Caracterizare de personaj

Pentru descrierea și prezentarea unui personaj dintr-un film, l-am ales pe Jordan

Belfort, personajul principal al filmului „Lupul de pe Wall Street ”.

Belfort, s-a nascut in anul 1962 in Bronx. Tatal lui, Max si mama sa Leah, erau ambii

contabili. Dupa terminarea liceului, si pana la inceperea facultatii, impreuna cu prietenul sau

Elliot Loewenstern castigasera 20000$ vanzand inghetata italiana pe plaja locala. Cu partea

lui de bani, acesta intentiona sa isi plateasca facultatea de medicina, la care insa a renuntat in

prina zi, dupa ce decanul a declarat ca epoca de aur a stomatologiei a apus, si daca sunt acolo

doar pentru a face bani, se afla in locul nepotrivit.

Se poate observa astfel, ca Jordan Belfort a pornit de la o condiție socială simplă, având o

mare ambiție și o dorință de neoprit de a câștiga mulți bani.

Aparitia impulsului sau dorintei ca urmare a actualizarii unor motive care, la randul

lor, fac sa apara, obiectivele, sarcinile si scopul. In declansarea actului propriu-zis al vointei,

intervine si conditionarea, adica stabilirea raportului dintre dorintele si scopurile stabilite, pe

de o parte si posibilitatile de realizare ale acestora, pe de alta parte. Conceptul de dorinta este

important pentru ca ne ajuta sa intelegem co-existenta unor valori conflictuale. La baza

actiunii voluntare sta intotdeauna o tensiune. Motivul este analizat, evaluat, se stabileste un

scop si un proiect, apoi dorinta este generata si integrata la un nivel mai inalt in intentie.

Lupta motivelor are loc datorita aparitiei mai multor motive sau mai multor scopuri.
Motivul este cauza care ne-a determinat sa facem ceva, iar scopul este obiectivul spre care

tindem. In urma analizei (luptei motivelor) se prefigureaza rezultatul scontat. Lupta se

sfarseste prin luarea unei decizii, iar dorinta se afla acum la un nivel nou si se transforma in

intentie, motivul se leaga de scop si se stabileste un proiect ce cuprinde mijloacele de

realizare a scopului.

Luarea hotararii presupune in primul rand asigurarea corespondentei cat mai clare

intre scop si motiv. Hotararea este un moment esential in dinamica actului voluntar, ea

marcand o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii, orientandu-l spre scop.

Barierele sunt inlaturate de hotararea adoptata.

Executarea hotararii adoptate implica intr-o masura si mai mare subiectul, deoarece

indeplinirea propriu-zisa presupune adevaratul efort. Este momentul de transformare a

deciziei in actiunea ce conduce la atingerea scopului. Executarea actiunii nu se desfasoara

automat, nu reprezinta o simpla formalitate, aceasta etapa necesita implicare, confruntare cu

planul mintal si conditiile efective de indeplinire, modificarea acestora, precum si o

mobilizare continua.

Evaluarea si realizarea unor corectii sunt indispensabile atat pe parcursul unei actiuni, cat si

la sfarsitul sau.

Preadolescentii sunt interesati sa-si cunoasca amplitudinile, si de aceea se considera ca

in acest stadiu este inceputul identificarii vocationale. Constiinta morala a preadolescentului

se afla in faza de inceput a autonomiei morale, adica atitudinile si comportamentele nu mai

sunt orientate de imperativele morale parentale ci de convingeri morale in curs de formare.

Preadolescenta se caracterizeaza prin intensificarea constiintei de sine datorita mai

ales urmatorilor factori:

 a) transformari biologice intense;

b) schimbarea atitudinilor celorlalti fata de preadolescenti;

c) capacitatile cognitive crescute care le permit sa inteleaga, mai mult si mai bine,

ceea ce se refera la propria fiinta.

Unul dintre efectele intensificarii constiintei de sine consta in modificari la nivelul

imaginii de sine.

Eul fizic este puternic reliefat in structura imaginii de sine. Adica preadolescentul

tinde sa-si cunoasca atat calitatile cat si defectele fiind alternativ incantat si dezamagit de sine

dar incercand deja sa optimizeze aceasta latura a fiintei lui. Aceasta accentuata orientare

catre sine a fost numita de autori psihanalisti, narcisisc preadolescentin.

Eul social este este într-un mare proces de schimbare datorită creşterii atracţiei spre

grup şi a importanţei acestuia pentru dezvoltarea psihică generală a preadolescentului. Acesta

ajunge treptat să-şi cunoască locul în grup şi reputaţia de care se bucură şi poate fi foarte

anxios datorită faptului că grupul l-ar putea respinge sau izola.

