevarate:

a) Gândirea permite cunoaşterea indirectă;

163
 b) Gândirea reproduce sub formă de imagini concrete, obiecte absente ;
c) Analiza realizează reunirea mentală într-un ansamblu unitar, a
însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor ;
d) Particularizarea este operaţia de desfacere, de separare mentală a
obiectului în părţile sale componente .

62. Urmatoarele afirmatii în legatura cu procesul de învăţământ, sunt adevarate:

a) procesul de învatamânt urmareste dezvoltarea de conduite;
b) procesul de învatamânt dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi
îndelungată;
c) procesul de învatamânt urmareste organismul individual;
d) responsabilitatea organizarii şi conducerii procesului de învăţământ,
revine scolii;

63. Urmatoarele afirmatii în legatura cu procesul de învăţământ, sunt adevarate:

a) Procesul de învatamânt urmareste evaluarea şi autoevaluarea prin fisa de
activitate personala;
b) Procesul de învatamânt urmareste învatarea prin descoperire, prin
investigatie;
c) Procesul de învatamânt se desfasoara etapizat, în cadrul unor institutii
specializate;
d) Procesul de învatamânt dezvolta o capacitate de muncă migăloasă şi
îndelungată;

64. Urmatoarele afirmatii referitoare la principiile procesului de învatamânt sunt

adevarate
a) Principiile procesului de învatamânt reprezinta relaţiile sociale în care
omul este prins;
b) Principiile procesului de învatamânt reprezinta stabilirea relatiei
organismului cu realitatea sa proprie;
c) Principiile procesului de învatamânt sunt valabile pentru toate actiunile
instructiv educative;
d) Principiile procesului de învatamânt urmaresc relaţiile sociale în care
omul este prins;

65. Psihopedagogia are o importanta:

a) importanţa teoretică;
b) importanţa în agricultura;
c) importanţa economica majora;
d) importanţa culturala;

164
 RĂSPUNSURI

Fundamentele pedagogiei

1 b 21. c 41. b 61. a

2 a 22. b 42. ab 62. b
3 d 23. d 43. a 63. a
4 b 24. c 44. a 64. a
5 c 25. c 45. a 65. a
6. a 26. a 46. a 66. b

165
7. d 27. d 47. b 67. a
8. c 28. acd 48. a 68.
9. b 29. abc 49. b 69.
10. d 30. a 50. c 70.
11. c 31. b 51. a 71.
12. b 32. a 52. a 72.
13. a 33. abc 53. a 73.
14. d 34. c 54. a 74.
15. c 35. d 55. a 75.
16. d 36. abcd 56. c 76.
17. d 37. a 57. abc 77.
18. c 38. b 58. a 78.
19. cd 39. a 59. a 79.
20. a 40. ac 60. abc 80.

Fundamentele psihologiei

nr. răspuns nr. răspuns nr. răspuns nr. răspuns nr. răspuns
1 c 21 a,c 41 a,c,d 61 a,b,c 81 b
2 b 22 a,d 42 b,c,d 62 b,c,d 82 d
3 a 23 a,c,d 43 b,c,d 63 a,b,c 83 b
4 c 24 d 44 a,d 64 a 84 b
5 a 25 b,c,d 45 a,b 65 b,c,d 85 c
6 d 26 c 46 a 66 b 86 d
7 b 27 c 47 d 67 c 87 a
8 b 28 a,d 48 c 68 b 88 b
9 d 29 a,b,d 49 b,d 69 d 89 c
10 a 30 b 50 a,c,d 70 a,b 90 b
11 b 31 b 51 b,c 71 a,c,d 91 d
12 a 32 a,d 52 a,c,d 72 b 92 c
13 c 33 a 53 c 73 c 93 a
14 c 34 a,c,d 54 a,c,d 74 a 94 d
15 b 35 b,c,d 55 a,d 75 b 95 d
16 a,b,d 36 c 56 c 76 a 96 d
17 c,d 37 d 57 b,c,d 77 c 97 d
18 d 38 b 58 a,c 78 a,b,c 98 d
19 a,c 39 c 59 d 79 b 99 a,d
20 a,b,c 40 a,c,d 60 a,c,d 80 a,b,c 100 d

