Analiza statistică a datelor

cu instrumente software
Proces complex şi sistematic de aplicare a metodelor statistico-matematice, în scopul extragerii
din colecţia de date constituită a informaţiilor necesare procesului decizional.

INTERVIU IN PROFUNZIME
Interviul individual in profunzime este o tehnica de cercetare calitativa
FOCUS GRUP
prin care obtinem informatii despre comportamentul, emotiile si
Focus-grup-ul este o tehnica de cercetare calitativa, ce consta in
atitudinile unor subiecti fata de un anumit brand sau produs.
stabilirea unei discutii pe o tema data cu un grup alcatuit de regula din
CLIENTUL
Principalele
8-10 MISTERIOS
caracteristici ale interviului in profunzime:
participanti, timp de 1-2 ore. Aceasta tehnica poate fi folosita in
-Clientul
este o tehnica potrivita
misterios pentru abordarea unor subiecte mai sensibile;
Surse de date: domenii diverse precum: reprezinta un instrument al
- sunt obtinute multe informatii intr-un timp relativ scurt (intre o ora si
– Cercetari cantitative: -cercetarilor
Lansarea unui nou de produs
marketing moderne, utilizat pentru
doua ore)
-masurarea
Studii de pozitionare
calitatii serviciilor
• Sondaje; - spre deosebire de focus-grup nu aredin
loc vanzari.
o dinamicaCompaniile
a grupului si se
- Practici de cumparare si utilizare a produselor
• Observari; care
reducefac astfel deinfluentarii
posibilitatea cercetariopiniilor;
companii trimit operatori de
- Studierea atitudinilor fata de un produs sau un serviciu
-interviu
– Surse secundare de date: - o astfel care actioneaza
de cercetare ca si cumparatorii
este potrivita in cazul studiilor obisnuiti,
asupra unui
Evaluarea eficientei promotiilor
domeniu profesionalcu(medici,
interactionand ingineri,sialticu
vanzatorii specialisti)
toate sau al studiilor
celelalte
• interne; business to business, deoarece timpul si locul desfasurarii interviurilor
• externe; elemente
Avantajele asociate
utilizarii schimburilor
acestei comerciale.
tehnici:Metoda
pot fi mai usor adaptate la programul subiectilor.
permite De regula,
obtinerea unor
informatii
acestia de dotati
sunt mare cu profunzime
ghiduri de referitoare
interviu,lace motivatiile
detaliaza si
– Cercetari calitative: Avantajele interviurilor in profunzime:
comportamentele categoriilor de interes. Cel mai adesea, focus
• focus grupuri; activitatile
- atitudinile si peemotiile
care trebuie sa leinvestigate
persoanelor intreprindapot in calitate in
fi explorate
grupurile sunt utilizate in conexiune cu alte metode si tehnici, de cele
• clientul misterios; de
detaliu
mai cumparatori,
multe
si apropiate ca
ori pentru:
de sirealitate
frazelefarasaua face
cuvinte
apel cheie ce
la raspunsuri
alternative prestabilite;in conversatii.
• interviuri in profunzime; -trebuie strecurate
Identificarea problemelor si intrebarilor care sa fie incluse intr-un
- pot fi determinate motivatiile si rezistenta fata de anumite branduri,
• teste de utilitate; chestionar de ancheta cantitativa
piete, produse, sau servicii;
- Obtinerea unor sugestii pentru interpretarea datelor culese in studiile
- analiza unor subiecte de cercetare complexe sau a unor noi probleme
cantitative
pentru care nu exista initial suficiente informatii;
- Validarea rezultatelor obtinute din studii anterioare
- dezvoltarea unor relatii de incredere intre intervievator si subiect
pentru a putea aborda si anumite subiecte considerate "tabu"
 Clasificarea tipurilor de analiză
1. După tipul de scală utilizată
– Nominală
– Ordinală
– Interval
– Proporţională
2. După numărul eşantioanelor cercetate
– Un singur eşantion
– Două eşantioane
– Mai mult de două eşantioane
3. După natura relaţiei dintre eşantioane
– Eşantioane independente
– Eşantioane dependente
4. Numărul variabilelor utilizate
– O singură variabilă (analiză univariată)
– Două variabile (analiză bivariată)
– Mai mult de două variabile (analiză multivariată)
5. După obiectivul urmărit
– Determinarea tendinţei centrale
– Caracterizarea variaţiei şi dispersiei
– Măsurarea gradului de asociere
– Realizarea de estimări şi previziuni
– Evaluarea semnificaţiei diferenţelor dintre variabile şi grupuri de variabile
– Evidenţierea legăturilor cauzale
 Clasificarea tipurilor de analiză
Tipuri de analiză
1. Analiza primară a datelor
– Măsurarea tendinţei centrale
– Analiza variaţiei
– Stabilirea normalităţii distribuţiei
2. Analiza diferenţială
– Identificarea existenţei unor diferenţe statistice între eşantioane (grupuri) de
respondenţi
3. Analiza asociativă
– Identificarea existenţei unor asemănări (asocieri) semnificative statistic
4. Analiza inferenţială
– Identificarea gradului în care valorile determinate la nivel de eşantion sunt
reprezentative la nivelul populaţiilor investigate
5. Analiza predictivă
– Identificarea evoluţiei ulterioare a fenomenelor investigate
6. Analiza complexă a datelor
– Analiza canonică, analiză discriminantă, analiza structurilor latente
– Modelare
 Măsurarea tendinţei centrale
Modul (dominanta)
- valoarea cea mai des întâlnită într-un set de date
Mediana
- valoarea care împarte numărul de observaţii în două grupuri egale
Media
- aritmetică
∑𝑛𝑛𝑖𝑖=1 𝑥𝑥𝑖𝑖
𝑥𝑥̅ =
𝑛𝑛
- geometrică
𝑥𝑥𝑔𝑔̅ = 𝑛𝑛 ∏𝑛𝑛𝑖𝑖=1 𝑥𝑥𝑖𝑖

Tipuri de Indicatorii tendinţei centrale

scală
Modul Mediana Media aritmetică Media geometrică
Nominală x - - -
Ordinală x x - -
Interval x x x x
Proporţională x x x x
 Măsurarea variaţiei
1.Distribuţia frecvenţelor (absolute şi relative)

2.Amplitudinea variatiei
𝑨𝑨 = 𝒙𝒙𝒎𝒎𝒎𝒎𝒎𝒎 -𝒙𝒙𝒎𝒎𝒎𝒎𝒎𝒎
3.Varianţa (Dispersia)
∑ 𝒏𝒏 𝟐𝟐
𝟐𝟐
�
𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 − 𝒙𝒙
𝝈𝝈 =
𝒏𝒏
4.Abaterea medie patratică (standard)
∑𝒏𝒏𝒊𝒊=𝟏𝟏 𝒙𝒙𝒊𝒊 − 𝒙𝒙
� 𝟐𝟐
𝝈𝝈 =
𝒏𝒏
5.Coeficientul de variaţie
𝜎𝜎
𝑐𝑐𝑐𝑐 = 100
𝑥𝑥̅
Tipuri de scală Indicatori ai dispersiei

Frecvenţe Amplitudine Abatere medie Varianţa Abaterea standard

Nominală x - - - -
Ordinală x - - - -
Interval x x x x x
Proporţională x x x x X
Analiza statistică a datelor
cu instrumente software