Cancerul Endometrial

LICEUL VOCAȚIONAL REFORMAT
ȘCOALA POSTLICEALĂ TEOLOGICO-SANITARĂ
TÂRGU – MUREȘ
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Profilul: asistent medical generalist
COORDONATOR:
DR. MÁR MÁTYÁS
ASISTENT COORDONATOR:
KIRÁLY TÜNDE
ABSOLVENT:
GYŐRI ESZTER- ABIGÉL
Târgu - Mureș
2022
Cuprins
Introducere 1
Cap I:
1.1 Definiție 2
1.2 Anatomia organelor genitale feminine 2
1.3 Clasificarea histologică 13
1.4 Patologie 13
1.5 Diagnostic14
1.6 Factori de prognostic 16
1.7 Tratament 16
1.8 Prevenție 19
Cap II:
2.1 Ecografia pelvină 19
2.2 Testul Babeș Papanicolau 21
2.3 Histeroscopie 24
Cap III:
Definiția Nursingului 27
Interpretarea Cazului I 29
Interpretarea Cazului II 41
Interpretarea Cazului III 52
Bibliografie 62
Introducere:
În fiecare an, 142,000 femei dezvoltă cancer endometrial și aproximativ 42,000 de
femei mor anual din cauza acestuia. Vârsta tipică a curbei incidenței a cancerului endometrial
arată că majoritatea cazurilor este diagnosticată după menopauză, cea mai mare incidență
fiind în jurul vârstei de 70 de ani. Apariția simptomelor precoce depistate la control periodic
explică de ce majoritatea femeilor care suferă de cancer endometrial în stadiu incipient pot fi
tratate cu succes. Dacă luăm în considerare toate stadiile împreună, rata de supraviețuire este
de 5 ani la 80% din cazuri.
Există o diferență dintre prognosticul diferențial și tipurile histologice al cancerului

endometrial. Cea mai comună dintre leziuni (tip 1) este caracterizată prin sensibilitate
hormonală și stadiul incipient cu o prognoza excelentă, în timp ce tumorile de tip 2 au un
grad mai ridicat cu tendințe de reapariție, chiar și în stadii timpurii. Piatra de temelie a
tratamentului în cazul cancerului endometrial este operația chirurgicală, fiindcă nu doar din
punctul de vedere al determinării stadiului este importantă, ci permite și alocarea
modalităților celor mai adecvate tratamente auxiliare. O să dezbatem conceptele curente
despre epidemiologie, patologie, patogeneză, factori de risc și prevenție, diagnoză,
determinarea stadiului bolii, factori prognostici, tratament, și inspecție de urmărire al
cancerului endometrial.
Cancerul endometrial este cel mai comun cancer malign ginecologic. În Statele Unite
se află pe locul patru al celui mai comun cancer la femei, după cancerul mamar, pulmonar și
de colon. Factorii de risc sunt în legătură cu expunerea excesivă a endometrului la estrogen,
incluzând rezistența la terapia cu estrogen, menarhă timpurie, menopauză întârziată, terapie de
tamoxifen, nuliparitate, infertilitate sau lipsă de ovulație și sindromul ovarian polichistic. Alți
factori adiționali de risc ar fi vârsta, obezitatea, hipertensiunea, diabet zaharat, și cancer
colorectal non-polipozic ereditar. Cel mai frecvent semnal al cancerului postmenopauzal este
hemoragia (sângerarea). Societatea Americană de Cancer recomandă informarea tuturor
femeilor de peste 65 ani despre factorii de risc și simptomele cancerului endometrial, iar pe
lângă informarea preventivă recomandă solicitarea evaluării medicale dacă simptomele se
manifestă. Nu există dovezi care evidențiază prezența cancerului endometrial la persoanele
asimptomatice. Evaluarea pacientelor suspecte de boală ar trebui să includă și teste de sarcină
la femei aflate la vârsta procreării, hemogramă completă și în funcție de timpul de
protrombină și de timpul parțial de tromboplastină dacă sângerarea este severă. Majoritatea
2
indicațiilor recomandă ori ecografia transvaginală ori biopsia endometrială ca punct de
investigație.