166
Procesul de învăţământ – interacţiunea predare-învăţare-evaluare

1 b 32 c 63 c 94 b 125 a,b,d
2 c 33 a 64 d 95 a 126 a,b
3 c 34 b 65 a 96 a 127 a,b,d
4 a 35 c 66 b 97 c 128 b
5 a 36 d 67 c 98 d 129 a,b,d
6 d 37 a 68 d 99 a 130 b,d
7 b 38 b 69 a 100 b 131 b,c,d
8 d 39 c 70 b 101 b 132 a,b
9 a 40 a 71 d 102 a 133 b
10 b 41 d 72 a 103 a 134 a
11 d 42 c 73 a 104 b 135 d
12 c 43 b 74 b 105 a,b,c 136 c
13 a 44 d 75 c 106 a 137 a,b,c
14 b 45 a 76 d 107 a 138 c,d
15 c 46 c 77 b 108 a 139 a
16 d 47 b 78 c 109 a 140 a,d
17 b 48 a 79 a 110 a 141 d
18 d 49 c 80 d 111 b,c 142 b,d
19 a 50 b 81 b 112 b,c,d 143 b,c,d
20 c 51 a 82 c 113 a,c,d 144 a,b
21 a 52 d 83 d 114 a,b,d 145 d
22 d 53 b 84 a 115 d 146 c
23 b 54 a 85 b 116 c 147 c,d
24 a 55 d 86 c 117 a,b,c 148 b,d
25 b 56 c 87 a 118 c,d 149 b
26 d 57 b 88 d 119 a,b 150 a,d

167
27 c 58 a 89 b 120 a,d 151 a,b
28 A 59 c 90 c 121 a,b 152 a
29 B 60 d 91 a 122 b,c 153 b
30 A 61 a 92 c 123 b,c,d 154 c,d
31 D 62 b 93 d 124 c

Metodologia instruirii

1 A 26 c 51 a 76 c 101 a
2 A 27 b 52 b 77 b 102 a
3 B 28 a 53 a 78 a 103 b
4 B 29 c 54 b 79 b 104 c
5 C 30 a 55 c 80 b 105 a,b,c
6 A 31 b 56 a 81 a 106 a,b,c,d
7 B 32 a 57 a 82 a 107 d
8 A 33 a 58 a 83 b 108 c
9 A 34 c 59 b 84 b 109 b

168
 10 A 35 b 60 c 85 a 110 b
11 B 36 a 61 a 86 b
12 A 37 c 62 b 87 a
13 A 38 a 63 a 88 b
14 A 39 b 64 b 89 a
15 C 40 a 65 a 90 b
16 B 41 b 66 c 91 c
17 A 42 a 67 a 92 a
18 C 43 a 68 b 93 a
19 B 44 b 69 a 94 c
20 A 45 c 70 b 95 a
21 B 46 a 71 c 96 c
22 C 47 c 72 a 97 c
23 B 48 b 73 a 98 b
24 A 49 b 74 b 99 a
25 A 50 a 75 a 100 b

Proiectarea pedagogică – evoluţii recente

–a a,b –a,b – a,b

1 26 51 76
–a, b –a –a –b
2 27 52 77
-a a,b,c a,b –a
3 28 53 78
–b a,b,c –b –b
4 29 54 79
–a a,b,c –a –a
5 30 55 80
a,b, c -a –b –b
6 31 56 81
–a –a a,b,c – a,b
7 32 57 82
–c –a a,b –a
8 33 58 83
–a, b a,b –a –a
9 34 59 84
-a –a –c – a,b
10 35 60 85
11 –b 36 –a 61 a,b 86 –a

