UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI

ȘTIINȚELE COMUNICĂRII DOMENIUL DE STUDII: ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

ORAȘUL ORADEA CA BRAND

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT

Lector. Univ. Dr. Irina Pop Teodora Elena Crețu

ORADEA
2020
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………...2
Capitolul I. Conceptul de brand…………………………………………………………………….4
1.1 Brand – scurt istoric…………..…………………………………………………………….4
1.2 Definirea brandului și caracteristice fundamentale ale acestuia …………………………...7
1.3 Formarea echității, identității și a imaginii brandului………………………..…………….9
1.4 Relațiile publice – definire și rolul lor în procesul de branding……………….……….....11
Capitolul II. Brandul locurilor………………………………..…………………………….………..14
2.1 Conceptul de brand al locurilor………………………………...…………………………14
2.2 Delimitări conceptuale – de la place marketing la place branding……………….………15
Capitolul III. Brandul unui oraș………….……………………………………………..…………...18
3.1 Brandul orașului – Prezentare general………………………...…………………………..18
3.2 Elementele necesare construirii unui brand de oraș………………………………..….….20
3.3 Pașii de realizare a unui brand de oraș………………………………………..……….….22
Capitolul IV. Orașul Oradea ca brand………………………………………………….……..…….25
4.1 Orașul Oradea – Caracterizare generală…………………....……………………….…….25
4.2 Orașul Oradea – scurt istoric……...…………………………………………….………...26
4.3 Orașul Oradea ……………………….…………………………..……………….……….27
4.4 Studiu de caz – Orașul Oradea ca brand…………………….…………….……..…….…28
Concluzie…………...………..………………………………………………………………………..73
Bibliografie…………………………………………………………………………………….……...75
Anexă………..………….……...……………………………………………………………………...80

1
 Introducere

Lucrarea de față propune o temă ce începe să devină din ce în ce mai cercetată în sfera
comunicării din cadrul României, fiind vorba despre conceptul de branding al locurilor. Aceasta
are ca studiu de caz un chestionar prin care dorește să dovedească faptul că orașul Oradea, datorită
reputației sale, datorită imaginii sale și datorită proceselor de dezvoltare prin care a trecut, a ajuns
să reprezinte cu adevărat un brand. Atunci când vorbim de un proiect de brand, conform
teoreticianului Simon Anholt, sunt esențiali următorii pași: construirea, comunicarea și, nu în cele
din urmă, formarea unei strategii de management a imaginii unui loc, pentru a se ajunge la produsul
finit dorit. Așadar, lucrarea în cauză își are ca scop principal scoaterea în evidență a pașilor
menționați anterior, ce trebuie a fi urmați în construirea unui brand al locului.
Astfel, am decis să folosim orașul Oradea din județul Bihor ca model de analiză. Lucrarea
a fost structurată în patru capitole. Primele trei capitole aprofundează partea teoretică, folosindu-
se de modelul pâlniei, pornind dinspre general spre particular. Ultimul capitol dorește să facă
cunoscut studiul de caz, adică, proiectul implementat.
În primul capitol este definit conceptul de brand, evoluția sa încă din cele mai vechi timpuri
și până în ziua de astăzi, felul în care termenul în cauză s-a dezvoltat. Sunt definite caracteristicile
funcționale ale acestuia, modul în care se creează echitatea, identitatea și imaginea unui brand cât
și ceea ce înseamnă relațiile publice și importanța acestora în cadrul formării unui brand.
Al doilea capitol descrie conceptul de place branding. De-asemenea, sunt prezentate și
delimitările conceptuale ale acestuia și felul în care s-a ajuns de la marketingul locurilor la
brandingul locurilor.
Capitolul al treilea se axează mai mult pe brandul unui oraș. Conceptul este prezentat și
definit în general, sunt prezentate elementele necesare pentru construirea unui brand de oraș și
pașii necesari ce trebuie urmați pentru a realiza cu success un asemenea proiect.
Ultimul capitol al lucrării începe prin prezentarea generală a orașului Oradea. De-
asemenea, detaliază pe scurt istoria orașului și ne face o prezentare a acestuia în zilele noastre. Tot
în ultimul capitol se află și studiul de caz, un chestionar destinat locuitorilor din orașul Oradea. În
cadrul capitolului final, am pornit de la premiza că Oradea este un oraș ce încă face demersuri
pentru consolidarea sa ca un brand al locului.

2
 Astfel, ne dorim să vedem dacă există congruență între imaginea proiectată și imaginea
percepută de către locuitorii orașului care să devină și ei vectori de imagine. Am aplicat un
chestionar ce are ca scop dovedirea acestui lucru. De-a lungul capitolului au fost implementate
grafice și statistici ce au ca scop primar portretizarea vizuală a părerii orădenilor.

3
 CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE BRAND

1.1. Ce este un brand?

Termenul de „brand” a devenit un cuvânt uzual, prezent din ce în ce mai mult atât în
vocabularul de zi cu zi cât și în literatura de specialitate. Trăim într-o epocă de aur a brandingului
și totuși, apariția sa datează încă din cele mai vechi timpuri. Semnificațiile acestuia au variat de-a
lungul anilor și a evoluat ca și concept devenind în prezent o parte absolut necesară în dezvoltarea
și individualizarea oricărui element. Conform însemnărilor istorice, branding-ul începe încă din
anii 1500 proveniența sa derivând din cuvântul „brandr”, cuvânt ce-și are originea în limbile
nordice vechi, inițial traducându-se prin verbul „a arde”. Acest termen face referire la practica
abordată de către primele civilizații omenești, aceștia gravându-și semnul propriu pe produse, vite,
vase, cărămizi și alte bunuri însușite. Așadar, brandingul a însemnat a-ți pune amprenta asupra
bunului propriu, asupra produsului deținut. Era esențial a se împlini trei caracteristici de bază,
caracteristici ce sunt prezente până și în ziua de azi când discutăm de crearea unui brand și anume:
să fie simple, diferite și ușor de identificat.
Între anii 1750 și 1870, când vorbim de perioada Revoluției Industriale, au apărut noi procese
de fabricație. Atât Europa cât și Statele Unite s-au transformat în mari fabricanți ai produselor în
masă. Acest lucru a fost posibil datorită apariției unor noi tehnologii în fabrici motiv pentru care
eficacitatea mâinii de lucru a crescut. Astfel, a luat naștere diversificarea produselor pe piață și
posibilitatea consumatorului de a alege și de a-și forma preferințe. Totuși, odată cu apariția mai
multor produse, au apărut și diferiți competitori, de aici rezultând nevoia de unicitate și de
individualizare a produselor. Apare marca comercială, aceasta fiind caracterizată astfel: „marca
comercială este formată din cuvinte, fraze, simboluri, diferite design-uri, forme și culori, acestea
fiind stabilite și înregistrate legal astfel ca prin folosirea lor să reprezinte o companie sau un
produs”1. Așadar, prin folosirea mărcii comerciale, companiile puteau din punct de vedere oficial
să-și însușească produsele și să lupte atât împotriva produselor contrafăcute (produsele fake după
cum le cunoaștem în zilele noastre) cât și împotriva concurenților de pe piață. Astfel, termenul de
brand ajunge să reprezinte garanția calității și o promisiune față de aceasta.

1
Sursă online: https://99designs.com/blog/design-history-movements/history-of-branding/ 21.05.2020, ora: 19:57;

4
 Începând cu finalul anului 1870 și până în anul 1920, putem vorbi despre această perioadă ca
fiind perioada invențiilor. O dată cu trecerea spre secolul XX și o dată cu apariția și dezvoltarea
tehnologiei, viața individului de zi cu zi a suferit numeroase transformări, oferind-ui acestuia și
indicii despre ce rezervă viitorul. Secolul a început cu nașterea câtorva dintre cele mai faimoase și
renumite brand-uri și anume: 1886 – Coca Cola; 1873 – Colgate; 1903 – Ford Motor Company;
1909 – Chanel; 1932 – LEGO2. Toate brandurile pe care le-am menționat anterior au reprezentat
pioneri a acestui nou concept, cât și creatori de trenduri și alte branduri ce aveau să apară în viitorul
apropiat. Tot în această perioadă, ziarele și revistele au devenit mijloace de promovare.
Între anii 1920 și 1950 vorbim deja de o producție a bunurilor mult mai eficientă iar următorul
pas pe care companiile urmau să îl facă era să vorbească despre produsele oferite într-un mediu
unde potențialii consumatori și viitori clienți ar asculta. Astfel, în secolul XX, majoritatea stațiilor
de radio difuzau materiale de promovare. În acest context, brandingul s-a diferențiat prin spoturi
publicitare, sloganuri și mesaje ce vizau o anumită categorie de public. Așadar, identitatea
brandului a ajuns la un alt nivel, devenind perceptibil, memorabil și mai ales credibil. Bineînțeles,
după apogeul radioului, a urmat televiziunea. Companiile au început să profite de avantajul
apariției televizorului și a creșterii acestuia astfel începând să sponsorizeze showuri și să creeze
reclame. Folosindu-se de elemente vizuale, cuvinte, diferite efecte sonore și muzică, brandurile au
reușit să se apropie de consumatori.
Începutul erei moderne a brandingului este marcată de perioada cuprinsă între anii 1950 și
1960. Trecerea celui de-al doilea Război Mondial aduce de la sine o altă transformare atât în
fabricarea produselor cât și în cultura și percepția pe care consumatorul și-o poate forma. A apărut
managementul brandurilor, concept ce a evoluat treptat în marketingul cunoscut în zilele noastre,
companiile simțind nevoia de a crea identități unice deoarece tot mai mulți competitori au apărut
pe piață. O schimbare o putem observa în modalitățile noi de promovare pe care doreau să o
abordeze. Brandurile începeau să se miște încet înspre modalități de promovare mult mai
emoționale, în urma studiilor efectuate asupra pieței. Astfel, în urma analizelor menționate
anterior, companiile au început să creeze produse bazate pe nevoile și dorințele clienților. Folosind
imaginile corecte și mesajele potrivite, specialiștii au reușit să creeze o conexiune emoțională între
produs și consumator. În această situație, observăm că se introduce ideea de fidelizare iar
brandingul ajunge să fie în loc de informațional, mult mai intim.

2
Sursă online: https://99designs.com/blog/design-history-movements/history-of-branding/ 21.05.2020, ora: 19:59;

5
 După anul 1960 și până în anul 1990, brandingurile au avut parte de o creștere continuă. Astfel,
au ajuns până în punctul în care aveau nevoie de o reîmprospătare sau câteodată chiar să abordeze
o nouă identitate. Schimbarea logoului, schimbarea uniformei angajaților, schimbarea sloganului,
schimbarea culorilor specifice reprezintă toate modalități de rebranding. Aceste modalități sunt
abordate de către companii pentru a-și menține unicitatea și interesul pe piață astfel poziționându-
se înaintea competitorilor. De-asemenea, tot în această perioadă s-a simțit nevoia de mai multe
produse de calitate și de branduri mai puternice. Companiile au fost nevoie să iasă din zona de
confort și să abordeze diferiți stimuli pentru a asigura ascensiunea brandului pe care îl dețineau.
Începând din anul 1990 și până în ziua de astăzi, brandingul, marketingul și reclamele au ajuns
să recurgă la practici și tehnici extrem de diferite. Reclamele TV au ajuns să aibe o amploare mai
desoebită față de reclamele printate iar folosirea rețelelor sociale le îngenunchează pe toate cele
menționate anterior. Specialiștii sunt mult mai pregătiți, au mai multă putere, mai multă influență,
sunt mult mai atenți la detalii și sunt mult mai strategici. Totuși, bucurându-se de tehnologie,
brandurile se confruntă cu o competiție mult mai vastă și mai diferită, competiție ce acum mulți
ani nu era în peisaj. În contemporaneitate, ce contează cel mai mult sunt recenziile clienților.
Aceste recenzii au o putere de neimaginat și influențează, inevitabil, percepția consumatorului
asupra brandului. Clienții iau decizii bazându-se pe evaluarea, nota, steluțele sau comentariile
aduse asupra produsului. Constatăm deci, că reputația înseamnă în ziua de astăzi mai mult decât
orice altceva. De aici putem deduce că un scop princpial al brandului este de a ghida consumatorul
în a achiziționa produsul sau serviciul necesar nevoilor sale. În zilele noastre, putem observa cum
un brand ajunge până în punctul în acoperă mai multe arii. A ajuns să reprezinte mai mult decât
un simbol, un nume sau un design. Produsele tangibile sunt depășite. În zilele noastre, un brand
poate reprezenta până și locuri, sentimete, stiluri de viață sau diferite valori.

1.2. Definirea brandului și caracteristicile funcționale ale acestuia

În timp ce tehnologia și inovația reprezintă elementele ce vor ghida viitorul brandingului, multe
principii istorice ale acestuia elaborate în subcapitolul anterior vor rămâne aceleași. Așadar, putem
observa importanța apariției și dezvoltării brandului ca arie de cercetare acesta fiind folosit ca o
unealtă a dezvoltării oricărei companii, organizații, produs și, în zilele noastre, putem discuta și de
indivizi sau locuri.

6
 Una dintre caracteristicile de bază ale brandului o constituie faptul că a devenit extrem de
interconectat atât față de compania, organizația, persoana, locul sau produsul pe care îl reprezintă
cât și de publicul căruia i se adresează. Astfel, se constată următorul lucru: dacă un brand suferă
prejudicii, la fel suferă și compania sau individul pe care îl reprezintă. Dar, dacă brandul este
puternic și stabil atunci acesta îi oferă un impuls companiei, persoanei, serviciului sau locului pe
care îl reprezintă. Brand-ul a ajuns să fie ceva mai mult decât un nume și mai mult decât un logo.
Un brand a ajuns să reprezinte întreaga personalitate a companiei, a organizației, a individului în
cauză, a produsului sau chiar a locului; a ajuns să reprezinte interfața dintre el și audiența fidelă
acestuia.
Astfel, pentru a concretiza înțelesul termenului de brand, este important a-l defini iar conform
Asociației Americane de Marketing, avem următoarea explicație: un brand este „un nume, un
termen, un design, un simbol sau orice altă caracteristică ce se identifică cu bunurile materiale
sau serviciile prestate ale unui comerciant, ce se diferențiază față de ceilalți comercianți.
Termenul legal pentru un brand se numește marcă. Un brand poate să personalizeze un obiect,
mai multe obiecte sau toate obiectele unui comerciant. Dacă este folosit pentru întreaga firmă,
denumirea corectă este de: nume comercial”3. Această definiție punctează sensul de bază a
conceptului, fiind asociat în principiu cu produsele comericale.
O altă definiție este: „brandurile reprezintă mesaje stenografice ce au ca scop crearea unei
legături emoționale între companie, produs și consumator. Ele sunt compuse atât din elemente
intangibile – ce sunt corelaționate cu promisiunile sale specifice cât și cu personalitatea și
poziționarea – cât și din elemente tangibile – ce au o reprezentare identificabilă: logo, grafică,
culoare sau chiar sunete. Un brand creează valoarea percepută pentru consumatori, prin prisma
personalității folosid modalități ce au ca scop diferențierea față de ceilalți competitori de pe piață.
Povestea sa trebuie să se interconecteze cu percepția publicului și să ofere constant
consumatorilor siguranța faptului că ei știu pentru ce plătesc. Într-o lume unde fiecare individ
face parte din categoria omului masă, adevărul este următorul: consumatorii sunt cei care dețin
brandul”4.
Așadar, din cele elaborate anterior putem deduce că un brand are câteva funcții primare, una
dintre cele mai relevante fiind funcția de diferențiere sau funcția de identificare. Și totuși un brand

3
Sursă online: https://heidicohen.com/30-branding-definitions/ în 16.05.2020, ora: 12:53;
4
Sursă online: https://heidicohen.com/30-branding-definitions/ în 16.05.2020;

7
poate dispune de mai multe caracteristici sau funcții. Mai ales dacă este relaționat cu organizația,
compania, firma pe care o reprezintă cât și cu grupurile țintă respectiv clienții, consumatorii.
Față de consumatori, un brand, are funcția5 de a identifica sursa produslui. Încă din cele mai
vechi timpuri și până în ziua de astăzi, acesta continuă să aibe funcția de identificare a
producătorului astfel, permițându-le consumatorilor să relaționeze responsabilitățile sau funcțiile
unui produs cu producătorul sau distribuitorul în cauză. Această practică datează încă din
antichitate aici amintind felul în care bunurile ceramice a Chinei, a Indiei, a Greciei și a Imperiului
Roman erau gravate astfel, identificându-se pe produs ce fel de ceramică era sau informații
suplimentare legate de sursa materialelor de fabricație sau cine le-a produs. Revenind în
contemporaneitate, altă atribuție demnă de menționat este felul în care un brand ușurează procesul
de căutare a consumatorului pentru produsul cel mai bun de pe piață, la prețul cel mai accesibil.
Astfel, consumatorii pun în balanță ceea ce știu despre produsul respectiv - caracteristici, calitate
și așa mai departe – făcându-și asumări și formându-și așteptări despre ceea ce încă nu cunosc
despre brand. Prin crearea de promisiuni și legături cu producătorii brandului, consumatorii își
oferă în schimb încrederea și loialitatea astfel având numeroase beneficii și avantaje în urma
achiziționării brandului. O altă funcție demnă de menționat este faptul că reprezintă un simbol.
Prin această funcție, consumatorul își reflectă dorința sau nevoia cu privire la propria imagine.
Este cunoscut faptul că anumite branduri sunt folosite de anumite categorii sociale și prin acest
lucru ies în evidență diferite valori, convingeri, credințe și trăsături pe care un individ dorește să
și le însușească sau le deține deja și dorește să le facă cunoscute. De asemena, un brand oferă și
semnale legate de calitatea sa, acest lucru fiind posibil prin toate modalitățile de branding aplicate
asupra sa.
Față de organizații, un brand o dată format are și câteva funcții importante. În principiu, funcția
de bază a unui brand într-o firmă, precum am menționat și anterior o reprezintă diferențierea sau
identificarea. Și totuși, s-a dovedit că un brand, într-o organizație ajută și la organizarea sa, ca de
exemplu în cadrul unui inventar. De-asemenea, Keller, consideră că din punct de vedere legal, un
brand protejează diferite trăsături unice. Poate să ofere, de exemplu, drepturi de autor, celui ce
deține brandul în cauză. 6

5
Sursă online: https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:229873/fulltext01.pdf în 16.05.2020;
6
Sursă online: https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:229873/fulltext01.pdf în 16.05.2020;

8
 Așadar, un brand puternic are șanse de a îmbunătăți și a întări comportamentul consumatorului
față de produs cât și față de organizație. O atitudine puternică este de obicei construită bazându-se
pe experiența consumatorului cu produsul în cauză. Astfel, s-a ajuns la inventarea conceptului de
echitate a brandului.

1.3.Formarea echității, identității și a imaginii brandului

O dată construit și format brandul, următorul lucru esențial în identitatea sa devine echitatea
acestuia. Echitatea brandului devine o componentă esențială și foarte strategică atunci când vorbim
de formarea veridicității sale. Nevoia de a se crea o relație între clienți și branduri a dus la nașterea
conceptului de echitate. Prin acest concept se înțelege cu adevărat valoarea acestuia. Atunci când
consumatorii gândesc într-un mod pozitiv cu privire la brandul în cauză, acesta dă dovadă de
echitate. Este important ca acesta să își păstreze o imagine pozitivă deoarece astfel, compania sau
organizația ce produce brandul respectiv, beneficiază de anumite avantaje. Modalitatea de
dezvoltare a echității brandului este un rezultat a experienței consumatorilor pe care o au în raport
cu un brand. Se ia în calcul primul pas și anume conștientizarea brandului – unde produsul este
introdus audienței folosindu-se modalități de advertising sau, în cel mai bun caz, strategii de relații
publice folosindu-se de fiecare rol pe care relațiile publice îl au - astfel el făcându-se remarcat față
de competitorii săi, deja prezenți pe piață. Următorul pas constă în recunoașterea brandului, pas
unde clienții se familiarizează treptat cu brandul și încep să îl recunoască în locațiile de distribuție
în ciuda mulțimilor de produse deja prezente. Perioada de încercare a produsului reprezintă e
etapă crucială. De aici constatăm faptul că deja recunoscut, clientul dorește să-și formeze o
impresie, o percepție asupra produslui iar una dintre cele mai bune modalități constă în încercarea
acestuia, apelându-se la perceptibilitatea prin atingere. Urmează rezultatul procesului menționat
anterior și anume procesul de încercare a produslui, astfel formându-se preferința fiecăruia în parte
– dacă un client este mulțumit de produs și dacă are o experiență plăcută cu acesta și o percepție
pozitivă față de el, brandul respectiv devine alegerea favorită a consumatorului. Ultimul pas constă
în fidelizarea clientului și formarea loialității. Datorită experienței plăcute pe care a dobândit-o în
timpul încercării produsului în cauză, clientul ajunge să îl recomande și altora rezultând astfel că:
din categoria specifică produsului, va deveni cel mai cunoscut și cel mai popular.