Principala formă de tratament pentru cancerul endometrial este histerectomie totală cu
îndepărtarea anexelor uterine bilaterale (salpingo-overectomia bilaterală). Terapii cum ar fi
radiațiile și chimioterapia pot juca un rol important in tratarea bolii. Riscul scăzut sau spre
mediu de hiperplazie endometrială poate fi tratat cu opțiuni nechirurgicale. Șansa de
supraviețuire este în general definită de stadiul bolii și tipul histologic. Majoritatea pacienților
în stadiul I si II sunt considerați să aibă un prognostic favorabil. Un rol major în prevenirea
cancerului endometrial este ținerea sub control al factorilor de risc ca obezitatea, diabetul și
hipertensiunea. [1,2]
CAP I
1.1 Definiție:
Cancerul endometrial este din punct de vedere biologic și histologic un grup de
neoplazii variate printr-un model dualist al patogenezei.
În SUA, cancerul endometrial este cel mai frecvent cancer ginecologic. În toată lumea în
fiecare an, 287,100 femei sunt diagnosticate cu această boală. Factorii de risc includ
obezitatea și vârsta avansată. Mai mult, cum acești doi factori devin mai prevalenți, incidența
cancerului endometrial probabil va crește în mod similar. Din fericire, pacientele se adresează
devreme personalului medical datorită sângerărilor vaginale și biopsia endometrială duce
rapid la diagnostic. Tratamentul de bază este histerectomia totală cu salpingo- ooforectomie
bilaterală și limfadenectomie pentru cele mai multe femei. Trei sferturi vor avea boala în
stadiul I care este vindecabilă prin chirurgie. Pacientele cu boală mai avansată necesită de
obicei o combinație postoperatorie de chimoterapie, radioterapie sau amândouă. [3]
1.2 Anatomia organelor genitale feminine:

1. Sunt formate dintr-o pereche de glande (gonade) cu funcţie dublă: endocrină •'carte
complexă şi exocrină mai puţin complexă - ovulaţia.
2. Organele gestaţiei: trompele şi uterul.
3. Organele copulaţiei: vaginul, vulva cu anexele lor (glande şi organe erectile).
1
Amant F, Moerman P, Neven P, et al- Endometrial cancer. Lancet. 2005 Aug 6-12;366(9484):491-505.
2
Braun MM, Overbeek-Wager EA, Grumbo RJ. Diagnosis and Management of Endometrial Cancer. Am Fam
Physician. 2016 Mar 15;93(6):468-74.
3
Cunningham F.G, Leveno K. J., Bloom L. S. Vlădăreanu R et al. Williams Obstetrică ed. a 24-a, Editura
Hipocrate, București. 2017 p 824
3
Ovarele, trompele şi ligamentele largi - formează anexele uterului. Toate acestea sunt situate
în micul bazin între:
- aparatul urinar terminal, anterior (vezica urinară);

- aparatul digestiv terminal, posterior (sigma şi rectul). Organele genitale se deschid în
partea anterioară a perineului.
fig.1
VULVA:
Este alcătuită din totalitatea formaţiunilor genitale externe:
- formaţiuni labiale;
- organe erectile;
- vestibul vaginal;
- glandele anexe.
1. Formațiunile labiale:
a. Labiile mari - sunt două pliuri cutanate, alungite antero-
posterior, ce formează fig
.2
planul superficial al vulvei.
