Cap.

2 – Echipamente de Fabricare 1

Capitolul 2. Aspecte conceptuale asociate DOF

2.1 Definiția DOF

Noţiunea de dispozitiv este larg utilizată în diferite domenii de activitate. Literatura de specialitate
definește dispozitivul sub diferite variante, pornind în general de la locul și rolul lor în sistemele
operațional tehnologice (de prelucrare, de control, de asamblare) cărora aparțin.
Se poate afirma că, dispozitivul reprezintă un subsistem al sistemului operațional tehnologic
(SOTh), unitar din punct de vedere tehnic, tehnologic, constructiv și funcțional (putând prelua și funcții
ale mașinii-unelte și/sau ale operatorului), alcătuit din elemente cel puțin solide, organizate conform
unui plan, cu scopul de orientare și fixare a PSF, în condiții tehnico-economice impuse.
Definiția anterior enunțată evidențiază caracteristicile de bază a unui dispozitiv, după cum urmeză:
 este compus din mai multe elemente/grupuri de elemente, alcătuind un ansamblu unitar
constructiv, funcțional și tehnologic;
 principalele funcții ale dispozitivului sunt cele impuse și în concordanță cu operația considerată
din procesul tehnologic;
 dispozitivul poate să preia funcții ale mașinii-unelte (extinderea/completarea posibilităților
tehnologice ale acesteia) și/sau funcții ale operatorului uman în cazul automatizării/mecanizării
operației.
Avantajele utilizării dispozitivelor constau în următoarele:
This files has expired at 15-Sep-23
 contribuie la creşterea productivităţii muncii, prin reducerea timpilor consumaţi de operatori pentru
orientarea şi fixarea PSF supuse prelucrării. Utilizarea DOF de prelucrare mecanică, sunt eliminaţi
timpul necesar, de exemplu, pentru trasaj, operaţie costisitoare realizată de operatori având calificare
superioară, precum şi timpii destinaţi reglării sculelor, aceasta efectuându-se rapid, ușor și precis în cazul
folosirii unui dispozitiv;
 creşte semnificativ precizia operației cu PSF orientată și fixată în dispozitiv. Instalarea PSF în
dispozitiv este mult mai precisă decât în absenţa acestuia. Eventualele erori care pot să apară sunt
evaluate şi limitate prin proiectare/construcţia dispozitivului;
 necesită o calificare mai scăzută pentru operatorii umani decât în cazul fabricaţiei fără dispozitive.
Introducerea dispozitivelor simplifică munca operatorilor, aceştia având doar sarcina de instala,
respectiv de a scoate PSF în/din dispozitiv şi să acționeze mecanismul/mecanismele de fixare.
 reduc eforul fizic şi psihic al operatorilor, îmbunătăţind astfel condiţiile de muncă. Eliminarea
acţionărilor manuale ale mecanismelor de fixare ale dispozitivelor contribuie la diminuarea
considerabilă a efortului operatorului;
 elimină/diminuează riscul de accidente, contribuind la îmbunătățirea semnificativă a condițiilor SSM
(Securitate și Sănătate în Muncă) și PSI (Prevenirea și Stingerea Incendiilor). Aceste aspecte este
necesar a fi analizate încă din stadiul de proiectare;
 dispozitivele contribuie la îmbunătățirea operațiilor de control prin înlăturarea subiectivismului
inerent la efectuarea controlului de către operatorii umani;
 introducerea dispozitivelor inteligente, mecatronice, permit îmbunătăţiri esenţiale referitoare la
conducerea automată a proceselor de fabricaţie, realizându-se aşa numita cibernetizare a proceselor de
fabricaţie.