9
 În urma formării echității sale, brandul urmează să treacă la nivelul următor și să își creeze și
să își consolideze identitatea proprie. Dar înainte, să definim termenul de „identitate”. Aceasta
reprezintă un concept ce ansamblează mai multe date folosite în identificarea unei persoane.
Identitatea este modalitatea prin care ne diferențiem unii de alții acest lucru fiind posibil datorită
unicității atribuite. Ei bine, la fel cum identitatea unui om acționează asupra acestuia oferindu-i
caracteristici personale, așa acționează și conceptul de identitate asupra unui brand. Atunci când
vorbim de identitatea brandului, ne referim la asocierile pe care o companie sau o organizație
încearcă să le creeze, să le introducă și să le fixeze în mintea consumatorului. Prin identitatea unui
brand înțelegem o colecție de elemente pe care o companie le creează pentru a portretiza imaginea
corectă față de consumator.7 În alte cuvinte, brandul încearcă să-și atingă scopul fixat la începutul
nașterii și apariției sale pe piață și dorește să se asigure ca va deveni ceea ce a spus că va deveni.
Identitatea brandului este cea care, într-un final, asigură succesul sau eșecul acestuia pe piață. De-
asemenea, identitatea sa este definită și de cel ce deține brandul în cauză. De reținut este faptul că
identitatea sa nu reprezintă același lucru cu imaginea sa. Identitatea este creată de cel care deține
brandul în timp ce imaginea acestuia reflectă felul în care consumatorii îl percep. Identitatea
brandului, folosindu-se de elemente tangibile de obicei, este fenomenul ce ajută la recunoașterea
imediată a produsului în fața consumatorului.
Astfel, se formează loialitatea față de brand și modul în care consumatorii îl vor percepe. Pentru
a se forma această identitate8 este important ca brandul să aibe o perspectiva clară asupra sa. Să
știe cine este și ce misiune are, să aibe o consistență asupra sa, să știe ce valori are setate, ce
personalitate are, ce design dorește să abordeze, poziționarea sa pe piață și vocea cu care comunică.
Aceste elemente enumerate anterior reprezintă părțile cruciale ce definesc brandul și ajută la
formarea unei identități. În urma formării identității, urmează următorul pas și anume crearea
imaginii acestuia.
Atunci când vorbim de imaginea unui brand, vorbim de modul în care consumatorul se
gândește la brandul respectiv. Adică, vorbim de percepția brandului în mintea consumatorului.
Acest concept se dezvoltă în timp. O definiție mai concretă a imaginii brandului o dă Philip Kotler:
„o imagine reprezintă un set de credințe, idei și impresii pe care o persoană le are cu privire la

7
Sursă online: https://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/105658/Jokinen_Tomi.pdf?sequence=1 în
16.05.2020;
8
Sursă online: https://99designs.com/blog/tips/brand-identity/ în 16.05.2020;

10
un obiect”9. De obicei, această percepție se formează în urma interacțiilor și a experiențelor pe
care consumatorul le are atunci când folosește brandul în cauză. A forma o imagine puternică
pentru brand aduce cu sine câteva beneficii. În urma atragerii consumatorilor, pentru organizație
crește profitul. Datorită formării unei imagini de încredere, organizației îi va fi mai ușor să
introducă noi produse pe piață. De-asemenea, consumatorilor deja existenți le întărește sentimentul
aparteneței la grup cât și încrederea față de sine și de brand, astfel fidelizându-i.

1.4. Relațiile publice și rolul lor în branding

În ziua de astăzi, relațiilor publice au devenit un instrument extrem de important atunci când
vorbim de strategia mixului de marketing și formarea unui nou brand. Astfel, este important să
elaborăm treptat de ce. Prima dată să defenim acest concept. Atunci când vorbim de domeniul
relațiilor publice, ne referim la o „funcție managerială ce stabilește și mai ales, menține, relații
reciproc avantajoase între o organizație și publicurile de care depinde succesul sau eșecul
acesteia”10.
Conform definiției propuse de profesorul Harlow, aceasta spune despre relațiile publice că:
„(...)reprezintă funcția managerială distinctă care ajută la inițierea și menținerea relațiilor
reciproce de comunicare, înțelegere, acceptare și colaborare între o organizație și publicurile sale;
presupun gestionarea problemelor sau situațiilor limită; informează permanent managementul în
legătură cu opinia publică și îl ajută să reacționeze corespunzător; definește și subliniază
responsabilitatea managementului de a servi interesul public; ajută managementul să fie la curent
cu schimbarea și să profite de aceasta în mod eficace, servind drept sistem de avertizare timpurie
care ajută la anticiparea tendințelor și folosește ca instrumente principale cercetarea și comunicarea
corectă și morală.”11
Totuși, Societatea Americană de Relații Publice ne propune o definiție mult mai simplă,
caracterizându-le drept „un proces de comunicare strategică prin care se urmărește construirea
unor relații recirpoc avantajoase între organizație și publicuri.”12

9
Sursă online: https://www.textroad.com/pdf/JBASR/J.%20Basic.%20Appl.%20Sci.%20Res.,%202(12)13069-
13075,%202012.pdf în 16.05.2020;
10
Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom, Relații Publice Eficiente. Pag. 5;
11
Ibidem.
12
Sursă online: https://www.prsa.org/about/all-about-pr în 16.05.2020;

11
 Așadar, datorită faptului că o definiție are ca scop să ne ajute să înțelegem și să avem o viziune
clară asupra unui concept, în urma definirii relațiilor publice, ar trebui să ne dăm seama și să
înțelegem rolurile acestui domeniu. Astfel, avem următoarea funcție a relațiilor publice: acestea se
ocupă de comunicarea și transmiterea mesajelor organizației în locul potrivit, la momentul potrivit
și mai ales publicului potrivit. Datorită avansării tehnologice, valorile eforturilor depuse pot fi
măsurate și observate, aliniându-se cu misiunea principală a organizației în cauză.
Este de menționat faptul că relațiile publice au ajuns să reprezinte, în defavoarea conceptului
de advertising, un instrument mult mai folositor și mult mai eficient atunci când vorbim de
formarea unui brand.13 Cauza acestui lucru se datorează faptului că în trecut, advertising-ul a
pierdut foarte mult din credibilitate în timp ce mass media a știut cum să o obțină și mai ales cum
să o păstreze. Astfel, relațiile publice și-au câștigat locul în fruntea domeniilor de marketing și
branding, dând la o parte advertisingul.
Totuși, în prezent, mass media a ajuns să sufere, din păcate, o degradare – prin apariția știrilor
false. Așadar, oamenii au învățat să rămână sceptici atunci când vorbim de obiectivele pe care
mass media și le setează. Este evident că aceasta se află sub dominația corporațiilor și a altor
organizații mari, fiind prezente în domeniu - putem să îl caracterizăm drept un domeniu de afaceri-
pentru a-și putea genera cât mai mult profit. Din acest motiv, mass media reușește să își câștige
supraviețuirea prin comercializarea și vânzarea spațiilor publicitare în diferite publicații. Totuși,
într-un final, ceea ce este cu adevărat important este ca brandul, să dispună de credibilitate pentru
a evita dispariția sa de pe piață.
Astfel, putem observa câteva dintre rolurile de bază ale relațiilor publice. Se ia în considerare
faptul că relațiile publice reprezintă un instrument extrem de eficient în formarea unui brand și nu
de a-l construi în sine. Prin faptul că au un rol în formarea brandului, ne referim la modul în care
îi modelează reputația. Relațiile publice au rol de a crește, menține și proteja reputația pe care ele
au format-o. Atunci când vorbim de imagine ne referim strict la brand în sine. Astfel, brandul se
exprimă cel mai bine prin multitudinea și consistența vânzărilor, prin startegiile de marketing
create și aplicate și prin mesajul transmis. Reputația brandului în schimb, este extrem de bine
transmisă și exprimată prin transparență. Transparența reprezintă o funcție vitală în acest domeniu.
Atunci când vorbim de transparența brandului ne referim la afișarea cu adevărat a feței acestuia
indiferent de circumstanțe pentru a consolida sentimentul de încredere a clientului. Alt rol al

13
Al Ries & Laura Ries, Căderea advertisingului și ascensiunea pr-ului, 2002.

12
relațiilor publice demn de menționat este faptul că acestea doresc să mențină vitalitatea brandului.
Relațiile publice reprezintă un partener de încredere când vorbim de construirea echității brandului
și de fixarea credibilității brandului. Acestea aduc o perspectivă unică asupra strategiei de
marketing pe care brandul și-a format-o și o urmează. Astfel, prin folosirea relațiilor publice,
brandul reușește să își formeze o personalitate unică și poate să prindă putere. De-asemenea, ajută
la împărtășirea poveștii sale publicului într-un mod autentic și veritabil. Ajută la formarea unui
mesaj relevant și potrivit pentru audiență. Dar înainte de cele menționate anterior, este important
ca brandul, împreună cu ajutorul relațiilor publice să identifice publicul țintă și să prioritizeze
audiența potrivită și interesată. Astfel, în urma identificărilor, specialiștii în relații publice știu să
selecteze canalele de comunicare corecte și într-un final ajută la crearea relațiilor de networking
între organizație și țintele vizate.14 De obicei, relațiile publice, sunt folosite în principal în
organizații, având în vedere numeroasele funcții de care acestea dispun. Dar pe lângă acest fapt,
ele pot reprezenta o necesitate și atunci când vorbim de brandul locurilor, funcțiile elaborate
anterior aplicându-se și în acest caz. Când vine vorba de această arie, relațiile publice ajută orașele,
regiunile sau țările să-și formeze personalitatea, să-și comunice mesajele publicului vizat și să
îndeplinească fiecare funcție necesară construirii și formării unui brand puternic.

14
Sursă online: https://medium.com/swlh/why-public-relations-is-so-important-for-branding-231b6814207b în
16.05.2020;

13
 CAPITOLUL II
BRANDUL LOCURILOR

2.1. Conceptul de place branding

Poate oare un loc, o țară, o regiune sau un oraș să devină cu adevărat un brand și să își păstreze
cu adevărat această reputație? Am observat anterior că atunci când vorbim de termenul de brand,
ne referim de obicei la produse comerciale sau servicii. Și totuși, în zilele noastre, lumea a ajuns
să capete semnificația de piață de desfacere. De-a lungul timpului și până în ziua de astăzi, locurile
și-au promovat și își promovează în continuare atracțiile de care dispun. Acestea se folosesc de
diferite mijloace din cadrul relațiilor publice pentru a-și atinge scopul: poate fi vorba de atragerea
mai multor locuitori, atragerea mai multor investitori, atragerea mai multor vizitatori sau a altor
categroii de oameni precum oamenii de influență.
Prima conceptualizare a brandului aplicat locurilor își face apariția la mijlocul anilor `90, având
origini europene, evoluând de-a lungul timpului sub observația cercetătorilor: S. Anholt, K. Dinnie
și W. Ollins.15 Simon Anholt rămâne părintele și persoana care a rostit pentru prima dată ideea de
„branding al națiunilor” în anul 1998. În secolul XXI nu este absolut nimic ieșit din comun a
considera diferite locuri, orașe, țări sau regiuni un brand la fel ca în cazul produselor comerciale
sau a serviciilor. Locurile cât și domeniul de brand al locurilor, dispun de caracteristici absolut
unice. Totuși, aici trebuie neapărat menționat faptul că atât brandul locurilor cât și brandul
produselor acționează unul față de celălat ca două linii paralele, soarta acestora fiind destinată
neîntâlnirii reciproce absolut niciodată. Pentru locuri, termenul de brand reprezintă o metaforă
excepțională, un termen ideal și extrem de potrivit pentru a descrie competitivitatea acestora pe
piața internațională când vorbim de produse, servicii, evenimente, idei, vizitatori, investiții sau
chiar și influență. Brandingul locurilor este mult mai complex decât pare. Însă de ce este bine a
trata un loc fie el oraș, regiune sau țară ca un brand? Simplu pentru a-i consolida acestuia atât
identitatea cât și imaginea sau valoarea sa. Așadar, pentru început, o percepție mai clară asupra
acestui concept de brand al locurilor s-ar forma cu o definiție și anume: „un brand al locurilor

15
Sursă online:
https://www.researchgate.net/publication/322790423_A_BRIEF_HISTORY_OF_BRANDS_AND_THE_EVOLUT
ION_OF_PLACE_BRANDING 16.06.2020.

14
reprezintă o asociere de rețele în mintea consumatorului, asociere ce se bazează pe expresia
vizuală, verbală și comportamentală a locurilor și a părților interesate. Aceste asocieri diferă în
funcție de influența rețelelor și în funcție de importanța, atitudinea și comportamentul
consumatorului.”16 Ce este esențial să deducem din această definiție este faptul că acest tip de
brand nu este o expresie comunicată ca și un produs sau serviciu prin intermediul relațiilor publice,
ci este mai mult o percepție a minților grupurilor țintă.

2.2. Delimitări conceptuale – de la place marketing la place branding

Conceptul de marketing s-a maturizat de-a lungul timpului, dacă la începutul carierei sale era
considerat o formă de artă, treptat a ajuns să se transforme în știință și domeniu de studiu, ulterior
atingând diferite arii până când a ajuns, cu succes, să se afirme și în cazul locurilor. Astfel, o dată
cu noile tehnici adoptate de către specialiștii în marketing, promovarea locurilor a avut loc în
paralel cu cea a produselor, respectiv a serviciilor. Se ia în considerare faptul că până și în ziua de
astăzi, marketingul locurilor reprezintă unul dintre instrumentele fundamentale în comercializarea
cu succes a diferitor produse, servicii sau atracții a locurilor, țărilor, regiunilor sau orașelor.17
Strategia de marketing a locurilor datează din vremuri de demult și reprezintă un concept
inventat și definit de Kotler18, în care ne dovedește și ne definește faptul că „marketingul locurilor
reprezintă instrumentul necesar ce se recomandă a fi folosit de locuri pentru a se metamorfoza
dintr-un singur loc, țară, oraș sau regiune într-o „afacere” astfel, fiindu-le acestora mai ușor să
se comercializeze pentru a face față concurenților prezenți pe piață.” Această strategie reprezintă
elementul fundamental pe care locurile trebuie să îl folosească pentru a-și comercializa cu succes
produsele, serviciile sau atracțiile.
Așadar, dicționarul Asociației Americane de Marketing ne definește conceptul de marketing
al locurilor astfel: „marketingul este creat pentru a influența grupurile țintă în a adopta un
comportament pozitiv și plin de respect față de produsele sau serviciile asociate unui anumit loc”.
19
Această definiție își are următorul comentariu ca și completare: „încercarea unui individ sau a

16
Sursă online: http://placebrand.eu/definitions/ în 13.06.2020;
17
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/pb.2010.3#Sec1 în 13.06.2020;
18
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/pb.2010.3#Sec1 în 13.06.2020;
19
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/pb.2010.3#Sec1 în 13.06.2020;

15
unei organizații de a-și educa publicul țintă sau încercarea de a le schimba atitudinea față de un
loc nu reprezintă a fi marketing”.20
În astfel de situație, marketingul reprezintă, cu tot cu elementele sale și anume: dezvoltarea
produsului, promovarea acestuia, distribuirea sa și comercializarea ca parte finală, o activitate
tangibilă și măsurabilă, iar brandul este procesul psihologic, un fenomen destinat obsevației.
Astfel, încetul cu încetul, comunitățile au început să folosească această practică din ce în ce mai
des ca în prezent, orașele să dispună de diferite departamente dedicate promovării acestuia și
dedicate formării unei strategii pentru a îndeplini misiunile setate de către actorii administrativi a
unui oraș.21 De asemenea, datoriă globalizării, competiția dintre națiuni s-a extins dinspre general
spre particular destul de repede. Majoritatea statelor, provinciilor, națiunilor, orașelor se luptă
pentru a atrage aceeași oameni, aceleași produse bineînțeles, având ca scop primar sporirea
capitalului. De altfel, produsele, oamenii și serviciile unui loc se află într-o competiție externă
pentru a-și câștiga, atât respectul cât și atenția mass mediei. Este esențial ca fiecare loc ce se află
în această competiție să învețe și să adopte modalități de a se dezvolta, de a se adapta și de a
produce noutăți pentru a supraviețui competiției - conform afirmației profetice a lui Kotler22.
Într-un final, teoria de branding a ajuns să fie practicabilă în cadrul administrațiilor orașelor și
a țărilor, folosindu-se de două domenii absolut esențiale și anume: turismul și marketingul de
export. Prima dată, Simon Anholt a creat hexagonul destinat brandingului națiunilor. Scopul
principal al acestuia este de a măsura reputația pozitivă a unei țări. Acest hexagon este format din
următoarele caracteristici: Exporturi, guvernare, investiții, cultură, oameni și într-un final, turism.
23
Ulterior, acest hexagon s-a îndreptat dinspre națiuni înspre orașe. Este bine știut faptul că
domeniul turismului are conexiuni extrem de puternice și de bine definite cu domeniul
marketingului, fiind un domeniu ce acționează atât în sfera privată a unui stat cât și în sfera publică
a acestuia. De-asemenea, campaniile desfășurate în aria turismului au putere de persuadare asupra
oamenilor. Unele produse sau servicii pot fi comercializate sau vândute oamenilor cu succes prin
folosirea elementelor de marketing. De-a lungul timpului au existat numeroase schimburi între
marketingul comercial și cel al turismului de unde a rezultat cu succes apariția termenului de brand
al destinației. Statul este în general responsabil pentru imaginea pe care i-o oferă locului pe care îl

20
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/palgrave.pb.6000088 în 20.05.2020;
21
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/pb.2010.3 în 16.06.2020;
22
Sursă online: https://link.springer.com/article/10.1057/pb.2010.3 în 16.06.2020;
23
Simon Anholt, Places. Identity, Image and Reputation, 2010. Pag: 72;

16
deține deci tranziția de la marketingul destinației la brandul destinației este cauzată și de această
chestiune. Așadar, luăm în considerare și celălalt domeniu menționat, și anume, domeniul
exporturilor, acesta reprezentând de-asemenea un sector în care numeroși operatori independenți
își comercializează produsele într-un mod direct către consumatorii lor, aproximativ la fel ca și în
domeniul turismului – de mențioant că în domeniul turismului deși producătorii acționează într-un
mod privat, sunt legați și de aria publică a unui stat și anume guvernul, organ ce trebuie să aibe o
implicare în acest sens și să ajute lumea să înțeleaga complexitatea, veridicitatea, bogăția și
diversificarea oamenilor, locurilor și a istoriei sau a moștenirii pe care le are sub aripa sa
protectoare. Așadar, putem observa cum aceste două sectoare formează o punte de legătură între
aria privată și aria publică a oricărui stat. O imagine pozitivă a brandului asigură o eficiență mult
mai mare exporturilor. Astfel, din cele menționate anterior, putem deduce faptul că imaginea
oricărui stat are nevoie de un management extrem de bine pus la punct.
Bineînțeles că și alte sectoare prezente în gestionarea unui stat acționează asemănător asupra
procesului de branding. Putem lua ca exemplu aria culturală, unde serviciile artistice, ca
evenimente sau festivaluri, sunt promovate atât extern către alte țări cât și intern.