169
 –a –b a,b,c –a
12 37 62 87
–a –a a,b,c –a
13 38 63 88
a,b,c,d –b a,b,c –a,b,c
14 39 64 89
–a –a –a –a
15 40 65 90
–b –a –a –a
16 41 66 91
–a,c –a a,b,c –b
17 42 67 92
a, b –a a,b –b
18 43 68 93
a –b –a –a
19 44 69 94
a, b –b –b –a
20 45 70 95
a,b,c –a –a – a,b
21 46 71 96
- b,c –b –a –a
22 47 72 97
a,b,c –a a,b –a
23 48 73 98
a,b,c, –a,b –a –b
24 49 74 99
a,b,c –a,b a,b,c
25 50 75 100 a

Teoria şi metodologia evaluării

1. a 26. a 51. a 76. d

2. a 27. c 52. b 77. d
3. a 28. a 53. c 78. d
4. c 29. a 54. b 79. d
5. b 30. a 55. a 80. a
6. a 31. b 56. c 81. b
7. c 32. b 57. a 82. a
8. b 33. b 58. b 83. a
9. c 34. a 59. b 84. d
10. a 35. a 60. c 85. d
11. a 36. a 61. a 86. c

170
 12. a 37. a 62. a 87. a
13. a 38. a 63. b 88. b
14. b 39. c 64. a 89. d
15. a 40. a 65. a 90. a
16. b 41. b 66. c 91. a
17. a 42. c 67. a 92. a
18. b 43. c 68. a 93. d
19. a 44. a 69. b 94. a
20. a 45. b 70. a 95. a
21. c 46. a 71. b 96. a
22. a 47. c 72. c 97. a
23. a 48. b 73. a 98. a
24. a 49. a 74. a 99. a
25. c 50. a 75. a 100.a

Teoria curriculumului

1. a,c 26 a,b 51 a,c 76 a,c

2. a 27 c,d 52 c 77 a
3. c 28 a,b 53 a 78 b
4. d 29 a 54 c,d 79 c
5. b 30 a, b 55 a,b 80 a,b
6. a,b 31 c 56 c 81 d
7. a,c 32 a,b 57 a 82 a
8. a 33 b 58 b 83 d
9. a 34 b,c 59 a 84 a
10.d 35 a,b 60 c,d 85 d
11.a 36 c 61 a 86 a,b
12.c 37 a,b 62 c 87 b,c
13.a,b 38 a, d 63 a 88 a,c
14.c 39 b 64 d 89 a
15.a 40 a 65 b 90 a
16.b,c 41 b 66 a,b 91 b

171
17.d 42 a,b 67 b 92 d
18.a 43 a 68 a 93 c,d
19.b.c 44 b 69 d 94 a,b
20.a 45 c 70 c 95 b
21.c,d 46 b,c 71 a,b 96 a
22.a 47 a,b 72 c,d 97 b
23.a, b 48 b 73 a 98 b
24.a,b 49 a,b 74 a 99 b,d
25.a, b 50 c,d 75 b,c 100 a

Metodologia cercetării pedagogice

1 abc 12 abc 23 c 34 a
2 abc 13 abc 24 abc 35 b
3 ab 14 abc 25 ab 36 c
4 abcd 15 abc 26 ac 37 bc
5 ac 16 abc 27 c 38 ab
6 abcd 17 ac 28 abc 39 abc
7 ab 18 ab 29 ab 40 ab
8 ab 19 abd 30 abc 41 ab
9 abc 20 ab 31 abc 42 abc
10 ab 21 abc 32 b 43 abc
11 abc 22 abc 33 c 44 ab
45 abc

Fundamentele psihopedagogiei speciale

1 a 15 a 29 a,b 43. c 57. a

2 a 16 c 30 b 44. b 58. a
3 a 17 a 31 A,b 45. a 59. a
4 a 18 a,b,c 32 a 46. a 60. c
5 a 19 a 33 a 47. d 61. a
6 a, b 20 a,b 34 a 48. a 62. d

