INTRODUCERE

Despre educaţie s-a vorbit şi se vorbeşte mult şi, totuşi, nu este suficient.
Problemele ştiinţei conducerii învăţământului constituie o preocupare de înalt grad,
învăţământul lărgindu-şi continuu sfera şi prestigiul, cerând multă creativitate, flexibilitate,
prezenţă de spirit, conjunctura şcolii moderne fiind multilaterală şi în permanentă
schimbare.
Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actul
managerului, având în vedere că învăţământul este unul dintre instrumentele importante
prin care societăţile stimulează, dirijează şi controlează procesele dezvoltării.
Pentru educator cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esenţială, deoarece
cunoaşterea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă „dirijism“, iar
managerii nu asigură imediat succesul unei acţiuni.
Conducerea învăţământului la diferite niveluri, dar îndeosebi conducerea clasei sau
a grupei solicită o pregătire adecvată, care necesită un management specializat, bazat pe
acumulările teoretice şi practice din acest domeniu.`
Cursul de faţă reprezintă o introducere în vasta problematică a managementului
clasei / grupei, primul pas pe care îl vom face fiind acela de a lămuri sensul conceptelor ce
se vor vehicula în continuare.
Pornind de la definiţia managementului clasei, care studiază „perspectivele de
abordare ale clasei de elevi (cea didactică şi cea psihosocială) şi structurile dimensionale
(ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională şi inovatoare) ale acesteia în
scopul facilitării intervenţiei cadrelor didactice în situaţii de criză “microeducaţională” şi a
evitării consecinţelor negative ale acestora prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale”
(Romiţă Iucu, Managementul clasei de elevi – orizonturi şi perspective, Ed. Polirom, Iaşi,
2000, p. 49 - 50), vom încerca să identificăm principalele aspecte psihopedagogice ale
clasei / grupei cu influenţe asupra procesului instructiv – educativ.
Pentru studiul individual aferent disciplinei Managementul clasei / grupei, ar fi de
preferat să ai calculator şi abilităţi medii de utilizare a acestuia. Dacă nu ai calculator
acasă, vei putea să le utilizezi pe cele la Centrul de Resurse pentru ID şi IFR (CRID). Pe
parcursul semestrului, vei avea de studiat unele materiale suplimentare precum Cristea S.,
Managementul organizaţiei şcolare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
Florescu M.C., Managementul educaţiei, Editura EuroGrup, Oradea, 2002; Joiţa E.,
Management educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2000 şi Romiţă Iucu, Managementul
clasei de elevi – orizonturi şi perspective, Editura Polirom, Iaşi, 2000

Lect.univ.drd. Maria-Cristina Florescu

 MOD U L 1 – Ma n a g em en tu l ed u ca ţ io n a l – co n sid era ţi i
g en era le
1

MODULUL 1:
MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL – CONSIDERAŢII
GENERALE

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe şi
aptitudini:
- Să realizezi diferenţierea dintre managementul educaţional şi managementul
clasei / grupei în mod special
- Să enumeri cele mai cunoscute orientări şi curente manageriale educaţionale

Cuvinte cheie: management educaţional, activitate managerială,

principii ale managementului educaţiei, succes managerial

Cuprinsul Modulului:
Modulul 1: MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL – CONSIDERAŢII
GENERALE ...........................................................................32
1.1. Ştiinţa conducerii în învăţământ: definire, scop, rol
1.2. Baza juridică folosită în activitatea managerială
1.3. Principii ale managementului educaţiei
Subiecte pentru evaluare şi control....................................................................................31
Întrebări de evaluare .....................................Error! Bookmark not defined.
Studiu de caz..........................................................................................................................
Rezumatul acestui Modul ..................................................................................................32
Bibliografie ......................................................................................................................33

13
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

1.1. ŞTIINŢA CONDUCERII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT: DEFINIRE, SCOP, ROL