17
 CAPITOLUL III
BRANDUL UNUI ORAȘ

3.1. Brandul orașului

Dacă e să descriem un oraș sau să îi oferim o personalitate sau o caracteristică, e de amintit

faptul că el reprezintă un motor de dezvoltare atât din punct de vedere cultural cât și din punct de
vedere economic pentru o țară – putem aminti de-asemenea de infrastructură, de inovații sau chiar
de conceptul tehnologic. Așadar, avem următoarea definiție: „brandul unui oraș reprezintă suma
tuturor percepțiilor și asocierilor pe care oamenii le au în legătură cu un anumit oraș”.24 Aici
putem reaminti de anumite experiențe pe care acești indivizi le-au avut în trecut, opinii primite din
partea anumitor cunoștințe, prieteni sau chiar din partea unor membri ai familiei sau diferite sfaturi
primite din partea locuitorilor din orașul respectiv. Și totuși, ce înseamnă a avea un brand de oraș
puternic? Tratând orașul ca pe un produs și construind un brand puternic pentru acesta folosind
diferite arii ale relațiilor publice, oficiul administrativ al orașului poate contura o personalitate și
îi poate forma o anumită calitate. Astfel, ulterior, se va putea profita de numeroase beneficii în
urma procesului de branding desfășurat. Totuși, pe lângă cele menționate anterior, este de apreciat
a se adăuga și un aspect emoțional referitor la imaginea orașului pentru a consolida sentimentele
oamenilor față de acesta. În cazul unui brand de loc, de oraș sau de regiune, o reputație adecvată
poate reprezenta unealta necesară pentru a atrage mai mulți locuitori, mai mulți turiști, mai mulți
investitori și mai multe evenimente culturale, toate aceste elemente fiind necesare dezvoltării stării
de bine a locuitorilor orașului și nu numai.25
Luând în considerare și fața mai puțin plăcută a secolului XXI, încă există anumite orașe care
se află într-o competiție acerbă pe această piață vastă, ce încă lucrează la consolidarea unei imagini
pozitive pentru orașul lor. Acest proces poate fi destul de dificil câteodată din cauza unei reputații
formate și dobândite din trecut, aceasta fiind păstrată până în prezent. În alte cazuri, există și
anumite orașe care și-au format din trecut și și-au păstrat până în prezent imaginea pozitivă, fiindu-
le mai ușor să-și consolideze propriul brand.

24
Sursă online: https://www.rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/153/149 în 13.06.2020;
25
Simon Anholt, Places. Identity, Image and Reputation, 2010.

18
 Așadar, pentru a forma un brand puternic în cazul unui oraș ce deține o imagine eronată, este
bine a lua în considerare atât aspecte precum: infrastructura, diferite cheltuieli, industria, cultura –
având în vedere faptul că, în ultima vreme, cererea unui mediu cultural mai bogat a crescut
considerabil- , arta sau chiar și starea de sănătate sau mentalitatea populației cât și ideea de a câștiga
încrederea publicului țintă. Astfel se ajunge într-un final să se contureze atât calitatea resurselor
cât și calitatea vieții, atât a oamenilor cât și a mediului înconjurător. În acest sens este important
ca guvernele și organele administrative să învețe să înțeleagă și să monitorizeze imaginea
internațională atât a orașului cât și a sectoarelor sale; să coopereze cu diferiți investitori și cu
diferite societăți civile pentru crearea unei strategii de dezvoltare personalizată și adaptată orașului
în cauză.
Atunci când vorbim de procesul de formare a unui brand pentru un oraș, este de apreciat a
aminti câțiva factori ce determină necesitatea folosirii a acestei modalități. Primul factor esențial
și demn de menționat este promovarea atât a democrației cât și a conducerii democratice. Putem
aduce aminte și de nevoia pentru transparență în cadrul activităților autorităților ce conduc orașul
în cauză, pentru a forma o credibilitate, o imagine și un aspect pozitiv. Alt factor îl constituie
creșterea puterii mass mediei internaționale, în care spiritul de influență a depășit orice limită.
Atunci când vorbim de orașe mai puțin dezvoltate, în cazul acestora crește necesitatea de a aborda
procesul de branding, pentru a face față acestei competiții acerbe.
Însă, unul dintre cele mai importante aspecte de menționat este necesitatea de atragere a
diferitor domenii de afaceri și de oameni și mai ales reținere acestora în cadrul orașului. Astfel,
prin afirmația făcută anterior, consiliul administrativ a unui oraș urmărește și își dorește ca
cetățenii, oamenii și afacerile locale să rămână în oraș, ca în același timp, prin creșterea calității
vieții, prin creșterea imaginii și prin promovarea corectă a orașului, să fie atrași alți locuitori și alte
afaceri pentru a dezvolta reputația și nivelul de trai a orașului respectiv. Aici vorbim de un rezultat
al globalizării. Ca acest lucru să devină realitate, orașele trebuie să își formeze branduri pe care să
le promoveze drept locuri ideale de a fi locuite. Ca un oraș să îndeplinească acest aspect, trebuie
să arate faptul că în aria sa coexistă câteva elemente ce au devenit vitale în ziua de astăzi. Trebuie
să coexiste atât tehnologie bună și dezvoltată cât și domenii ale industriei și a economiei, bune și
dezvoltate. Există un concept ce se numește „marketing municipal”, concept ce are rol de a
comercializa orașul. Acest lucru este posibil datorită unor activități măsurabile și tangibile ca de
exemplu: mediul înconjurător, serviciile publice sau infrastructura. Prin crearea cu succes a

19
brandului orașului, acesta va reflecta gândirea, sentimentele și așteptările din mintea oamenilor
atunci când dau față în față cu elementele reprezintative a brandului respectiv și anume: logo,
produse, servicii sau chiar și evenimente. Totuși, atunci când reamintim de conceptul de brand,
este bine de menționat că un scop primar al acestuia este să se diferențieze de competiție și de-
asemenea, să satisfacă nevoile locuitorilor, în cazul brandingului de loc. Pentru a îndeplini aceste
două cauze pe care le-am menționat anterior, este necesară înainte de orice, răbdare. După aceea
vorbim de crearea unei vizuni ce depășește orice limită, care să fie extrem de clară. Este nevoie de
o colaborare impecabilă și de o gândire strategică de neînchipuit. Pentru a crea, a avea și a menține
un brand de succes, trebuie urmată o formulă esențială și anume: consistența mesajului să fie
însumată cu conlucrarea partenerilor comunității respective iar prin intermediul diferitor eforturi
de marketing să se ajungă la produsul finit – scopul și targeturile setate. Totuși, este important ca
eforturile elaborate în rândurile anterioare să depășească superficialitatea unui logo sau a unor
reclame iar pe lângă toate acestea, există niște factori ce pot fi măsurați sau folosiți pentru a crea
un brand al orașului sau pentru a ne da seama dacă orașul în cauză este deja un brand, dacă dispune
de o imagine pozitivă sau nu, și dacă a reușit să își formeze identitatea și echitatea necesară
supraviețuirii în această competiție globală.

3.2. Elementele necesare construirii unui brand de oraș

Pentru a crea cu succes un brand de oraș, este bine a aborda câteva elemente ce servesc în
definirea și ghidarea corectă în cazul acestui proces. Așadar, atunci când vorbim de elementele
necesare construirii unui brand de oraș le amintim pe următoarele: „prezența, potențialul, pulsul,
locul, oamenii și necesitățile de bază”26. Aceste șase elemente formează împreună „Hexagonul
Brandului de Oraș” concept invetat de către expertul în domeniul de place branding, Simon Anholt.
Principalul aspect luat în vedere în urma aplicării și folosirii a acestui hexagon este prezența
orașului, atât aspectul internațional al acestuia cât și cel național. De-asemenea, se ia în considerare
și cât de familiarizați sunt oamenii cu un anumit oraș, dacă aceștia l-au vizitat sau dacă dețin o
dorință de a-l vizita în viitorul apropiat și care sunt motivele pentru care ar face una dintre acțiunile
menționate anterior. Acest hexagon, a fost folosit pentru prima dată de către Anholt pentru a

Ruxandra Irina Popescu, „ROLUL STRATEGIEI DE BRAND ÎN PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA

26

ORAŞELOR”. Sursă online: https://www.rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/153/149 în 16.06.2020;

20
măsura reputația națiunilor (anii 2000)27, în lucrările lui ulterioare se dezice de „branding nation”
și se concentreză pe branding places – concept pe care îl consideră mult mai actual.

Figură 1 – Hexagonul „nation branding” Figură 2 – Hexagonul „city branding”

Așadar, prezența reprezintă primul element din cele șase prezente în hexagonul lui Simon
Anholt. Locul este al doilea element pe care îl vom descrie. Pentru început, acesta conturează
percepțiile oamenilor cu privire la aspectul pe care orașul îl deține. De-asemenea, el dorește să
scoată în evidență felul în care se simt locuitorii permanenți sau turiștii temorari în cadrul unui
oraș. Următorul element prezent în acest hexagon îl constituie potențialul orașului. Atunci când
vorbim de potențial, vorbim de oportunitățile de care diferiți locuitori, oameni de afaceri sau turiști
dispun. De-asemenea, acest aspect conturează și opinia oamenilor față de diferite posibilități în
diferite domenii. Pulsul este cel de-al patrulea element în cadrul hexagonului și are rol de a
portretiza stilul de viață pe care orașul și-l însușește. De-asemenea, dorește să scoată în evidență
ce grad de interes are orașul în ochii turiștilor – atunci când vorbim de obiective pe termen scurt –
și în cadrul locuitorilor – atunci când vorbim de obiective pe termen lung. Oamenii, sunt și ei un
element în cadrul hexagonului. Ei reprezintă elementul ce construiesc și alcătuiesc orașul. Din
punctul acesta de vedere vorbim despre felul în care sunt locuitorii orașului. De-asemenea, se
menționează și se analiează gradul de securitate. Elementul final al hexagonului îl constituie

27
Sursă online:
https://www.researchgate.net/publication/328333841_Nation_branding_the_strategic_imperative_for_sustainable_m
arket_competitiveness în 16.06.2020;

21
„necesitățile de bază”. Prin acest aspect, dorim să înțelegem felul în care diferite arii ce alcătuiesc
un oraș – sistemul educațional, sistemul medical sau transportul public - sunt percepute de către
oameni.
La fel ca brandurile comerciale, ce folosesc procesul de branding cu scopul de a crea imagini
distincte, orașele, se folosesc de aceeași modalitate pentru a se diferenția de competitori. Însă, spre
deosebire de brandurile comerciale menționate anterior, locurile au ca scop primar a răspunde la
câteva întrebări cheie ce le ajută în a se ghida prin acest proces. Întrebări ca:
Prin ce modalități se poate diferenția un oraș?
Ce aspecte conferă unicitate acelui oraș?
Ce aspecte îi constituie valoarea și atractivitatea pentru consumatori?
Dar pentru a atrage diferiți investitori și diferite persoane menite să dezvolte afaceri în cadrul
orașului în cauză?
Cum putem noi să transformăm acest scop idealistic într-o realitate tangibilă?
Oferind sinceritate în momentul completării întrebărilor formulate anterior, ajungem să dăm
de esența ce stă la baza creației unei strategii de braning eficiente. Atunci când se caută a se crea
o identitate puternică vorbim de niște aspecte ce trebuie a fi prezente și anume perseverența și mai
ales grija permanentă. Tocmai prin faptul creației acestui brand se va ajunge la unicitatea sa, într-
un final fiindu-le greu competitorilor a-l imita.

3.3. Posibile etape în construirea unui oraș-brand

Având în vedere faptul că am elaborat în subcapitolul anterior elementele necesare pentru a

crea un brand de oraș, următorul pas este de a enumera care sunt pașii de urmat în procesul de
formare a unui oraș-brand. Considerăm că prin crearea unei strategii pe termen lung se poate obține
o reputație pozitivă care să atragă turiști, investiții și relocări. Din analiza bibliografiei în domeniu
și a exemplelor altor orașe europene, putem să propunem un prim pas și anume elaborarea unei
analize interne. La baza acestui pas stau, în principiu, valorile bine definite pe care, cei ce se ocupă
de brandul orașului, le gândesc și le vor implementate – ca de exemplu: cel mai verde oraș sau cea
mai lungă pistă de biciclete. Pe lângă faptul că sunt necesare valorile bine definite, sunt necesare
a ști și câteva puncte forte ce au fost descoperite în cadrul orașului la o primă analiză. După aceea
se aplică un chestionar rezidenților orașului în cauză deoarece este important ca și aceștia să se
simtă implicați și responsabili în crearea unei reputații pozitive. În urma acestuia este de preferat

22
a se lua în considerare anumite aspecte. Ca în cazul valorilor pe care orașul le are, să cunoască
site-ul orașului cât de cât și să știe dacă acesta comunică scopul pentru care a fost creat, dacă cumva
orașul se află în stadiul de a atrage potențiali turiști. Specialiștii ce au fost desemnați de a se ocupa
de procesul de branding al orașului, trebuie să se asigure că de-a lungul acestui demers, se ține
cont de ideile și de părerile locuitorilor orașului în cauză. Următorul pas după elaborarea analizei
interne este, bineînțeles, elaborarea unei analize externe. Este recomandat ca ambele analize să
fie elaborate în acelaș timp pentru a evita ca rezultatele să se influențeze reciproc. Prin efectuarea
analizei externe, specialiștii responsabili, își pot crea o percepție despre modul în care orașul este
perceput în exterior. În această etapă ies la iveală diferențele dintre speranță și realitate. În cazul
celui de-al treilea pas, vorbim despre crearea elementelor de diferențiere. După ce au fost definite
cu succes valorile de bază ale orașului, responsabilii acestui proces pot lansa o promisiune de
creare a unui brand. Această promisiune de care vorbim, trebuie să fie concisă deoarece reprezintă
și descrie cu succes o imagine mentală cu privire la oraș. Ea este cea care înglobează esența
orașului în cauză. Trebuie să fie concisă având în vedre faptul că devine parte din identitatea unui
oraș. De-asemenea, trebuie să reprezinte un cuvânt ce să sintetizeze cu succes esența orașului. Pe
lângă această promisiune, se pot crea și elemente vizuale, luând ca exemplu celebrul logo. Însă,
când vine vorba de logo în cazul brandingului de oraș, acesta trebuie să susțină vizual promisiunea
de brand pe care am elaborat-o anterior cât și orașul – obiect al misunii sale. După ce au fost
implementate elementele de diferențiere și s-a creat valoarea perceptibilă a acestora, urmează pasul
implementării identității brandului. Aceste elemente urmează ulterior a fi promovate folosind toate
canalele de comunicare posibile și disponibile. Următorul pas îl constituie educarea internă. În
urma pașilor elaborați anterior, rezultatele sunt comunicate atât consiliului administrativ al
orașului cât și locuitorilor. Bineînțeles, ca și în cazul elaborării unor analize interne și externe, și
în cazul educării avem atât educare internă cât și educare externă. În acest pas, se conturează o
opinie despre zonele externe ale orașului ce dețin, din păcate, o părere relativ eronată când vine
vorba de imaginea orașului. Folosind diferite instrumente de relații publice, pentru a obține o
eficiență mult mai sporită, se dorește reeducarea publicului cât și realinierea percepțiilor acestuia.
Pe scurt, scopul principal al acestui pas este de a schimba modul de percepție a publicului extern
cu privire la oraș dacă este cazul. Deși anterior s-a făcut apel la modalitățile pe care relațiile publice
le pun la dispoziție, următorul pas îl constituie publicitatea tradițională. Luând în considerare
faptul că deja dispunem de elementele de diferențiere – cele tangibile și nu numai – se ajunge a se

23
crea campania publicitară cea mai potrivită pentru viziunea orașului. Este bine de a lua aminte că
un brand de succes înseamnă a pune în echilibru cât s-a promis și cât se oferă – nu mai mult și nu
mai puțin.
Având în vedere faptul că un oraș este mult mai complex decât un produs comercial, în
procesul său de branding, participanții ce iau parte trebuie să știe să coopereze. Un oraș, dispune
de responsabilitate socială. Un oraș, trebuie, înainte de orice, să se gândească la bunăstarea
populației sale. În urma pașilor elaborați anterior se ajunge a ști cu adevărat ce anume a fost orașul
în trecut, ce este și ce reprezintă orașul în prezent și, cel mai important lucru, ce își dorește să fie
în viitor. Identitatea trebuie să fie însumată cu istoria orașului, cu valorile sale, cu sufletul său, cu
mândria pe care o are și cu aspirațiile pe care și le setează și să fie reflectate și transmise în același
timp. De obicei, persoanele ce sunt responsabile în acest proces de branding trebuie să fie calificate
în domenii precum comunicare sau marketing.

24
 CAPITOLUL IV
ORAȘUL ORADEA CA BRAND

4.1. Orașul Oradea

Orașul Oradea, mai demult cunoscut sub denumirea de Oradea Mare, reprezintă înainte de
orice, municipiul reședință de județ al Județului Bihor. Acest oraș reprezintă încă din cele mai
vechi timpuri și până în ziua de astăzi un important centru economic, social dar și cultural. Ca
așezare generală, acesta este situat mai exact în partea de nord-vest a României. De asemenea,
orașul Oradea este situat într-un mod elegant pe ambele maluri a râului Crișul Repede, râu ce are
drept caracteristică principală despărțirea orașului Oradea în două jumătăți aproximativ egale.
Acesta este și oraș de graniță. Este situat la doar 10 km de vama Borș, vamă ce învecinează
România cu Ungaria. Pe scurt, își însușește caracteristica de oraș de legătură a părții estice
europene cu partea centrală și partea vestică europeană. Dintre toate orașele României, Oradea se
situează pe locul 10 atunci când vorbim de mărimea acestuia. De-asemenea, ca și punct forte pentru
sine, orașul Oradea se află în apropiere de două stațiuni balneare și anume: Băile 1 Mai și Băile
Felix, două atracții turistice de amploare.
Așadar, datorită amplasării sale, Oradea reprezintă un element important atât în turismul
regional cât și în turismul internațional, datorită caracteristicii sale ca oraș de frontieră și nu numai.
Bineînțeles că județul Bihor dispune și de alte atracții însă să ne concentrăm atenția strict pe orașul
Oradea. Orașul deține un potențial turistic excepțional și asta datorită istoricului său, datorită
arhitecturii sale cât și datorită amplasamentului monumentelor. Orașul reușește să pună alături
numeroase stiluri arhitecturale. Câteva stiluri arhitecturale relevante pe care le putem aminti sunt:
Renaștere – Cetatea Oradea; Baroc – Biserica cu Lună; Romantic – Spitalul Orășenesc; Secession
– Complexul „Vulturul Negru”; Clasic – Complexul Capucinilor; Eclectic – Teatrul de Stat. Astfel,
prin bogata sa arhitectură, orașul Oradea contribuie în aria turismului de patrimoniu, o componentă
a turismului cultural, o arie ce se caută din ce în ce mai mult, o arie ce se dorește a fi dezvoltată
din ce în ce mai mult și ce contribuie într-un mod armonios în procesul de branding a unui oraș,
aspectul acestuia fiind un element crucial când vine vorba de atragerea turiștilor, a locuitorilor sau
a investitorilor.

