Decizia 615/2006

1. Acces liber la informatii de interes public -

Autorul sesizarii Curtea de Apel Timisoara

Tipul de control a posteriori, defensiv, pe cale de exceptie

Obiectul sesizarii Este ridicata o exceptie de

neconstitutionalitate privind accesul liber al
informatiile de interes public, de catre o
persoana fizica, in cadrul unui litigiu.

Motivarea sesizarii • Legea privind accesul liber la

informatiile de interes public

Autorul sustine ca prin “informatie

publica” nu se intelege, desi ar trebui,
si informatia referitoare la persoanele
fizice care intreprind functii publice. Ei
vor sa aiba acces la ea oricand doresc.

• Codul muncii

E neconstitutional faptul ca salariile

persoanelor fizice sunt confidentiale,
astfel se incalca dreptul de a sti modul
in care se cheltuiesc banii publici.
Decizia CCR Respinge exceptia de neconstitutionalitate
ca fiind neintemeiata

Motivarea CCR Curtea retine ca institutiile publice pun la

dispozitie persoanelor interesate informatii
cu privire la alocarea bugetelor pentru
executii salariale, ele avand caracter public.
Totusi, salariul concret al unui angajat tine
de viata sa privata, fiind individualizat in
functie de vechime, importanta, activitate.
 Decizia 669/2014
2. Religia -

Autorul sesizarii Judecatoria Buzau, dupa exceptia ridicata de Emil

Moise

Tipul de control a posteriori, pe cale de exceptie

Obiectul sesizarii Obligativitatea parintilor de a depune o cerere

pentru a retrage copiii de la orele de religie unde au
fost inscrisi

Motivarea sesizarii 1. Emil Moise, autorul sesizarii, sustine ca inalta

competenta profesionala este o conditie
nedublata de o calificare specifica procedurilor
jurisdictionale.

2. Emil Moise sustine ca se incalca dreptul la

libertatea de gandire, de constiinta si religie a
parintilor si copiilor.

Prin legile prezente se intelege ca participarea

la ore este obligatorie de catre elevi, ceea ce
e neconstitutional daca o persoana nu isi
manifesta apartenenta la o religie.

Desi parintii au posibilitatea de a redacta o

cerere prin care elevii sa nu participe la ore,
totusi, pana la acea solicitare scrisa, elevul e
nevoit sa participe la orele de religie.
 Emil Moise sustine ca parintii ar trebui sa faca
o cerere prin care sa solicite participarea, nu
invers.

Ex: un caz in care parintii ar trebui sa ceara in

scris neaplicarea pedepselor corporale copiilor
in scoli

Decizia CCR 1. In legatura cu exceptia 1, Curtea respinge

exceptia ca fiind inadmisibila, intrucat nu are
legatura cu solutionarea cauzei.
2. Curtea respinge ( vezi steluta 2 la motivare)
3. Curtea admite ( vezi steluta 3 la motivare)

Motivarea CCR 1. Curtea respinge exceptia deoarece prevederile

în legatura cu înalta competența profesionala
a judecatorilor nu prezinta relevanța în
soluționarea acestei cauze.

2. * Curtea constata ca religia face parte din

trunchiul comun, adica oferta educationala
generala aplicata tuturor elevilor. Elevii pot
depune cereri in cazul in care apartin altor
culte.

3. * Curtea constata ca legiuitorul a reglementat

oferta educationala referitoare la “religie” ca
fiind de natura sa afecteze libertatea de
constiinta.

Parintii pot sa-si ingrijeasca copiii religios

fiecare dupa modul propriu, insa aceasta
atributie o are si statul. Statul aici are o
obligatie negativa, de a nu interveni in
formarea unei convingeri religioase, insa are
si o obligatie pozitiva, aceea de a asigura
conditiile de a-si manifesta acea convingere.
Exprimarea unei opinii din perspectiva
Constituției trebuie sa aiba un sens pozitiv,
adica persoana sa aleaga sa studieze religia,
ci nu sa aleaga sa nu studieze religie. Dar
ultima ipoteza ar fi o constrangere a persoanei
în manifestarea unei opțiuni, contravenind
astfel Constituției.

Leiuitorul are obligatia de a fi impartial si

netru.
 Decizia 857/2018
3. Legea audiovizualului –

Autorul sesizarii 53 de deputati ai Camerei Deputatilor,

Parlamentul Romaniei

Tipul de control A priori, pe cale de obiectie ( intrucat se

exercita inaintea intrarii in vigoare a legii si
inainte de a produce efecte juridice)

Obiectul sesizarii Legea privind completarea unui articol din

Legea audiovizualului, cu urmatoarea
introducere:

“programele de stiri ale posturilor de

televiziune si radio contin, in pondere egala,
stiri cu teme pozitive si, respectiv, negative”

Motivarea sesizarii Dispozitiile privind completarea cu

fragmentul de mai sus contravin Constitutiei,
intrucat ar cenzura si ar filtra informatiile
destinate publicului.