172
 7 a 21 a 35 b 49. a 63.
8 a,b,c 22 c 36 a 50. b 64.
9 a,b,c,d 23 b 37 b 51. c 65.
10 a,b,c,d,e 24 b 38 a 52. d 66.
11 a 25 a 39 a 53. a 67.
12 a,b,c,d 26 a 40 a 54. d 68.
13 c 27 a 41 d 55. c 69.
14 a,b,c,d 28 a 42 b 56. b 70.
Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea
lucrării de licenţă/disertaţie

Introducere – cadrul general

In conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a

examenului de absolvire/licenţă/diplomă la Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş”, examenul de licenţă constă din două probe:
a) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de
specialitate (examen scris)
b) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.
Examenul de disertaţie constă dintr-o singură probă:
a) Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie
Fiecare student al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi Educaţiei
Fizica şi Sport are obligaţia de a-şi alege tema lucrării de
licenţă/disertaţie şi cadrul didactic coordonator, respectând, pe
parcursul elaborării şi prezentării lucrării, cerinţele impuse de acesta.

Prezentul Ghid orientativ pentru redactarea şi prezentarea lucrării

de licenţă/disertaţie este un document adoptat de către membrii
Consiliului Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi Educaţiei Fizica şi
Sport, având următoarele obiective:
 eficientizarea activităţilor de coordonare a lucrărilor de
licenţă/disertaţie;

173
  facilitarea redactării corecte de către student/absolvent a
lucrării de licenţă/disertaţie;
 creşterea nivelului calitativ al lucrărilor de
licenţă/disertaţie;
 evaluarea unitară a absolvenţilor care îşi susţin lucrarea de
licenţă/disertaţie.

In vederea atingerii obiectivelor enunţate anterior, prezentul Ghid

conţine:
 informaţii referitoare la structura lucrării de
licenţă/disertaţie (capitolul 1);
 reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul
2);
 reguli de prezentare a lucrării de licenţă/disertaţie
(capitolul 3);
 grilă de evaluare a lucrării de licenţă/disertaţie (capitolul
4);
 şabloane utilizate pentru redactarea lucrării de
licenţă/disertaţie (anexe).

Prezentul Ghid va fi utilizat ca instrument de lucru al Facultăţii de

Știinţe Socio-Umane şi Educaţie Fizică şi Sport în sesiunea de
licenţă/disertaţie iulie 2016. Ghidul, împreună cu şabloanele utilizate
pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţie, va fi publicat pe site-
ul Facultăţii de Știinţe Socio-Umane şi Educaţie Fizică şi Sport
(http://socioumaneefs.uvvg.ro/studenti/licenta.html) şi va fi
diseminat de către cadrele didactice coordonatoare tuturor
studenţilor/absolvenţilor pe care acestea îi îndrumă.

174
Capitolul 1: Structura lucrării de licenţă/disertaţie

Lucrarea de licenţă/disertaţie este structurată pe capitole şi include următoarele elemente

obligatorii:

a. Copertă – informaţiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de

licenţă/disertaţie sunt prezentate în Anexa1;

b. Pagina de titlu – informaţiile care trebuie să apară în pagina de titlu a

lucrării de licenţă/disertaţie sunt prezentate în Anexa2. De asemenea,
absolvenţii pot descărca de pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi
Educaţiei Fizica şi Sport, şablonul pentru redactarea paginii de titlu;

c. Declaraţie standard – lucrarea de licenţă/disertaţie va conţine o declaraţie

pe propria răspundere a absolventului, datată şi semnată în original, din
care să rezulte că lucrarea îi aparţine, nu a mai fost niciodată prezentată şi
nu este plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului);

d. Conţinutul declaraţiei este prezentat în Anexa3, iar şablonul poate fi

descărcat de pe site-ul Facultăţii de Știinţe Socio-Umane şi Educaţie Fizică
şi Sport;

e. Cuprins – lucrarea de licenţă/disertaţie va avea un cuprins care să conţină

cel puţin titlurile tuturor capitolelor însoţite de numărul paginii la care
începe fiecare capitol (a se vedea exemplul din Anexa 4);

f. Lista figurilor şi lista tabelelor – în cazul în care lucrarea de licenţă/disertaţie

conţine figuri (imagini, grafice) şi/sau tabele, acestea vor fi prezentate,
imediat după cuprins, sub forma unor liste (separat pentru figuri şi tabele)
care conţin numele fiecărui element şi numărul paginii la care se află
acesta (a se vedea exemplul din Anexa 5);

g. Introducere – aceasta va conţine motivaţia alegerii temei, gradul de noutate

a temei, obiectivele generale ale lucrării, metodologia folosită, firul roşu al
lucrării (titlul capitolelor şi legătura dintre ele), precum şi limitele lucrării