25
 4.2. Oradea, oraș multicultural

Datoriă dovezilor arheologice, putem vorbi de prezența omului în jurul orașului Oradea încă
din cele mai vechi timpuri, menționând cu exactitate perioada epocii pietrei, respectiv a bronzului.
Începând cu secolul XX, totuși, putem discuta despre istoria de actualitate a orașului în cauză.
Documentele istorice speculează deja existența unei cetăți28.
O dată cu venirea secolului XI, regele Ladislau cel Sfânt, rege al Ungariei, decide a construi o
catedrală gotică pentru a putea așeza, la rându-i o episcopie. După încetarea vieții acestuia,
mormântul devine loc de pelerinaj sau chiar și loc de veci pentru alți regi. Urmează construirea
cetății, proces ce a durat secole întregi. Începând cu secolul XV, orașul Oradea devine cu succes
un centru important în cadrul culturii renascentiste. De-asemenea, se speculează prezența unui
observator astronomic, astfel, din Oradea socotindu-se meridianul de zero grade. Secolul ce
urmează, orașul ajunge să reprezinte un important centru militar în cadrul Transilvaniei, pe lângă
acest fapt, fiind și reședința de moment a conducătorului Ioan de Sigismund. Începând cu anul
1562, orașul Oradea cât și locuitorii acestuia adoptă religia protestantă. Datorită faptelor
menționate anterior, mai mulți conducători au căutat a fortifica cetatea în cauză, oferindu-i o
importanță absolut deosebită. Datorită asediului turcesc, cetatea se transformă subit în pașalâc
turcesc, fapt ce va lua sfârșit în anul 1692, când forțele austrieci pun stăpânire, trăgând orașul sub
ocupație habsburgică29.
Anul 1700 marchează renașterea orașului. Încep noi construcții, orașul activează de-asemenea
ca centru al mișcării românești, mișcare ce dorea obținerea de drepturi naționale, iar Maria Terezia
formează și întemeiază în orașul Oradea o episcopie greco-catolică. Se deschide Academia Regală
de Drept, student de remarcat fiind însuși avocatul și patriotul ardelean, Emanuil Gojdu. Anul 1798
aduce cu sine primul spectacol de teatru în limba maghiară. În anul 1848, Oradea devine centru
revoluționar adăpostind cu sine depozite de armament, ateliere sau chiar tunuri. Își capătă
denumirea de Oradea Mare în anul 1850 în urma unirii suburbiilor. În perioada 1867, respectiv
1918, Oradea devine o metropolă a culturii.
Anul 1900 mărturisește faptul că orașul se dezvoltă excepțional din punct de vedere economic.
În anul 1906, se introduce lumina stradală și tot în același an apar primele tramvaie. De-asemenea

28
Sursă online: http://www.oradea.ro/pagina/istoria-orasului-oradea în 16.06.2020;
29
Sursă online: http://www.oradea.ro/pagina/istoria-orasului-oradea în data de 16.06.2020;

26
se introduc sisteme de canalizare iar orașul se alimentează treptat cu apă. După cum am menționat
anterior, datorită faptului că Oradea a devenit o metropolă a culturii, apar primele ziare și reviste
dintre care amintim celebrul titlu „Familia”, revistă întemeiată de Iosif Vulcan. În această perioadă
se naște și fața pe care actualul oraș o deține, datorită revoluționismului adus în artă și în
arhitectură. După trecerea primului război mondial, Oradea își capătă însușirea de oraș de graniță
ca după anul 1948 să devină oraș socialist cu caracteristicile tipice prezente.

4.3. Orașul Oradea – în prezent

Oradea a ajuns să reprezinte orașul ideal unde atât mediul de afaceri cât și mediul comunitar
prosperă30. Cauza? O strategie foarte bine construită, formată pe termen lung de către autoritățile
locale ce vor să se asigure că Oradea nu va decădea din topul orașelor. În ultimii ani, Oradea31,
într-un mod extrem de evident, a trecut prin transformări semnificative și a evoluat enorm de mult.
Aici putem aminti de îmbunătățirea infrastructurii cât și îmbunătățirea domeniului de afaceri prin
modernizarea și dezvoltarea parcului industrial și prin crearea de parteneriate cu învățământul
profesional ce asigură stagii de practică pentru elevii și studenții județului Bihor. Toate acestea
sunt viziuni pentru un viitor prosper. Astfel, se asigură faptul că, majoritatea orădenilor vor alege
să rămână și să se formeze în orașul natal. Calitatea vieții a crescut și ea într-un mod considerabil
în ultimii ani, fapt ce se datorează proiectelor de amenajare sau reamenajare a piețelor, a parcurilor
sau a facilităților culturale. Autoritățile au știut să se axeze și pe potențialul turistic al orașului,
acțiune dovedită prin reabilitarea cetății orașului, a monumentelor sau a clădirilor monument din
centrul Oradiei, prin dezvoltarea unui complex termal chiar pe malul Crișului Repede și anume
Aquapark Nymphaea, prin extinderea zonelor pietonale și prin crearea mai multor spații de
parcare.
Este evident faptul că Oradea este pe primul loc atunci când vorbim de eficacitatea orașelor
României fiind de-asemena campioană în cadrul atragerii de fonduri europene32. Și bineînțeles, pe

30
Sursă online: https://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2019-locul-8-oradea-modelul-de-succes-140438 în
data de 16.06.2020;
31
https://m.ebihoreanul.ro/stiri/oradea-data-din-nou-exemplu-la-romania-te-iubesc-e-cel-mai-eficient-oras-din-tara-
video-147484.html în 16.06.2020;
32
Sursă online: https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/oradea-campioana-la-fonduri-europene-in-2017-
orasul-a-atras-143-milioane-de-euro-949027 în 16.06.2020;

27
final, nu trebuie să uităm că Oradea, împreună cu orașele Cluj-Napoca, Arad și Timișoara s-au
aliat și au format „Alianța Vestului” urmând a dezvolta nenumărate planuri împreună.

4.4. Studiu de caz – Orașul Oradea ca brand

În urma elaborării în capitolele anterioare a teoriilor brandului de oraș am observat cu succes

că, în cazul brandului de loc, de oraș sau de regiune, o reputație adecvată poate atrage mai mulți
locuitori, mai mulți turiști, mai mulți investitori și mai multe evenimente culturale. Toate acestea
au ca scop dezvoltarea stării de bine a locuitorilor sau pot avea ca scop a face o diferență în cazul
încrederii generate în mediul local cât și în cazul performanței personale a orașului în mediul
extern. Așadar, în cadrul studiului de caz, am vrut să vedem dacă Oradea beneficiază de o imagine
pozitivă în rândul locuitorilor săi. În ce stadiu se află starea de bine a locuitorilor după ani întregi
de dezvoltare? Au reușit autoritățile să imprime orașului Oradea un renume, devenind un brand de
succes? Pentru a răspunde acestor întrebări, am recurs la metoda chestionarului instrument ce a
fost aplicat locuitorilor din Oradea în perioada mai 2020 – iunie 2020, înregistrând un total de 110
răspunsuri.

Figură 3

Respondenții au avut vârste cuprinse între 18 și 83 de ani. Așadar eșantionarea s-a efectuat
luând în considerare vârsta cetățenilor, sexul acestora și ultima formă de învățământ absolvită.
Majoritatea o constituie vârsta de 22 de ani, 16 răspunsuri, aceștia reprezentând 14,5% (Figura 3)
din totalul celor care au răspuns la chestionar. Au mai răspuns următoarele categorii de vârste: 18

28
ani – trei persoane; 19 ani – două persoane; 20 de ani – patru persoane; 21 de ani – șase persoane;
23 de ani – patru persoane; 24 de ani– șase persoane; 25 de ani – două persoane; 26 de ani – trei
persoane; 27 de ani – o persoană; 28 de ani – două persoane; 29 de ani – șase persoane; 30 de ani
– o persoană; 31 de ani – două persoane; 32 de ani – două persoane; 35 de ani – trei persoane; 36
de ani – patru persoane; 37 de ani – două persoane; 38 de ani – o persoană; 39 de ani – două
persoane; 40 de ani – o persoană; 41 de ani – cinci persoane; 42 de ani – o persoană; 43 de ani –
patru persoane; 44 de ani – două persoane; 45 de ani – 5 persoane; 47 de ani – o persoană; 48 de
ani – două persoane; 49 de ani – trei persoane; 51 de ani – două persoane; 52 de ani – două
persoane; 55 de ani – o persoană; 60 de ani – patru persoane; 62 de ani – o persoană; 65 de ani –
o persoană; 66 de ani – o persoană; 82 de ani – o persoană; 83 de ani – o persoană.

Figură 4

De-asemenea, respondenții au fost repartizați astfel după sex (Figura 4): 44 de persone (40%)
de gen masculin și 66 de persoane de gen feminin (60%).

Figură 5

29
 La întrebarea „ultima formă de învățământ absolvită” (Figura 5) am obținut astfel: 30 de
persoane au absolvit liceul (27,3%), 30 de persoane au studiile de licență finalizate (27,3%), 36 de
persoane au studiile de masterat finalizate (32,7%) iar 14 persoane au finalizate studiile de doctorat
(12,7%).

Figură 6

Așadar, prima întrebare a chestionarului o constituie următoarea „În ce zonă a orașului Oradea
locuiți?” (Figura 6). Aceasta se încadrează în categoriile de „loc” și „oameni” a hexagonului
orașului. Orașul Oradea dispune în momentul de față de 30 de cartiere și anume: „cartierul Orașul
nou, cartierul Subcetate, cartierul Dorobanților, cartierul Universității, cariterul Splaiul Crișanei,
cartierul Olosig, cartierul Velența, cartierul Dimitrie Cantemir, cartierul Salca, cartierul Europa,
cartierul Calea Aradului, cartierul Ioșia, cartierul Ioșia Nord, cartierul Decebal- Dacia, cartierul
Rogerius, cartierul Nicolae Iorga, cartierul Gheorghe Doja, cartierul Dragoș Vodă, cartierul Mihai
Eminescu, cartierul Seleuș, cartierul Nufărul, cartierul Nicolae Grigorescu, cartierul Calea
Sântandrei, cartierul Ioșia Sud, cartierul Zona Industrială Vest, cartierul Episcopia Bihor, cartierul

30
Oncea, cartierul Podgoria, cartierul Tokai și cartierul Zona Industrială Est.33” Am încercat să
cuprindem locuitori din toate aceste zone.
Astfel, cele 110 persoane au răspuns după cum urmează: Cartierul Rogerius – 36 de
răspunsuri din care 11 aparțin persoanelor de gen masculin iar 25 aparțin persoanelor de gen
feminin, ambele categorii însemnând din punct de vedere procentual 32,7%; Centrul orașului – 19
răspunsuri, din care 8 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin iar 11 răspunsuri aparțin
persoanelor de gen feminin, adică 17,3% din totalul răspunsurilor; la egalitate se află cartierul Ioșia
și cartierul Nufărul având 14 răspunsuri fiecare, 7 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin respectiv 7 răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin, adică 12,7% din totalul
răspunsurilor – astfel, cele două cartiere însumate au împreună 28 de răspunsuri și un procentaj de
25,4%. Următorul cartier în ierarhie este cartierul Ioșia Nord, având 9 răspunsuri, 5 din partea
persoanelor de gen masculin și 4 din partea persoanelor de gen feminin, adică 8,2% ca mai apoi
cartierul Velența să fie următorul în ierarhie cu 4 răspunsuri, 2 răspunsuri din partea ambelor sexe
(3,6%). Cartierele Olosig și Decebal se află pe ultimul loc cu 2 răspunsuri fiecare, pentru cartierul
Olosig, 2 răspunsuri de gen feminin iar din partea cartierului Decebal, un răspuns din partea
genului masculin și un răspuns din partea genului feminin. Astfel, din punct de vedere procentual,
aceste două cartiere reprezintă 1,8% fiecare din cele 110 răspunsuri înregistrate, însumate
reprezentând 3,6%. Datorită faptului că a existat posibilitatea de a completa cu variante proprii,
cei chestionați au adăugat următoarele locații în care locuiesc, fiecare variantă având câte un
răspuns, reprezentând în procente 0,9% din total răspunsurilor înregistrate: Cartierul Grigorescu,
Cartierul Tineretului, comuna Nojorid34, zona Piața București, zona Dragoș Vodă, Calea Aradului,
Cartierul Cantemir, Sat, Dealuri, Zona Metropolitană și Oncea.

33
Sursă online: http://oradea.ro/stiri-si-evenimente/se-delimiteaza-cartierele-din-oradea, în 13.06.2020;
34
Comuna Nojorid face parte din Zona Metropolitană a orașului Oradea împreună cu următoarele localități: Biharia,
Borș, Cetariu, Girișu de Criș, Ineu, Oșorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, Toboliu. Sursă online: https://zmo.ro/# în
13.06.2020;

31
 În întrebarea următoare a chestionarului, locuitorii orașului Oradea au fost rugați să dea
note unor aspecte reprezentative zonei în care aceștia locuiesc, utilizând scara 1 pentru a nota
valoarea cea mai mică iar scara 5 pentru a nota cea mai mare valoare. În cadrul elaborării
răspunsurilor, scalele nu sunt interpretare în ordine crescătoare, ci în ordinea valorilor lor. Această
întrebare se încadrează în ariile „oameni”, „loc”, „potențial” și „necesități de bază” a hexagonului
orașului.
1. Zgomotul produs din cauza traficului autoturismelor, din cauza șantierelor
sau a activității industriale

17
24

18

32
19
Figură 7
1 2 3 4 5

Astfel, primul aspect consultat (Figura 7) îl reprezintă zgomotul produs din cauza traficului
autoturismelor, din cauza șantierelor sau a activităților industriale în diferite zone ale orașului
Oradea. Majoritatea oamenilor au acordat nota 2 acestui aspect, astfel ajungându-se la 32 de
răspunsuri, astfel obținute: 9 persoane din centrul orașului, 8 persoane din cartierul Rogerius, 5
persoane din cartierul Nufărul, 4 persoane din cartierul Ioșia și câte o persoană din zona Dragoș
Vodă, zona Sat, cartierul Decebal, cartierul Ioșia Nord, cartierul Grigorescu și Oncea. Și totuși, 24
de persoane au acordat scara cu valoarea numărul 1 acestui aspect după cum urmează: 12 persoane
ce locuiesc în cartierul Rogerius, 4 persoane care locuiesc în centrul orașului, 3 persoane care
locuiesc în cartierul Velența și câte o persoană din Zona Metropolitană, cartierul Nufărul, cartierul
Ioșia Nord, cartierul Ioșia și comuna Nojorid. Scara numărul 3 aduce cu sine 3 cartiere la egalitate:
cartierul Ioșia Nord, cartierul Rogerius și cartierul Ioșia, acestea fiind alese de către 4 persoane din
fiecare locație. Două persoane din cartierul Olosig au acordat nota 3 și câte o persoană din Calea
Aradului, cartierul Nufărul, cartierul Velența, centrul orașului și Cartierul Tineretului. Scara 4 a
fost aleasă de către 18 persoane astfel: 8 persoane din cartierul Rogerius, 4 persoane din cartierul
Nufărul, 2 persoane din cartierul Ioșia și câte o persoană din cartierul Cantemir, cartierul Decebal,

32
cartierul Ioșia Nord și zona Dealuri. Scara cu valoarea numărul 5 a fost aleasă de către 17 persoane
după cum urmează: 5 persoane care locuiesc în centrul orașului, 4 persoane care locuiesc în
cartierul Rogerius, 3 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, 2 persoane care locuiesc în
cartierul Ioșia și câte o persoană din cartierul Ioșia Nord, respectiv zona Piața București.

2. Supraaglomerarea traficului auto în cazul orelor de vârf

11

31
17

24
27

1 2 3 4 5 Figură 8

Următorul aspect vizat (Figura 8) îl constituie modul de supraaglomerare a traficului auto

în cazul orelor de vârf. În mare parte s-a răspuns cu scara numărul 5, astfel având 31 de răspunsuri
din partea oamenilor după cum urmează: 9 persoane ce locuiesc în cartierul Rogerius, 8 persoane
care locuiesc în centrul orașului, la egalitate, 4 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia și 4
persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, și câte o persoană din cartierul Velența, Olosig, zona
Piața București, Cantemir, zona Decebal, comuna Nojorid. Scara 4 a fost aleasă de către 27 de
persoane după cum urmează: 10 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, la egalitate, 4
persoane care locuiesc fiecare în cartierele Ioșia Nord, Ioșia și Nufărul, 2 persoane care locuiesc
în centrul orașului și câte o persoană din Calea Aradului, cartierul Tineretului și zona de Dealuri.
S-a ales scara 3 de către 24 de persoane astfel: 9 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, 4
persoane care locuiesc în cartierul Ioșia, 3 persoane care locuiesc în cartierul Velența, 3 persoane
care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 persoane din cartierul Nufărul, și câte o persoană ce
locuiește în zona Dragoș Vodă și o persoană ce locuiește în centrul orașului. S-a ales scara 2 de
către 17 persoane astfel: 5 persoane care locuiesc în centrul orașului, 4 persoane care locuiesc în
cartierul Rogerius, 4 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, câte o persoană care locuiește în
zona de sat, zona Olosig, cartierul Ioșia Nord respectiv, Ioșia. S-a ales scara 1 de către 11 persoane

33
astfel: 4 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, 3 persoane care locuiesc în centrul orașului,
câte o persoană ce locuiește în Zona Metropolitană, cartierul Grigorescu, cartierul Ioșia și Oncea.

3. Lipsa locurilor de parcare

14
30

21

25 20

Figură 9
1 2 3 4 5

Aspectul cu numărul trei (Figura 9) îl constituie lipsa locurilor de parcare din diferite locații
ale orașului Oradea. Majoritatea locuitorilor din orașul Oradea au acordat scara cu valoare 5, astfel,
având un total de 30 de răspunsuri, după cum urmează: 11 răspunsuri din partea celor care locuiesc
în cartierul Rogerius, 6 răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul orașului, 3 răspunsuri
din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Nufărul și câte
un răspuns din partea celor care locuiesc în cartierele: Velența, Decebal, Olosig respectiv, zona
Piața București și zona de dealuri a orașului Oradea.
Scara numărul 4 a fost aleasă de către 25 de persoane după cum urmează: 7 persoane care
locuiesc în cartierul Rogerius, 5 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, 3 persoane care
locuiesc în centrul orașului Oradea, 2 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 persoane
care locuiesc în cartierul Ioșia și câte o persoană din următoarele locații: Calea Aradului, Velența,
cartierul Tineretului, zona Cantemir și zona Decebal. Scara cu valoarea numărul 3 a fost aleasă de
către 20 de persoane: 8 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, 5 persoane care locuiesc în
cartierul Ioșia, 4 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul și câte o persoană din următoarele
locații: o persoană din zona Dragoș Vodă, o persoană care locuiește în centrul orașului și o
persoană care locuiește în cartierul Ioșia Nord.
Scara cu valoarea numărul 2 a fost aleasă de către 21 de persoane după cum urmează: 7
persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, 6 persoane care locuiesc în centrul orașului, 2

34
persoane care locuiesc în cartierul Nufărul și câte o persoană din următoarele locații: zona de Sat,
zona Olosig, cartierul Velența, cartierul Ioșia, cartierul Ioșia Nord și cartierul Grigorescu.
Scara cu valoarea numărul 1, de altfel cea mai joasă valoare, a fost aleasă de către 14
persoane, după cum urmează: de către 3 persoane care locuiesc în centrul orașului Oradea, 3
persoane care locuiesc în cartierul Ioșia, 3 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius și câte o
persoană ce locuiește în următoarele locații: cartierul Velența, cartierul Ioșia Nord, zone din partea
metropolitană, cartierul Nufărul și Oncea.

4. Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor

17 21

19

27

26
Figură 10
1 2 3 4 5

Aspectul cu numărul patru (Figura 10) dorește să scoată în evidență dacă în zonele unde
locuiesc oamenii orașului Oradea există spații de depozitarea a deșeurilor special amenajate și dacă
acestea sunt depozitate într-adevăr corespunzător. Astfel, scara aleasă cel mai mult în această
privință este scara cu numărul 2 după cum urmează: de către 9 persoane care locuiesc în cartierul
Rogerius, 6 persoane care locuiesc în centrul orașului, 3 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia
și 3 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 persoane care locuiesc în zona Olosig și câte
o persoană din următoarele locații: zona de sat, zona Decebal, cartierul Velența și cartierul
Tineretului. Scara numărul 3 a fost aleasă de către 26 de persoane după cum urmează: 9 persoane
din cartierul Rogerius, 5 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, 4 persoane care locuiesc în
cartierul Ioșia Nord, 3 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia, 2 persoane care locuiesc în centrul
orașului și câte o persoană din Calea Aradului respectiv zona Dragoș Vodă. Scara numărul 1, a
fost aleasă de către 21 de persoane poziționând-o astfel, pe locul 3 ca preferință după scara cu
numărul 2 respectiv scara cu numărul 3. Astfel, a fost aleasă de către: 9 persoane care locuiesc în
cartierul Rogerius, 6 persoane care locuiesc în centrul orașului, 4 persoane care locuiesc în cartierul

35
Nufărul și câte o persoană din cartierul Ioșia Nord respectiv, cartierul Ioșia. Scara numărul 4 a fost
aleasă de către 19 persoane, după cum urmează: 5 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius, 4
persoane care locuiesc în centrul orașului, 4 persoane care locuiesc în cartierul Nufărul, 3 persoane
care locuiesc în cartierul Ioșia și câte o persoană din următoarele locații: cartierul Grigorescu, zona
Cantemir și zona Decebal. Scara cu numărul 5 are cele mai puține alegeri, 17 la număr, după cum
urmează: 4 persoane care locuiesc în cartierul Ioșia, 4 persoane care locuiesc în cartierul Rogerius,
3 persoane care locuiesc în Velența și câte o persoană din următoarele locații: centrul orașului,
zona Piața București, cartierul Nufărul, zona metropolitană, zona de dealuri și comuna Nojorid.
Aspectul cu numărul 5 (Figura 11) vizează clasificarea calității apei potabile din zonele
locuite ale orașului Oradea. Astfel, locuitorii orașului au fost rugați să clasifice acest aspect
utilizând note de la 1 la 5 în funcție de experiențele proprii.