Managementul educaţional reuneşte toate caracteristicile de bază ale

managementului organizatoric, dar deşi învăţământul este integrat organic în
activitatea economico - socială a ţării în componenţa lui vom identifica
acele caracteristici care-l particularizează şi-l diferenţiază, constituindu-l ca
un domeniu distinct al societăţii, ca un subsistem al sistemului social global,
având obiective şi funcţii specifice, organizare proprie, metode de muncă,
de control şi evaluare distincte.
Aceste particularităţi provin, pe de o parte, din specificul şcolii ca
organizaţie şi, pe de altă parte, din caracteristicile managementului
psihologic, din care managementul educaţional face parte.
Principala particularitate a managementului educaţional se referă la
faptul că, spre deosebire de ramura industrială, unde între conducător şi
executant se regăsesc adesea utilajele tehnice, maşinile, în educaţie
conducerea se efectuează asupra oamenilor (profesori, elevi şi alte categorii
de personal), deci se centrează pe dimensiunea umană şi utilizează strategii
de tip comunicativ.
Managementul educaţional este un management participativ datorită
naturii inerent umane a activităţii educative, ca finalizare, organizare,
desfăşurare, evaluare.
Potrivit lui J.J. Servan Schreiber substanţa managementului
educaţional o constituie mobilizarea resurselor umane, ca “gestiune a
talentelor şi competenţelor”.
Tratarea conducerii ca un domeniu distinct s-a realizat încă din
Antichitate, o dată cu apariţia primei cărţi despre conducere Kiropaidaia –
Xenofon.

14
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

Până în deceniul nouă, V.V. Popescu – 1973, I.Gh. Borca – 1978, N.

Andrei, I. Dumitrescu – 1983, I. Jinga – 1983, au căutat să definească
specificul conducerii în planul învăţământului, adaptând îndeosebi
elementele din domeniul economic.
În ultimul deceniu, preocupările pentru trecerea către managementul
ştiinţific şi căutarea de noi posibilităţi de aplicare a lui la specificul
educaţiei, sunt tot mai numeroase. În acest sens amintim pe: I. Jinga (1993,
1998), Şt. Toma (1994), R.M. Niculescu (1994), E. Joiţa (1995), M.
Cerchez, E. Mateescu (1995), S. Cristea (1996,1998), E. Păun (1999), R.B.
Iucu (1999, 2000), S. Iosifescu (2000) etc.
Ştiinţa conducerii în învăţământ, deşi la început, şi-a conturat câteva
probleme şi principii, acestea fiind caracterizate prin:
 elaborarea celor mai avansate teorii, principii şi metode de conducere şi
desfăşurare a activităţii instructiv educative;
 stabilirea regulilor de funcţionare şi informare în cadrul structurii, a
raporturilor de supraordonare şi subordonare, dintre îndrumare şi control,
dintre conducere şi execuţie;
 instituirea formelor, metodelor şi a problematicii pedagogice a formării şi
perfecţionării cadrelor de conducere corespunzătoare acestei structuri;
 optimizarea, sub raport gnoseologic şi practic – operaţional, a tuturor
acţiunilor de conducere, începând cu manifestările educaţionale în cadrul
relaţiei educator – educat, până la cele mai importante probleme de politică
şcolară;
 dezvoltarea unor discipline ca teoria conducerii actului educaţional, teoria
conducerii şcolii, planificarea învăţământului, organizarea ştiinţifică a
învăţământului, teoria deciziei în învăţământ.
Şcoala, fiind principala instituţie în care se realizează instrucţia şi
educaţia tineretului, îndatoririle colectivului ei de conducere sunt numeroase
şi variate. Aceste îndatoriri se pot grupa în două mari categorii: didactice –
care privesc munca instructiv – educativă şi administrative care contribuie la

