SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Tematica 1

Cadru legislativ- SSM (Constituția României, Codul Muncii)

A- Legea 319 /2006-Legea privind securitatea și sănătatea
în muncă
B- Hotărârea 1425/2006-pentru aprobarea Normelor
Metodologice de aplicare a Legii 319 /2006
 Instruirea lucratorilor in
domeniul securitatii
si sanatatii in munca
Instruirea in domeniul securitatii si
sanatatii
in munca are ca scop insusirea
cunostintelor si formarea
deprinderilor de securitate si sanatate in
munca.
 Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca
fiecare lucrator sa primească o instruire
suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi
sănătăţii în munca, în special sub forma de
informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice
locului de munca şi postului sau:
 a) la angajare;
 b) la schimbarea locului de munca sau la
transfer;
 c) la introducerea unui nou echipament de
munca sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
 d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau
proceduri de lucru;
 e) la executarea unor lucrări speciale.
 Instruirea prevăzută anterior trebuie sa fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor
noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
 Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din
întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau
unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate şi
sănătate în munca, pe durata desfăşurării
activităţilor.
 Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca au dreptul la instruire corespunzătoare.
 Instruirea nu poate fi realizată pe cheltuiala
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora.
 Instruirea trebuie sa se realizeze în timpul
programului de lucru.
 Instruirea trebuie sa se efectueze în timpul
programului de lucru, fie în interiorul, fie în
afară întreprinderii şi/sau unităţii.
Instruirea lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza
in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfasoara instruirea
prevazuta la alin. (1) este considerata timp
de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii
si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
La instruirea personalului in domeniul
securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite
mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar
fi: expunerea,demonstratia, studiul de caz,
vizionari de filme, diapozitive,proiectii, instruire
asistata de calculator.
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca se
consemneaza in mod obligatoriu in fisa de
instruire individuala, conform modelului
prezentat in anexa nr. 11, cu indicarea
materialului predat,a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va
face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.
Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire
individuala se semneaza de catre lucratorul
instruit si de catre persoanele care au efectuat
si au verificat instruirea.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de
catre conducatorul locului de munca si va fi
insotita de o copie a fisei de aptitudini,
completata de catre medicul de medicina
muncii in urma examenului medical la
angajare.
Pentru persoanele aflate in intreprindere
si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,
angajatorul stabileste, prin regulamentul intern
sau prin regulamentul de organizare si
functionare, reguli privind instruirea si
insotirea acestora in intreprindere si/sau
unitate.
Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati
din exterior, care desfasoara activitati pe baza
de contract de prestari de servicii in
intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator,
angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura
instruirea lucratorilor privind activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile
pentru securitate si sanatate in munca, precum
si masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii,
in general.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in
doua exemplare, din care un exemplar se va
pastra de catre angajator/lucrator
desemnat/serviciu intern de prevenire si
protectie care a efectuat instruirea si un
exemplar se pastreaza de catre angajatorul
lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de
catre conducatorul grupului.
Instruirea prevazutamai sus se consemneaza in
fisa de instruire colectiva, conform modelului
prezentat in anexa nr. 12.
Instruirea introductiv-generala
Instruirea introductiv-generala se face:
 la angajarea lucratorilor definiti conform
art. 5 lit. a) din lege;
 lucratorilor detasati de la o intreprindere
si/sau unitate la alta;
 lucratorilor delegati de la o intreprindere
si/sau unitate la alta;
 lucratorului pus la dispozitie de catre un
agent de munca temporar.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a
informa despre activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective,
riscurile pentru securitate si sanatate in
munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii, in general.
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a)angajatorul care si-a asumat atributiile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
b)b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si
protectie;
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea introductiv-generala se face individual
sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de
specificul activitati si de riscurile pentru
securitate si sanatate in munca, precum si de
masurile si activitatile de prevenire si protectie
la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in
general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii
durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu
va fi mai mica de 1 oră.
Sunt exceptate de la prevederile de mai sus
persoanele prevăzute la art. 82, carora li se vor
prezenta succint activitatile, riscurile si masurile
de prevenire si protectie din intreprindere
si/sau unitate.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor
expune, in principal, urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si
nerespectarii legislatiei de securitate si
sanatate in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire
profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii
privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie
sa fie in conformitate cu tematica aprobata de
catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu
verificarea insusirii cunostintelor pe baza de
teste.
(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa
de instruire.
 Instruirea la locul de munca
Instruirea la locul de munca se face dupa
instruirea introductiv-generala si are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate si
sanatate in munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul
fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau
fiecarei functii exercitate.
Instruirea la locul de munca se face tuturor
lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de
munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Instruirea la locul de munca se face de catre
conducatorul direct al locului de munca, in grupe
de maximum 20 de persoane.
Fisa de instruire se pastreaza de catre
conducatorul locului de munca.
Durata instruirii la locul de munca depinde de
riscurile pentru securitate si sanatate in munca,
precum si de masurile si activitatile de prevenire
si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post
de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai
mica de 1 oră si se stabileste prin instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca
respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si
protectie;
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe
baza tematicilor intocmite de catre angajatorul
care si-a asumat atributiile din domeniul
securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si
protectie/serviciul extern de prevenire si
protectie si aprobate de catre angajator, care vor
fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informatii privind riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate
pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau
postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si
sanatate in munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include in
mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va
desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a
mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare
si de prim ajutor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru
de catre lucratorul instruit se face numai dupa
verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic
superior celui care a facut instruirea si se
consemneaza in fisa de instruire individuala.
 Instruirea periodica
 Instruirea periodica se face tuturor
lucratorilor si are drept scop
reimprospatarea si actualizarea
cunostintelor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
 Instruirea periodica se efectueaza de catre
conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi
stabilit prin instructiuni proprii, in functie de
conditiile locului de munca si/sau postului de
lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ
intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de
cel mult 12 luni.
Instruirea periodica se va completa in mod
obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza
tematicilor intocmite de catre angajatorul care
si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si
sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire si protectie/serviciul
extern de prevenire si protectie si aprobate de
catre angajator, care vor fi pastrate la
persoana care efectueaza instruirea.
 Instruirea periodica se face suplimentar celei
 programate in urmatoarele cazuri:
 a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile
lucratoare;
 b) cand au aparut modificari ale prevederilor de
securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de
lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita
evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in
unitate;
 c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
 d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca
sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau
procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a
unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi
mai mica de 1 oră si se stabile∫te in instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca
respectiv,impreuna cu:
a)angajatorul care si-a asumat atributiile din
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
b) lucratorul desemnat;
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si
prevenire;
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Instruirea periodica suplimentara se va efectua
pe baza tematicilor intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din
domeniul securitatii si sanatatii in
munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de
prevenire si protectie/serviciul extern de
prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care
efectueaza instruirea.
 Consecintele posibile ale necunoașterii și ale nerespectării legislatiei de
securitate și sănătate în muncă

In Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 sunt nominalizate

faptele savarsite care se considera contraventii si se stabileste cuantumul amenzilor
contraventionale care se aplica angajatorilor.

