Subiectul activ al acţiunii civile poate fi:

 A. procurorul;
 B. partea responsabilă civilmente;
 C. inculpatul.

Constituie excepție de la principiul activității normelor procesual penale:

 A. situațiile tranzitorii;
 B. recunoașterea și executarea hotărârilor penale străine;
 C. comisia rogatorie.

Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juridică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare
de detenție;
 B. are dreptul de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției;
 C. este subiect al acțiunii penale.

Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata în

primă instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei delegații
emise de Baroul de avocați. 

Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de

reprezentant?
 A.Da, deoarece calitatea de reprezentant este dată prin delegația emisă de barou.
 B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul
din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea
legală nu operează în acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau
fără capacitatea de a sta în justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza
unei convenții de mandat.
 C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de
reprezentant în baza delegației emise de barou.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburare de

posesie. Părţile civile au solicitat obligarea inculpaţilor la despăgubiri civile. Instanţa a
dispus achitarea inculpaţilor , în baza art. 396 alin. 5 C. pr. pen. raportat la art. 16 lit. b)
C. pr. pen.(fapta nu este prevăzută de legea penală). De asemenea, s-au respins cererile
părţilor civile cu privire la acordarea despăgubirilor. Este legală soluţia instanţei de
judecată cu referire la rezolvarea acţiunii civile?
 A.Nu, deoarece instanţa, potrivit art. 25 alin. 5 C. pr. pen., era obligată să lase
acţiunea civilă nesoluţionată în caz de achitare a inculpatului în împrejurările
speţei.

 C.Nu, deoarece prin respingerea acţiunii civile, în această speţă, instanţa a procedat
la soluţionarea acţiunii civile.
Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea, în stare de provocare, a infracțiunii de
omor. Soția victimei, ea însăși condamnată pentru tentativă de omor asupra soțului, face
cerere de constituire ca parte civilă, solicitând daune morale. 

Pot fi acordate, în atare circumstanțe, daunele morale soției victimei?

 A.Da, deoarece sunt cerute de către o rudă apropiată a victimei.
 B.Nu, deoarece rezultatul faptei inculpatului, moartea victimei, a fost urmărit și
dorit de chiar soția victimei care a încercat să îl omoare.
 C.Da, deoarece soția victimei suferă o traumă psihică și sufletească în urma săvârșirii
faptei.

Competenţa funcţională:
 A. stabileşte capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale;
 B. presupune repartizarea cauzelor penale, din punct de vedere teritorial, între organe
judiciare penale de acelaşi grad;
 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

În cazul în care procurorul apreciază ca în cazul faptei comise de inculpat în stare de

legitimă apărare nu există interes public în ceea ce priveşte tragerea la răspundere penală
a inculpatului, va dispune:
 A. încetarea urmăririi penale
 B. renunţarea la urmărirea penală
 C. clasarea

Disjungerea:
 A. este instituţia prin care organul judiciar care constată că nu este competent să
soluţioneze o anumită cauză penală, trimite acea cauză organului competent
 B. este operaţia prin care cauzele reunite se despart, astfel încât, în interesul unei bune
judecăţi, soluţionarea unora dintre infracţiuni ori tragerea la răspundere a unora dintre
infractori să se facă separat.
 C. se poate dispune doar de către instanţa de judecată, nu şi de către procuror.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi:

 A.poate dispune, la cererea procurorului, luarea măsurii controlului judiciar;
 B.poate dispune, la cererea procurorului, prelungirea măsurii de siguranţă a internării
medicale provizorii;
 C.soluţionează contestaţia privind durata procesului penal.
 Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;
 B. nu admit, în nicio situaţie, proba contrară;
 C. admit, în toate situaţiile, proba contrară.

Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?

 A. Nu, deoarece la deliberare pot participa doar judecătorii care au fost prezenți în mod
nemijlocit la desfășurarea procesului.
 B. Da, pe tot parcursul procesului penal, în urma unei cereri de recuzare formulate de
părți;
 C. Da, până la începerea dezbaterilor.

Conducerea şi supravegherea activităţii organelor de cercetare penală, reprezintă un

atribut al competenţei funcţionale aparţinând:
 A. judecătorului de drepturi şi libertăţi;
 B. procurorului;
 C. judecătorului de cameră preliminară.

Următoarele organe judiciare își desfășoară activitatea în cursul fazei de urmărire

penală:
 A. judecătorul de drepturi și libertăți;
 B. judecătorul de cameră preliminară;
 C. instanța de judecată.

Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata în primă

instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei delegații emise de
Baroul de avocați. 
Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de
reprezentant?
 A.Da, deoarece calitatea de reprezentant este dată prin delegația emisă de barou.
 B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul din oficiu
nu poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea legală nu
operează în acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau fără capacitatea
de a sta în justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza unei convenții de
mandat.
 C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant în baza
delegației emise de barou.

Se încadrează în cazurile de incompatibilitate ale organului de cercetare penală:

 A. doar cand acesta a fost reprezentant al inculpatului;
 B. când există o suspiciune rezonabilă ca imparţiabilitatea organului de cercetare
penală ar putea fi afectată;
 C. când a pus în mişcare acţiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în
judecată
Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?
 A. Nu, deoarece la deliberare pot participa doar judecătorii care au fost prezenți în mod
nemijlocit la desfășurarea procesului.
 B. Da, pe tot parcursul procesului penal, în urma unei cereri de recuzare formulate de părți;
 C. Da, până la începerea dezbaterilor.

Pot avea calitatea de substituiţi procesuali:

 A. părintele care formulează plângere pentru copilul major;
 B. soţul persoanei vătămate care solicită procurorului punerea în mişcare a acţiunii penale
împotriva inculpatului;
 C. soţul care declară apel pentru celălalt soţ inculpat.

Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juidică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare de
detenție;
 B. are dreptul de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției;
 C. este subiect al acțiunii penale.

Sunt organe de cercetare penală speciale:

 A. comandanții de nave și aeronave;
 B. ofițerii și subofițerii Jandarmeriei Române;
 C. ofițerii anume desemnați să efectueze urmărirea penală în cazul infracțiunilor
săvârșite de militari.
Declarația de participare în cadrul procesului penal în calitate de parte civilă se poate face:
 A. până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror;
 B. odată cu redactarea plângerii penale;
 C. în fața primei instanțe până la momentul începerii cercetării judecătorești.

Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea, în stare de provocare, a infracțiunii de omor. Soția
victimei, ea însăși condamnată pentru tentativă de omor asupra soțului, face cerere de constituire ca
parte civilă, solicitând daune morale.

Pot fi acordate, în atare circumstanțe, daunele morale soției victimei?

 A. Da, deoarece sunt cerute de către o rudă apropiată a victimei.

 B. Nu, deoarece rezultatul faptei inculpatului, moartea victimei, a fost urmărit și dorit
 de chiar soția victimei care a încercat să îl omoare.
 C. Da, deoarece soția victimei suferă o traumă psihică și sufletească în urma săvârșirii faptei.
Dreptul procesual penal este:
 A. ansamblu de norme juridice care vizează reglementarea procesului penal;
 B. un ansamblu de cunoștințe despre raporturile procesuale și normele procesual penale care
reglementează aceste raporturi;
 C. o regulă de bază cu caracter general, în temeiul căreia se desfășoară procesul penal.

Competenţa funcţională:
 A. stabileşte capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale;
 B. presupune repartizarea cauzelor penale, din punct de vedere teritorial, între organe
judiciare penale de acelaşi grad;
 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.

Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;
 B. nu admit, în nicio situaţie, proba contrară;
 C. admit, în toate situaţiile, proba contrară.

Sarcina probaţiunii:
 A. constă în propunerea de probe
 B. constă în obligaţia procesuală ce revine unui participant în procesul penal de a
dovedi împrejurările care formează obiectul probaţiunii;
 C. revine, întotdeauna inculpatului sau suspectului.

Recuzarea:
 A.reprezintă instituţia prin care cel aflat într-un caz de incompatibilitate declară că nu
participă la rezolvarea cauzei penale în legătură cu care există situaţia de incompatibilitate;
 B.reprezintă instituţia prin intermediul căreia situaţia de incompatibilitate este
înlăturată la iniţiativa uneia dintre părţi sau subiecţi procesuali principali sau de către
procuror, atunci când persoana incompatibilă nu a făcut cererea de abţinere;
 C.se caracterizează prin faptul că cererea de recuzare poate privi doar acei judecători
care compun completul de judecată.

Asupra rezolvării acţiunii civile în cadrul procesului penal:

 A.nu se poate pronunţa procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de
cameră preliminară;
 B.se poate pronunţa doar instanţa de judecată, unicul organ judiciar căruia îi este
conferit acest atribut.
 C.Niciuna dintre variante.