10
 Cap. 2 – Echipamente de Fabricare 1

2.2 Clasificarea DOF

Este de remarcat o tendință de creștere continuă a gradului de echipare cu SDV-uri a proceselor

tehnologice, implicit o lărgirii diversității tipologice și constructive a DOF. Este evidentă necesitatea
unei analize sistematice a multitudinii soluțiilor tehnice de DOF, cu luarea în considerare a tuturor
corelațiilor cu celelalte componente ale sistemului operațional tehnologic (SOTh). Analiza sistematică
a problematicii DOF impune adoptarea unui sistem criterial minimal (SCM), cu includerea a cât mai
multor aspecte tehnico-constructiv-funcționale, care să permită analiza comparativă atât simultan cât și
succesiv a rezultatelor. Pot fi evidențiate câteva din aspectele de analiză considerate:
 DOF este analizat în contextul SOTh, considerând interdependențele cu celelalte
componente ale sistemului;
 evidențierea particularităților generale și/sau specifice a diverselor tipuri de DOF;
 considerarea efectelor economice de utilizare a unui sistem de dispozitive, în anumite
condiții tehnice date;
 corelația dintre un sistem de dispozitive și SOTh în care se integrează.
În figura 2.1 este prezentat un sistem criterial minimal (SCM) pentru analiza sistematică,
generală a DOF componente ale SOTh de fabricație (specifice industriei construcției de mașini). Asupra
SCM-ului prezentat se poate remarca o grupare a criteriilor pe mai multe nivele respectiv:
 apartenența generală – reprezintă primul nivel de clasificare, permițând o grupare a DOF în
cadrul unor grupe unitar-tehnologice distincte;
 ierarhizarea – funcție de tipul producției căreia aparține DOF-ul considerat;
 caracteristici definitorii – permit o departajare clară a diverselor tipuri de DOF;
 caracteristici specifice – permit o departajare prin evidențierea tipurilor particulare și specifice
de DOF identificate în exploatarea curentă.
This files has expired at 15-Sep-23
1. Apartenența la un SOTh
1.Apartenența 2. Funcționalitatea în SOTh
generală
3. Structuralitatea SOTh

2.Ierarhizare 1. Gradul de specializare

1. Gradul de mecanizare
3..Caracteristici
mecanizarespecializarespecializare
definitorii 2. Sursa energetică
DEmecanizare/automatizare
4.Departajare 1. Natura operației
specifică

Fig. 2.1 Sistemul Criterial Minimal (SCM) de clasificare DOF

În tabelul 2.1 este prezentată o clasficare detaliată, luată ca bază în vederea identificării unei
mulțimi cât mai complete a DOF-urilor regăsite în practica curentă. Fiecărui tip de dispozitiv identificat
i s-a atribuit un cod care facilitează adresarea respectiv identificarea unică.
Tabel 2.1 Clasificarea generală a DOF-urilor pe nivele și criterii
Nivel/
Criteriul de clasificare Tipuri de dispozitive Cod
Criteriu
Apartenența la un sistem Dispozitive de prelucrare DP
1/1 operațional tehnologic – Dispozitive de control DC
SOTh Dispozitive de asamblare DA