5. Calitatea apei potabile Figură 11

10
25

20

23

32

1 2 3 4 5

Astfel, majoritatea persoanelor au ales scara numărul trei, aceasta având în total 32 de
alegeri, după cum urmează: 9 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Rogerius, 5
răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia, 5 răspunsuri din partea celor care
locuiesc în cartierul Nufărul, 4 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului,
3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri din partea celor
care locuiesc în cartierul Velența și câte un răspuns din partea persoanelor care locuiesc în
următoarele locații: zona Dragoș Vodă, zona Piața București, cartierul Tineretului și zona de
dealuri. Scara numărul 1 are în total 25 de răspunsuri după cum urmează: 10 răspunsuri din partea
celor care locuiesc în cartierul Rogerius, 4 răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul
orașului Oradea, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Nufărul, 2 răspunsuri din
partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul

36
Velența, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord și câte un răspuns din
partea celor care locuiesc în zona metropolitană respectiv zona Oncea. Scara numărul 2 are în total
23 de răspunsuri după cum urmează: 8 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în centrul
orașului, 5 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 2 răspunsuri din
partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia și câte un răspuns din partea persoanelor care
locuiesc în următoarele locații: zona de sat, zona Decebal, zona Olosig, cartierul Grigorescu,
comuna Nojorid. Scara numărul 4 are în total 20 de răspunsuri astfel obținute: 8 răspunsuri din
partea persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 4 răspunsuri din partea celor care locuiesc
în cartierul Ioșia, 2 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Nufărul, 2
răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord și câte un răspuns din partea
persoanelor care locuiesc în următoarele locații: centrul orașului, zona Olosig, zona Cantemir și
zona Decebal. Scara numărul 5 are în total 10 de răspunsuri astfel obținute: 4 răspunsuri din partea
persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 2 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc
în centrul orașului și câte un răspuns din partea persoanelor care locuiesc în următoarele locații:
Calea Aradului, cartierul Ioșia, cartierul Ioșia Nord și cartierul Nufărul.

6. Diferite acte de vandalism asupra bunurilor personale

3
9

17
45

36

Figură 12
1 2 3 4 5

Aspectul cu numărul șase (Figura 12) dorește să scoată în evidență dacă cumva în zona în
care persoanele eșantionate locuiesc, au loc diferite acte de vandalism asupra bunurilor personale.
Așadar, locuitorii orașului au fost rugați să acorde note de la 1 la 5 în funcție de propriile
experiențe. Astfel, majoritatea persoanelor, 45 din cele 110, au ales scara cu numărul 1, după cum
urmează: 17 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 10 răspunsuri
din partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului, 6 răspunsuri din partea persoanelor care

37
locuiesc în cartierul Nufărul, 5 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia, 5
răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord și câte un răspuns din partea
persoanelor care locuiesc în zona Olosig respectiv zona metropolitană. Scara numărul 2 are în total
36 de răspunsuri obținute astfel: 12 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul
Rogerius, 6 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia, 5 răspunsuri din
partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului, 3 răspunsuri din partea persoanelor care
locuiesc în cartierul Nufărul, 2 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Velența,
2 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord și câte un răspuns din
partea persoanelor care locuiesc în următoarele locații: zona de Sat, zona Decebal, cartierul
Tineretului, zona Cantemir, zona de dealuri respectiv comuna Nojorid. Scara numărul 3 are în total
17 răspunsuri obținute astfel: 5 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul
Rogerius, 3 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Nufărul, 2 răspunsuri din
partea persoanelor care locuiesc în cartierul Velența, 2 răspunsuri din partea persoanelor care
locuiesc în cartierul Ioșia și câte un răspuns din partea persoanelor care locuiesc în următoarele
locații: zona Dragoș Vodă, zona Olosig, centrul orașului, cartierul Ioșia Nord și Oncea.
Scara numărul 4 are în total 9 răspunsuri după cum urmează: 2 răspunsuri din partea
persoanelor ce locuiesc în cartierul Nufărul, 2 persoane care locuiesc în centrul orașului și câte un
răspuns din partea persoanelor care locuiesc în următoarele locații: Calea Aradului, zona Piața
București, cartierul Grigorescu și cartierul Ioșia. Scara numărul 5 are în total 3 răspunsuri după
cum urmează: un răspuns din partea unei persoane care locuiește în centrul orașului, un răspuns
din partea unei persoane care locuiește în cartierul Rogerius și un răspuns din partea unei persoane
care locuiește în zona Decebal.

38
 7. Diferite acte de vandalism asupra bunurilor publice
7
9
32

30

32
Figură 13
1 2 3 4 5

Aspectul cu numărul 7 (Figura 13) dorește să scoată în evidență dacă cumva zona în care
locuiesc persoanele eșantionate, suferă de diferite acte de vandalism asupra bunurilor publice.
Astfel, respondenții au fost rugați să acorde note de la 1 la 5 acestui aspect în funcție de propriile
experiențe. Scara cu numărul 1 a primit 32 de răspunsuri după cum urmează: 12 răspunsuri din
partea persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 6 răspunsuri din partea persoanelor care
locuiesc în centrul orașului, 4 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia
Nord, 4 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Nufărul, 3 răspunsuri din partea
persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia și câte un răspuns din partea persoanelor care locuiesc
în următoarele locații: zona Olosig, zona metropolitană și cartierul Grigorescu. De-asemenea, și
scara cu numărul 2 a primit tot 32 de răspunsuri după cum urmează: 12 răspunsuri din partea
persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 4 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc
în cartierul Nufărul, 4 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Ioșia, 4
răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului, 2 răspunsuri din partea
persoanelor care locuiesc în cartierul Velența și câte un răspuns din partea persoanelor care
locuiesc în următoarele locații: zona Dragoș Vodă, zona de sat, zona Decebal, zona Olosig,
cartierul Ioșia Nord și Oncea. Scara cu numărul 3 a primit 30 de răspunsuri unde: 9 răspunsuri au
fost date de către persoanele care locuiesc în cartierul Rogerius, 6 răspunsuri au fost date de către
persoanele care locuiesc în centrul orașului, 4 răspunsuri au fost date de către persoanele care
locuiesc în cartierul Nufărul, 3 răspunsuri au fost date de către persoanele care locuiesc în cartierul
Ioșia, 2 răspunsuri au fost date de către persoanele care locuiesc în cartierul Velența. Câte un
răspuns a fost dat de către persoanele care locuiesc în următoarele locații: cartierul Tineretului,

39
zona Cantemir și comuna Nojorid. Scara cu numărul 4 a primit 9 răspunsuri după cum urmează: 2
răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului, 2 persoane care locuiesc în
cartierul Ioșia, un răspuns de la o persoană care locuiește în Calea Aradului, un răspuns din partea
unei persoane care locuiește în zona de deal, un răspuns din partea unei persoane care locuiește în
cartierul Rogerius, un răspuns din partea unei persoane care locuiește în cartierul Nufărul și un
răspuns din partea unei persoane care locuiește în zona Decebal. Scara cu numărul 5 a primit 7
răspunsuri după cum urmează: 2 răspunsuri din partea unor persoane care locuiesc în cartierul
Ioșia, 2 răspunsuri din partea unor persoane care locuiesc în cartierul Rogerius și câte un răspuns
din partea unor persoane care locuiesc în următoarele locații: centrul orașului, zona Piața București
și cartierul Nufărul.

8. Diferite furturi din mașini sau locuințe

4
10

17 44

35

Figură 14
1 2 3 4 5

Aspectul numărul 8 (Figura 14) dorește să scoată în evidență dacă în locațiile menționate
anterior au loc diferite acte de furt din mașinile oamenilor sau din locuințele acestora. Astfel,
locuitorii orașului Oradea au fost rugați să acorde note de la 1 la 5 acestui aspect în funcție de
propriile experiențe. Așadar, scara cu numărul 1 a obținut 44 de răspunsuri astfel: 19 răspunsuri
din partea locuitorilor cartierului Rogerius, 9 răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul
orașului, 6 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia, 4 răspunsuri din partea celor
care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 4 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Nufărul
și câte un răspuns din partea celor care locuiesc în zona metropolitană și în Oncea. Scara cu
numărul 2 a obținut 35 de răspunsuri după cum urmează: 10 răspunsuri din partea celor care
locuiesc în cartierul Rogerius, 6 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Nufărul, 5
răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul orașului, 5 răspunsuri din partea celor care

40
locuiesc în cartierul Ioșia, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Olosig, 2
răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Velența și câte un răspun din partea celor care
locuiesc în următoarele locații: zona Dragoș Vodă, zona de sat, zona Decebal, zona Cantemir și
cartierul Ioșia Nord. Scara cu numărul 3 a obținut 17 răspunsuri după cum urmează: 5 răspunsuri
din partea celor care locuiesc în cartierul Rogerius, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
cartierul Ioșia, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Nufărul, 2 răspunsuri din
partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
centrul orașului și câte un răspuns din partea persoanelor care locuiesc în zona Piața București și
cartierul Tineretului. Scara cu numărul 4 a obținut 10 răspunsuri după cum urmează: 2 răspunsuri
din partea celor care locuiesc în cartierul Velența, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
cartierul Rogerius, 2 persoane din partea celor care locuiesc în centrul orașului și câte un răspuns
din partea celor care locuiesc în următoarele locații: zona de deal, cartierul Ioșia, cartierul Nufărul
și zona Decebal. Scara cu numărul 5 a obținut 4 răspunsuri după cum urmează: un răspuns din
partea unei persoane care locuiește în Calea Aradului, un răspuns din partea unei persoane care
locuiește în centrul orașului, un răspuns din partea unei persoane care locuiește în cartierul
Rogerius și un răspuns din partea unei persoane care locuiește în cartierul Grigorescu.

9. Modalitatea în care este legată zona de restul orașului prin transportul

public

17
29

25

20

19

1 2 3 4 5
Figură 15

Aspectul final al întrebării (Figura 15) dorește să scoată în evidență modalitatea în care este
legată zona în care oamenii locuiesc față de restul orașului atunci când vorbim de transportul în
comun. Așadar, au fost rugați să acorde note de la 1 la 5 acestui aspect în funcție de propriile

41
preferințe și în funcție de propria experiență. Astfel, scara cu numărul 1 a obținut cele mai multe
răspunsuri după cum urmează: 9 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în cartierul
Rogerius, 7 răspunsuri din partea persoanelor care locuiesc în centrul orașului Oradea, 6 răspunsuri
din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Nufărul, 3 răspunsuri din partea persoanelor care
locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia și câte
un răspuns din partea persoanelor care locuiesc în cartierul Grigorescu respectiv comuna Nojorid.
Scara cu numărul 4 este a doua în ierarhie, având 25 de răspunsuri după cum urmează: 9 răspunsuri
din partea celor care locuiesc în cartierul Rogerius, 4 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
cartierul Ioșia, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Velența, 2 răspunsuri din
partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
centrul orașului și câte un răspuns din partea celor care locuiesc în următoarele locații: Calea
Aradului, cartierul Nufărul, zona Olosig, zona metropolitană și zona de dealuri. Scara cu numărul
2 a obținut 20 de răspunsuri astfel: 4 răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul orașului,
4 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Nufărul, 4 răspunsuri din partea celor care
locuiesc în cartierul Ioșia, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în zona Decebal și câte un
răspuns din parta celor care locuiesc în următoarele locații: zona Dragoș Vodă, zona de sat, zona
Olosig, cartierul Rogerius, zona Cantemir și cartierul Ioșia Nord. Scara cu numărul 3 a obținut în
total 19 răspunsuri după cum urmează: 9 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul
Rogerius, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în centrul orașului, 3 răspunsuri din partea
celor care locuiesc în cartierul Nufărului, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul
Ioșia și câte un răspuns din partea celor care locuiesc în următoarele locații: cartierul Velența și
Oncea. Scara cu numărul 5 a obținut în total 17 răspunsuri astfel: 8 răspunsuri din partea
persoanelor care locuiesc în cartierul Rogerius, 3 răspunsuri din partea celor care locuiesc în
centrul orașului, 2 răspunsuri din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia Nord, 2 răspunsuri

42
din partea celor care locuiesc în cartierul Ioșia și câte un răspuns din parta celor care locuiesc în
următoarele locații: Piața București și cartierul Tineretului.

Figură 16

Relaționând această întrebare (Figura 16) cu hexagonul orașului, putem să o încadrăm în

secțiunea „oameni” . Locuitorii orașului Oradea au fost rugați să ofere pe o scară de la 1 la 5 nota
care reflectă mulțumirea proprie față de oraș. Astfel, cele 110 persoane au răspuns astfel: scara
numărul 4 este majoritară, având în total 48 de răspunsuri adică 43,6% dintre răspunsuri din care
21 de persoane reprezintă genul masculin iar 27 de persoane reprezintă genul feminin. Scara
numărul 5 este a doua în ierarhie cuprinzând 40 de răspunsuri adică 36,4% dintre răspunsuri din
care 11 persoane reprezintă genul masculin iar 29 de persoane reprezintă genul feminin. Scara
numărul 3 a primit exact 20 de răspunsuri adică 18,2% dintre acestea, împărțind în mod egal atât
reprezentanții genului masculin cât și reprezentanții genului feminin, amebele sexe având 10
răspunsuri. S-a ales de-asemenea și scara numărul 2 de către două persoane de gen masculin,
aceasta reprezentând doar 1,8% din totalul răspunsurilor. Din fericire, nu s-a ales deloc ca variantă
de răspuns scara cu valoarea cea mai mică și anume numărul 1. Concluzionând această întrebare,
ne putem da seama ca majoritatea locuitorilor sunt mulțumiți de orașul Oradea, prin faptul că s-au
ales în mare parte scările de valoare ridicată.

43
 Figură 17

Această întrebare (prezentă în figura 17) o încadrăm de-asemenea în secțiunea „oameni”

a hexagonului orașului. Așadar, cele 110 persoane au trebuit să răspundă la întrebarea prezentă în
statistica de mai sus în funcție de propriile preferințe. Astfel, aceștia au avut de ales între a râmâne
în orașul Oradea, a rămâne în județul Bihor dar nu în orașul Oradea, a decide să se multe în alt oraș
dintr-un alt județ, a decide să se mute în alt județ dar nu în orașul municipiu de reședință al acestuia
sau a decide să se multe în altă țară. Așadar, am obținut următoarele rezultate: 61 de persoane,
adică 55,5% dintre răspunsuri, au ales varianta de a rămâne să locuiască în orașul respectiv dintre
care 21 de persoane de gen masculin și 40 de persoane de genul feminin. Totuși, 27 de persoane,
adică 24,5% dintre răspunsuri, au decis că cea mai bună variantă pentru ei ar fi de a pleca din țară,
dintre aceștia, 14 persoane fiind de genul masculin iar 13 persoane fiind de genul feminin.
Treisprezece persoane, adică 11,8% dintre răspunsrui au decis că cea mai bună variantă pentru
dânșii ar fi să rămână în județul Bihor dar nu în orașul Oradea, 8 dintre aceste persoane fiind de
genul masculin iar 5 dintre aceste persoane fiind de genul feminin. De-asemenea, 12 persoane,
adică 10,9% dintre răspunsuri au decis că s-ar muta într-un alt oraș, dintr-un alt județ, 3 persoane
fiind de genul masculin iar 9 persoane fiind de genul feminin. Doar o singură persoană de genul
feminin a decis că varianta cea mai potrivită pentru dânsa ar fi să se mute în alt județ dar nu în
orașul municipiu de reședință al acestuia. Aceasta reprezintă doar 0,9% din totalul răspunsurilor.

44
 Următoarea întrebare urmărește diferite aspecte ale orașului Oradea, oamenii având
posibilitatea de a acorda note de la 1 la 7 pentru fiecare dintre acestea. Scara numărul 1 reprezintă
cea mai mică valoare iar scara numărul 7 reprezintă cea mai mare valoare. De-asemenea, fiecare
aspect demn de notat a fost încadrat într-un anumit element al hexagonului orașului.

1. Spațiile verzi, parcurile și locurile de joacă

3
21 12

16

28 8

22
Figură 18
1 2 3 4 5 6 7

Așadar, primul aspect pe care l-au avut de notat îl constituie spațiile verzi ale orașului
Oradea, parcurile și locurile de joacă (Figura 18). Oradea dispune de 17 parcuri după cum urmează:
”Parcul Liniștii (cunoscut de-asemenea sub denumirea de Parcul Olosig), Parcul Palatului Baroc,
Parcul Petofi, Parcul Sf. Apostol Andrei, Parcul Libertății, Parcul Șanțul Cetății, Parcul I.C.
Brătianu, Parcul Traian, Parcul Țăranilor, Parcul Universității, Ciuperca, Parcul Bălcescu, Parcul
Matei Basarab, Parcul 22 Decembrie, Piața Ghioceilor, Parcul Seleuș și Parcul Padiș.”35
Astfel, acest aspect se încadrează în elementul de „loc” al hexagonului orașului.
Majoritatea au ales ca variantă de răspuns scara numărul 6, având în total 28 de răspunsuri dintre
care, 18 răspunsuri aparțin genului feminin iar 10 răspunsuri aparțin genului masculin. Următoarea
scară aleasă este scara cu numărul 5, aceasta având 22 de răspunsuri, dintre care 16 aparținând
genului feminin iar 6 aparținând genului masculin. Scara cu numărul 7 a obținut 21 de răspunsuri,
12 din partea persoanelor de genul feminin iar 9 din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 3 a obținut 16 răspunsuri din care 9 răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin iar

35
Sursă online: http://www.oradea.ro/pagina/oradea-capitala-verde-a-romaniei în 13.06.2020;

45
7 din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 2 a obținut 12 răspunsuri unde 5
răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 7 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin.
Scara cu numărul 4 a obținut 8 răspunsuri din care 3 răspunsuri aparțin persoanelor de genul
feminin iar 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 1 a înregistrat 3
răspunsuri, toate aparținând persoanelor de genul feminin.

2. Aspectul, frumusețea orașului

0 7

13

35

16

32
Figură 19
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul doi (Figura 19) vizează aspectul orașului și frumusețea orașului,
acesta încadrându-se în elementul de „loc” al hexagonului orașului. Astfel, majoritatea au ales ca
variantă de răspuns scara cu numărul 7, și anume, 35 de răspunsuri de unde 23 de răspunsuri aparțin
persoanelor de gen feminin iar 12 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 6 a fost aleasă de către 32 de persoane, 18 răspunsuri aparținând persoanelor de genul
feminin iar 14 răspunsuri aparținând persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul 5 a
înregistrat 16 răspunsuri unde 9 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 7 răspunsuri
aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul 3 a fost aleasă de către 13 persoane unde
8 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 4 și scara cu numărul 2 se află pe aceași poziție în ierarhie, fiecare
având 7 răspunsuri. Scara cu numărul 4 a fost aleasă de către 3 persoane de gen feminin respectiv
4 persoane de gen masculin. Scara numărul 2 a fost aleasă de către 5 persoane de gen feminin

46
respectiv 2 persoane de gen masculin. De-asemenea, scara cu numărul 1 nu a fost aleasă de nici o
persoană.