Inculpatul, persoană fizică cu capacitate deplină de exercițiu lipsește de la judecata în primă

instanță. Apărătorul inculpatului este desemnat din oficiu, în baza unei delegații emise de Baroul
de avocați. 
Poate apărătorul, în absența inculpatului, să pună concluzii în fața instanței, in calitate de
reprezentant?
 A.Da, deoarece calitatea de reprezentant este dată prin delegația emisă de barou.
 B.Nu, deoarece în cadrul căilor de atac, deși reprezentarea este permisă, apărătorul din
oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant al inculpatului absent; reprezentarea
legală nu operează în acest caz deoarece nu este vorba despre o persoană juridică sau
fără capacitatea de a sta în justiție iar reprezentarea convențională există doar în baza
unei convenții de mandat.
 C.Nu, deoarece apărătorul desemnat din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant
în baza delegației emise de barou.

Se încadrează în cazurile de incompatibilitate ale organului de cercetare penală:

 A. doar cand acesta a fost reprezentant al inculpatului;
 B. când există o suspiciune rezonabilă ca imparţiabilitatea organului de cercetare penală
ar putea fi afectată;
 C. când a pus în mişcare acţiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în
judecată

Completul de judecată se poate schimba pe parcursul soluționării unei cauze?

 A. Nu, deoarece la deliberare pot participa doar judecătorii care au fost prezenți în mod
nemijlocit la desfășurarea procesului.
 B. Da, pe tot parcursul procesului penal, în urma unei cereri de recuzare formulate de părți;
 C. Da, până la începerea dezbaterilor.

Pot avea calitatea de substituiţi procesuali:

 A. părintele care formuleayă plângere pentru copilul major;
 B. soţul persoanei vătămate care solicită procurorului punerea în mişcare a acţiunii penale
împotriva inculpatului;
 C. soţul care declară apel pentru celălalt soţ inculpat.

Suspectul:
 A. beneficiază de asistență juidică obligatorie în toate cazurile în care se află în stare de
detenție;
 B. are dreptul de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției;
 C. este subiect al acțiunii penale.

Sunt organe de cercetare penală speciale:

 A. comandanții de nave și aeronave;
 B. ofițerii și subofițerii Jandarmeriei Române;
 C. ofițerii anume desemnați să efectueze urmărirea penală în cazul infracțiunilor
săvârșite de militari.
Declarația de participare în cadrul procesului penal în calitate de parte civilă se poate face:
 A. până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror;
 B. odată cu redactarea plângerii penale;
 C. în fața primei instanțe până la momentul începerii cercetării judecătorești.
Dreptul procesual penal este:
 A. ansamblu de norme juridice care vizează reglementarea procesului penal;
 B. un ansamblu de cunoștințe despre raporturile procesuale și normele procesual penale care
reglementează aceste raporturi;
 C. o regulă de bază cu caracter general, în temeiul căreia se desfășoară procesul penal.
Competenţa funcţională:
 A. stabileşte capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale;
 B. presupune repartizarea cauzelor penale, din punct de vedere teritorial, între organe
judiciare penale de acelaşi grad;
 C. determină categoriile de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.
Prezumţiile legale:
 A. formează obiectul probaţiunii;
 B. nu admit, în nicio situaţie, proba contrară;
 C. admit, în toate situaţiile, proba contrară.
Sarcina probaţiunii:
 A. constă în propunerea de probe
 B. constă în obligaţia procesuală ce revine unui participant în procesul penal de a
dovedi împrejurările care formează obiectul probaţiunii;
 C. revine, întotdeauna inculpatului sau suspectului.
Recuzarea:
 A.reprezintă instituţia prin care cel aflat într-un caz de incompatibilitate declară că nu
participă la rezolvarea cauzei penale în legătură cu care există situaţia de incompatibilitate;
 B.reprezintă instituţia prin intermediul căreia situaţia de incompatibilitate este
înlăturată la iniţiativa uneia dintre părţi sau subiecţi procesuali principali sau de către
procuror, atunci când persoana incompatibilă nu a făcut cererea de abţinere;
 C.se caracterizează prin faptul că cererea de recuzare poate privi doar acei judecători
care compun completul de judecată.

Asupra rezolvării acţiunii civile în cadrul procesului penal:

 A.nu se poate pronunţa procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul
de cameră preliminară;
 B.se poate pronunţa doar instanţa de judecată, unicul organ judiciar căruia îi este
conferit acest atribut.
 C.Niciuna dintre variante.