Fiecare labie mare are:
- o faţă externă acoperită cu păr şi separată de coapsă prin şanţul genito femural;
- o faţă internă roz, prevăzută cu glande ce secretă smegma; este separată de labia mică prin
şanţul interlabial;
4
- o extremitate posterioară ce formează cu labia opusă comisura posterioară a vulvei
(furculiţa);
- o extremitate anterioară care cu labia opusă formează comisura vulvară anterioară
confundându-se cu muntele lui Venus.
b. Muntele lui Venus

Este o proeminenţă rotunjită situată în partea anterioară a vulvei ce se continuă în JOS cu
labiile mari, iar în sus cu abdomenul, începând cu pubertatea este acoperit cu păr.
c. Labiile mici
- sunt două pliuri cutanate - situate medial de labiile mari. Faţa lor externă e separată de labia
mare prin şanţul interlabial iar faţa internă împreună cu cea opusă delimitează intrarea în
vestibulul vaginal.
Extremitatea anterioară a lor se divide în două foiţe:
- anterioară - ce trece înaintea clitorisului şi cu cea de partea opusă formează prepuţul
clitorisului;
- posterioară - ce se insera pe faţa inferioară a clitorisului şi cu cea de partea opusă formează
frâul clitorisului.
Extremitatea posterioară se uneşte cu cea de partea opusă delimitând foseta naviculară de la
nivelul comisurii posterioare a vulvei.
2. Formaţiunile erectile:
Sunt formate dintr-un organ median - clitorisul şi două organe laterale = bulbii vestibulului.
a. Clitorisul
Analogul corpilor cavernoşi ai penisului, este format dintr-un organ erectil, cavernos şi
învelişurile sale.
Corpii cavernoşi ca şi la bărbat iau naştere prin două rădăcini simetrice de pe faţa internă a
ramurilor ischio pubiene, se unesc pe linia mediană formând corpul clitorisului ce se termină
prin gland.
Conţine numeroşi corpusculi ai voluptăţii.
b. Bulbii vestibulului
5
Sunt două formaţiuni erectile, ovoide situate pe pereţii laterali ai uretrei şi ai orificiului
vaginal, reprezintă omologul corpilor spongioşi ai uretrei, la femeie separaţi datorită
persistenţei fantei vulvare.
3. Vestibulul vaginal:
Este o depresiune interlabială situată între labiile mici şi înapoia clitorisului. Este separat de
labiile mici prin şanţul vestibular, în care se deschid glandele Bartholin; aria vestibulului
vaginal este ocupată de:
- orificiul vaginal inferior - delimitat de himen sau vestigiile lui (carunculele mirtiforme);
- meatul uretral - prin care se deschide uretra - situat anterior de orificiul vaginal, în jurul lui
se deschid glandele Skene.
4. Glandele anexe:
Glandele uretrale Skene -în număr de două se deschid pe laturile meatului uretral.
Glandele periuretrale - situate pe feţele laterale ale uretrei, sunt corespondentul glandelor
prostatice.
Glandele vestibulare Bartholin - în număr de două sunt situate de o parte şi alta a 1/2
postehore a orificiului vaginal, având o formă ovidală de aproximativ 15/8/5 mm.
Canalul lor excretor merge de pe faţa internă a glandei şi se deschide în şanţul vestibular
(ninfo - himenal), între himen şi labiile mici.
VAGINUL:
Este un conduct musculo - membranos elastic cu rol în copulaţie şi permite
trecerea fătului în timpul naşterii.
Forma vaginului diferă după porţiunea descrisă: extremitatea superioară prin
inserţia pe col realizează o cupolă (domul vaginal) cu cele patru funduri de sac: anterior,
posterior şi 2 laterale; în porţiunea mijlocie este turtit antero - posterior iar inferior turtit
transversal pentru a se continua cu vulva.
Dimensiunile - în medie 8 cm, lungimea diferă foarte mult în funcţie de vârstă şi
paritate, în cursul naşterii se destinde până la pereţii peMeni, iar la bătrâne este îngust şi rigid.
Vaginul este situat în grosimea perineului între vezică şi uretră anterior respectiv rect
posterior.
6
Structura vaginului:
Este alcătuit din trei tunici:
1. Tunica externă- formată din țesut conjunctiv, fibre musculare netede, vase san-guine și
limfatice, elemete ce se continuă cu cele ale spațiului pelvisubperitoneal și perineului.
