Analiza statistică a datelor

cu instrumente software
Proces complex şi sistematic de aplicare a metodelor statistico-matematice, în scopul extragerii
din colecţia de date constituită a informaţiilor necesare procesului decizional.
Surse de date:
– Cercetari cantitative:
• Sondaje;
• Observari;
– Surse secundare de date:
• interne;
• externe;
– Cercetari calitative:
• focus grupuri;
• clientul misterios;
• interviuri in profunzime;
• teste de utilitate;
INTERVIU IN PROFUNZIME
Interviul individual in profunzime este o tehnica de cercetare calitativa
FOCUS GRUP
prin care obtinem informatii despre comportamentul, emotiile si
Focus-grup-ul este o tehnica de cercetare calitativa, ce consta in
atitudinile unor subiecti fata de un anumit brand sau produs.
stabilirea unei discutii pe o tema data cu un grup alcatuit de regula din
CLIENTUL MISTERIOS
Principalele caracteristici ale interviului in profunzime:
8-10 participanti, timp de 1-2 ore. Aceasta tehnica poate fi folosita in
- este o tehnica potrivita pentru abordarea unor subiecte mai sensibile;
Clientul misterios reprezinta un instrument al
domenii diverse precum:
- sunt obtinute multe informatii intr-un timp relativ scurt (intre o ora si
cercetarilor de marketing moderne, utilizat pentru
- Lansarea unui nou produs
doua ore)
- Studii de pozitionare vanzari. Companiile
masurarea calitatii serviciilor din
- spre deosebire de focus-grup nu are loc o dinamica a grupului si se
- Practici de cumparare si utilizare produselor
reducecarefacposibilitateaastfeldeinfluentariicercetariopiniilor;companii trimit operatori de
- Studierea atitudinilor fata de un produs sau un serviciu
interviu care actioneaza ca si cumparatorii obisnuiti,
- o astfel de cercetare este potrivita in cazul studiilor asupra unui
- Evaluarea eficientei promotiilor
domeniu profesional (medici, ingineri, alti specialisti) sau studiilor
interactionand cu vanzatorii si cu toate celelalte
business to business, deoarece timpul si locul desfasurarii interviurilor
Avantajeleelementeutilizariiasociateacesteischimburilortehnici:Metodacomercialepermite. Deobtinerearegula,unor
pot fi mai usor adaptate la programul subiectilor.
informatii de mare profunzime referitoare la motivatiile si
acestia sunt dotati cu ghiduri de interviu, ce detaliaza
Avantajele interviurilor in profunzime:
comportamentele categoriilor de interes. Cel mai adesea, focus
activitatile-atitudinile sipeemotiilecaretrebuiepersoanelorsaleinvestigateintreprindapot infi exploratecalitate in
grupurile sunt utilizate in conexiune cu alte metode si tehnici, de cele
detaliucump aratori, ca si frazele sau cuvinte cheie ce
si propiate de realitate fara face apel la raspunsuri
mai multe ori pentru:
trebuiealternativestrecurateprestabilite;in conversatii.
- Identificarea problemelor si intrebarilor care sa fie incluse intr-un - pot fi determinate
motivatiile si rezistenta fata de anumite branduri, chestionar de ancheta cantitativa
piete, produse, sau servicii;
- Obtinerea unor sugestii pentru interpretarea datelor culese in studiile - analiza
unor subiecte de cercetare complexe sau a unor noi probleme cantitative
pentru care nu exista initial suficiente informatii;
- Validarea rezultatelor obtinute din studii anterioare
- dezvoltarea unor relatii de incredere intre intervievator si subiect
pentru a putea aborda si anumite subiecte considerate "tabu"
 Clasificarea tipurilor de analiză
1. După tipul de scală utilizată
– Nominală
– Ordinală
– Interval
– Proporţională
2. După numărul eşantioanelor cercetate
– Un singur eşantion
– Două eşantioane
– Mai mult de două eşantioane
3. După natura relaţiei dintre eşantioane
– Eşantioane independente
– Eşantioane dependente
4. Numărul variabilelor utilizate
– O singură variabilă (analiză univariată)
– Două variabile (analiză bivariată)
– Mai mult de două variabile (analiză multivariată)
5. După obiectivul urmărit
– Determinarea tendinţei centrale
– Caracterizarea variaţiei şi dispersiei
– Măsurarea gradului de asociere
– Realizarea de estimări şi previziuni
– Evaluarea semnificaţiei diferenţelor dintre variabile şi grupuri de variabile
– Evidenţierea legăturilor cauzale
 Clasificarea tipurilor de analiză
Tipuri de analiză
1. Analiza primară a datelor
– Măsurarea tendinţei centrale
– Analiza variaţiei
– Stabilirea normalităţii distribuţiei
2. Analiza diferenţială
– Identificarea existenţei unor diferenţe statistice între eşantioane (grupuri) de
respondenţi
3. Analiza asociativă
– Identificarea existenţei unor asemănări (asocieri) semnificative statistic
4. Analiza inferenţială
– Identificarea gradului în care valorile determinate la nivel de eşantion sunt
reprezentative la nivelul populaţiilor investigate
5. Analiza predictivă
– Identificarea evoluţiei ulterioare a fenomenelor investigate
6. Analiza complexă a datelor
– Analiza canonică, analiză discriminantă, analiza structurilor latente
– Modelare
 Măsurarea tendinţei centrale
Modul (dominanta)
- valoarea cea mai des întâlnită într-un set de date

- valoarea care împarte numărul de observaţii în două grupuri egale

Media - geometrică
̅= ∑ =1

- aritmetică

̅=
∏ =1

Tipuri de Indicatorii tendinţei centrale

scală
Modul Mediana Media aritmetică Media geometrică

Nominală x - - -

Ordinală x x - -

Interval x x x x
Proporţională x x x x
 Măsurarea variaţiei
1.Distribuţia frecvenţelor (absolute şi relative)
2.Amplitudinea variatiei =-

3.Varianţa (Dispersia)
∑ = − �

) ∑ = − �

=
4.Abaterea medie patratică (standard
5.Coeficientul de variaţie

=
Tipuri de scală = 100

Indicatori ai dispersiei

Frecvenţe Amplitudine Abatere medie Varianţa Abaterea standard

Nominală x - - - -
Ordinală x - - - -
Interval x x x x x
Proporţională x x x x X
Analiza statistică a datelor
cu instrumente software