175
 (confidenţialitatea datelor, rată mică de răspuns la chsetionare/interviuri,
lipsa accesului la unele surse bibliografice de referinţă, etc.). Introducerea
nu se numerotează ca şi capitol;

h. Capitole – lucrarea de licenţă/disertaţie va conţine între 3 şi 8 capitole

numerotate crescător, fiecare putând să aibă, în partea finală, o secţiune de
concluzii, care să sintetizeze informaţiile şi/sau rezultatele prezentate în
cadrul acelui capitol;

i. Concluziile lucrării – în această parte a lucrării de licenţă/disertaţie se

regăsesc cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală
privind rezultatele obţinute în lucrare, precum şi potenţiale direcţii
viitoare de cercetare legate de tema abordată. Concluziile lucrării nu se
numerotează ca şi capitol;

j. Anexe (dacă este cazul) – acestea apar într-o secţiune separată, care nu se
numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în
textul lucrării. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc);

k. Bibliografie – acesta este ultima parte a lucrării şi va conţine lista tuturor

surselor de informaţie utilizate de către absolvent pentru redactarea
lucrării de licenţă. Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării.

176
Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrării de licenţă/disertaţie

Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 50 şi 80 în cazul lucrării
de licenţă/disertaţie şi de 40 – 60 de pagini în cazul lucrării de disertaţie, cu următoarele
elemente:

a. Marginile paginii – se vor utiliza următoarele valori pentru marginile paginii

(Page Setup -> Margins):
 stânga: 2,5 cm;
 dreapta: 2 cm
 sus: 2 cm
 jos: 2 cm

b. Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 linii
(Format->Paragraph->Line spacing-> 1,5 lines);

c. Alinierea textului în cadrul paragrafelor - textul din cadrul paragrafelor normale va

fi aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui
paragraf va avea o indentare de 1,5 cm (Format-> Paragraph-> Indentation->
Left). Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi
etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos);

d. Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea

de 12 puncte, utilizând diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea
(ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română);

e. Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu,

până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu
Introducerea. Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat.

f. Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul

capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul
respectiv. Fiecare tabel are număr şi titlu, care se menţionează deasupra
tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Dacă este cazul, sursa datelor se
precizează sub tabel, aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified),
indicând în mod obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura,
anul, pagina sau adresa de Internet completă;

g. Figuri - figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se

numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a

177
 doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi
titlu, care se menţionează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se
indică pe rândul imediat următor, justified, indicând numele autorului(lor),
lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă;

h. Note de subsol – în ceea ce priveşte redactarea aparatului critic, menţionăm faptul

că absolvenţii au posibilitatea să opteze pentru oricare dintre sistemele de citare
recunoscute, sub supravegherea coordonatorului ştiinţific;
Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare în cazul notelor
de subsol este următoarea:
Prenumele şi numele autorului, titlul lucrării, editura, locul apariţiei, anul
apariţiei, pagina sau paginile de unde s-a citat.
Exemplu:
 Cărţi:

1. Petre Prisecaru Guvernanţa Uniunii Europene, Editura Economică,

Bucureşti, 2005, p. 27.
 Articole de specialitate:
2. Lee Kendall Metcalf, “The Creation of a Socialist Trading System”,
East European Quarterly, vol. 29, nr. 4, 1995, pp.12-18.
 Articole sau documente descărcate de pe Internet:
3. Andy Neely, Carlisle Adams, Perspective on Performance. The
Performance Prism, 2011, disponibil on-line la
www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat în 10.02.2009.
 Pagini web:
4. *** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/bsl_8.pdf
 Documente interne:
5. *** Planul strategic al firmei X S.A.
 Alte documente (HG, documente elaborate de organisme naţionale/internaţionale,
anuare statistice etc.).
6. World Business Council for Suistainable Development (WBCSD),
WBCSD Annual Review 2004 – A decade of action and learning,
www.wbcsd.ch.
7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Indicele
preţurilor de consum 2007, 2008.
Se vor folosi, de asemenea, următoarele convenţii de citare:
Idem – în cazul în care avem două note de subsol succesive în care cităm din
acelaşi autor(i), dar din lucrări diferite:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura Economică,

178
 Bucureşti, 2005, p. 27.
2. Idem (coord), Politici comune ale Uniunii Europene, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004, p. 78.
Ibidem - în cazul în care avem două note de subsol succesive în care cităm din
acelaşi autor(i) şi aceeaşi lucrare:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura
Economică, Bucureşti, 2005, p. 27.
2. Ibidem, p. 45.
Op.cit. – în cazul în care cităm acelaşi autor şi aceeaşi lucrare, dar nu în note
succesive:
Ex.
1. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura
Economică, Bucureşti, 2005, p. 27.
2. Jean-François Soulet, Istoria comparată a statelor comuniste din
1945 pînă în zilele noastre, Editura Polirom, Iaşi:Polirom, pp.
76-77.
3. Petre Prisecaru, op.cit., p. 46.

i. Bibliografia – se redactează la sfârşitul lucrării şi se structurează pe următoarele

paliere: materiale tipărite (cărţi şi capitole în cărţi, articole şi lucrări conferinţe
tipărite) şi surse electronice (articole şi lucrări conferinţe disponibile on line, site-
uri consultate). Aceste liste bibliografice se vor ordona alfabetic şi vor respecta
următoarele reguli de redactare:

1. Carte cu un singur autor

2. Carte cu mai mulţi autori:

3. Capitol din carte

4. Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line:

5. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost consultată forma
tipărită a revistei

6. Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line

Imprimarea tuturor paginilor lucrării se va realiza doar pe o faţă a fiecărei foi.

179
Recomandări:

Oricare ar fi sistemul de citare folosit, regula generală de citare în cazul bibliografiei este
următoarea:
Numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, editura, locul apariţiei, anul apariţiei.

I. Titlurile bibliografice vor fi trecute numerotat, în ordinea alfabetică a autorilor (ordonarea se

realizează după numele autorului), respectând următoarele tehnici de redactare:

 Cărţi:

1. PRISECARU, Petre, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

 Articole de specialitate:

2. METCALF, Lee Kendall, “The Creation of a Socialist Trading System”, East European
Quarterly, vol. 29, nr. 4,1995, pp.12-18.
 Articole sau documente descărcate de pe Internet:

3. Neely, Andy, Adams, Carlisle, Perspective on Performance. The Performance Prism, 2011,

disponibil on-line la www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat în 10.02.2009

 Pagini web:
4. *** http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2010/bsl_8.pdf
 Documente interne:
5. *** Planul strategic al firmei X S.A.
 Alte documente (HG, documente elaborate de organisme naţionale/internaţionale, anuare

statistice etc.).
6. World Business Council for Suistainable Development (WBCSD), WBCSD Annual Review
2004 – A decade of action and learning, www.wbcsd.ch.
7. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Indicele preţurilor de consum
2007, 2008.
II. Se recomandă trecerea la bibliografie prioritar a titlurilor la care se face trimitere în textul

lucrării.

180
Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă

Prezentarea lucrării de licenţă în faţa comisiei de examinare este cel puţin la fel de
importantă ca şi redactarea acesteia. Nota finală obţinută de către absolvent reprezintă
atât rezultatul evaluării lucrării de către cadrul didactic coordonator (evaluare
consemnată într-un referat semnat în original), cât şi rezultatul evaluării comisiei, în
urma prezentării şi susţinerii acesteia – pe baza portofoliului - de către absolvent.