Eul spiritual este, de asemenea, în progres, preadolescenţii îşi dau seama de unele

însuşiri ale atenţiei, memoriei, gândirilor. Nu mai interiorizează necondiţionat părerile

părinţilor, ci caută să se cunoască singuri mai bine. Dacă desfăşoară activităţi autoformative

îşi propun să optimizeze şi eul spiritual.

În preadolescenţă începe să se cristalizeze idealul de viata. În acest stadiu apare

orientarea spre viitor şi prospectarea acestuia. De fapt, cei din jur pun des întrebări cu privire

la ce va dori preadolescentul să facă în viitor şi astfel, treptat el însuşi va gândi, va începe să

viseze la viitor şi va căuta deocamdată, modele ale acestei dimensiuni a vieţii sale, la cei din

jur: părinţi, fraţi, surori, personalităţi recunoscute într-un domeniu nou, vedete. Pe această
bază începe să se cristalizeze pentru prima dată un ideal, care are însă următoarele

particularităţi:

a) este, mai degrabă, o preluare de modele de la alţii, acestea fiind expresii concrete şi

accesibile a ceea ce îşi doreşte, dar nu sunt potrivite total propriei fiinţe;

b) idealul rămâne relativ instabil, preadolescentul încercând noi variante;

c) este adesea departe de posibilităţile sale şi deci, fantezist;

d) este elaborat unilateral, adică se referă doar la viitorul şcolar şi profesional.

Cu toate imperfecţiunile sale, idealul îndeplineşte un rol important în descoperirea propriilor

posibilităţi şi în orientarea propriilor energii şi capacităţi. De aceea, formarea idealului de

viată trebuie să fie un obiectiv al programelor instructiv-educative desfăşurate cu

preadolescenţii. În ceea ce priveşte personalitatea în ansamblu, preadolescenţii încep să fie

interesaţi de unicitatea şi originalitatea acesteia. În aceste condiţii se accentuează aspectele

diferenţiale în dezvoltarea şi manifestarea personalităţii. Ele trebuie luate în consideraţie în

vederea tratării diferenţiate şi individualizate a elevilor şi pentru stimularea continuă a

preocupărilor lor pentru autoeducaţie.

Comportamentul lui extrovertit este bine definit inca din tinerete; acesta fiind o

persoana deschisa, extrem de sociabila, activa, dornic sa fie mereu inconjurat de oameni si in

centrul atentiei.

În acest film acțiunea se desfășoară pe durata mai multor ani ceea ce ne da

posibilitatea sa observam personajul principal în mai multe ipostaze.

În prima parte a filmului, personajul are o vârstă curpinsă între douăzeci și cinci și

treizeci și cinci de ani, aceste vârste corespunzând primului stadiu al tinereții, cel al adultului
tânăr. De asemenea, această etapă se împarte, la rândul ei, în alte substadii: 25-28 ani etapa

adaptării inițiale în mediul profesional și familial, 28-32 ani etapa intensficării implicării în

aceste planuri, 32-35 ani etapa stabilitității relative în profesie. Este un stadiu foarte important

pentru evolutia generala umana, pentru ca in cursul lui, se construiesc dimensiunile integrarii

in profesie, familie, viata, si mai ales in societate. (Crețu, 2005)

Primul substadiu (25-28 ani) poate fi exemplificat prin acțiunile lui Jordan.

Acesta rămâne fără serviciu și începe să își caute din nou un post unde poate

lucra. Rămas fără alte variante, acesta începe să lucreze la o organizație mică și

anonimă. Felul in care acesta efectueaza primul apel telefonic, capteaza atentia

intregii camere prin gesturile, postura corpului, mimica, dar si privirea sa. Folosindu-si

imaginatia, acesta este capabil sa anticipeze raspunsurile clientului, fiindu-i foarte usor sa

creeze senzatia de securitate si nevoia acelui produs. Imaginatia devine astfel un factor

principal si constant al creativitatii si mai bine relationat cu gandirea crescand astfel calitatea

produselor ei. (Cretu 2005). Jordan nu are nicio problema in a se adapta la mediul

profesional și familial, acesta având și o soție.

Cel de-al doilea substadiu (28-32 ani) corespunde cu dezvoltarea personajului din

film. Acesta îi intensifică efortul și activitatea în carieră, cât și în viața familială. Acesta

ajunge în New York, își deschide o nouă organizație și devine liderul ei, începând să câștige

cât mai mulți bani. Pe langa dominanta, si expunere, acesta cultiva si sentimente de lacomie,

instruindu-si prietenii in arta vanzarii agresive.