11
 Cap. 2 – Echipamente de Fabricare 1
Dispozitive de bază DB
Funcționalitateaîn cadrul
Dispozitive de fixare Dfix
1/2 sistemului operațional
Dispozitive de orientare DO
tehnologic – SOTh
Dispozitive de orientare și fixare DOF
Dispozitive pentru mașini-unelte universale DMUu
Dispozitive pentru mașini-unelte specializate DMUs
Structuralitatea
Dispozitive pentru mașini-unelte agregat DMUa
1/3 sistemului operațional
Dispozitive pentru mașini-unelte cu comandă
tehnologic DMUCN
numerică
Dispozitive pentru centre de prelucrare DCp
Dispozitive universale DU
Dispozitive universale din elemente modulate DEM
Gradul de specializare al Dispozitive universale reglabile DUR
2/1 dispozitivului Dispozitive specializate reglabile DSR
Dispozitive specializate demontabile DSD
Dispozitive specializate DS
Dispozitive agregat DA
Dispozitive manuale Dm
Gradul de mecanizare și
Dispozitive mecanizate DM
3/1 automatizare
Dispozitive semi-automate DsAut
al dispozitivului
Dispozitive automate DAut
Dispozitive pneumatice DPu
Dispozitive hidraulice DHidr
Dispozitive pneumo-hidraulice DPuHidr
Dispozitive elasto-hidraulice DEHidr
Sursa energetică a Dispozitive elasto-pneumatice DEPu
3/2 blocului de acționare Dispozitive elasto-magnetice DEMg
This files has expired at 15-Sep-23 Dispozitive electromecanice DEoMec
Dispozitive inerțiale DI
Dispozitive gravifice DGrav
Dispozitive combinate DComb
Dispozitive de găurit DG
Dispozitive de frezat DF
Dispozitive de strunjit DS
Natura operației realizate
4/1 pe mașina-unealtă
Dispozitive de rectificat DR
Dispozitive de mortezat DM
Dispozitive de broșat DB
Dispozitive pentru operații complexe DOC
O primă analiză a tipologiei DOF prezentată în tabelul 2.1 permite câteva aprecieri după cum
urmează:
 este important de menționat că procedura de clasificare este una deschisă și flexibilă, care permite
o eventuală extindere a nivelelor/criteriilor utilizate sau includerea în actuala structură a unor
DOF-uri nou apărute;
 un DOF poate fi clasificat conform mai multor criterii aparținând aceluiași sau unor nivele diferite.
De exemplu un dispozitiv de prelucrare DP (1/1), poate fi un dispozitiv de bază DB (1/2), pentru
mașini universale DMUu (1/3), din categoria dispozitivelor universale DU (2/1), de tip manual
Dm (3/1) și este un pentru operația de frezare DF (4/1);
 încadrarea pe un anumit nivel/criteriu s-a realizat considerând caracteristica definitorie. De
exemplu, dispozitivele manuale Dm au fost considerate conform criteriului Gradul de mecanizare
și automatizare al dispozitivului, fără a mai fi încadrate și în criteriul Sursa energetică a blocului
de acționare, practic renunțând la includerea forței musculare ca sursă energetică de acționare,
deși sunt uzuale cazurile de analiză tehnico-economică pe criteriul sursei energetice de acționare;

12
 Cap. 2 – Echipamente de Fabricare 1
Astfel, pentru cele ce urmează, din clasificarea generală propusă, se vor considera numai
criteriile, tipurile/categoriile de DOF identificate până în prezent, dezvoltările ulterioare urmând a
genera reconsiderarea necesităților de clasificare/abordare a problematicii.
Gradul de specializare al dispozitivului
În practica proiectării şi construcţiei dispozitivelor sunt regăsite, tot mai mult, o varietate
considerabilă de tipuri de DOF, cu diferite destinaţii, surse de energii, grade de specializare, mecanizare
şi automatizare, astfel încât o clasificare care să poată cuprinde totalitatea aspectelor amintite este foarte
dificilă şi puţin operantă. Cu toate acestea, dintre multiplele clasificări cuprinse în diferite lucrări de
specialitate, este important de menționat, ca fiind cea mai adecvată, clasificarea după gradul de
specializare după cum urmează:
 dispozitive universale folosite la prelucrarea semifabricatelor cu forme şi dimensiuni foarte
variate, la care se regăsesc numai anumite elemente de structură şi, ca urmare, îndeplinesc numai
parţial rolul şi condiţiile amintite. În această categorie pot fi incluse: mandrinele universale,
menghinele de maşină, capetele şi mesele divizoare etc. Dispozitivele universale sunt utilizate în
producţia de unicate şi serie mică constituind, adesea, accesorii ale maşinilor-unelte;
 dispozitive specializate, care, prin adaptarea unor elemente reglabile sau schimbabile, permit
prelucrarea unor grupe sau familii de piese grupate după criterii de similitudine geometrică şi
tehnologică. Aceste dispozitive sunt utilizare dispozitivele care echipează tehnologiile de grup
sau de cod;
 dispozitive speciale, care sunt utilizate la efectuarea unei anumite operaţii pentru una şi aceeaşi
piesă. Dispozitivele speciale se justifică din punctul de vedere al eficienţei economice în
condiţiile producţiei de serie şi de masă.