Reguli de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă:

a. Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra datei, orei şi

locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei.
Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage
eliminarea acestuia din examenul de licenţă. Cadrul didactic coordonator va
însoţi absolventul în faţa comisiei;

b. Prezentare în PowerPoint (opţional): dacă doreşte, absolventul îşi va susţine

rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări multimedia concepute
în PowerPoint;

c. Timp maxim de prezentare: 15 minute;

d. Intrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare

la domeniul din care face parte subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi
sursele folosite;

Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:

 prezentarea va conţine între 8 şi 15 diapozitive (slide-uri);

 existenţa obligatorie a unui slide de titlu, care va conţine cel puţin titlul lucrării,
numele absolventului şi numele cadrului didactic coordonator);
 slide cu cuprinsul prezentării;
 slide ce va cuprinde cuvinte cheie (cu ajutorul acestuia se vor prezenta cele
menţionate în introducerea lucrării de licenţă);
 6-10 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta acele
aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei);
 1-2 slide-uri pentru concluzii

181
 slide-urile nu vor conţine prea mult text (maximum 7 linii a câte 7 cuvinte
fiecare), iar absolventul nu va citi informaţia de pe diapozitiv.

182
Capitolul 4: Evaluarea lucrării de licenţă

In vederea evaluării unitare a lucrărilor de licenţă, s-au întocmit următoarele grile de evaluare:

Grilă de evaluare a lucrării de către membrii comisiei

- Evaluarea calităţii lucrării/cercetării întreprinse

- Respectarea regulilor de structurare a lucrării conform prezentului Ghid
- Respectarea regulilor de redactare a lucrării conform prezentul Ghid (cu accent
pe modul de tratare a referinţelor bibliografice)
- Prezentarea lucrării şi răspuns la întrebări

183
Anexe

In continuare prezentăm, fiecare pe câte o pagină, şabloane pentru următoarele documente:

Anexa 1: Coperta lucrării de licenţă/disertaţie

Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie

Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Anexa 4: Exemplu de cuprins

Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele

Precizăm faptul că aceste şabloane pot fi descărcate de pe site-ul Facultăţii de Știinţe Socio-
Umane şi Educaţie Fizică şi Sport şi pot fi utilizate de către absolvenţi în procesul de redactare a
lucrării de licenţă.

184
Anexa 1: Coperta lucrării de licenţă/disertaţie

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA:…………….
(16 pt)

Lucrare de licenţă (26 pt)

sau
Lucrare de disertaţie (26pt)

Coordonator ştiinţific
Titlu Prenume Nume (16 pt.)
Absolvent
Prenume Nume (16 pt)

ARAD
Anul

185
Anexa 2: Prima pagină a lucrării de licenţă/disertaţie

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA:…………….
(16 pt)

Titlul lucrării (26 pt)

Coordonator ştiinţific
Titlu Prenume Nume (16 pt.)
Absolvent
Prenume Nume (16 pt)

ARAD
Anul

186
Anexa 3: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Titlul complet al

lucrării” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet,
sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din

altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;

reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine

referinţa precisă;

rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Arad, data

Absolvent
Prenume Nume
Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

_________________________

(semnătura în original)

Anexa 4: Exemplu de cuprins

Cuprins

Introducere 3

Lista tabelelor şi a figurilor (dacă există)

Capitolul 1.

1.1

1.2

1.3

1.4

Capitolul 2.

188
Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

2.1

2.2

2.3

Capitolul 3.

3.1

3.2

3.3

Capitolul 4.

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

Concluzii

Anexe (dacă există)

Bibliografie

Anexa 5: Exemplu pentru lista de figuri şi lista de tabele

Lista figurilor

189
Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

Figura 1.1:

Figura 1.2:

Figura 1.3:

Figura 1.4:

Figura 2.1:

Figura 2.2:

Lista tabelelor

Tabel 1.1:

Tabel 1.2:

Tabel 1.3:

Tabel 1.4:

Tabel 2.1:

190
Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

Tabel 2.2:

191