PARTICULARITĂŢI DE CONSTRUCŢIE A PERSONAJULUI ÎN

POVESTEA LUI HARAP-ALB,  DE ION CREANGĂ

Numeşte trei însuşiri pe care le are Făt-Frumos din basmele populare:

 curaj 
 încredere 
 frumusețe
Prin ce însușiri se deosebeşte Harap- Alb de Făt- Frumos?

Harap-Alb se deosebește de Făt frumos prin faptul că el trebuia să devină împărat, în timp ce Făt frumos era
predestinat să fie unu. În plus, Harap-Alb nu s-a luptat cu spânul și nici cu Împăratul Roș, ci a primit constant
ajutor din afară .

Numeşte cinci trăsături de caracter pe care crezi că trebuie să le aibă un ,,împărat”, adică un conducător:
1. Curaj
2. Înțelepciune
3. Umilință
4. Cooperare
5. Compasiune
Protagonistul din basmul lui Creangă este caracterizat atât în mod direct, cât şi indirect. Precizează trăsăturile.
1.Caracterizarea directă:

 naratorul: ,,boboc în felul său la treburi de aiste.” = imatur, nepriceput

 Sfânta Duminecă îl consideră milos şi generos, dar şi pângăcios, imatur atunci când se tot plânge de
încercările la care îl supune Spânul

 ,,Când vei ajunge şi tu mare şi tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir -a -păr şi vei crede celor asupriţi  şi
necăjiţi, pentru că acum ştii ce-i năcazul.”-sunt vorbele Sfintei Dumineci, care crede că toate testele sau
încercările îl vor ajuta să fie un împărat și judecător care manifestă compasiune față de cei în necaz.

2.Caracterizarea indirectă reiese din fapte, comportament, relaţia cu alte personaje

Din  faptele  sale, reiese că:

 principala trăsătură de caracter este bunătatea pe care o dovedeşte atunci când:

 a ajutat pe Sfânta Duminecă când era prefăcută în cerșetoare bătrână.

 salvează furnicile

 salvează albinile

 scopul călătoriei lui Harap- Alb este de a deveni împărat şi reuşeşte să treacă peste toate încercările graţie
Sânta Duminică și a Calului bolund

De exemplu:

 proba curajului - podul a reușit să o treacă cu ajutorul calului și a buzduganului care îl avea tatăl său. 

,,sălăţile” din grădina ursului a reușit să o treacă cu ajutorul Sfântei Duminici și a pieli de urs
 proba cu capul cerbului o trece cu ajutorul Sfântei Duminică, sabiei și Statulu-palmă-barbă-cot 

 fata Împăratului Roş, reușeste să treacă această probă cu ajutorul celor 5 uriași să Câiesei albinelor.
                      
Comportamentul îl dezvăluie ca fiind:

 naiv şi incapabil de a vedea dincolo de aparenţe- ex.- episodul când a venit Sfânta Duminecă  prefăcută în
cerșetoare : „Și cum sta el pe gânduri şi nu se dumerea ce să facă pentru a scăpa de ruşine, numai iaca se
trezeşte dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrâneţe, care umbla după milostenie.
-Da' ce stai aşa pe gânduri, luminate crăişor? zise baba; alungă mâhnirea din inima ta, căci norocul îţi
râde din toate părţile şi nu ai de ce fi supărat. Ia, mai bine miluieşte baba cu ceva.
-Ia lasă-mă-ncolo, mătuşă, nu mă supăra, zise fiul craiului; acum am altele la capul meu”

 instabil sufleteşte, trecând cu uşurinţă de la o stare la alta – ex.- 

 neascultător – ex.- când se încurcă cu spânul : ,, Şi merg ei o zi, merg două, şi merg patruzeci şi nouă, până
ce de la o vreme le intră calea în codru şi atunci numai iaca ce le iese înainte un om spân şi zice cu
îndrăzneală fiului de crai … ”

 lipsit de spirit practic – ex.- 

Din probele la care este supus de Spân învaţă:

 preţul ascultării sfaturilor şi al răbdării –ex.- „Harap-Alb face cum îi zice Sfânta Duminică. Şi cum ajunge în
grădină, odată începe a smulge la sălăţi într-ales şi leagă o sarcină mare, mare, cât pe ce să n-o poată ridica
în spinare. Şi când să iasă cu dânsa din grădină, iaca ursul se trezeşte, şi după dânsul, Gavrile! Harap-Alb,
dacă vede reaua, i-aruncă pielea cea de urs, şi apoi fuge cât ce poate cu sarcina în spate, tot înainte la Sfânta
Duminică, scăpând cu obraz curat.”

 sensul prieteniei – ex.- „Numai Harap-Alb nu aducea nici o supărare. Însă, ca tovarăş, era părtaş la toate: şi
la pagubă, şi la câştig, şi prietenos cu fiecare, pentru că avea nevoie de dânşii în călătoria sa la împăratul
Roş, care, zice, cică era un om pâclişit şi răutăcios la culme: nu avea milă de om nici cât de un câine”

 sensul iubirii – ex.- „Aşa şi Harap-Alb şi cu ai săi; poate-ar izbuti să ia fata împăratului Roş, poate nu, dar
acum, deodată, ei se tot duc înainte şi, mai la urmă, cum le-a fi norocul” 

Aşadar, dacă la începutul poveştii eroul este imatur și nepregătit, în final, acesta este capabil să devină
împărat 

      *  Principala trăsătură de caracter a protagonistului este caracterul profund uman, deoarece … 

 Pune-te în locul eroului în două din încercările la care este supus şi descrie succint (pe scurt) stările tale
de spirit/sentimentele pe care le-ai încerca.
                 ♠ în episodul când se întâlnește cu ursul aș încerca sentimente de teamă și totuși dorință de a
continua (curaj)

                 ♠ în episodul când Harap alb trebuie să culeagă salata din grădina ursului aș încerca sentimente de
teamă dar și de siguranță deoarece știu că mă ajută Sfânta Duminică.

Crezi că Harap- Alb are toate însuşirile necesare unui împărat? Consultă și  lista însuşirilor pe care ai 
scris-o la începutul fişei și argumentează afirmația.

Da, le are deoarece la finalul poveștii el a dovedit că este curajos prin toate probele, a arătat că are compasiune
față de alții când s-a îndurat de Sfânta Duminecă prefăcută în cerșetoare, a dovedit că este cooperativ când a
colaborat cu Cei 5 uriași, albinele, furnicile, calul și Sfânta Duminecă, de asemenea, a dovedit când este înțelept
când a judecat bine cui să ceară ajutorul în anumite momente și umil când a fostdispus să primească sfaturi și
ajutor de la alții.