3. Infrastructura
1
13
21

13

11
28

23

Figură 20
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul trei vizează infrastructura orașului Oradea, acesta încadrându-se în

categoria de „loc” al hexagonului orașului. Infrastructura orașului a fost îmbunătățită în ultimii ani
și chiar și în zilele noastre se lucrează la diferite modalități de fluidizare a traficului.
Astfel scara cu cele mai mule răspunsuri o reprezintă scara numărul 6, aceasta având 28 de
răspunsuri din care 18 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 10 răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 5 a obținut 23 de răspunsuri unde 15 răspunsuri
aparțin persoanelor de genul feminin iar 8 răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Scara
cu numărul 7 înregistrează 21 de răspunsuri din care 10 răspunsuri aparțin persoanelor de genul
feminin iar 11 răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul 2 și numărul 3
sunt pe același loc în ierarhie, acestea având 13 răspunsuri fiecare. Fiecare înregistrează 8
răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 5 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 4 înregistrează 11 răspunsuri din care 6 răspunsuri aparțin persoanelor
de gen feminin și 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 1
înregistrează un singur răspuns din partea unei persoane de genul feminin. Așadar, din răspunsurile
locuitorilor ne putem da seama de faptul că infrastructura orașului Oradea chiar reprezintă un punct
forte al acestuia.

47
 4. Disponibilitatea locuințelor la un preț convenabil
5 10
12

20

30
9

24

Figură 21
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul patru (Figura 21) vizează disponibilitatea locuințelor în orașul Oradea
la un preț cât de cât convenabil. Acesta se încadrează în categoriile de „oameni” și „necesități de
bază” ale hexagonului orașului. Astfel, majoritatea oamenilor au ales scara 5, aceasta fiind
predominantă având 30 de răspunsuri, unde 18 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar
12 răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul 4 este următoarea în
ierarhie, având 24 de răspunsuri din care 13 răspunsuri aparțin persoanelor de genul feminin iar 11
răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Totuși, la polul opus, scara cu numărul 2 are
cele mai multe răspunsuri după scara cu numărul 5 și 4 și anume 20 de răspunsuri din care 13
aparțin persoanelor de genul feminin iar 7 aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul
6 a fost aleasă de către 12 persoane din care 7 răspunsuri aparțin persoanelor de genul feminin iar
5 răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu numărul 1 a fost aleasă de către 10
persoane, 6 persoane aparținând genului feminin și 4 persoane aparținând genului masculin. Scara
cu numărul 3 a fost aleasă de către 9 persoane din care 6 persoane aparțin genului feminin iar 3
persoane aparțin genului masculin. Într-un final, scara cu numărul 7, cea care reprezintă cea mai
mare valoare în ierarhizare, a fost aleasă doar de către 5 persoane unde 3 persoane aparțin genului
feminin iar 2 persoane aparțin persoanelor de genul masculin.

48
 5. Disponibilitatea locurilor de muncă

9 7

18
18

15

31
12

Figură 22
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul cinci (Figura 22) vizează disponibilitatea locurilor de muncă a

orașului Oradea, acesta, încadrându-se de-asemena, în categoriile menționate la aspectul precedent
și anume „oameni” și „nevoile de bază”. Astfel, răspunsul majoritar la acest aspect este
reprezentat de scara cu numărul 5, aceasta fiind aleasă de către 31 de persoane, 20 dintre răspunsuri
aparținând persoanelor de genul feminin în timp ce 11 dintre răspunsuri aparțin persoanelor de
genul masculin. Scara cu numărul 6 a fost aleasă de către 18 persoane, 11 dintre răspunsuri
aparținând persoanelor de genul feminin iar 7 dintre răspunsuri aparținând persoanelor de genul
masculin. Și totuși, același număr de persoane au ales scara cu numărul 2, valoare ce se află la
polul opus față de scara cu numărul 6. Aici, au răspuns 13 persoane de genul feminin și 5 persoane
de genul masculin. Scara cu numărul 3 a fost aleasă de către 15 persoane, unde 7 dintre răspunsuri
aparțin persoanelor de genul feminin iar 8 dintre răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin.
12 persoane au ales scara cu numărul 4, de unde 5 persoane aparțin genului feminin iar 7 aparțin
genului masculin. Scara cu numărul 7 a fost aleasă de către 9 persoane, unde 6 răspunsuri aparțin
persoanelor de genul feminin iar 3 răspunsuri aparțin persoanelor de genul masculin. Scara cu
numărul 1 a fost aleasă de către 7 persoane, unde 4 persoane aparțin genului feminin iar 3 persoane
aparțin genului masculin.

49
 6. Modul în care aleșii locali gestionează problemele orașului

6
21 10

15

28 8

22

Figură 23
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul șase (Figura 23) vizează modul în care autoritățile locale, gestionează
atât orașul cât și diferite probleme din cadrul acestuia. Astfel, acest aspect se încadrează în
categoriile „potențial” și „necesități de bază” din cadrul hexagonului orașului. Așadar,
majoritatea oamenilor au răspuns cu scara numărul 6, aceasta având 28 de răspunsuri, din care 22
de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 6 dintre răspunsuri aparțin persoanelor de
genul masculin. Scara cu numărul 5 este următoarea, aceasta având 22 de răspunsuri din care 15
răspunsuri aparțin persoanelor de genul feminin în timp ce restul de 7 răspunsuri aparțin
persoanelor genului masculin. Scara cu numărul 7 are 21 de răspunsuri din care 9 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin în timp ce majoritatea răspunsurilor și anume 12, aparțin
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 înregistrează 15 răspunsuri unde 10 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin iar 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 2 înregistrează 10 răspunsuri unde 6 aparțin persoanelor de gen feminin iar 4 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 4 are 8 răspunsuri din care doar 3 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin, restul 5 aparținând persoanelor de gen masculin. Cea mai mică
valoare, scara cu numărul 1 înregistrează 6 răspunsuri din care doar un răspuns aparține unei
persoane de gen feminin, restul de 5 aparținând persoanelor de gen masculin.

50
 7. Viața culturală - teatre, muzee, festivaluri
4
9
21

15

25
14

22
Figură 24
1 2 3 4 5 6 7

Viața culturală reprezintă un aspect extrem de important atunci când vorbim de construirea
unei identități puternice în cadrul formării unui brand de oraș. Așadar, în chestionarul nostru,
aspectul cu numărul șapte (Figura 24) vizează viața culturală a orașului Oradea, acesta încadrându-
se în categoriile de „puls” și „loc” a hexagonului orașului. Astfel, viața culturală a orașului Oradea
a primit scara cu numărul 6 ca majoritate, unde 25 de persoane au răspuns cu privire la acest aspect.
Treisprezece persoane care au răspuns cu scara numărul 6 au fost femei în timp ce 12 au fost
bărbați. Și totuși, ierarhia se ține extrem de bine deoarece 22 persoane au răspuns cu scara numărul
5 unde 17 persoane aparțin genului feminin iar 5 persoane aparțin genului masculin. Cea mai înaltă
valoare – adică cea mai mare notă, scara cu numărul 7, a obținut 21 de răspunsuri, unde 16 dintre
acestea aparțin persoanelor de gen feminin și doar 5 aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 3 a obținut 15 răspunsuri din care 11 aparțin persoanelor de gen feminin iar 4 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 4 a obținut 14 răspunsuri unde 5 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin și 9 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Cele mai
mici valori și anume scara cu numărul 1 respectiv 2 au obținut 4 respectiv 9 răspunsuri. Majoritare
sunt răspunsurile din partea genului masculin, 3 și respectiv 6 răspunsuri. Genul feminin a răspuns
în cazul scării 1 cu un singur răspuns iar în cazul scării 2 doar cu 3 răspunsuri.

51
 8. Rețeaua de transport public
6
14
10

14

28

11

27
Figură 25
1 2 3 4 5 6 7

Rețeaua de transport public reprezintă un element vital în infrastructura oricărui oraș. De

aceea, aspectul cu numărul opt (Figura 25) vizează rețeaua de transport public a orașului Oradea.
Cele mai multe răspunsuri le înregistrează scările cu valori mari, adică: scara numărul 5, scara
numărul 6 și scara numărul 7. Astfel, luate individual, cea mai aleasă valoare o reprezintă scara
numărul 6 aceasta având 28 de răspunsuri în total. Aceasta are 18 răspunsuri din partea persoanelor
de gen feminin și doar 10 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 5
se află doar la o alegere distanță, aceasta având în total 27 de răspunsuri, de-asemenea, răspunsurile
din partea genului feminin fiind majoritare și anume 17 alegeri, pe când doar 10 răspunsuri din
partea genului masculin. Scara cu cea mai înaltă valoare, are doar 14 răspunsuri, 9 fiind din partea
persoanelor de gen feminin și 5 din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 are
de-asemenea 14 răspunsuri, 8 din partea persoanelor de gen feminin și 6 răspunsuri din partea
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 4 înregistrează 11 răspunsuri, unde 6 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin iar 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 2 are 10 răspunsuri unde 4 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin, iar, răspunsurile
majoritare și anume 6, aparțin de data aceasta persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 1
înregistrează 6 răspunsuri unde 4 aparțin persoanelor de gen feminin iar 2 aparțin persoanelor de
gen masculin.

52
 9. Locurile de parcare
6 11

14

15

19

19

26
Figură 26
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul cu numărul nouă (Figura 26) îl reprezintă disponibilitatea locurilor de parcare.

Acesta se încadrează în categoriile de „loc” și „necesități de bază” din cadrul hexagonului
orașului. Astfel, scara cu valoarea numărul 4 înregistrează cea mai mare alegere din partea
locuitorilor din Oradea și anume 26 de răspunsuri, 17 fiind din partea persoanelor de gen feminin
iar 9 din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 cât și scara cu numărul 5
înregistrează, fiecare, 19 răspunsuri, după cum urmează: scara numărul 3 – 10 persoane de gen
feminin și 9 persoane de gen masculin; scara cu numărul 5 – 13 persoane de gen feminin și 6
persoane de gen masculin. Scara cu numărul 2 înregistrează 15 răspunsuri, 12 fiind din partea
persoanelor de gen feminin și 3 fiind din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 6
a fost aleasă de către 14 persoane în mod egal și din partea femeilor și din partea bărbaților. Scara
cu numărul 1 a fost aleasă mult mai mult în defavoarea scării cu valoarea cea mai ridicată, scara
cu numărul 1 având 11 alegeri, 5 din partea persoanelor de gen feminin și 6 din partea persoanelor
de gen masculin. Astfel scara cu numărul 7 a fost aleasă doar de către 6 persoane, 2 persoane de
gen feminin și 4 persoane de gen masculin.

53
 10. Nivelul infracționalității

11 6

15 24

17

18

19
Figură
Figură27
28
1 2 3 4 5 6 7

Nivelul infracționalităților este aspectul cu numărul zece (Figura 27) consultat în

chestionar. Acesta aparține categoriilor de „oameni” respectiv „puls” a hexagonului orașului.
Astfel, valoarea majoritară în cazul infracționalității o reprezintă scara cu numărul 2 unde
majoritatea răspunsurilor au venit din partea persoanelor de gen feminin, 15 la număr. Persoanele
de genul masculin au răspuns în număr de 9. Astfel, însumând valorile specificate, avem un total
de 24 de răspunsuri. Valoarea cu numărul 4 a fost aleasă de către 19 persoane, 13 persoane de gen
feminin și 6 persoane de gen masculin. Scara cu numărul 3 a fost aleasă de către 18 persoane, 11
persoane de gen feminin și 7 persoane de gen masculin. Scara cu numărul 5 a fost aleasă de către
17 persoane, 12 persoane de gen feminin și 5 persoane de gen masculin. Scara cu numărul 6 a fost
aleasă de către 15 persoane, 11 persoane de gen feminin și 4 persoane de gen masculin. Scara cu
valoarea 7 a fost aleasă de către 11 persoane din care 3 persoane de gen feminin și 8 persoane de
gen masculin. Scara cu valoarea cea mai mică, 1, a fost aleasă de 6 persoane, o singură persoană
de gen feminin și 5 persoane de gen masculin.

54
 11. Unitățile publice - rețeaua de apă și canalizare

10 4
12

21

18

27 18

Figură 29
1 2 3 4 5 6 7

Aspectul final consultat în chestionar (Figura 29) este reprezentat de unitățile publice ale
orașului Oradea. Aici vorbim de rețeaua de apă a orașului cât și despre sistemul de canalizare a
acestuia. Acest aspect se încadrează în categoria „necesități de bază” a hexagonului orașului.
Astfel, scara majoritară este scara cu numărul 5, aceasta având 27 de răspunsuri din care 18
răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 9 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 6 înregistrează 21 de răspunsuri din care 14 aparțin persoanelor de
gen feminin și 7 aparțin persoanelor de gen masculin. Atât scara numărul 4 cât și scara cu numărul
3 înregistrează 18 răspunsuri fiecare după cum urmează: scara cu numărul 4 – 8 răspunsuri din
partea persoanelor de gen feminin și 10 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin; scara
cu numărul 3 – 11 răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 7 răspunsuri din partea
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 2 înregistrează 12 răspunsuri din care 9 aparțin
persoanelor de gen feminin și 3 aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 7
înregistrează 10 răspunsuri din care 4 aparțin persoanelor de gen feminin și 6 aparțin persoanelor
de gen masculin. Scara cu numărul 1 înregistrează 4 răspunsuri din care 2 aparțin persoanelor de
gen feminin și 2 aparțin persoanelor de gen masculin.

55
 Figură 30

În întrebarea precizată în figura 30 , cei 110 locuitori ai orașului Oradea care au completat
chestionarul, au fost rugați să acorde note de la 1 la 5, 1 reprezentând valoarea cea mai mică iar 5
reprezentând valoarea cea mai mare, evaluând astfel modul de gestionare a orașului. Această
întrebare aparține categoriilor „necesități de bază”, „potențial” și „oameni” a hexagonului
orașului. Astfel, răspunsul majoritar este definit de scara cu cea mai mare valoare și anume scara
numărul 5 unde 40 de persoane (36,4% din întreg) au selectat acest răspuns după cum urmează:
28 de răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 12 răspunsuri din partea persoanelor de
gen masculin, portretizând astfel satisfacția acestora cu privire la modul de administrare a orașului.
Scara cu numărul 4 se află doar la trei răspunsuri distanță, aceasta având până la umră 37 de
răspunsuri (33,6 % din întreg) după cum urmează: 22 de răspunsrui din partea persoanelor de gen
feminin și 15 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. Astfel, scara cu numărul 3, scară
ce are un rol neutru în acest caz, are în total 27 de răspunsuri adică 24,5% din întreg obținute astfel:
14 răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 13 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin. Atât scara numărul 1 cât și scara numărul 2 au obținut răspunsuri extrem de mici, fiecare
având doar 3 răspunsuri în total, adică 2,7% din întreg. În ambele situații au răspuns câte două
persoane de gen masculin și câte o persoană de gen feminin, ce au dorit să-și arate nemulțumirea
cu privire la administrația orașului Oradea. De aici putem deduce următorul lucru: faptul că scările

56
cu valorile cele mai mari au răspunsuri majoritare, ne putem da seama că orădenii sunt în general
mulțumiți de felul în care orașul este gestionat și administrat.

Figură 31

Arhitectura orașului Oradea reprezintă un almanah de stiluri. Numeroase clădiri au un

caracter istoric, acestea fiind construite încă din cele mai vechi timpuri. În prezent, pentru a păstra
splendoarea și unicitatea caracterului orașului, clădirile importante se bucură de numeroase
proiecte de reabilitare derulate prin fonduri europene câștigate de către autoritățile locale. Așadar,
în întrebarea prezentă în figura 31, oamenii orașului Oradea au fost rugați să acorde note de la 1 la
5, 1 reprezentând cea mai joasă valoare iar 5 reprezentând cea mai mare valoare, atractivității
arhitecturale a orașului. Conform hexagonului orașului, această întrebare se încadrează în
categoriile de „puls” și „loc”. Astfel, majoritatea oamenilor, 67 mai exact, au ales ca variantă de
răspuns scara cu numărul 5, aceasta reprezentând 60,9% din totalul răspunsurilor după cum
urmează: 41 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 26 de răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Alegerea acestei scale ne arată că orădenii sunt mulțumiți de aspectul
pe care orașul îl are. Scara cu numărul 4 este următoarea cea mai aleasă, având în total 30 de
răspunsuri, adică 27,3% din întreg, după cum urmează: 19 răspunsuri din partea persoanelor de
gen feminin și 11 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 a primit
10 răspunsuri adică 9,1% din întreg, răspunsurile împărțindu-se în mod egal la ambele sexe, 5
răspunsuri din partea feminină respectiv 5 răspunsuri din partea masculină. Scara cu numărul 2 a

57
primit doar 3 răspunsuri din care 2 aparțin persoanelor de gen masculin și un răspuns aparține unei
persoane de gen feminin.

Figură 32

După cum am menționat și în figura cu numărul 32, mediul înconjurător a unui oraș variază
inevitabil. Cauza? Prezența diferitor tipuri de poluare ori în aer sau câteodată și vizual. Această
întrebare se încadrează în categoria de „necesități de bază” a hexagonului orașului. În cadrul
întrebării cu numărul 7, orădenii au fost rugați să ofere note de la 1 la 5 mediului înconjurător a
orașului adică să clasifice cât de curat sau cât de poluat este orașul Oradea. Astfel, scara cu numărul
3 a obținut cele mai multe rezultate, 52 de răspunsuri (47,3%) după cum urmează: 36 de răspunsuri
din partea genului feminin și 16 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. La fel ca în
cazul anterior, scara cu numărul 3 reprezintă o selecție neutră, ce vrea să arate că părerea
respondenților se situează undeva la mijloc: orașul nu este nici foarte curat dar nici foarte poluat.
Scara cu numărul 2 a obținut 25 de răspunsuri (22,7%) după cum urmează: 9 răspunsuri din partea
persoanelor de gen feminin și 16 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu
numărul 4 a obținut în total 24 de răspunsuri, adică 21,8% din întreg, după cum urmează: 17
răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 7 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin. Scara ce reprezintă cea mai joasă valoare a obținut mai multe răspunsuri decât scara cu
numărul 5, scară ce reprezintă cea mai mare valoare. Astfel, scara 1 a obținut 5 răspunsuri, adică
4,5% din întreg, unde 3 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar cele 2 răspunsuri aparțin

58
persoanelor de gen masculin. Într-un final, scara cu numărul 5 a obținut 4 răspunsuri (3,6% din
întreg) din care un singur răspuns aparține unei singure persoane de gen feminin iar cele 3
răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Așadar, concluzionând această întrebare, conform
eșantionării, ne putem da seama că orașul Oradea nu reprezintă nici cel mai curat dar nici cel mai
poluat oraș. Trăgând linie chiar la mijloc, majoritatea răspunsurilor se încadrează în scările de
valori mai mici decât în cele de valori mai mari.

Figură 33

Datorită clădirilor istorice prezente în orașul Oradea și datorită învecinării sale cu stațiunile
termale Băile Felix și Băile 1 Mai, orașul deține un potențial turistic extrem de ridicat. Astfel, în
întrebarea cu numărul opt a chestionarului, localnicii orașului au fost rugați să răspundă folosind
note de la 1 la 5 cât de ușoară poate fi căutarea unei cazări în cadrul orașului Oradea, aceștia
empatizând cu turiștii ce ne vizitează orașul. Această întrebare se încadrează în categoriile de
„potențial”, „loc” și „necesități de bază” din cadrul hexagonului orașului. Așadar, scara cu
numărul 4 a obținut răspunsurile majoritare și-anume 52 (adică 47,3% din totalul răspunsurilor)
din care 28 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 24 de răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 5 a obținut în total 29 de răspunsuri (adică 26,4%
din totalul răspunsurilor), din care majoritatea aparțin persoanelor de gen feminin și-anume 20 la
număr iar 9 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 a obținut 26 de
răspunsuri (adică 23,6% din totalul răspunsurilor), din care 16 aparțin persoanelor de gen feminin
iar 10 aparțin persoanelor de gen masculin. Scările care reprezintă cea mai mică valoare, au obținut

59
cele mai puține răspunsuri din partea eșantionului astfel, scara cu numărul 2 având doar 2
răspunsuri (1,8%) ambele din partea persoanelor de gen feminin iar scara cu numărul 1 a obținut
doar un răspuns (0,9%) din partea unei persoane de gen masculin. Așadar, având în vedere
disponibilitatea hotelurilor, pensiunilor, motelurilor și a cazărilor de tip gazdă, localnicii consideră
că a găsi o cazare în orașul Oradea sau în zona din împrejurimi este relativ o activitate care nu
necesită prea multe efort.