Tot in Legea nr. 319/ 2006 se nominalizeaza faptele savarsite care se considera
infractiuni si se stabileste pedeapsa cu inchisoarea sau amenda pentru persoana care avea
indatorirea de a lua masurile, respectiv persoana care nu a respectat obligatiile si/ sau masurile
stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin faptele savarsite s-a creat un
pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala/ s-a produs un accident de munca sau o imbolnavire profesionala, cu consecinte
deosebit de grave.

Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 stabileste sanctiunile administrative ce pot fi
aplicate lucratorilor pentru neindeplinirea atributiilor din fisa postului, pentru nerespectarea
masurilor si reglementarilor privind securitatea si sanatatea in munca. Sanctiunile
administrative care pot fi aplicate lucratorilor pentru faptele savarsite sunt precizate in
Regulamentul de ordine interioara al angajatorului si in contractul colectiv de munca valabil
la nivelul firmei.

NOMINALIZAREA FAPTELOR SAVARSITE DE CATRE

ANGAJATORI,

CU INCALCARE A PREVEDERILOR LEGALE.

SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE PREVAZUTE DE

LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA nr. 319/ 14.07.2006.

A. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41 ca

sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica angajatorilor, pentru
fapte de incalcare a dispozitiilor prevazute de prezenta lege.

1. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,

-neintocmirea unui plan de prevenire si protectie, bazat pe evaluarea riscurilor,

-neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca,

emise de catre ITM, inainte de inceperea activitatii,

-modificarea starii de fapt rezultate din producerea unui accident mortal sau colectiv,

-neasigurare echipamente individuale de protectie.

2. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei,

-nerealizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca.

3. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei,

-nerealizarea unei evaluari a riscurilor pentru sanatatea si securitatea in munca a lucratorilor,

precum si pastrarea si neprezentarea documentului respectiv, la cerere organelor abilitate de
control,

-neluarea unei decizii asupra masurilor de protectie care se impun a fi luate, precum si asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat,

-neadoptarea inca din faza de cercetare, proiectare si executie constructii, echipamente de

munca, elaborare de tehnologii, a solutiilor conforme cu prevederile in vigoare privind
securitatea si sanatatea in munca,

-nestabilirea pentru lucratori, prin fisa de post, a atributiilor si raspunderilor ce le revin,

conform functiei exercitate, in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

-neintocmirearea de instructiuni proprii, in functie de particularitatile activitatilor si a ale

locurilor de munca,

-neasigurare cunoastere de catre lucratori si lipsa controlului asupra cunoasterii si aplicarii de

catre lucratori a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit, precum si a
prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca,

-neinformarea oricarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care este expusa la
locul de munca,

-neautorizarea exercitarii unor meserii si profesii, prevazute in legislatia specifica,

-angajarea de persoane fara examen medical prealabil si dupa caz fara test psihologic, precum
si neasigurare efectuare de control medical periodic si dupa caz control psihologic specific,
pentru angajati,

-lipsa evidentei zonelor cu risc ridicat si specific,

-neasigurare functionare permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a

aparaturii de masura si control, a instalatiilor de ventilatie,

-neprezentarea documentelor solicitate de catre inspectorii de munca, respectiv refuzul de a da

relatiile solicitate de catre acestia, in timpul controlului sau al cercetarii unor evenimente,

-nedesemnarea, la solicitarea inspectorilor de munca, a unor lucratori care sa participe la

efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor,

-neasigurarea de conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si

adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, sub forma de informatii, instructiuni de
lucru, specifice locului de munca si postului sau,
-respectiv pentru lucratorii din cadrul altor firme din exterior, care desfasoara activitati in
cadrul firmei proprii,

-necercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca,

-neraportarea la ITM si la asigurator a accidentului de munca inregistrat.

4. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei,

-neevaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, la alegerea echipamentelor

de munca, a substantelor si preparatelor chimice periculoase utilizate, la amenajarea locurilor
de munca,

-neasigurarea unei imbunatatiri a nivelului de securitate si de protectie a sanatatii lucratorilor,

la toate nivelurile ierarhice, pe ansamblul activitatilor, in urma evaluarii riscurilor,

-incredintarea de sarcini lucratorilor fara a tine cont de capacitatile acestora in ceea ce priveste
securitatea si sanatatea in munca,

-introducerea de tehnologii noi, fara consultarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora,
in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca,

-permiterea accesului in zonele cu risc ridicat si specific, a lucratorilor care nu au primit si nu

si-au insusit instructiunile adecvate,

-lipsa cooperarii pentru implementarea prevederilor comune privind securitatea si sanatatea in

munca a lucratorilor, cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-lipsa coordonarii actiunilor cu firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de
munca, in vederea protectiei lucratorilor si prevenirea riscurilor profesionale, dupa natura
activitatilor desfasurate,

-neinformarea reciproca asupra riscurilor profesionale proprii, cu firmele din exterior care
desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-neinformarea lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora asupra riscurilor profesionale

proprii firmele din exterior, care desfasoara activitati la acelasi loc de munca,

-repartizarea unor obligatii financiare (partial sau total) lucratorilor, pentru realizarea
masurilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,

-nedesemnarea lucratorului/ lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire

a riscurilor profesionale sau dupa caz, recurgerea la servicii externe,

-neinformarea lucratorilor, cat mai curand posibil asupra existentei sau posibilitatii de a fi
expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, despre masurile
luate ori care trebuie luate pentru protectia lor,
-nefurnizarea de instructiuni de oprire a lucrului si/ sau parasire imediata a locului de munca,
cu dirijarea spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent,

-impunerea lucratorilor sa reia lucrul in situatia in care exista un pericol grav si iminent, cu
exceptia cazurilor exceptionale si pentru motive intemeiate (nereluarea lucrului ar putea duce
la producerea de noi evenimente, cu consecinte deosebit de grave, cu pierderi de vieti
omenesti si imense pagube materiale, caz in care trebuie sa se asigure obligatoriu conditii
pentru protejarea vietii lucratorilor expusi),

-neasigurarea ca, in lipsa sefului ierarhic, pentru protejarea propriei persoane si a altor
persoane, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu
cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui
pericol grav si iminent,

-neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea

lucratorilor,

-neacordarea de echipament individual de protectie nou, in caazul degradarii sau al pierderii

calitatilor de protectie,

-necomunicarea de indata a tuturor evenimentelor, la inspectoratele teritoriale de munca

precum si necomunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a evenimentelor
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea lor, la
asigurator.