 Cel de-al treilea stadiu (32-35 ani) este exemplificat prin faptul că Jordan Belfort își

stabilizează cariera și câștigurile, ajunge foarte bogat, însă ajunge să își schimbe și soția,

acesta părăsind-o pe femeia care îi fusese alături la început de drum.

Caracteristic acestei etape, Belford este deschis către nou și receptiv la tot ce

înseamnă progres, are deprinderi mai ample de comunicare și dispune de cunoștințe noi și

variate, acesta reușind să își depășescă orice rival către calea spre succes. Acesta are vigoare

fizică și psihică, antrenare efectivă în rezolvarea proiectelor de viața și obținerea de succese,

și își accentuează modul personal de manifestare a capacităților fizice și psihice. (Crețu,

2005)

Nevoia de realizare este cea care primeaza la munca, urmata de dominanta, si

expunere, iar ajuns acasa, acesta da dovada de iubire, ordine, si grija pentru sotia lui.

Memoria este procesul psihic de stocare si de stocare a informatiei, de acumulare si

utilizare aexperientei cognitive. Aceasta indeplineste rolul de premisa si produs al tuturor

celorlalte procese psihice.Reflectand trecutul, fiind o functie a sedimentarii si reactualizarii

selective a experientelor,memoria contribuie ca un suport indispensabil pentru invatare, dar

nu unicul suport alacesteia.

Personajul ales, da dovada de o memorie de lunga durata.

Memoria de lungă durată presupune organizarea logică a informaţiilor. Stocarea

informaţiilor noi se face prin recircularea acesteia în circuite reverberante. Consolidarea

informaţiilor se realizează prin fenomenul de potenţare pe termen lung, care constă în a

stimula sinteza de noi receptori postsinaptici.

După conţinutul mnezic, memoria poate fi clasificată în:

- memorie explicită (declarativă), care se referă la un material ce poate fi povestit:

evenimente din biografia proprie (memoria episodică) sau cunoştinţe din cultura generală
(memoria semantică). In decursul filmului, Jordan Belfort isi aduce aminte de unul dintre

primii angajati, caruia i-a inmanat un cec in valoare de 25000$. Se foloseste de aceasta

reactualizare pentru a ridica moralul angajatilor sai, si a le castiga simpatia.

- memoria implicită (procedurală), care se referă la diverse abilităţi (cântatul la instrumente,

şofatul, etc.) sau la învăţarea prin condiţionare pavloviană (de exemplu învăţarea fobiilor).

Pentru a trece mai departe și a vorbi despre temperament și caracter, amintim de

fiziologul rus, Pavlov, care a explicat deosebirile dintre temperamentele pe baza

caracteristicilor activității nervoase superioare. A efectuat cercetări asupra animalelor și apoi

asupra animalelor, apoi a clasificat înșușirile sistemului nervos: forța, mobilitatea și

echilibrul. (Cocoradă, 2011)

Jordan Belfort este tipul puternic echilibrat mobil, acest tip furnizând o mai mare

plasticitate a structurilor psihice ale personalității (Golu, 2005) . Acesta este mobil în toate

acțiunile pe care le desfășoară, are idei noi și mereu depășește problemele pe care le

întâmpină de asemenea, o altă dimensiune tipologică bazală care își pune amprenta pe

plasticitatea structurilor personalității este extraversia-introversia. Valori ridicate ale

extraversiei corelează pozitiv cu plasticitatea. Jordan este extravert, deoarece este foarte

sociabil, energic, este hotărât să depună efort pentru a-și atinge țelurile, are succes la femei și

are încrederele în propriile forțe.

Din punctul meu de vedere, tipul temperamentului pe care personajul principal îl

prezintă nu este unul singur, ci sunt două tipuri. Consider că acesta este o combinație dintre

cele toate patru tipuri, dar în special el prezintă trăsături ale unui sanguinic și ale unui coleric.

Acesta se adaptează ușor la ceea ce învață atunci când are primul job, atenția lui este mobilă

și distributivă, aici avem exemplul din începutul filmului, când vorbește la telefon cu un

client și comunică și cu colegii săi, se concentrează pe perioade lungi atunci când începe să

câștige bani, devine oportunist și superficial, ignorând pericolele la care se expunea atunci
când câștiga ilegal banii. Stabilește relații interpersonale foarte ușor cu ceilalți oameni din

jurul său.