Figură 34

Cu toții știm că educația reprezintă un pilon de bază în cadrul unei societăți. Astfel, în
întrebarea cu numărul nouă, localnicii orașului Oradea au fost rugați să noteze utilizând o scară de
la 1 la 5, sistemul de învățământ pornind de la creșe și până la sistemul universitar. Această
întrebare se încadrează în categoriile „necesități de bază” și „potențial” din cadrul hexagonului
orașului. Așadar, scara cu numărul 4 reprezintă alegerea de răspuns majoritară, aceasta având în
total 49 de răspunsuri (adică 44,5% din totalul răspunsurilor) după cum urmează, 31 de răspunsuri
din partea persoanelor de gen feminin și 18 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin.
Scara cu numărul 3 a fost aleasă de către 36 de persoane (adică 32,7% din totalul răspunsurilor)
din care 30 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 16 răspunsuri aparțin persoanelor
de gen masculin. Scara cu numărul 5 a fost aleasă de către 12 persoane (10,9% din totalul
răspunsurilor) din care 9 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și doar 3 răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Scările care reprezintă valoarea cea mai mică a notării, adică scara
cu numărul 1 și 2 au obținut următoarele răspunsuri: scara cu numărul 2 a obținut 9 răspunsuri

60
(adică 8,2% din totalul răspunsurilor) din care 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar
4 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin; scara cu numărul 1 a obținut doar 4 răspunsuri
(3,6% din totalul răspunsurilor) unde 3 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin și doar un
răspuns aparține unei persoane de gen feminin. Astfel, putem concluziona această întrebare prin a
menționa că localnicii orașului Oradea sunt mulțumiți atunci când vine vorba de sistemul de
învățământ a orașului.

Figură 35

În cadrul orașului Oradea, calitatea serviciilor medicale a crescut considerabil în ultimii

ani. Astfel, în întrebarea cu numărul zece a chestionarului, locuitorii orașului au fost rugați să notze
folosind scara cu note de la 1 la 5, sistemul medical al orașului. Această întrebare se încadrează în
categoriile de „necesități de bază” și „potențial” a orașului Oradea. Astfel, scara cu numărul 4
și scara cu numărul 3 au obținut răspunsuri aproximativ la fel, diferența fiind doar de un răspuns.
Așadar, scara cu numărul 4 a obținut 43 de răspunsuri (39,1% din totalul răspunsurilor) după cum
urmează: 19 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin și 24 de răspunsuri din partea
persoanelor de gen feminin. Scara cu numărul 3 a adunat în total 42 de răspunsuri (38,2% din
totalul răspunsurilor) din care 16 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin și 26 de
răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin. Scara cu numărul 5 este următoarea în ierarhie,
aceasta înregistrând 14 răspunsuri (12,7% din totalul răspunsurilor) din care 9 răspunsuri vin din
partea persoanelor de gen masculin și 5 răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin. Atât
scara numărul 2 cât și scara numărul 1 au înregistrat puține răspunsuri. Scara cu numărul 2 a

61
înregistrat 9 răspunsuri (8,2% din totalul răspunsurilor) din care 3 răspunsuri aparțin persoanelor
de gen masculin și 6 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar scara cu numărul 1 a
înregistrat 2 răspunsuri (1,8% din totalul răspunsurilor) fiecare răspuns venind din partea ambelor
sexe. Astfel, datorită alegerii majoritate a scărilor cu valori mai mari, ne putem da seama că
orădenii sunt relativ mulțumiți de sistemul medical a orașului.

Figură 36

Sistemul de transport public a orașului Oradea dispune de opt linii de tramvai ce străbat
orașul dintr-un capăt în altul și de 26 de linii de autobuze care circulă atât în cadrul orașului cât și
în cadrul zonei metropolitane. Astfel, în cadrul întrebării cu numărul 11, locuitorii orașului au
trebuit să acorde note de la 1 la 5 aspectului care este menționat în graficul de sus. Această întrebare
se încadrează în categoriile de „necesități de bază” și „potențial” din cadrul hexagonului
orașului. Astfel, transportul în comun a orașului a primit în majoritate ca variantă de răspuns scara
cu numărul 4. Aici înregistrăm 42 de răspunsuri (38,2% din totalul răspunsurilor) din care 27 de
răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 15 răspunsuri aparțin persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 3 a primit 38 de răspunsuri (34,5% din totalul răspunsurilor) din care
24 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 14 răspunsuri aparțin persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 5 înregistrează 16 răspunsuri (14,5% din totalul răspunsurilor) unde
10 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 6 răspunsuri aparțin persoanelor de gen
masculin. Atât scara cu numărul 2 cât și scara cu numărul 1 înregistrează puține răspunsuri. Astfel,
scara cu numărul 2 are în total 10 alegeri (reprezentând 9,1% din totalul răspunsurilor) unde 4
răspunsuri sunt din partea persoanelor de gen feminin iar 6 răspunsuri din partea persoanelor de

62
gen masculin. Scara cu numărul 1 înregistrează doar 4 răspunsuri (reprezentând 3,6% din totalul
răspunsurilor) unde un singur răspuns vine din partea unei persoane de gen femin iar celelalte 3
răspunsuri vin din partea persoanelor de gen masculin. Așadar, datorită fluidizării sistemului de
transport în comun prin introducerea unor noi linii pentru ambele categorii de vehicule și datorită
aducerii de noi autobuze și tramvaie în cadrul orașului, orădenii sunt relativ mulțumiți de calitatea
transportului public.

Figură 37

Sportul reprezintă un element important în viața unui individ iar în zilele noastre, societatea
trebuie să se asigure că oferă facilitățile necesare pentru a asigura satisfacerea nevoilor tuturor. Pe
lângă faptul că reprezintă unul dintre elementele caracteristice a unui stil de viață sănătos, sportul
reprezintă și o formă de divertisment. Această întrebare se încadrează în categoria „necesități de
bază” din cadrul hexagonului orașului. Astfel, în întrebarea cu numărul 12 a chestionarului,
locuitorii orașului Oradea au fost rugați să acorde note facilităților sportive prezente pretutindeni
în oraș. Scara cu numărul 4 a obținut cele mai multe răspunsuri și adică 39 (reprezentând 35,5%
din totalul răspunsurilor) din care 25 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 14
răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 este următoarea în ierarhie,
aceasta având 31 de răspunsuri (adică 28,2% din totalul răspunsurilor) din care 17 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen feminin și 14 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara
care reprezintă cea mai mare valoare în ierarhie a înregistrat 21 de răspunsuri (adică 19,1% din
totalul răspunsurilor) din care 15 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 6 aparțin

63
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 2 a înregistrat 15 răspunsuri (adică 13,6% din
totalul răspunsurilor) din care 7 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 8 răspunsuri
aparțin persoanelor de gen masculin. Scara care reprezintă cea mai mică valoarea în ierarhie, scara
numărul 1, a înregistrat doar 4 răspunsuri (adică 3,6% din totalul răspunsurilor) unde 2 răspunsuri
vin din partea persoanelor de gen feminin și 2 răspunsuri vin din partea persoanelor de gen
masculin. Așadar, însumând rezultatele obținute, ne putem da seama de faptul că locuitorii orașului
Oradea sunt mulțumiți în marte parte de facilitățile sportive prezente în oraș.

Figură 38

În întrebarea cu numărul 13, locuitorii orașului Oradea au fost rugați să acorde note de la
1 la 5 diferitelor activități din cadrul orașului ce au ca scop ocuparea timpului liber a fiecărui
individ. Această întrebare se încadrează în categoriile de „puls” și „oameni” a hexagonului
orașului. Astfel, scara cu numărul 4 este majoritară, înregistrând 38 de răspunsuri (acestea
reprezentând 34,5% din totalul răspunsurilor) unde 25 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen
feminin iar 13 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 5 a înregistrat 31
de răspunsuri (adică 28,2% din totalul răspunsurilor) din care 21 de răspunsuri aparțin persoanelor
de gen feminin și doar 10 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 este
următoarea aleasă de către locuitori, aceasta având 26 de răspunsuri (adică 23,6% din totalul
răspunsurilor) unde ambele sexe au răspuns în mod egal, 13 răspunsuri din partea persoanelor de
gen feminin și 13 răspunsuri din partea persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 2 a
înregistrat 11 răspunsuri (10% din totalul răspunsurilor) din care 6 răspunsuri aparțin persoanelor

64
de gen masculin și doar 5 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin. Scara cu numărul 1 a
înregistrat 4 răspunsuri (3,6%) unde și de această dată ambele sexe au răspuns în mod egal, 2
răspunsuri din partea persoanelor de gen feminin și 2 răspunsuri din partea persoanelor de gen
masculin. Astfel, concluzionând această întrebare, ne putem da seama cu ușurință că vitalitatea
orașului Oradea este recunoscută printre locuitorii săi, fiindu-le destul de ușor în a găsi diferite
activități pe care să le frecventeze în zilele libere.

Figură 39

Conform dicționarului explicativ al limbii române, un simbol este „un semn, un obiect, o
imagine, care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe
analogice) un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire, un sentiment”.36 Și totuși, în cazul
nostru, un simbol poate reprezenta de-asemenea și o clădire sau o locație. Întrebarea cu numărul
14 dorește să puncteze întocmai acest aspect, încadrându-se cu succes în categoriile de „prezență”
și „loc” a hexagonului orașului. Astfel respondenții au fost rugați să aleagă, din punctul lor de
vedere, simbolul orașului Oradea. Printre alegerile populare numărăm următoarele atracții: Cetatea
Oradea, Palatul Vulturul Negru, Piața Unirii, Biserica cu Lună, Turnul Primăriei și Teatrul Regina
Maria. Atracția cu cele mai multe alegeri este Palatul Vulturul Negru, având 46 de răspunsuri adică
41,8% din totalul răspunsurilor înregistrate. Cetatea orașului se află pe locul doi, având 40 de
răspunsuri adică 36,4% din totalul răspunsurilor înregistrate. Piața Unirii, una dintre cele mai
populare destinații pentru ocuparea timpului liber, a reușit să strângă 26 de răspunsuri adică 23,6%

36
Sursă online: https://dexonline.ro/definitie/simbol 11.06.2020, ora: 17:20;

65
din totalul răspunsurilor înregistrate. Biserica cu Lună, situată chiar în centrul orașului, a strâns în
total doar 8 răspunsuri adică 7,3% din totalul răspunsurilor. Teatrul Regina Maria, este următoarea
alegere în rândul orădenilor, înregistrând 6 răspunsuri adică 5,5% din toate răspunsurile. Pe ultimul
loc se situează Turnul Primăriei, care reușește să strângă doar 5 răspunsuri adică 4,5% din totalul
răspunsurilor înregistrate. Așadar, putem observa din răspunsurile obținute, faptul că Palatul
Vulturul Negru este reprezentativ orașului Oradea.

Figură 40

Luând în considerare domeniul turistic de această dată, în întrebarea cu numărul 15,

locuitorii orașului Oradea au fost rugați să aleagă atracțiile principale pentru care diferiți turiști ne
vizitează orașul. Această întrebare se încadrează în categoriile de „loc” și „prezență” a
hexagonului orașului. Astfel, putem face următorul clasament: pe primul loc se află stațiunea
termală Băile Felix cu 85 de răspunsuri (77,3%), după aceea găsim pe locul doi Cetatea Oradea,
aceasta având 78 de răspunsuri (70,9%). Urmează Palatul Vulturul Negru unde avem 76 de
răspunsuri (69,1%). Aquapark-ul Nymphaea se află pe locul patru înregistrând 74 de răspunsuri
(67,3%). Clădirile istorice ale orașului au fost alese de către 58 de persoane (52,7%) iar Piața Unirii
a fost aleasă de către 55 de persoane (50%). Pe locul cu numărul 7, se află Turnul Primăriei cu 40
de răspunsuri (36,4%). Stațiunea termală Băile 1 Mai se află pe locul cu numărul 8 aceasta
înregistrând 30 de răspunsuri (27,3%). Muzeele orașului Oradea au fost alese de către 23 de
persoane (20,9%). Teatrul Regina Maria este pe locul zece, acesta înregistrând 22 de răspunsuri
(20%). Din păcate, datorită faptului că Grădina Zoologică nu dispune de foarte multă recunoaștere

66
în rândul turiștilor, aceasta se află pe locul 11, înregistrând 11 răspunsuri (10%). De-asemenea,
având posibilitatea de a completa la alegere variante de răspuns, o persoană a considerat că și
ansamblul baroc cu bazilica și palatul său din cadrul orașului Oradea reprezintă un motiv pentru
care diferiți turiști vizitează orașul.

Figură 41

În întrebarea cu numărul 16, locuitorii orașului Oradea au fost rugați să facă apel la
sentimentele, emoțiile și amintirile lor cu privire la oraș. Această întrebare se încadrează în
categoria „oameni” a hexagonului orașului. Astfel, locuitorii orașului Oradea au fost rugați să
aleagă dintr-o listă de caracteristici, secțiunile care coincid cel mai bine cu opiniile lor. Astfel,
secțiunea cea mai aleasă ca variantă de răspuns este „într-o continuă dezvoltare, potențial
excepțional, impuls pozitiv” - aleasă de către 76 de persoane (69,1%). Următoarea caracteristică a
orașului Oradea o reprezintă „liniștit, pașnic, obișnuit și relaxant” unde 39 de persoane (35,5%) au
optat pentru această variantă de răspuns. Următoarea caracteristică este „curat, bine întreținut și
sigur” unde 34 de persoane (30,9%) au optat pentru această variantă de răspuns. Caracteristica
„sociabil, prietenos, spirit comunitar” a fost aleasă în număr de 31 de persoane (28,2%).
Caracteristica „stil de viață prietenos față de familii, accesibil din punt de vedere economic” a fost
aleasă de 25 de ori (22,7%) ca variantă de răspuns. Caracteristica „oraș mic, istoric, bizar și totuși
femercător” a fost aleasă de 23 de ori (20,9%) ca variantă de răspuns. Caracteristica „natural,
împrejurimi extrem de frumoase” a fost aleasă de 21 de ori (19,1%) ca variantă de răspuns.

67
Caracteristica „energetic, plin de evenimente, distractiv, captivant și emoționant” a fost aleasă de
16 ori (14,5%) ca variantă de răspuns. Caracteristica „locație convenabilă” a fost aleasă doar de
14 ori (12,7%) ca variantă de răspuns în ciuda apropierii orașului față de granița cu Ungaria și de
învecinătatea sa cu stațiunile termale menționate anterior.

Figură 42

Personalitatea unui oraș reprezintă produsul celor trei elemente pe care le-am menționat
anterior și anume echitate, imagine și identitate. Această întrebare se încadrează în categoriile de
„loc”, „puls” și „oameni” din cadrul hexagonului orașului. Astfel, majoritatea locuitorilor
orașului Oradea care au răspuns la acest chestionar consideră că o caracteristică de bază a
personalității orașului o reprezintă varianta „prietenos, primitor, sociabil și frumos”, variantă care
a fost aleasă de 73 de ori (66,4% dintr-un întreg de 100%). A doua caracteristică ce se potrivește
cel mai bine personalității orașului Oradea, o reprezintă varianta „istoric, vechi, clasic și
tradițional”, variantă care a fost aleasă de 63 de ori (57,3% dintr-un întreg de 100%). A treia
caracteristică care se potrivește cel mai bine personalității orașului o reprezintă varianta „discret și
liniștit” această variantă fiind aleasă de 34 de ori (30,9% dintr-un întreg de 100%). Caracteristicile
cele mai puțin alese sunt „grijuliu, generos, util” aceasta având doar 18 alegeri (16,4% dintr-un
întreg de 100%), „stabil, mândru și patriotic” având doar 14 alegeri (12,7% dintr-un întreg de
100%), „plin de viață, zgomotos, vivace, energic” având doar 10 alegeri (9,1% dintr-un întreg de
100%) și „rezervat, rușinos și subestimat” având doar 2 alegeri (1,8% dintr-un întreg de 100%).

68
 Astfel, putem observa că majoriatea caracteristicilor personalității orașului Oradea se
îndreaptă mai mult spre polul pozitiv decât cel negativ.

Figură 43

Ca în orice alt proces de dezvoltare sau, în cazul nostru, ca în orice alt proces de branding,
până să se ajungă la rezultatul dorit, câteodată apar dificultăți pe care un oraș le întâmpină. Aceste
dificultăți fie sunt prezente în jur încă de dinainte, fie apar în timpul procesului de formare. Astfel,
în întrebarea cu numărul 19, întrebare ce se încadrează în categoriile de „loc” și „potențial” din
cadrul hexagonului orașului, respondenții au fost rugați să aleagă cele mai mari dificultăți pe care
orașul Oradea le are în momentul de față.
Așadar, din punctul lor de vedere, principala dificultate pe care Oradea o are constă în
soluționarea fluidizării traficului – atât din perspectiva transportului în comun cât și din perspectiva
transportului propriu. Această situație a fost aleasă de 56 de ori (reprezentând 50,9% dintr-un întreg
de 100%). Următoarea dificultate cu care se confruntă orașul Oradea: oportunitățile de angajare.
Această situație a fost aleasă de 49 de ori (reprezentând 44,5% dintr-un întreg de 100%). De-
asemenea, orașul prezintă dificultăți și în cazul atragerii companiilor de divertisment adică tot ceea
ce înseamnă petrecerea timpului liber: festivaluri de filme, de muzică sau teatru, sau diferite
spectacole ca și circuri sau spectacole de magie sau de dans. De-asemenea, aici putem menționa
chiar și evenimentele sportive. Această situație a fost aleasă de 40 de ori reprezentând 36,4% dintr-
un întreg de 100%. Locuitorii consideră că atragerea și formarea mai multor parteneriate și
colaborări în cadrul orașului reprezintă alt punct dificil cu care orașul se confruntă. Acest aspect a

69
fost ales de 33 de ori reprezentând 30% dintr-un întreg de 100%. Următoarea situație în ierarhie a
fost votată de 27 de ori (adică 24,5% dintr-un întreg de 100%), unde respondenții au specificat că
Oradea încă are difictultăți în a atrage anumite afaceri din domeniul comercial – ca de exemplu,
anumite francize; și din domeniul industrial. Totuși, acest lucru este în dezvoltare și în ultimii ani
s-au făcut pași colosali în această direcție. Astfel, a fost cu putință atragerea diferitor afaceri din
domeniul gastronomic. Și totuși, și acest aspect reprezintă o provocare pentru administrația
orașului. Întotdeauna un domeniu precum cel gastronomic trebuie diversificat. A fost ales doar de
20 de ori, reprezentând astfel 18,2% dintr-un întreg de 100%.

Figură 44

Penultima întrebare a chestionarului, ce se încadrează în categoriile de „loc”, „prezență”

și „potențial” din cadrul hexagonului orașului, dorește să evidențieze, cum poate fi îmbunătățită
reputația orașului Oradea, cum poate fi îmbunătățită imaginea acestuia ca brand și cum se poate
obține o imagine mai pozitivă. Astfel, în cazul Oradiei, locuitorii săi au considerat că principalele
două metode de remodelare și de perfecționare a reputației orașului sunt: îmbunătățirea
aeroportului și îmbunătățirea universității. Varianta de îmbunătățire a aeroportului a fost aleasă de
75 de ori adică 68,2% dintr-un întreg de 100% iar varianta de îmbunătățire a universității orașului
a fost aleasă de 66 de ori, adică 60% dintr-un întreg de 100%. Celelalte variante ale acestei întrebări
au fost alese după cum urmează: varianta de a apela la mai multe evenimente culturale a fost aleasă
de 48 de ori adică 43,6% dintr-un întreg de 100%; varianta de a face disponibile diferite pachete
și ghiduri turistice pentru oraș și pentru împrejurimi la agențiile locale a fost aleasă de 41 de ori,

70
adică 37,3% dintr-un întreg de 100%; varianta de a pune accent pe reabilitările monumentale și a
clădirilor istorice a fost aleasă de 33 de ori adică 30% dintr-un întreg de 100%; varianta de a
organiza mai multe festivaluri în cadrul orașului a fost aleasă de 28 de ori adică 25,5% dintr-un
întreg de 100%; varianta de a îmbunătăți infrastructura a fost de-asemenea aleasă de către locuitori
de 23 de ori, adică 20,9% dintr-un întreg de 100%. Metoda de folosire a publicității mult mai mult
a fost aleasă de 22 de ori, adică 20% dintr-un întreg de 100% iar metoda de folosire a mass mediei
locale mult mai mult a fost aleasă de 18 ori adică 16,4% dintr-un întreg de 100%.