2. Tunica mijlocie- formată din fibre musculare netede di puse într-un strat longitu-dinal
intern și unul circular extern.
3. Tunica internă- sau mucoasa vaginală formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
fără glande, prevăzut cu corpusculi senzitivi.
Mucoasa vaginală este un receptor hormonal și suferă transformări:

-în raport cu vârsta femeii;
-în raport cu fazele ciclului menstrual.
Variațiile legate de vârstă se referă la conținutul de glicogen celular, pH-ul vagi-nal,
morfologia celulară.
fig. 3
Deosebim patru etape evolutive:
Etapa l-a (prima săptămână după naștere) - când sub influența estrogenilor materni mucoasa
este îngroșată,, cu conținut bogat în glicogen. Prezența bacililor Doderlein realizează o
fermentație acido lactică și un pH acid (4,5).
7
Etapa a ll-a - de la 1 săptămână după naștere până la pubertate - caracterizată prin lipsa
activității hormonale, epiteliu vaginal subțire, lipsa glicogenului, lipsa bacililor Doderlein și
un pH alcalin.
Etapa a lll-a a maturității ce se întinde de la pubertate la menopauză, cu o activitate
hormonală intensă, încărcătură bogată în glicogen a mucoasei vaginale, prezența în abundență
a bacililor Doderlein și un pH acid între 4,5 -5.
Etapa a IV-a (după menopauză)

- dispare activitatea hormonală;
- atrofia epiteliului vaginal;
- dispare glicogenul celular;
- mediul vaginal cu tendinţă alcalină;
- floră vaginală polimorfă - (cu puţini bacili Doderlein).
Flora vaginală (gradul de puritate vaginală) indică şi ea activitatea hormonală, ar poate fi

modificată şi de infecţii intercurente.
- Puritate de grad I - bacili Doderlein în exclusivitate, fermentaţie lactică intensă;
indică o activitate foliculinică normală.
- Puritate de grad II - floră mixtă în care predomină bacili Doderlein.
- Puritate de grad III - floră mixtă - cu bacili Doderlein în minoritate.
- Puritate de grad IV - fără bacili Doderlein şi indică o carenţă foliculinică.
UTERUL:
Este un organ cavitar, musculos, contracţii, ce serveşte ca receptor şi hrănitor al oului tot
cursul sarcinii, şi apoi prin contracţiile sale expulzează produsul de concepţie la termen. Este
situat în partea mijlocie a micului bazin: în spatele vezicii urinare, în faţa rectului şi între
trompe şi ovare.
Are forma unui trunchi de con turtit în plan frontal, cu baza în sus şi vârful în jos. La
jumătatea distanţei dintre bază şl vârf prezintă o îngustare - istmul uterin-, care-l împarte în
corp şi col.
1. Corpul uterin
- situat cranial, este turtit antero - posterior şi are :
- o faţă anterioară;
8
- o faţă posterioară;
- două margini laterale;
- un fund;
- două unghiuri laterale (coarnele
uterine), ce se continuă cu trompele şi
din care pleacă ligamentele rotunde şi
ligamentele utero - ovariene.
2. Colul uterin
De aspect cilindric, pe care inserţia vaginului îl împarte în:
- porţiunea supravaginală;
Fig. 4 Uter în poziţie normală. Schemă care indică traiectul forţelor de presiune în vagin şi în
corpul perineului.
- porţiunea intravaginală, aceasta are vârful prevăzut cu orificiul extern al canalului cervical -
punctiform la nulipare şi trasversal la multipare.
Cavitatea cervico - uterină se măsoară cu histerometrul şi are 7 - 8 cm din care 5 - 6 cm corpul
şi 2 - 3 cm colul.
Direcţia uterului
în mod normal uterul nu este situat în axul vaginului ci într-o poziţie de anteversie
- flexie, care rezultă din combinarea a două unghiuri:
- unghiul de anteversie - dintre axul vaginului şi axul colului, care este
deschis anterior având aproximativ 120°.