5. Constituie contraventie si se sanctineaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei,

-lucratorii desemnati cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor

profesionale, nu au capacitatea necesara si nu dispun de mijloace adecvate,

-serviciile externe contactate nu au aptitudinile necesare si nu dispun de mijloace personale si

profesionale adecvate,

-lucratorii desemnati si serviciile externe nu sunt in numar suficient,

-nu s-au luat masuri pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor,

-nu s-au stabilit legaturile necesare (lipsa contracte incheiate) cu serviciile specializate pentru
acordare prim ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare, pompieri,

-nu au fost desemnati in numar suficient, lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de
stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor, nu au fost instruiti acestia in mod
corespunzator si nu au fost dotati cu echipamentul adecvat,

-lucratorii si/ sau reprezentantii acestora nu au fost informati asupra riscurilor pentru
securitate si sanatate in munca, asupra masurilor si activitatilor de prevenire si protectie de la
nivelul intreprinderii si al locului de munca/ postului de lucru, si/ sau fiecarei functii,
-nu au fost anuntati (de regula in scris) lucratorii desemnati sa aplice masurile de prim ajutor,
de stingere a incendiilor, de evacuare a lucratorilor,

-angajatorii firmelor externe care desfasoara activitati in intreprinderea/ unitatea sa, nu au

primit informatii adecvate privind riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor lor
respectiv despre masurile si activitatile de prevenire si protectie de la locurile de munca unde
se desfasoara activitati in comun,

-nu se acorda alimentatie de protectie in mod obligatoriu si gratuit, lucratorilor de la locurile

de munca incadrate in conditii de munca ce impun acest lucru, locuri stabilite prin contractul
colectiv de munca si/ sau contractul individual de munca,

-nu se acorda materiale igienico-sanitare, in mod obligatoriu si gratuit,

-nu au fost declarate bolile profesionale, de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate
publica teritoriale.

6. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei,

-lucratorii au fost prejudiciati ca urmare a parasirii locului de munca si/ sau zona periculoasa,
in cazul unui pericol grav si iminent,

-lucratorii au fost prejudiciati ca au actionat necorespunzator (cu exceptia cazurilor de actiune

imprudenta sau dand dovada de neglijenta grava) in caz de pericol grav si iminent, pentru
propria persoana sau alte persoane, atunci cand seful ierarhic nu a putut fi contactat,

-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evaluarea riscurilor si

la masurilor de protectie instituite in consecinta,

-lucratorii desemnati si reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la informatii din domeniul

securitatii si sanatatii in munca, precum si la informatii provenind de la institutiile de control
competente,

-nu s-a infiintat, nu s-a organizat si nu functioneaza la nivelul angajatorului, comitetul de

securitate si sanatate in munca,

-activitatea de instruire a lucratorilor si/ sau a reprezentantilor acestora se realizeaza pe

cheltuiala acestora (partial sau total), respectiv se efectueaza in afara programului de lucru.

7. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei,

-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la evidenta

accidentelor de munca, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor
periculoase,

-lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor nu au avut acces la rapoartele intocmite

catre autoritatile competente, privind accidentele de munca suferite de lucratori,
-nu s-au asigurat materialele necesare pentru informarea si instruirea lucratorilor (afise,
pliante, filme, diafilme, casete video, DVD –uri, etc.), cu privire la securitatea si sanatatea
lucratorilor,

-au fost prejudiciati lucratorii sau reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in

domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor pentru ca au participat la discutarea problemelor
referitoare la securitatea si sanatatea in munca, au facut propuneri legate de aplicarea
masurilor privind securitatea si sanatatea in munca, au avut comentarii si pareri in legatura cu
desemnarea lucratorilor cu activitatile de protectie si activitatile de prevenire a riscurilor
profesionale, si-au exprimat parerea asupra materialelor de informare primite/ analizate/
prelucrate, precum si a evidentelor si rapoartelor intocmite la nivelul firmei, si-au exprimat
parerea asupra contactarii de servicii externe, si-au exprimat parerea asupra organizarii si
planificarii instruirii lucratorilor,

-reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor nu au beneficiat de timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, nu au
beneficiat de mijloacele necesare exercitarii drepturilor si atributiilor care le revin,

-nu au fost amenajate locurile de munca astfel incat sa tina seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice (pentru femei gravide, lehuze, femei care alapteaza, persoane cu
dizabilitati, tineri),

-nu s-a declarat, cercetat si inregistrat intoxicatia acuta profesionala atat ca boala profesionala,
cat si ca accident de munca.

B. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art. 41 ca

sanctiunile contraventionale mentionate in continuare se aplica angajatorilor.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei,

nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, prevazute in acte
normative specifice, privind:

-fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor

chimice periculoase si a deseurilor rezultate,

-prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman,

-darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau totala a constructiilor,

echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice,

-intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita

masuri speciale de siguranta,

-folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise,

-prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea

instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii
statice si ale descarcarilor atmosferice,
-asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie,

-asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de

munca,

-transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor,

-delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase,

-semnalizarea de securitate si/ sau de sanatate la locul de munca,

-asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate,

a instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide
sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca,

-utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca,

-asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie,

-asigurarea iluminatului de siguranta,

-organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de

protectie,

-intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca

si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare,

-aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor

miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din
punct de vedere al emanatiilor de gaze,

-amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de

izolare.

CONSTATAREA CONTRAVENTIILOR SI APLICAREA AMENZILOR.

Inspectorii de munca si dupa caz inspectorii sanitari constata contraventiile si aplica amenzile
contraventionale. Acestia intocmesc proces verbal de contraventie.

Daca faptele constate se incadreaza conform prevederilor legii la infractiuni, inspectorii de

munca si inspectorii sanitari vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente,
conform legii.

Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore sau in termen de 48 de
ore de la data incheierii procesului verbal ori, dupa caz, de la comunicarea acestuia (sub
semnatura si datat), jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, sanctiunile fiind supuse
prevederilor OG nr. 2/ 2001, privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 180/ 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.

INSPECTIA MUNCII si inspectoratele teritoriale de munca controleaza modul de aplicare a

legislatiei nationale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, la toate persoanele fizice si
juridice, din toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

FAPTE CONSIDERATE INFRACTIUNI LA LEGEA SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA.

PEDEPSELE PREVAZUTE DE CATRE LEGE.

1. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 37 pedeapsa cu Inchisoarea pe diferite termene

(minim 6 luni, maxim 3 ani) sau cu amendA, pentru persoana care avea Indatorirea si nu a
luat vreuna din masurile legale de securitate si sanatate in munca, lucru care a dus la crearea
unui pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala. Sunt pedepse mai mari pentru producerea de consecinte deosebite si pedepse
mai mici pentru faptele savarsite din culpa.