15
Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

buna desfăşurare a procesului de învăţământ, deoarece acesta este

condiţionat şi de baza materială.
Ideea centrală a conducerii învăţământului la oricare din nivelurile
unde se exercită constă în orientarea şi dirijarea forţelor umane şi materiale
de care dispune societatea (colectivitatea locală) la un moment dat, pentru
realizarea obiectivelor proiectate, în condiţiile unei calităţi şi eficienţe
maxime.
Scopul managementului învăţământului este acela de a realiza o
funcţionare corespunzătoare a sistemului, atât luat în ansamblul său cât şi a
fiecărui element în parte, adaptându-l şi racordându-l continuu la cerinţele
dezvoltării economice, ştiinţifice şi culturale ale societăţii, dezvăluind şi
înlăturând la timp neajunsurile, obstacolele care apar în procesul realizării
obiectivelor propuse.
Astfel, în domeniul managementului educaţional se doreşte
acordarea unei atenţii sporite conducerii, deoarece dacă în industrie
rebuturile pot fi recondiţionate şi reintroduse în circuitul economic, în
educaţie, eşecurile înregistrate în procesul de formare a copiilor şi tinerilor
au consecinţe sociale dintre cele mai nefaste (incompetenţă, inadaptare
profesională şi socială, delicvenţă, etc.).
O primă definiţie poate fi aceea că managementul educaţional se
constituie ca teorie şi metodă a dirijării activităţii tuturor instituţiilor,
organismelor, compartimentelor şi factorilor din ierarhia învăţământului –
începând cu acţiunile specifice ale corpului didactic în cadrul relaţiei
fundamentale educator – educat, până la organul central de politică şcolară –
în raport cu sarcinile de optimizare a procesului instructiv – educativ, prin
intermediul valorilor cultural - ştiinţifice, tehnice şi morale ale societăţii
noastre.
Din alt unghi de vedere, managementul educaţional ar putea fi
definit ca aplicarea ştiinţei generale a conducerii la aspectele de planificare,
organizare, îndrumare, control şi decizie ale activităţii instructiv – educative
instituţionalizate.

16
Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

Potrivit lui G. De Landsheere (1992) managementul educaţiei apare

ca disciplină pedagogică interdisciplinară, ce studiază „evenimentele ce
intervin în decizia organizării unei activităţi pedagogice determinate şi în
gestiunea programelor educative“.
I. Jinga consideră că managementul educaţional poate fi definit
“ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalităţi, potrivit
unor finalităţi acceptate de individ şi de societate … un ansamblu de
principii şi funcţii, de norme şi metode de conducere care asigură realizarea
obiectivelor sistemului educativ, la standarde de calitate şi eficienţă cât mai
înalte”.
Managementul educaţional admite dinamismul în consolidarea
bazelor sale teoretice şi în construirea de modele strategice, în găsirea de noi
aplicaţii în domeniu, utilizează date, concepţii, modele, metodologii din
domenii conexe şi proprii, pe care le sintetizează specific.
Problematica managementului educaţional este axat pe un grup de
reprezentanţi desemnaţi atât de structura sistemului de învăţământ cât şi a
procesului de învăţământ.
Noţiunea de sistem de învăţământ este, potrivit pedagogiei
contemporane, cea referitoare la ansamblul instituţiilor de învăţământ dintr-
o ţară, prin care se realizează instruirea şi educarea fiinţei umane prin
conţinuturi şi metodologii specifice, în concordanţă cu caracterul
formaţiunii social - economice a ţării şi cu scopul urmărit de statele
respective. Aceste instituţii (organizate formal sau / şi nonformal) se află în
corelaţie reciprocă, sunt organizate şi funcţionează pe baza anumitor
principii.
Noţiunea de proces de învăţământ este definită ca activitate de
instruire şi educare a tinerilor, organizată în cadrul şcolii, sub conducerea
profesorilor, deci reprezintă principalul subsistem al sistemului de
învăţământ care asigură cadrul instituţional specializat în realizarea
activităţii didactice de predare-învăţare-evaluare. Procesul de învăţământ are
un caracter bilateral, cunoscând două laturi: pe de o parte, exercitarea

17
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

influenţelor instructiv educative de către profesori, iar pe de altă parte,

asimilarea cunoştinţelor de către elevi. Deci celor două laturi ale procesului
de învăţământ la corespund cei doi factori inseparabili – profesorii şi elevii.
Nici unul dintre aceşti doi factori nu-şi poate îndeplini rolul fără participarea
celuilalt. În relaţia dintre aceşti doi factori, rolul conducător revine
profesorilor care, prin intermediul metodelor şi mijloacelor de învăţământ,
devin mediatori ai însuşirii valorilor ştiinţifice şi culturale de către elevi,
principalii agenţi motivaţionali şi îndrumători ai colectivelor de elevi.
Managementul educaţional studiază conducerea atât la nivel
macropedagogic cât şi la nivel de acţiuni în cadrul clasei, apelează la
abordarea sistemică, ce determină ordonarea elementelor, a relaţiilor,
evidenţiază problemele cheie, poate aborda general şi pe subsisteme
activităţi cu deschidere şi spre alte sisteme.