Trecem la cealaltă latură a temperamentului său, cea de coleric, prin care o

exemplificăm prin reacțiile sale emoționale puternice (se bucură excesiv atunci când câștigă

bani, își face un discurs emoțional atunci când vrea să se retragă din afaceri). Acesta face

risipă de energie când se află la birou. Personajul este impulsiv și devine agresiv, se ceartă cu

cea de-a doua soție atunci când aceasta îl acuză că a înșelat-o, se enervează când polițiștii nu

îi acceptă mita și nu acceptă ideea de a-și pierde fetița în fața soției.

Un alt mesaj pe care le transmite actorul in film este acela că femeile sunt mărfuri

care pot fi cumpărate și vândute. Într-o epocă în care idealurile feministe ale egalității și

oportunităților în materie de drepturi civile, iar declarațiile publice idioate despre viol și

violență sexuală vor costa chiar și unui congresman republican scuze publice. Filmul este un

document uimitor de retrograd care sarbatoreste cu buna stiinta o distributie de personaje

violente si pline de ura pe care Scorsese le considera, fara indoiala, interesante.

Jordan Belfort crede ca este in regula sa rataceasca prin diferitele tablouri post-orgiastice,

strangand in mod obisnuit si infiorator sanii feminini aleatoriu printre femeile adormite in

calea lui. Totodata, crede ca este in regula sa pufneasca cocaina din anusul unei tinere pentru

ca este dispusa si platita pentru asta. Viata lui afectiva nu este nuantata si nu este exigent cu

sine , autocritica este slaba (Jung,1994). Gradul de nevrotoism este tot un concept cu doi poli

stabilitate emotionala si instabilitate emotionala. Instabilitatea emotionala se exprima in

reactii exagerate, neadecvate la stimuli noi, dezechilibru emotional, autocontrol slab, respect

de sine scazut, anxietate. Stabilitatea emotionala presupune echilibru emotiv, adecvarea

reactiilor la situatie, reactivitate mica la stres, autocontrol puternic, respect de sine, calm.
 Activitatea este o formă esențială de existență și manifestare a omului ca

personalitate, ca subiect , prin intermediul căreia se realizează nu numai adaptarea propriilor

stări și răspunsuri la influențele mediului extern, dar și transformarea și adecvarea situațiilor

și stărilor mediului la propriile trebuințe și scopuri. (Golu, 2005). Belford își desfășoară

activitatea de broker cu succes, manifestându-și personalitatea și trăsăturile, convingând

clienții să îi dea bani și acțiuni. Acesta își maximizează potențialul de broker prin escrocherie

și ajunge în vârful piramizii. Trecând și la ultima parte a lucrării, putem observa că Belford

are o intelingență dezvoltată. Inteligența lingvistică de care se folosește cu succes, la telefon,

pentru a-și atinge scopul și de a câștiga bani, este arma sa secretă.

Prin toate argumentele aduse mai sus, pot spune că Jordan Belford este un tip coleric,

sanguinic, cu o inteligență sclipitoare, un șarm pe care îl folosea în fața tuturor, dar și cu

trăsături mai puțin pozitive precum: nu era loial, devenea agresiv, și păcălea oamenii pentru

propriile interese, făcând din el un personaj aparte, real, cu un amestec de puncte pozitive și

negative în alcătuirea personalității acestuia.

Acesta a avut o ascensiune fulgerătoare, demnă de luat în seamă, însă succesul în exces,

lăcomia corporatistă și puterea dobândită l-au transformat dintr-un broker onest în infractor

implicat în scandaluri de corupție, înșelăciune și crimă. Alături de amici de ai lui, care erau

și ei brokeri, ajunge să își construiască un imperiu al afacerilor ilegale și al înșelăciunilor.

Evoluția sa remarcabilă și câștigurile pe care acesta le-a făcut, aveau să îi fie pe de o

parte favorabile, însă pe de cealaltă parte aveau să-l aducă în pragul colapsului financiar și

emoțional. Având probleme cu legea, acesta sfârșește arestat, toată averea fiindu-i

deposedată.
 Bibliografie:

Cocoradă, E. (2011). Structura și dinamica personalității. -Brașov:

Crețu, T. (2005). Tinerețea- Stadiul de dezvoltare deplină a capacităților fizice și

psihice umane.

Crețu, T. (2005). Pedagogie pentru invatamant primar si prescolar.

Golu, M. (2005). Dinamica personalității.

Mihai Dinu (2007). Comunicarea. Repere fundamentale.

Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2005). Comunicarea nonverbală; gesturile

şi postura

Ray Birdwhistell (1952). Introduction to Kinesics: An Annotation System for Analysis of

Body Motion and Gesture.

Henry Murray: (1938). Explorations in personality.