2. Legea nr.319/ 2006 prevede la art. 38 pedeapsa cu inchisoarea pe diferite termene (minim 6
luni, maxim 3 ani) sau cu amenda, pentru persoana care nu a respectat obligatiile si masurile
stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta s-a creat un pericol
grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala. Este
pedepsita si fapta de a repune in functiune instalatii, masini, utilaje, anterior eliminarii tuturor
deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor. Sunt pedepse mai mari pentru producerea
de consecinte deosebite si pedepse mai mici pentru faptele savarsite din culpa.

SANCTIUNI DISCIPLINARE STABILITE PRIN LEGEA CODULUI MUNCII.

Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica sanctiuni

disciplinare lucratorilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara
(fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de
catre lucrator, prin care acesta acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul
individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale
angajatorului.

Angajatorul emite o decizie de sanctionare, care se comunica lucratorului sanctionat

disciplinar.

Decizia de sanctionare poate fi contestata de catre lucrator la instantele judecatoresti

competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

Legea codului muncii nr. 53/ 24.01.2003 prevede la art. 264 urmatoarele sanctiuni
disciplinare care pot fi aplicate lucratorilor:

-avertisment scris,
-suspendarea contractului individual de munca pe maxim 10 zile lucratoare,

-retrogradarea din functie pentru maxim 60 de zile,

-reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni, cu 5-10 %,

-reducerea salariului de baza si/ sau a indemnizatiei de conducere, pe o perioada de 1-3 luni,
cu 5-10 %,

-desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Protecția maternității
Angajatorii și salariatele care se află în una din situațiile prezentate mai jos au o serie de
drepturi și obligații care asigură crearea unor condiții adecvate de muncă și de protecție
socială.

Astfel există trei categorii de salariate care beneficiază de regimul de protecție al maternității
și care au următoarele obligații:

 salariata gravidă să anunțe în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de

graviditate și să anexeze în copie anexa pentru supravegherea medicală a gravidei,
document medical eliberat de medic care să îi ateste această stare, însoțit de o cerere
care conține informații referitoare la starea de maternitate și solicitarea de a i se aplica
măsurile de protecție prevăzute de ordonanță;
 salariata care a născut recent și a reluat activitatea după efectuarea concediului de
lăuzie, respectiv a concediului postnatal obligatoriu de 42 de zile, sau ,după caz, a 63
de zile ale concediului de lăuzie, să solicite angajatorului în scris măsurile de protecție
prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar
nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
 salariata care alăptează , la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie,
să anunțe angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei
de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens
care va cuprinde recomandări cu privire la capacitatea de muncă a acesteia.

Obligații ale angajatorului privind protecția maternității

Pentru toate activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenți,

procedee și condiții de muncă a căror listă este prevazută în Anexa nr.1 din OUG 96/2003.
Angajatorul este obligat să evalueze anual și să întocmească rapoarte de evaluare, cu
participarea medicului de medicina muncii, cu privire la natura, gradul și durata de expunere a
angajatelor în unitate pentru a depista orice risc pentru sănătatea și securitatea acestora și
orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării și pentru a stabili măsurile ce trebuie luate.

Conform art. 6 din OUG 96/2003, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii
raportului, angajatorul trebuie să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților
salariaților, precum și să informeze în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării referitoare
la riscurile la care pot fi supuse la locurile de muncă și asupra drepturilor care decurg din
prezenta ordonanță.

Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la
care sunt supuse la locul de muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta
ordonanță de urgență prin informarea privind protecția maternității la locul de muncă în
termen de cel puțin 15 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului de evaluare.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris de către o
salariată din cele menționate mai sus asupra stării sale fiziologice, acesta are obligația să
înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și Inspectoratul Teritorial de Muncă care
urmează să verifice condițiile de muncă ale salariatei.

Concediul de risc maternal se poate acorda în întregime sau fracționat pe o perioadă ce nu

poate depăși 120 de zile de către medicul de familie sau specialist. Salariata are dreptul la
îndemnizație de risc maternal suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat, al cărui
cuantum este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare
solicitării și se achită la lichidarea drepturilor salariale.

Angajatorul nu poate dispune încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

 salariatei gravide, lăuze sau care alăptează din motive care au legătură directă cu
starea sa;
 salariatei care se află în concediu de risc maternal;
 salariatei care se află în concediu de maternitate;
 salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de 2 ani sau în
cazul copilului cu handicap până la 3 ani.
 salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la
7 ani sau în cazul copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani.

Aceste interdicții nu au aplicabilitate în cazul concedierilor pe motive economice ce rezultă

din desființarea postului ocupat de salariată ca urmare a dificultăților economice, a
transformării tehnologice sau reorganizării angajatorului.

Drepturile salariatelor care beneficiază de protecția maternității

1. Dreptul la concediu de risc maternal

În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească
obligaţia de repartizare la un post de lucru fără riscuri, se aplică dreptul la concediu de risc
maternal pentru salariata gravidă, salariata care a născut recent sau salariata care alăptează.

Dreptul la concediul de risc maternal se acordă, potrivit propunerilor de modificare a actului

normativ de bază, astfel:

 înainte de data solicitării concediului de maternitate , pentru salariata gravidă;

 după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu , pentru salariata care a
născut recent sau salariata care alăptează, în cazul în care nu solicită concediul şi
indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani
sau, în cazul copilului cu dizabilităţi, până la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu
poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera
un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute
de O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

2. Reducerea duratei normale de muncă

În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata
normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o
pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale.

3. Concediul de lăuzie

Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a
efectua minimum 42 de zile de concediu de lăuzie, în condiţiile definiţiei propusă şi
menţionată mai sus în material şi în cadrul concediului pentru lăuzie stabilit prin O.U.G. nr.
158/2005.

4. Transferarea salariatei la un loc de muncă de zi

Actul normativ prevede că salariatele gravide, cele care au născut recent sau care alăptează nu
pot fi obligate să desfăşoare muncă de noapte. În cazul în care sănătatea lor este afectată de
munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o
transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.

Prin modificările propuse se prevede că solicitarea salariatei trebuie să fie însoțită de un

document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de
munca respectivă.

De asemenea, se propune modificarea în sensul că, în cazul în care, din motive justificate în
mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia
de risc maternal.