1.2. BAZA JURIDICĂ FOLOSITĂ ÎN ACTIVITATEA MANAGERIALĂ

În România, baza juridică a managementului educaţiei este asigurată
prin:
- Constituţia României (1991) ce prevede dreptul la educaţie, face
referiri la protecţia copiilor şi tinerilor;
- Ordinul nr. 30.583/10.05.1994 al Ministerului Învăţământului,
Direcţia Perfecţionarea Personalului Didactic.
Acest document are ca obiectiv general „dezvoltarea cunoştinţelor şi
abilităţilor necesare managerului şcolar pentru dinamizarea întregii activităţi
cu elevii din perspectiva reformei învăţământului“. Obiectivele specifice
vizează operaţionalizarea informaţiilor fundamentale ale domeniului,
necesară pentru declanşarea strategiilor de conducere democratică, eficientă
a şcolii.
- Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
- Legea Învăţământului nr. 84/1995, modificată prin ordonanţa de
urgenţă a Guvernului României nr. 36/1995 reglementează toate nivelurile
şi problemele învăţământului. Principiile de bază ale acestei legi sunt:

18
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

educaţia ca prioritate naţională, şanse egale la educaţie a tuturor cetăţenilor

României, gratuitatea învăţământului de stat, adaptarea reţelei de învăţământ
la evoluţia demografică şi la nevoile de instruire profesională, caracterul
apolitic şi interzicerea prozelitismului ideologic şi religios în învăţământ,
acceptarea sistemelor alternative de organizare a învăţământului etc.)
- Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic –
conform căruia profesiunea didactică este definită ca una dintre cele mai
prestigioase şi se încearcă recompensarea sa corespunzătoare, este stimulat
interesul personalului didactic pentru formarea continuă şi pentru inovaţie în
educaţie;
- H.G. nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unităţile bugetare
- H.G. nr. 945/1990 cu privire la inventarierea patrimoniului
- Legea nr. 82/1991 a contabilităţii
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor
- H.G. nr. 761/1995 privind procedurile de organizare a licitaţiilor şi
prezentarea ofertelor pentru investiţii publice
- Ordinul M.I. nr. 3320/1996 privind închirierea bunurilor disponibile din
unităţile de învăţământ
- Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele legale de igienă şi sănătate publică
- Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii
- Ordinul nr. 994/1994 privind aprobarea instrucţiunilor pentru aplicarea Legii
nr. 32 privind sponsorizarea
- Hotărârea nr. 205/1992 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 715
din 10.10.1991 privind scutirea de taxe vamale a tehnicii de calcul destinate
învăţământului
- Legea nr. 16/1996 privind Arhivele naţionale, etc.

1.3. PRINCIPII ALE MANAGEMENTULUI EDUCAŢIEI

19
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

Activitatea managerială are la bază o serie de idei fundamentale, un

set de principii care-i orientează şi ghidează pe manageri în munca lor.
Astfel, potrivit distinsului prof.dr. I. Bontaş (1994) printre principiile
care orientează şi fundamentează managementul educaţiei, amintim:
a) conducerea democratică şi interactivă;
b) îmbinarea conducerii şi răspunderii unice (unipersonale) cu conducerea şi
răspunderea colectivă;
c) promovarea cadrelor de conducere pe bază de competenţă;
d) operativitate: ce presupune receptivitate la nou, preocupări şi eforturi
susţinute, dialog, documentare, analiză atentă etc.
e) deontologia conducerii impune dovedirea de către managerii procesului de
învăţământ a competenţei, conştiinţei şi probităţii profesionale, etice şi
manageriale, dragoste faţă de oameni, de colegii de profesie, faţă de
membrii colectivităţii pe care o conduce, spirit de dreptate, echitate şi
corectitudine;
Conform teoriilor lui M. Stoica (2001), avem:
a) principiul eficienţei activităţii manageriale, ce are la bază
aplicarea metodelor de informare şi elaborare a deciziilor, de angajare a
personalului în elaborarea deciziilor, de activizare a personalului în
subordine, de stimulare a iniţiativei de conducere, de îndrumare şi control;
b) principiul conducerii participative şi al unităţii de acţiune a
tuturor factorilor care cooperează la realizarea obiectivelor manageriale, pe
baza cunoaşterii temeinice a unităţii şcolare;
c) principiul organizării şi programării raţionale a tuturor
activităţilor manageriale, în raport de obiective;
d) principiul conducerii dinamice, pe baza unui stil eficient;
e) principiul inovării permanente a metodelor şi tehnicilor
manageriale, a metodelor de predare – învăţare – evaluare, de cercetare
ştiinţifico-metodică şi de inovare a învăţământului.
În concepţia lui S. Cristea (1996), ce consideră că „principiile
activităţii de management pedagogic reflectă cerinţele metodologice