- unghiul de anteflexie - dintre axul colului şi axul corpului, la fel deschis
anterior şi având tot în jur de 120° (fig. 8).
Direcţia uterului
în mod normal uterul nu este situat în axul vaginului ci într-o poziţie de anteversie
- flexie, care rezultă din combinarea a două unghiuri:
- unghiul de anteversie - dintre axul vaginului şi axul colului, care este
deschis anterior având aproximativ 120°.
- unghiul de anteflexie - dintre axul colului şi axul corpului, la fel deschis
anterior şi având tot în jur de 120° (fig. 8).
Direcţia uterului în mod normal uterul nu este situat în axul vaginului ci într-o poziţie de
anteversie - flexie, care rezultă din combinarea a două unghiuri:
- unghiul de anteversie - dintre axul vaginului şi axul colului, care este deschis
anterior având aproximativ 120°.
- unghiul de anteflexie - dintre axul colului şi axul corpului, la fel deschis anterior şi
având tot în jur de 120° (fig. 4).
9
 Structura uterului
Tunica externă a uterului (perimetrul) este alcătuită de peritoneu, care-l acoperă şi se reflectă
anterior pe vezică (fundul de sac utero - vezical), iar posterior coboară până pe 1/3 superioară
a vaginului şi apoi se reflectă pe rect (fundul de sac utero -rectal, al lui Douglas).
Tunica mijlocie a uterului (miometrul) are o structură foarte complexă. Uterul derivat iniţial
din canalele Muller este constituit din două straturi:
- extern longitudinal (perimiometrul);
- intern circular (arhimiometrul). între ele se dezvoltă stratul mijlociu (plexiform) pe seama
unor unităţi musculo-vasculare (metroni), având originea în elementele adventiţiale vasculare
(neomiometrul).
Tunica internă a uterului - este mucoasa uterină (endometrul) lipsită de submucoasă, fiind
aderentă de miometru.
La nivelul corpului uterin mucoasa prezintă:

- un strat supreficial (funcţional) format dintr-o zonă superficială (compactă) şi o porţiune
profundă (spongioasă);
- un strat profund
fig. 5
Structura mucoasei uterine. (fig. 5)
Mucoasa este acoperită de un epiteliu cilindric care formează numeroase glande uterine al
căror fund ajunge până la stratul muscular, fiind elementele din care se reface endometrul
după menstruaţie.
10
Mucoasa uterină este un receptor hormonal ce suferă transformări ciclice, pregătindu-se lunar
pentru nidaţie prin hipertrofie, iar dacă nidaţia nu are loc, întregul edificiu se prăbuşeşte şi se
elimină prin menstruaţie.
Endometrul este irigat de două feluri de ramuri arteriale care ar explica şi mecanismul
menstruaţiei:
- arterele bazale (rectilinii) pentru stratul bazai;
- artere spiralate lungi pentru stratul funcţional, emergente din arterele bazale şi prevăzute la
acest nivel cu un mecanism sfincterian hormono dependent.
TROMPELE UTERINE:
Sunt conducte perechi ce se deschid prin extremitatea proximală în coarnele uterine, iar prin
cea distală în cavitatea peritoneală. Trompele realizează astfel o comunicare a cavităţii
peritoneale cu mediul extern. În trompe se produce fecundaţia şi primele diviziuni ale oului,
ele asigurând şi transportul acestuia spre cavitatea uterină.
Trompele au o lungime de 10 -12 cm şi o lărgime în funcţie de porţiune între 2 - 8 mm. Din
punct de vedere topografic dar cu importanţă clinică - trompa are patru porţiuni:
- interstiţială - situată în peretele uterin, care se deschide în cornul uterin prin ostiul uterin al
trompei;
- istmică - cu calibru redus; - ampulară - care se lărgeşte progresiv;
- pavilionul - de forma unei pâlnii franjurate având în centru ostiul abdominal al trompei.
Unul din franjuri, mai lung (a lui Richard), se continuă cu un pliu (ligament tubo-ovarian)
până la polul superior al ovarului.