5. Încetarea raporturilor de muncă

În forma propusă, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau
de serviciu în cazul:

 salariatei gravide, celei care a născut recent sau care alăptează, din motive care au
legătură directă cu starea sa;
 salariatei care se află în concediu de risc maternal;
 salariatei care se află în concediu de maternitate;
 salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani
sau, în cazul copilului cu dizabilităţi, în vârstă de până la 3 ani;
 salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la
7 ani sau, în cazul copilului cu dizabilităţi cu afecţiuni intercurente, până la împlinirea
vârstei de 18 ani.
Aceste interdicţii, în ce îl priveşte pe angajator, NU se aplică în cazul concedierii pentru
motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a dizolvării sau falimentului
angajatorului, în condiţiile legii.

Accidente de Muncă
PREVEDERI GENERALE

Prin vatamarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesionala, care au loc
în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces (Art.
5, lit. g din Legea 319/2006)

Este, de asemenea, accident de munca:

 accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii

profesionale;
 accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor
sarcini;
 accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public
sau pentru salvarea de vieti omenesti;
 accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la
domiciliu si invers;
 accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in
alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca si nu se
datoreaza culpei exclusive a accidentatului.

Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor

accidentate in:

 accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;

 accident care produce invaliditate;
 accident mortal;
 accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza. ( art.31, din Legea 319/2006)

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de
invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de
catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de
angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala
competente. Datele necesare comunicarii sunt prevazute in articolul 109, din HG 1425/2006.

Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:

 de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara

de munca;
  de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs
invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca
ce au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice;
 de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca
colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.( art.
29 din Legea 319/2006 )

Persoana fizica, precum si persoana juridica care nu dispune de personal competent, sau nu
are personal suficient, trebuie sa asigure cercetarea apelind la servicii externe abilitate sa
presteze activitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
 MODUL IV (A)
ACȚIUNI ÎN CAZ DE URGENȚĂ
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea
lucrătorilor, pericol grav și iminent
 Servicii de prevenire și protecție

*Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile
de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau
unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
- Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, în principal, atributii privind securitatea si sanatatea
in munca si, cel mult, atributii complementare. cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor
si protectia mediului
 Servicii de prevenire și protecție

Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este

realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:

a) prin asumarea de catre angajator, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de
prevenire si protectie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire si protectie desfasurate in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt

prevazute în H 1425 Art.15 al.1-33.
 Pericol grav și iminent și zonele cu risc ridicat și specific
Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l) din lege, poate
fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului extern de
prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a incheiat contract, precum si de catre
inspectorii de munca.
- La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat
urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii
de pericol grav si iminent.

*In prealabil angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca

echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.
PRIMUL AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA
LUCRATORILOR, PERICOL GRAV SI IMINENT
*Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii
intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea
ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
-Angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de
prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
*Angajatorul mai are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie
luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa
paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in
afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
 În prealabil angajatorul trebuie
- sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
-sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
-sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de
evacuare si sa verifice modul in care si-au insusit cunostintele.
-sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile
specializate si sa ii instruiasca in acest sens;
-sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii
serviciilor specializate.
-sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
- sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si iminent, sa
asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
- sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Zone cu risc ridicat si specific
- Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific trebuie sa contina nominalizarea si localizarea acestor zone in
cadrul intreprinderii si/sau unitatii si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.
*Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care isi
desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor.
 MIJLOACE TEHNICE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR
A) STINGĂTOARE ŞI ALTE
APARATE DE STINS INCENDII;
B) INSTALAŢII DE PROTECŢIE
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR;
C) UTILAJE, UNELTE ŞI
ALTE MIJLOACE DE
INTERVENŢIE.

-Pentru o manevrare corespunzătoare a stingătoarelor de incendiu,

instruirea practică și exercițiile periodice au o importanță
deosebită, indiferent de tipul de stingător utilizat.
 Instrucţiuni de folosire a stingătorului portabil cu pulbere ABC
Destinatia
Acest tip de stingător se foloseşte la stingerea incendiilor datorate arderii solidelor,
lichidelor şi gazelor combustibile sau provocate de curentul electric !
(de regulă, se folosesc din considerente de securitate la tensiuni de până la 1000 V,
acţiontându-se de la o distanţă de minimum 1 m).
(Nu se foloseşte la stingerea incendiilor provocate de echipamente electrice cu relee sau
componente de automatizări sensibile la praf)

Modul de operare:
 se deplasează cu stingătorul până în imediata
apropiere a incendiului;
 se scoate siguranţa;
 se prinde furtunul;
 se apasă puternic pârghia de acţionare;
 se îndreaptă jetul de pulbere spre baza focului.
 Stingător portativ cu dioxid de carbon-CO2
Destinaţia
Stingătoarele cu dioxid de carbon sunt destinate a fi folosite la stingerea
începuturile de incendiu din clasele B şi C respectiv a materialelor combustibile
lichide şi gaze.
Totodată, ele pot fi utilizate prin acţiunea directă asupra instalaţiilor electrice sub
tensiune, indiferent de valoarea acestuia (de regulă, se folosesc din considerente de
securitate la tensiuni de până la 1000 V, acţiontându-se de
la o distanţă de minimum 1 m).

Funcţionarea
Pentru punerea în funcţiune a stingătorului se procedează astfel:
 se scoate siguranţa;
 se îndreaptă difuzorul (orificiul de evacuare) stingătorului spre
baza focului şi se acţionează asupra clapetei de eliberare a
dioxidului de carbon.
FALS INSTRUCTIUNI CORECT

Incendiul trebuie atacat

pe direcţia vântului

Incendiul se stinge începând din faţa

focarului

Dar: incendiile de materiale care se topesc

sau curg se sting atacând de sus şi spre
spatele focarului

Intervenţia se face utilizând în

acelaşi timp stingătoare suficiente şi nu
unul după altul

După stingerea incendiului

controlaţi ca acesta să nu se reaprindă
VICTIMA RESPIRĂ ŞI ARE PULS.
Fractura reprezintă o întrerupere a continuității osului, produsă printr-o lovitură directă
sau printr-un mecanism indirect. Acestea apar atunci când o zonă a unui os nu mai poate
susține forța la care este supusă și cedează.
Bandajare
Tehnica utilizata pentru a mentine la locul lui un pansament, pentru a
exercita o compresie sau pentru a imobiliza o parte a corpului sau a unui
membru.
Prezentare generală

▪ Introducere: Afecțiunile musculoscheletice (AMS)

și telemunca
▪ Evaluarea riscurilor
▪ Principalii factori de risc de AMS de origine
profesională în contextul telemuncii
▪ Abordări preventive/de protecție pentru
combaterea factorilor de risc ai AMS în contextul
telemuncii

www.healthy-workplaces.eu

2
Introducere – Telemunca de acasă

▪Telemunca este definită ca utilizarea tehnologiilor informației

și comunicațiilor (cum ar fi telefoane inteligente, tablete,
laptopuri și computere de birou) pentru munca desfășurată în
afara sediului angajatorului.
▪Acest fișier PPT se concentrează pe munca la domiciliu
(telemunca de acasă) și este destinat telelucrătorilor.
•Linkuri către resurse practice sunt incluse în „pagina Note”.
•Instrumente practice și îndrumări legate de telemuncă sunt disponibile și
aici.