Decizia CCR Curtea admite total obiectia de

neconstitutionalitate

Motivarea CCR Curtea constata ca prin departajarea in stiri

pozitive si stiri negative se introduce un
subiectivism puternic in informarea
populatiei.
Regula cu pondere egala nu are un
fundament, neexistand impartialitate si
echilibru in privinta informarii corecte a
cetatenilor.

Privitor la cenzura, Curtea considera ca nu se

incalca dispozitiile Constitutiei, intrucat
filtrarea informatiilor este o procedura
tehnica, necesara in posturile audio si video.

In privinta procesului de finalizare si adoptare

a legii, Curtea constata ca nu exista alte
probleme de constitutionalitate.
 Decizia 539/2018
4. Legea de revizuire a Constitutiei – barbat si
femeie –

Autorul sesizarii CCR ( din oficiu )

Tipul de control A priori, pe cale de obiectie, intrucat se

exercita inaintea intrarii in vigoare a legii si
inainte de a produce efecte juridice

Obiectul sesizarii Legea de revizuire a Constitutiei, adoptata de

Senat si de Camera Deputatilor, potrivit
careia cuvantul “soti” din Constitutie este
inlocuit cu “barbat si femeie”, pentru a
impiedica casatoriile intre persoane de acelasi
sex.

Motivarea sesizarii Sesizare din oficiu, CCR-ul avand aceasta

prerogativa a analizarii si initiativelor de lege
privind revizuirea Constitutiei.

Decizia CCR Legea de revizuire a Constitutiei este

constitutionala.
Motivarea CCR 1. Numarul de semnatari ai initiativei
este corespunzator.

2. Initiativa de revizuire nu are ca obiect:

• Caracterul national, unitar,

independent si indivizibil al statului
• Forma republicana de
guvernamant
• Integritatea teritoriului
• Independenta justitiei
• Pluralismul politic
• Limba oficiala
• Suprimarea drepturilor si a
libertatilor

3. Desi fiecare camera a Parlamentului a

votat o varianta diferita a legii de
revizuire, nu exista diferente de
substanta.

4. Referitor la suprimarea drepturilor si

libertatilor fundamentale, revizuirea
pune in discutie doar casatoria si
relatiile ce rezulta din aceasta.
 Decizia 392/2021
5. Covid –

Autorul sesizarii Curtea de Apel Cluj, dupa exceptia ridicata de Kapcza

Mikolt Krisztina ( X )

Tipul de control A posteriori, pe cale de exceptie, intrucat sesizarea a

fost invocata in timpul procesului dintre X si Guvernul
Romaniei, cand Legea si OUG-urile erau deja in
vigoare

Obiectul sesizarii 1. Legea privind masuri pentru prevenirea si

combaterea efectelor pandemiei COVID-19

2. Modificarile aduse de OUG

3. Legea privind reglementarea activitatii de

telemunca

Motivarea sesizarii X sustine ca Legea 1 contravine prevederilor din

Constitutie:
• Accesul liber la justitie
• Dreptul persoanei vatamate de o autoritate
publica
• Restrangerea unor drepturi sau a unor libertati
• OUG-urile nu pot fi adoptate in domeniul legilor
constitutionale
 X spune ca desi in lege se prevede ca persoanele
vatamate de o autoritate publica au dreptul de a se
adresa instantelor judecatoresti, nu exista o
reglementare speciala pentru cazurile in care durata
de aplicare este scurta ( 30 zile). Astfel, procesul
devine ineficient.

Si Curtea de Apel Cluj sesizeaza acest lucru –

procesul, desi desfasurat rapid, va dura prea mult,
sentinta primei instante nefiind nici definitiva, nici
executorie, iar termenul de recurs este de 15 zile.

X mai sustine si ca Covidul este un parazit cu care

lumea trebuie sa se confrunte. Prin prelungirea starii
de alerta se restrang drepturi si libertati.

Curtea de Apel Cluj o contrazice, spune ca masurile

sunt luate pentru protejarea oamenilor.

Decizia CCR A. Curtea admite exceptia de

neconstitutionalitate ( art 72. Legea 55/2020).

B. Curtea respinge ca fiind neintemeiata exceptia

de neconstitutionalitate ( art 3 – art 4) si
constata ca ele sunt constitutionale.

C. Curtea respinge ca inadmisibila exceptia de

neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG-ului.
( Legea 2).

Motivarea CCR A. Curtea a admis pentru ca remarca lipsa

accesului la justitie, garantat de Constitutie.
Deoarece nu exista o procedura speciala care
sa urgenteze solutionarea cauzelor in timpul in
care efectele se produc, Curtea cheama
autoritatea legislativa sa reglementeze o
procedura potrivita.

B. Curtea respinge deoarece considera ca

restrangerea drepturilor nu este permanenta.
C. Curtea a respins deoarece motivarea
reclamantei nu constituie o veritabila critica de
neconstitutionalitate, ci aprecieri subiective
referitoare la gravitatea situatiei COVID.