Figură 45

Ultima întrebare a chestionarului dorește să scoată în evidență dacă cumva o colaborare a

orașului ar fi de folos pentru a se dezvolta mult mai mult, luând în considerare alianța orașelor din
Vest, din care și Oradea face parte. Această întrebare face parte din categoria „potențial” din
cadrul hexagonului orașului, folosit ca instrument de modelare și ghidare pe tot parcursul
cercetării. Astfel, locuitorii orașului Oradea au fost rugați să acorde note de la 1 la 5 acestei
chestiuni, în funcție de propria opinie. Așadar, majoritatea au ales ca variantă de răspuns scara cu
numărul 5, 55 de răspunsuri (adică 50% din totalul răspunsurilor înregistrate) din care 31 de
răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 24 de răspunsuri aparțin persoanelor de gen
masculin. Scara cu numărul 4 înregistrează 29 de răspunsuri (adică 26,4% din totalul răspunsurilor
înregistrate) din care 19 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin iar 10 răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 3 a fost aleasă de doar 16 persoane, adică doar
14,5% din totalul răspunsurilor înregistrate de unde 10 răspunsuri aparțin persoanelor de gen

71
feminin și 6 răspunsuri aparțin persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 1 a fost aleasă de
către mai multe persoane ca variantă de răspuns, aceasta având 6 răspunsuri adică 5,5% din totalul
acestora, de unde 2 răspunsuri aparțin persoanelor de gen feminin și 4 răspunsuri aparțin
persoanelor de gen masculin. Scara cu numărul 2 a fost aleasă de către 4 persoane, aceasta
reprezentând 3,6% din totalul răspunsurilor unde toate cele 4 răspunsuri aparțin persoanelor de
gen feminin. Așadar, putem observa că majoritatea orădenilor consideră că într-adevăr, o
colaborare cu diferite orașe sau municipii reprezintă un avantaj în procesul de dezvoltare al
orașului atât pe plan extern cât și pe plan intern.

72
 CONCLUZIE

Astfel, într-un final, putem observa în urma definirii și elaborării acestui concept în
capitolele anterioare cum brandul în sine cât și procesul de branding rămân arii importante de
dezvoltat și de abordat atunci când vorbim de brandul unui loc, oraș, regiune sau țară.
Am urmărit îndeaproape brandul în sine ca și concept cât și procesul dedicat construirii
acestuia. Am urmărit ce funcții are, de ce este important, de ce este esențial a avea o echitate
formată, o imagine, o identitate sau o personalitate. Am urmărit de-asemenea și dezvoltarea
conceptului de brand al locului, dezvoltând acest câmp de studiu prin elaborarea detaliată a
delimitărilor conceptuale și a modului în care s-a ajuns de la termenul de marketing al locurilor la
termenul de brand al locurilor. Însă, cel mai important concept urmărit, ce stă de-asemenea la baza
chestionarului aplicat, este reprezentat strict de termenul de brand al orașului, concept ce încă se
află într-o continuă dezvoltare și repreztină o arie de studiu încă nouă în cadrul României. Astfel,
pentru a înțelege mai bine acest proces, l-am detaliat atât pe el în sine cât și pașii de realizare a
acestuia. De-asemenea, am urmărit dezvoltarea și explicarea elementelor necesare dezvoltării unui
brand de oraș conform hexagonului.
Și totuși, de ce? De ce am considerat a fi esențial în a urmări aceste aspecte? Pentru că, așa
cum am dezvoltat anterior, am observat ce înseamnă cu adevărat a construi un brand pentru un
oraș, ce înseamnă a trata un oraș ca și un produs comercial și de ce trebuie să facem acest lucru.
Având în vedere faptul că istoria scrisă o dată pentru un loc, nu se poate schimba, viitorul este cel
care contează cu adevărat și este cel care poate fi format așa cum trebuie pentru a asigura o
supraviețuire mult mai ușoară atât a orașului în cauză pe piața concurențială acerbă a fenomenului
de globalizare cât și a locuitorilor acestuia. Este important a acționa în prezent pentru a asigura
orașului caracteristica de brand, pentru a-i forma identitatea, imaginea și echitatea. După cum
spunea și Simon Anholt în cartea sa denumită „Places”: „dacă un oraș sau o țară a avut și are în
continuare o imagine pozitivă, procesul de branding este extrem de ușor de realizat. Dar, dacă o
țară sau un oraș suferă de o imagine eronată sau slabă, îi va fi de două ori mai greu a-și forma
procesul de branding și va costa, atât din punct de vedere material cât și temporal, de două ori
mai mult.”37Este demn de menționat faptul că, acest proces de branding a unui loc are o importanță
colosală, mai ales pentru faptul că, o imagine pozitivă a unui oraș, ne portretizează și pe noi, ca

37
Simon Anholt, Places. Identity, Image and Reputation. Pag. 157;

73
oameni și ca locuitori în exteriorul granițelor sale. Dacă un oraș este cunoscut a fi în continuă
dezvoltare, curat, sigur, îngrijit, primitor, atunci, aceste aspecte se revarsă și asupra locuitorilor
săi. Astfel, v-or fi atrase în cadrul orașului mai multe afaceri ce contribuie la dezvoltarea sistemului
economic, mai multe oportunități, mai mulți locuitori astfel, într-un final fiind considerat de către
populație un oraș demn de locuit în el, de investit în el și de promovat mai departe.
Am observat cum orașul Oradea, în rândul locuitorilor săi, a primit în cadrul chestionarului
aplicat cele mai bune variante de răspuns, cele mai mari note sau cele mai mici note (în cadrul
infracționalității de exemplu, fapt ce ne dă de înțeles că orașul este sigur) în funcție de aspect.
Aceste asepcte au trebuit a fi consultate pentru a deduce într-un final dacă orașul Oradea are
personalitate, imagine, identitate și echitate. Astfel, concluzionând și interpretând întrebările
chestionarului, putem deduce cu ușurință faptul că, orașul Oradea, fiind încă un oraș în plină
dezvoltare, fiind un oraș promovat, prezent în mass media și fiind un oraș dat ca exemplu pentru
alte orașe ale României, reprezintă, cu adevărat, un brand. Totuși, acesta este un brand format și
fixat atât în mintea locuitorilor cât și în exteriorul granițelor orașului. Însă, atâta timp cât
administrația orașului decide să dezvolte orașul în continuare, transformându-l într-o locație plină
de oportunități, atunci, și caracteristica sa ca brand este încă într-un proces de consolidare. Am
văzut cum una dintre caracteristicile primare a unui brand este de a diferenția produsul sau, în
cazul nostru, orașul față de competitori.
Astfel, pornind de la ipoteza că Oradea se află într-un proces de consolidare a propriului
brand de oraș și prin faptul că ne-am dorit să vedem dacă există cu adevărat o congruență între
imaginea proiectată și imaginea percepută de către locuitorii orașului unde și ei devin vectori de
imagine, în urma cercetării – chestionarului aplicat – am ajuns la concluzia că într-adevăr, orașul
Oradea este un brand. Acesta a reușit ca în anul 2020 să se diferențieze cu succes față de celelate
orașe prezente în cadrul României, acest lucru fortificând calitatea sa de brand, însă, următoarea
etapă pe care trebuie să o urmărească pentru a-și asigura supraviețuirea este de a intra pe piața
vastă a orașelor mari atât din cadrul Europei cât și din cadrul altor continente.

74
 Bibliografie

1. ANHOLT, S., Places. Identity, Image and Reputation, 2010;

2. ANHOLT, S., „Foreword”, Journal of Brand Management, vol. 9, nr. 4, 1 aprilie 2002, pp.
229–239.
3. ANHOLT, SIMON, „Definitions of place branding – Working towards a resolution”, Place
Branding and Public Diplomacy, vol. 6, nr. 1, 1 februarie 2010, pp. 1–10.
4. ANHOLT, SIMON, „Place branding: Is it marketing, or isn’t it?”, Place Branding and Public
Diplomacy, vol. 4, nr. 1, 1 februarie 2008, pp. 1–6.
5. ANHOLT, SIMON, „What is Competitive Identity?”, în Simon Anholt, Competitive Identity,
Palgrave Macmillan UK, London, 2007, pp. 1–23,
http://link.springer.com/10.1057/9780230627727_1;
6. ARMES, PIPPA, „What’s the difference between branding, marketing, and public
relations?”, New Kind, https://newkind.com/difference-between-branding-marketing-pr/;
7. ASHWORTH, GREGORY J., „The Instruments of Place Branding: How is it Done?”,
European Spatial Research and Policy, vol. 16, nr. 1, 29 septembrie 2009, pp. 9–22.
8. BASTOS WILSON; LEVY SIDNEY J., „A history of the concept of branding: practice and
theory”, Journal of Historical Research in Marketing, vol. 4, nr. 3, 1 ianuarie 2012,
Emerald Group Publishing Limited, pp. 347–368.
9. BOGDAN-, PAHON; REI, „Mega-definiția relațiilor publice, moștenirea profesorului Rex
Harlow”, Stefa Media, https://www.stefamedia.com/mega-definitia-relatiilor-publice-
mostenirea-profesorului-rex-harlow/;
10. BOGDAN-, PAHON; REI, „O nouă definiţie a relaţiilor publice, propusă de PRSA”, Stefa
Media, https://www.stefamedia.com/o-noua-definitie-a-relatiilor-publice;
11. BRAUN, ERIK; ZENKER, SEBASTIAN, „Towards an Integrated Approach for Place Brand
Management”, p. 13.
12. COHEN, HEIDI, „30 Branding Definitions”, Heidi Cohen, https://heidicohen.com/30-
branding-definitions/;
13. CRESCITELLI, EDSON; FIGUEIREDO, JÚLIO BASTOS, „Brand equity evolution: a system
dynamics model”, BAR - Brazilian Administration Review, vol. 6, nr. 2, iunie 2009, pp.
101–117.

75
14. DAMN, „The Anholt City Brands Index”, https://www.slideshare.net/Damn/the-anholt-
city-brands-index;
15. DANNIELLE BLUMENTHAL, PH.D., „The True Role of PR In Branding”,
https://www.slideshare.net/DannielleBlumenthal/the-true-role-of-public-relations-in-
branding-dannielle-blumenthal-brandchannel;
16. DAVID A. AAKER, Building Strong Brands, 1995.
17. DINNIE (ED. ), KEITH; (ED. ), KEITH DINNIE, „Thinking about place branding: Ethics of
concept”, Place Branding and Public Diplomacy, vol. 7, nr. 3, pp. 155–164.
18. FOROUDI, PANTEA; GUPTA, SURAKSHA; KITCHEN, PHILIP; FOROUDI, MOHAMMAD;
NGUYEN, BANG, „A Framework of Place Branding, Place Image, and Place Reputation:
Antecedents and Moderators”, Qualitative Market Research, vol. 19, 1 iunie 2016, pp.
241–264.
19. GOVERS, ROBERT, „From place marketing to place branding and back”, Place Branding
and Public Diplomacy, vol. 7, nr. 4, 1 noiembrie 2011, pp. 227–231.
20. HANNA, SONYA; ROWLEY, JENNIFER, „An analysis of terminology use in place branding”,
Place Branding and Public Diplomacy, vol. 4, nr. 1, 1 februarie 2008, pp. 61–75.
21. HATCH, MARY JO; SCHULTZ, MAJKEN, „Toward a theory of brand co-creation with
implications for brand governance”, Journal of Brand Management, vol. 17, nr. 8, iulie
2010, pp. 590–604.
22. IŠORAITĖ, M, „BRAND IMAGE DEVELOPMENT”, vol. 7, nr. 1, p. 6.
23. KAVARATZIS, MICHALIS, „From city marketing to city branding: Towards a theoretical
framework for developing city brands”, Place Branding, vol. 1, nr. 1, pp. 58–73.
24. LINDSTROM, MARTIN, „Build Powerful Brands through Touch, Taste, Smell, Sight, and
Sound”, p. 16.
25. MEDIA, LOADING, „Se delimitează cartierele din Oradea”, http://oradea.ro/stiri-si-
evenimente/se-delimiteaza-cartierele-din-oradea;
26. MICHAELSON, DAVID; STACKS, DON W, „Exploring the Comparative Communications
Effectiveness of Advertising and Public Relations: An Experimental Study of Initial
Branding Advantage”, p. 13.
27. MIKÁČOVÁ, LENKA; GAVLAKOVÁ, PETRA, „The Role of Public Relations in Branding”,
Procedia - Social and Behavioral Sciences, vol. 110, ianuarie 2014, pp. 832–840.

76
28. MINDRUT, SABIN; MANOLICA, ADRIANA; ROMAN, TEODORA, „Building Brands
Identity”, Procedia Economics and Finance, vol. 20, 31 decembrie 2015.
29. MITCHELL, ERIC L., „Why Public Relations Is so Important for Branding”, Medium,
https://medium.com/swlh/why-public-relations-is-so-important-for-branding-
231b6814207b;
30. OPATHA, MALKI, „Definitions of Brand Image”, Journal of Brand Image, 13 decembrie
2015.
31. OTS, MART; MEDIA MANAGEMENT AND TRANSFORMATION CENTRE, Media brands and
branding: [this book contains chapters based on selected papers from the workshop,
„Media Brands: their Management, Effects, and Social Implications”, sponsored by the
Media Management and Transformation Centre of Jönköping International Business
School in 20-22 September 2007, JIBS research reports 2008,1, Jönköping Internat.
Business School, Jönköping, 2008.
32. POPESCU, RUXANDRA IRINA, „ROLUL STRATEGIEI DE BRAND ÎN PROMOVAREA
ŞI DEZVOLTAREA ORAŞELOR”, p. 22.
33. PRINDLE, RON, „A Public Relations Role in Brand Messaging”, vol. 2, nr. 18, 2011, p. 5.
34. Al Ries & Laura Ries, Căderea Advertisingului și Ascensiunea PR-ului, august 2002,
HarperCollins Publishers INC, New York, Statele Unite ale Americii;
35. SCHMITT, BERND, „Experience Marketing: Concepts, Frameworks and Consumer
Insights”, Foundations and Trends® in Marketing, vol. 5, nr. 2, 2010, pp. 55–112.
36. SCOTT M. CUTLIP, ALLEN H. CENTER, GLEN M. BROOM, Relații Publice Eficiente.
37. SMITH, DAVID J.; GRADOJEVIC, NIKOLA; IRWIN, W. SEAN, „An Analysis Of Brand
Equity Determinants: Gross Profit, Advertising, Research, And Development”, Journal of
Business & Economics Research (JBER), vol. 5, nr. 11, 7 februarie 2011,
https://clutejournals.com/index.php/JBER/article/view/2607;
38. TEAM, THE EDITORIAL, „Research Insight: A Short History of City Branding Research
and Practice”, https://placebrandobserver.com/history-city-branding-research-practice/;
39. WOOD, LISA, „Brands and brand equity: definition and management”, Management
Decision, vol. 38, nr. 9, pp. 662–669.
40. YUMPU.COM, „Branding in the post-internet era - Sage Publications”, yumpu.com,
https://www.yumpu.com/en/document/read/6837512/branding-in-the-post-internet-era-

77
 sage-publications;
41. ZHANG, YI, „The Impact of Brand Image on Consumer Behavior: A Literature Review”,
Open Journal of Business and Management, vol. 03, nr. 01, 2015, pp. 58–62.
42. „(PDF) Brand Image Theoretical Aspects”, ResearchGate,
https://www.researchgate.net/publication/332348884_Brand_Image_Theoretical_Aspects
;
43. „5 Ways PR Can Build Your Brand”, http://insyntrix.com/about/marketing-tips/5-ways-
pr-can-build-your-brand;
44. „22_Briciu.pdf”,
http://webbut.unitbv.ro/bulletin/Series%20VII/BULETIN%20I/22_Briciu.pdf;
45. „31 Public Relations Definitions - Heidi Cohen”, https://heidicohen.com/public-relations-
definition/;
46. „A brief history of branding”, 99designs, https://99designs.com/blog/design-history-
movements/history-of-branding/;
47. „A brief history of branding - 99designs”, https://99designs.com/blog/design-history-
movements/history-of-branding/;
48. „A Brief History Of Branding | Branding Strategy Insider”,
https://www.brandingstrategyinsider.com/a-brief-history-of-branding/#.Xuiau0UzZPb;
49. „A Brief History of Branding and Why You Need It - CodeCrater”,
https://codecrater.com/blog/brief-history-branding-need/;
50. „About Public Relations”, www, https://www.prsa.org/about/all-about-pr;
51. „Birth_of_Brand.pdf”, https://mpra.ub.uni-muenchen.de/10169/1/Birth_of_Brand;
52. „Brand Equity Definition - What is Brand Equity”, Shopify,
https://www.shopify.com/encyclopedia/brand-equity;
53. „Brand Image - Meaning and Concept of Brand Image”,
https://www.managementstudyguide.com/brand-image.htm;
54. „Caracterizare generală”, http://www.oradea.ro/pagina/caracterizare-generala;
55. „definitions – Place Branding”, http://placebrand.eu/definitions;.
56. „dexonline”, https://dexonline.ro/definitie/identitate;
57. „dexonline”, https://dexonline.ro/definitie/simbol;
58. „Forbes Best Cities 2019, locul 8: Oradea, modelul de succes - Forbes.ro”,

78
 https://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2019-locul-8-oradea-modelul-de-succes-
140438;
59. „fulltext01.pdf”, https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:229873/fulltext01.pdf;
60. „FULLTEXT01.pdf”,https://www.divaportal.org/smash/get/diva2:226580/FULLTEXT01
.pdf;
61. „Future of cities: The secret of creating a successful city brand”, the Guardian,
http://www.theguardian.com/society/2008/oct/01/city.urban.branding;
62. „Home - Zona Metropolitana Oradea”, https://zmo.ro/#;
63. „Istoria oraşului Oradea”, http://www.oradea.ro/pagina/istoria-orasului-oradea;
64. „KavaratzisPlaceBranding.pdf”,http://sv407.oddgeirtveiten.com/wpcontent/uploads/2015
/12/Kavaratzis-Plaxce-Branding.pdf;
65. „Oradea, Capitala Verde a României”, http://www.oradea.ro/pagina/oradea-capitala-
verde-a-romaniei;
66. „OTL S.A.”, http://www.otlra.ro/reteatransport/autobuze/grafic;
67. „Scientific_paper_Niels_W_ckerlin_v3.pdf”.
68. „Scurta istorie a orasului Oradea”, http://lady.rdsor.ro/~schwartz/varad/varadro.htm;
69. „The history and purpose of branding - SpeakerHub - Medium”,
https://medium.com/@speakerhubHQ/the-history-and-purpose-of-branding-
c0c29b6d91ea;
70. „What is brand identity? And how to design and develop a great one.”, 99designs,
https://99designs.com/blog/tips/brand-identity/;
71. „What Is Brand Image? Definition, Importance & Examples”, Feedough,
https://www.feedough.com/brand-image-explanation-examples;
72. „What Is Branding? A Brief History”, Skyword,
https://www.skyword.com/contentstandard/branding-brief-history;
73. „Oradea, campioană la fonduri europene. În 2017, orașul a atras 14,3 milioane de euro”,
https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/oradea-campioana-la-fonduri-europene-in-2017-
orasul-a-atras-143-milioane-de-euro-949027;
74. „Oradea, dată din nou exemplu la ”România, te iubesc!”: E cel mai eficient oraș din țară”,
https://m.ebihoreanul.ro/stiri/oradea-data-din-nou-exemplu-la-romania-te-iubesc-e-cel-mai-
eficient-oras-din-tara-video-147484.html.

79
 ANEXE
CHESTIONAR

Figură 46

80
Figură 47

81
Figură 48

82
Figură 49

83
Figură 51

Figură 50

84
Figură 53

Figură 52

85
Figură 54

86
 Figură 55

Figură 56

87