www.healthy-workplaces.eu

3
Introducere – Telemunca de acasă și AMS

▪Telemunca a dobândit importanță în

ultimii ani.
▪Deși telemunca de acasă poate
avea avantaje, ar putea fi și nocivă
pentru sănătatea lucrătorilor și ar
putea contribui la dezvoltarea sau
exacerbarea afecțiunilor
musculoscheletice (AMS).

www.healthy-workplaces.eu

4
Evaluarea riscurilor

▪ Telemunca trebuie să fie inclusă în evaluarea obligatorie a

riscurilor efectuată de angajator.
▪ Se va clarifica (pe baza dispozițiilor legale/politicii întreprinderilor):
• Cine (când/cum) evaluează riscurile;
• Riscurile sunt evaluate de angajator, pe baza informațiilor
furnizate de lucrător;
• Evaluarea individuală a riscurilor pentru fiecare telelucrător
[autoevaluare bazată pe un instrument/ghid/o listă de verificare
furnizat(ă) de angajator];
• Angajatorul/specialistul în prevenție poate efectua vizite la
domiciliul lucrătorului, cu acordul acestuia din urmă. Fără acest
acord, evaluarea riscurilor trebuie efectuată pe baza informațiilor
obținute de la telelucrător.

www.healthy-workplaces.eu

5
Principalii factori de risc de AMS de origine profesională în
contextul telemuncii

1. Ergonomia postului de lucru și pozițiile corpului asociate

2. Factori legați de mediul de lucru
3. Comportamentul sedentar și activitatea/lipsa de activitate
fizică
4. Factori legați de organizarea muncii
5. Factori de risc psihosociali
6. Factori individuali

www.healthy-workplaces.eu

6
1. Ergonomia postului de lucru și pozițiile corpului

▪ Munca la computer implică mișcări repetitive, care sunt

efectuate în cea mai mare parte într-o poziție statică susținută,
în principal în poziția așezat.
▪ Acest lucru poate duce la afecțiuni musculoscheletice, în
special atunci când este însoțit de o ergonomie inadecvată și
de lipsa pauzelor.
▪ Mulți telelucrători folosesc acasă laptopuri și posturi de lucru
improvizate, care determină o poziție a corpului care nu este
neutră și, prin urmare, creșterea numărului de plângeri privind
afecțiunile musculoscheletice.
▪ Amplasarea inadecvată a monitorului, a tastaturii sau a mouse-
ului și lipsa suportului pentru antebrațe generează disconfort
și încărcarea musculară a extremității superioare a corpului și
a spatelui.

www.healthy-workplaces.eu

7
2. Mediul de lucru

▪ Există dovezi că factorii legați de mediul de lucru, cum ar fi

perturbarea cauzată de strălucirea excesivă sau reflexie, curent,
zgomot și calitatea slabă a aerului, sunt responsabili pentru AMS la
nivelul gâtului și al umerilor.
▪ Deși în aranjarea unui birou se ține cont în mod corespunzător de
factorii de mediu, aceștia s-ar putea să fie ignorați în telemunca de
acasă.

www.healthy-workplaces.eu

8
3. Comportamentul sedentar și activitatea fizică

▪ Telemunca de acasă implică perioade mai lungi petrecute în

poziția așezat, cu mai puține întreruperi ale muncii decât la
birou.
▪ Acest lucru, asociat cu posturi de lucru inadecvate din punct
de vedere ergonomic, poate duce la creșterea AMS.
▪ Lipsa mișcării în timpul petrecut în poziția așezat duce la
exercitarea unei presiuni mai mari asupra discurilor vertebrale
și reduce circulația sângelui și aportul de oxigen în mușchi.
▪ Riscurile pentru sănătate asociate cu comportamentul
sedentar nu pot fi compensate în totalitate prin exerciții fizice
în timpul liber.

www.healthy-workplaces.eu

9
4. Organizarea muncii

▪Un alt factor de risc al telemuncii de acasă este lipsa unei

distincții clare între muncă și casă.
▪Telelucrătorii lucrează adesea mai mult atunci când sunt
acasă pentru a se asigura că îndeplinesc sau depășesc
așteptările angajatorului.
▪Telelucrătorii au mai puține oportunități de a socializa cu
colegii.
▪Programul de muncă prelungit asociat perioadelor mai lungi
petrecute în poziția așezat poate duce la un risc crescut de
AMS.

www.healthy-workplaces.eu

10
5. Factori psihosociali 1 – factori negativi

▪ Volumul excesiv de muncă, izolarea socială sporită (pierderea

contactului cu colegii), lipsa interacțiunii și a sprijinului direct, față
în față și anxietatea pot afecta starea de bine a lucrătorilor, ceea
ce, în timp, poate crește riscul de AMS.
▪ Extinderea telemuncii este asociată negativ cu sprijinul social din
partea colegilor și a superiorilor ierarhici.
▪ Lipsa sprijinului social din partea colegilor și a superiorilor,
autonomia scăzută, cerințele ridicate ale locului de muncă și
satisfacția scăzută la locul de muncă par să fie legate de o
incidență sporită a AMS.
▪ Omniprezența muncii și sentimentul că trăiești la „birou” zi și
noapte poate provoca stres, contribuind la apariția AMS.

www.healthy-workplaces.eu

11
5. Factori psihosociali 2 – factori pozitivi

▪Aspectele psihosociale pozitive ale telemuncii de

acasă (de exemplu, o mai mare autonomie și o
mai mare satisfacție la locul de muncă) ar avea
un efect benefic asupra problemelor de sănătate,
cum ar fi AMS, și ar întârzia, eventual, apariția
simptomelor.

www.healthy-workplaces.eu

12
6. Factori individuali

▪Caracteristicile lucrătorilor pot fi, de asemenea, factori de risc

pentru AMS
(dacă riscurile nu sunt gestionate corespunzător):
•vârsta
•genul
•starea de sănătate (dacă au deja AMS sau au avut în trecut)
•necunoașterea tehnicilor de lucru și a procedurilor de siguranță
•…

www.healthy-workplaces.eu

13
Abordări de prevenție/de protecție pentru combaterea
factorilor de risc pentru AMS în contextul telemuncii de acasă

1. Planificarea și ergonomia locului de muncă

2. Mediul de lucru
3. Comportamentul sedentar
4. Organizarea muncii
5. Factori psihosociali

www.healthy-workplaces.eu

14
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă

▪Telelucrătorii nu au întotdeauna acasă aceleași resurse și

posibilități ca la birou.
▪Pentru a face biroul de acasă un loc de muncă confortabil și
sănătos, iată câteva sfaturi legate de:

•Scaunul de birou
•Birou
•Monitor
•Mouse și tastatură
•Suportul pentru documente

www.healthy-workplaces.eu

15
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă – Scaunul de birou

▪ De preferință, trebuie să puteți regla înălțimea scaunului, spătarul,

adâncimea, suporturile pentru brațe și înclinarea dinamică (pentru a crea
mișcare);
▪ Pentru o postură neutră în poziția așezat, asigurați-vă că scaunul este
reglat corect.
▪ Dacă scaunul nu este reglabil:
• adaptați înălțimea scaunului astfel încât șoldurile să fie puțin mai sus decât
genunchii, iar coapsele să fie ușor înclinate în jos. Dacă scaunul este prea jos,
folosiți o pernă (sau două). Aceasta ajută la menținerea unei poziții confortabile
a corpului (cu spatele aliniat natural);
• asigurați-vă că picioarele se sprijină bine pe podea. În caz contrar, luați un
obiect stabil și așezați-l sub picioare pentru a îmbunătăți contactul cu podeaua;
• utilizați un suport suplimentar (de exemplu, o pernă subțire) atunci când zona
lombară nu este bine susținută.

www.healthy-workplaces.eu

16
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă – Biroul

▪ Asigurați-vă că biroul este suficient de mare și că există suficient spațiu

pentru picioare. De preferință, o adâncime de cel puțin 80 cm și o grosime
mai mică de 5 cm.
▪ Dacă înălțimea biroului este reglabilă, adaptați înălțimea până la nivelul
cotului (rețineți că umerii trebuie să fie relaxați). Înainte de a face acest
lucru, asigurați-vă că aveți o poziție corectă a corpului în poziția așezat
(vezi secțiunea „Scaunul de birou”).
▪ Dacă înălțimea biroului nu este reglabilă:
• biroul este prea înalt: ridicați înălțimea șezutului scaunului (de exemplu,
utilizând perne în cazul unui scaun nereglabil) astfel încât coatele să fie la
aceeași înălțime cu biroul;
• biroul este prea jos: ridicați biroul (de exemplu, utilizând cărămizi) astfel încât
coatele să fie la aceeași înălțime cu biroul. Păstrați-l însă stabil și sigur.

www.healthy-workplaces.eu

17
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă – Monitorul

▪ Pentru a evita tensiunea musculară de la nivelul gâtului și al umerilor, este important să

poziționați monitorul la înălțimea corectă (și anume, la nivelul ochilor sau imediat sub
nivelul ochilor). Prin urmare, utilizați un suport pentru laptop sau, dacă nu aveți, o cutie
sau un teanc de cărți cu înălțimea potrivită.
▪ Utilizați, de preferință, un monitor extern (care este suficient de mare, cel puțin 19 inchi).
▪ Când utilizați două monitoare, așezați-le în formă de V direct în fața dumneavoastră
(utilizând ambele monitoare în mod egal) sau așezați monitorul principal direct în fața
dumneavoastră și monitorul secundar de o parte sau alta (utilizând un monitor mai mult
decât pe celălalt).
▪ Așezați monitorul (monitoarele) la înălțimea corectă și la o distanță de o lungime de braț
de ochi.
▪ Pentru a evita oboseala ochilor, utilizați regula 20-20-20 [la fiecare 20 de minute timp de
cel puțin 20 de secunde priviți la o distanță de cel puțin 20 de picioare (6 metri)].
▪ Creșteți lizibilitatea utilizând lățimea completă a monitorului, non-culorile (de exemplu,
font închis pe fundal luminos) și fonturi și spațiere a liniilor suficient de mari.

www.healthy-workplaces.eu

18
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă – Mouse-ul și
tastatura
▪ În timp ce lucrați pe laptop, se recomandă utilizarea unui mouse și a unei tastaturi
separate. Acest lucru vă permite să aveți o poziție mai confortabilă a corpului și
previne tensiunea musculară de la nivelul gâtului și al umerilor.
▪ De preferință, utilizați o tastatură plată (sau pliați picioarele tastaturii).
▪ Așezați tastatura direct în fața monitorului, la aproximativ 5-10 cm de marginea
biroului.
▪ Așezați mouse-ul cât mai aproape posibil de tastatură.
▪ Utilizați mouse-ul în mod corect. Asigurați-vă că brațul este bine sprijinit de birou
(sau de suportul pentru brațe) și că partea laterală a mâinii se sprijină pe birou.
▪ Evitați sprijinirea mâinii pe mouse când nu îl utilizați.
▪ Reduceți numărul de clicuri utilizând comenzile rapide de la tastatură, acolo unde
este posibil.
▪ Un mouse vertical sau cu rotiță ar putea fi adecvat pentru angajații care au deja
AMS.

www.healthy-workplaces.eu

19
1. Planificarea și ergonomia locului de muncă – Suportul pentru
documente

▪ Utilizați un suport pentru documente când tastați note sau text

de pe documente pe hârtie. Acest lucru contribuie la menținerea
unei poziții neutre a gâtului și a spatelui.
▪ Așezați suportul pentru documente în spatele tastaturii
(externe) și sub monitor, direct între monitor și tastatură.
▪ Aranjați-l ușor în unghi (aproximativ 45°), astfel încât
documentele să fie clar lizibile.
▪ În cazul tastării tactile, așezați suportul pentru documente la
aceeași înălțime și distanță ca monitorul (astfel încât ochii să nu
fie nevoiți să se concentreze de fiecare dată, iar gâtul să
rămână într-o poziție confortabilă).

www.healthy-workplaces.eu

20
2. Factori legați de mediul de lucru – Iluminatul

▪ Iluminatul adecvat (de preferință, minimum

500 de lucși) este, de asemenea, important
pentru biroul de acasă.
▪ Evitați contrastele extreme de lumină (de
exemplu, lucrul într-o cameră întunecoasă
în timp ce priviți fix în monitor, monitorul
înconjurat de pereți de culoare închisă) și
împiedicați lumina puternică a soarelui sau
lumina strălucitoare să se reflecte în
monitor.
▪ Prin urmare, stați în partea opusă a
ferestrei (nu cu fața sau cu spatele la
fereastră) și utilizați jaluzele, dacă este
necesar.

www.healthy-workplaces.eu

21
2. Mediul de lucru – Aerul și temperatura

▪ Deschideți ferestrele și ușile în mod

regulat, de exemplu înainte de a începe
ziua de telemuncă sau atunci când faceți o
pauză.
▪ Temperatura optimă pentru munca la
computer este între 22°C și 24,5°C, în
funcție de anotimp.
▪ Adaptați-vă îmbrăcămintea în funcție de
temperatura locului de muncă.
▪ Îmbrăcați-vă astfel încât să puneți adăuga
sau îndepărta un articol de îmbrăcăminte
dacă este prea cald sau prea frig. O
îmbrăcăminte lejeră vă permite și să faceți
exerciții de întindere.