20
Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

necesare pentru conducerea globală – optimă – strategică a sistemului şi a

procesului de învăţământ, la toate nivelurile acestuia”, semnificative în plan
managerial sunt:
a) principiul priorităţii funcţiilor resurselor în raport cu structurile de
organizare ale sistemului şi ale procesului de învăţământ;
b) principiul subordonării resurselor în raport cu finalităţile
manageriale de conducere globală – optimă – strategică a sistemului şi a
procesului de învăţământ;
c) principiul unităţii dintre acţiunile manageriale de informare –
evaluare – comunicare şi decizia managerială finală;
d) principiul corespondenţei dintre decizia managerială finală şi
acţiunile ulterioare care asigură reluarea ciclului managerial la parametri
calitativi superiori;
Pentru sistemul de învăţământ din România, aceste principii ale
managementului educaţional, sunt precizate în Legea Învăţământului (nr. 84
din 24.06.1995), la titlul I, Dispoziţii generale.

Autoevaluare:
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te
rog să răspunzi la următoarea întrebare:
Care sunt principiile fundamentale care orientează şi
fundamentează managementul educaţiei?
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.

21
Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.
..........................................................................................
.

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos.

Dacă nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Principiile care orientează şi fundamentează
managementul educaţiei sunt:
- principiul eficienţei activităţii manageriale
- principiul conducerii participative şi al unităţii de
acţiune sau conducerea democratică şi interactivă
- principiul organizării şi programării raţionale
- principiul conducerii dinamice, pe baza unui stil
eficien
- principiul inovării permanente a metodelor şi
tehnicilor
- principiul subordonării resurselor
- promovarea cadrelor de conducere pe bază de
competenţă

22
 Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

- operativitate
- deontologia conducerii.

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor
parcurse până acum, pentru a le aprofunda.

Subiecte pentru evaluare şi control

Întrebări de evaluare
1. Enumeraţi principalele caracteristici ale organizaţiei şcolare din care faceţi
parte şi prezentaţi raţional / intuitiv modelul propriu de cultură
organizaţională
2. Analizaţi principiile de conducere a învăţământului şi apreciaţi gradul de
respectare a lor în unităţile de învăţământ a căror activitate o cunoaşteţi.

Studii de caz propuse pentru un Modul 3

1. Descrieţi principala modalitate de producere, susţinere şi impunere a

valorilor şcolii din care faceţi parte.

Rezumatul acestui Modul:

23
Modulul 1 – Bazele teoretice ale
managementului

Principala particularitate a managementului educaţional se referă la

faptul că, spre deosebire de ramura industrială, unde între conducător şi
executant se regăsesc adesea utilajele tehnice, maşinile, în educaţie
conducerea se efectuează asupra oamenilor (profesori, elevi şi alte categorii
de personal), deci se centrează pe dimensiunea umană şi utilizează strategii
de tip comunicativ.
Managementul educaţional este un management participativ datorită
naturii inerent umane a activităţii educative, ca finalizare, organizare,
desfăşurare, evaluare.
Activitatea managerială are la bază o serie de idei fundamentale, un
set de principii care-i orientează şi ghidează pe manageri în munca lor.

BIBLIOGRAFIE

Alecu S., Dezvoltarea organizaţiei şcolare, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2007
Arion H. – Managementul în instituţiile de învăţământ preuniversitar,
Editura ART, Bucureşti, 2008
Tudorică R., - Introducere în managementul educaţiei, Editura Meronia,
Bucureşti, 2005

24
Modulul 1 – Bazele teoretice ale managementului

25