În ceea ce priveşte folosirea eficientă a DOF în condiţiile producţiei de serie mică şi chiar de
unicate, se remarcă utilizarea tot mai frecventă a dispozitivelor din elemente modulate (DEM).
This files has expired at 15-Sep-23
Utilizarea acestor dispozitive are ca efect reducerea timpului şi a cheltuielilor destinate pregătirii
fabricaţiei asigurând, totodată, condiţii de fabricare şi control comparabile cu cele din producţia de serie
mare şi de masă.

2.3 Modelul DOF

Din analiza structurală și funcțională a DOF pot fi identificate elementele de dispozitiv și respectiv
apartenența fiecărui element la o grupă organologică (GO).

fO – funcţia de orientare (asigură orientarea

piesei semifabricat în dispozitiv);
fF – funcţia de fixare (asigură fixarea piesei
semifabricat în dispozitiv);
fOF – funcţia de orientare şi fixare (asigură
orientarea şi fixarea piesei semifabricat
în dispozitiv);
fPGS – funcţia de poziţionare şi ghidare a
sculei așchietoare;
fLI – funcţia legătură internă (care asigură
poziţionarea şi fixarea între
componentele dispozitivului);
fLMU – funcţia de legătură la maşina unealtă;
fS – funcţia specială (asigură mecanizarea,
automatizarea, protecţia muncii etc.).
Fig. 2.2 Modelul DOF – grupe organologice, funcţii / legături
13
 Cap. 2 – Echipamente de Fabricare 1

Structura generală a unui DOF cuprinde următoarele grupe organologice:

o GO I – elemente sau mecanisme cu rol de orientare (EO);
o GO II – elemente sau mecanisme cu rol de fixare (EF);
o GO III – elemente sau mecanisme cu rol de orientare și fixare (EOF);
o GO IV – elemente de poziționare și ghidare a sculelor așchietoare (EPGS);
o GO V – elemente de legătură internă (corpi) (ELI);
o GO VI – elemente de legătură la mașina unealtă (ELMU);
o GO VII – elemente speciale (de mecanizare, de automatizare, de echilibrare etc.) (ES).

Modelul din figura 2.2 cuprinde toate grupele organologice pentru dispozitivele de orientare şi
fixare (DOF) a pieselor semifabricat. Nu sunt reprezentate elemente de mişcare a PSF în dispozitiv, cum
ar fi rotirea, indexarea, mişcarea după o curbă oarecare, etc., acestea fiind considerate elemente sau
subansamble de dispozitiv care nu participă direct la orintarea şi fixarea piesei semifabricat, ci numai la
generarea anumitor suprafeţe atunci când maşina unealtă nu este capabilă să realizeze acest lucru.
În sitaţiile reale, care sunt cazuri particulare, nu toate grupele organologice sunt la fel de bine
reprezentate, unele putând chiar să lipsească.
Conform acestui model în continuare vor fi analizate grupele organologice din structura unui DOF
(vezi Tabel 2.2).
Tabel 2.2 Particularități constructive specifice pe grupe organologice
GO GO GO GO GO GO GO
Tipul de dispozitiv
I II III IV V VI VII
dispozitiv de strunjire * ** * – *** *** **
dispozitiv de găurire *** * ** ** ** * *
dispozitiv de recificat * *** * – * – –
dispozitiv de frezat *** ** ** * ** * **
dispozitiv de broșat * * * – ** ** *
This files has expired at 15-Sep-23
dispozitiv de mortezat ** ** * – * – *
dispozitiv de danturat * ** * – * * *
dispozitiv pentru MUCN * ** ** – ** *** *
dispozitiv pentru mașini agregat – *** ** – *** – ***

Legenda: – nesemnificativ; * prezentă; ** bine reprezentată; *** definitorie pentru dispozitiv.

14