www.healthy-workplaces.eu

22
2. Mediul de lucru – Zgomotul de fundal

▪ Este adecvat să lucrați într-o cameră

separată pentru a reduce la minimum
interferența cu muzica, televizorul,
colocatarii etc.
▪ Stabiliți un aranjament eficace cu
colocatarii, mai ales pentru momentele
când trebuie să efectuați sarcini care vă
solicită concentrarea.
▪ În plus, pentru a reduce zgomotul
deranjant de fundal, poate fi utilă purtarea
unor căști care să atenueze zgomotul.
▪ Este preferabil să amplasați imprimanta
într-o altă cameră.

www.healthy-workplaces.eu

23
3. Comportamentul sedentar

▪ Pentru sănătatea psihică și fizică, este necesară o

combinație de 3 elemente:
1. petreceți mai puține ore pe zi în poziția așezat;
2. schimbați-vă poziția cât mai des posibil;
3. abordați o bună postură în poziția așezat.

www.healthy-workplaces.eu

24
3. Comportamentul sedentar – Sfaturi pentru mișcare

▪Începeți ziua cu o scurtă plimbare sau cu un antrenament rapid (de exemplu,

exerciții de întindere, exerciții de rezistență etc.).
▪Alternați sarcinile și schimbați-vă poziția cel puțin o dată la o oră, ridicându-vă în
picioare, făcând o pauză (de cafea), mergând la toaletă etc.
▪Ridicați-vă regulat în picioare în timpul întâlnirilor online sau plimbați-vă în
timpul apelurilor telefonice.
▪Alternați munca în poziția așezat (maximum o oră) și cea în picioare (maximum
30 de minute). În mod ideal, folosiți un birou unde se poate lucra din poziția
așezat sau în picioare. Dacă nu este disponibil, așezați laptopul pe o platformă
pe masă sau pe un dulap.
▪Faceți o micropauză pentru a sta în picioare timp de 30 de secunde și faceți
exerciții de întindere la fiecare 20-30 de minute.
▪Schimbați-vă postura când sunteți în poziția așezat, de exemplu mutați-vă
greutatea de pe o parte a corpului pe alta sau aplecați-vă pe spate (poziție așezat
dinamică).
▪Pauza de prânz este momentul ideal pentru o plimbare, 15 minute de exerciții,
lucrul în grădină sau alte activități în aer liber.

www.healthy-workplaces.eu

25
3. Comportamentul sedentar – Sfaturi pentru mișcare 2

▪ Faceți în mod regulat câteva exerciții rapide pentru a

îmbunătăți circulația sângelui și a elibera tensiunea
musculară:
• Rotiți capul spre stânga și spre dreapta.
• Înclinați capul în față și rotiți-l ușor dintr-o parte în alta.
• Lăsați brațele și umerii să atârne lejer.
• Apoi, aplecați umerii spre picioare.
• Rotiți umerii în față și apoi în spate.
• Extindeți brațele în față la înălțimea umerilor. Apropiați mâinile
(cu palmele îndreptate spre exterior) și întindeți brațele.
• Extindeți brațele în lateral și în spate.
• Sprijiniți-vă călcâiele pe podea și ridicați degetele de la picioare.
• Sprijiniți-vă vârfurile degetelor pe podea și ridicați călcâiele.

www.healthy-workplaces.eu

26
4. Organizarea muncii

▪ Mai jos sunt câteva sfaturi practice pentru a îmbunătăți echilibrul

dintre viața profesională și cea privată și organizarea muncii în timp
ce lucrați de acasă:
• Amenajați acasă un birou separat unde să puteți lucra fără a fi deranjați.
Acest lucru ajută la menținerea unei separări clare între muncă și casă.
• Programați ziua de muncă (inclusiv pauza de prânz și alte pauze scurte).
• Respectați programul „normal” de lucru de birou.
• Asigurați-vă că aveți o bună rutină: treziți-vă și începeți activitatea la
aceeași oră ca în cazul unei zilei „normale” de muncă.
• Faceți planuri după programul de lucru. Dacă trebuie să fiți prezenți
undeva la sfârșitul zilei de muncă, este de preferat să vă deconectați și
să nu mai lucrați.
• Asigurați-vă că sarcinile de muncă sunt variate pentru a evita monotonia.

www.healthy-workplaces.eu

27
5. Factori psihosociali

▪Sprijinul în materie de muncă (și anume, sprijinul social,

autonomia, luarea deciziilor) reprezintă un element
important pentru sănătatea psihosocială și fizică a
angajaților.
▪Satisfacția la locul de muncă crește atunci când angajații se
simt suficient de îndrumați și sprijiniți pe parcursul
(tele)muncii.
▪Iată câteva sfaturi practice pentru a reduce factorii de risc
psihosociali de AMS în contextul telemuncii:
•Izolarea socială/sprijinul social
•Volumul de lucru

www.healthy-workplaces.eu

28
5. Factori psihosociali – Izolarea socială/sprijinul social

▪ Păstrați legătura cu colegii și superiorii, planificând apeluri

telefonice sau întâlniri virtuale regulate.
▪ Întâlnirile în echipă sunt cel mai bine alternate cu discuțiile
unu-la-unu cu colegii și superiorii.
▪ Faceți-vă timp pentru discuții informale și pentru a auzi voci
prietenoase. Rezervați prima parte a întâlnirii pentru o
prezentare, pentru a discuta despre ce face fiecare și vorbiți
despre alte lucruri decât cele legate de muncă.
▪ Faceți pauze virtuale de cafea cu colegii.
▪ Puneți la dispoziția angajaților mentori în materie de telemuncă
care să le permită să își exprime preocupările, iar dificultățile
potențiale să fie detectate mai rapid.

www.healthy-workplaces.eu

29
5. Factori psihosociali – Volumul de muncă

▪ Nu ignorați ritmul alert de lucru. În cazul unui volum de lucru

(constant) ridicat, solicitați o întâlnire pentru a discuta cu
superiorul dumneavoastră.
▪ Faceți suficiente pauze în timpul zilei, pentru a întrerupe perioadele
de muncă intensă, și nu săriți peste pauza de prânz.
▪ Deconectați-vă de la computer!
▪ Uitați uneori să faceți pauză? Luați în considerare lucrul în
secvențe de câte 25 de minute, cu o pauză de 5 minute între ele.
▪ Concentrați-vă pe o singură sarcină și evitați distragerile, lucrând
într-o cameră liniștită, puneți-vă căștile și închideți e-mailul.

www.healthy-workplaces.eu

30