Primele două porţiuni ale trompei - mai înguste şi mai rigide din cauza musculaturii mai
bogate - nu permit o distensie prea mare, şi în cazul grefării aici a unei sarcini extrauterine, se
soldează în general cu ruptura trompei şi inundaţie peritoneală masivă consecutivă (fig. 7).
Cele două porţiuni laterale mai laxe şi mai evazate permit o dezvoltare mai mare a sarcinii,
care se va solda cu tendinţa de expulzie a ei înspre cavitatea peritoneală, expulzie însoţită de o
hemoragie mai mică şi mai lentă (avortul tubar).
11
fig.7
Trompa este alcătuită din trei tunici:
Externă - formată din peritoneul ligamentului larg care se reflectă la acest nivel,
trompa formând muchia superioară a ligamentului larg (aripioara superioară);
Acest peritoneu se continuă cu cel a ligamentului larg prin cele două foiţe ce se
realipesc după ce îmbracă trompa, formând mezosalpingele prin care se realizează
vascularizaţia trompei. Trompa şi mezosalpingele cad peste ovar acoperindu-l.
Externă:
- formată din peritoneul ligamentului larg care se reflectă la acest nivel, trompa formând
muchia superioară a ligamentului larg (aripioara superioară); Acest peritoneu se continuă cu
cel a ligamentului larg prin cele două foiţe ce se realipesc după ce îmbracă trompa, formând
mezosalpingele prin care se realizează vascularizaţia trompei. Trompa şi mezosalpingele cad
peste ovar acoperindu-l.
Tunica medie (musculoasă):
-este formată din fibre netede dispuse pe două straturi:
- circular intern - mai dezvoltat în porţiunea istmică;
- longitudinal extern - ce se continuă cu cel al uterului.
Tunica internă (mucoasa):
12
- formată dintr-un epiteliu cilindric unistratificat dispus pe un corion foarte bogat, care-i
permite o dispoziţie extrem de plicaturată. Epiteliul este prevăzut cu cili vibratili. Plicaturarea
mucoasei realizează un veritabil labirint în canalul tubar care favorizează reţinerea ovulului în
aşteptarea spermatozoidului fecundant.
Dacă lumenul ar fi neted - peristaltismul tubar, curentul lichidian şi cilii vibratili ar elimina
foarte rapid ovulul şi nu s-ar putea produce fecundaţia.
Fiziologia trompei:
- Este locul fecundaţiei şi al primelor diviziuni ale ovulului.
- Asigură migrarea oului înspre cavitatea uterină prin contracţiile peristaltice tubare şi
mişcările cililor - care realizează un curent lichidian în direcţia respectivă.
- Secreţiile tubare favorizează vitalitatea spermatozoizilor şi asigură nutriţia şi protecţia oului
în timpul migrării.
- Există un ciclu hormonal tubar corespunzător celui uterin: în perioada estrogenică avem o
proliferare a celulelor ciliate şi contracţii musculo - tubare mai frecvente, iar în perioada estro
- progestativă cresc secreţiile tubare şi musculatura devine hipokinetică.
OVARELE:
Sunt glandele sexuale feminine, organe perechi situate în pelvis de o parte şi de alta a uterului
în spatele ligamentului larg şi a trompei.
Au forma de ovoid turtit şi mărimea aproximativă a unui sâmbure de caisă (3/2/ 1 cm).
Ovarul este singurul organ real intraperitoneal; peritoneul nu-l acoperă ci se opreşte la nivelul
hilului său pe care se insera sub forma unei linii sinuoase (linia Farre) - formând aripioara
postehoară a ligamentului larg (mezoovariumul). Ovarul este un organ relativ mobil pentru că
cele 4 ligamente de susţinere ale sale sunt laxe.
Structura ovarului:
Este acoperit de un strat epitelial (albugineea ovarului), care îmbracă parenchimul ovahan
format din zona corticală si zona medulară.
În zona corticală se găsesc:
- foliculii ovarieni în diferitele stadii de dezvoltare;
- stroma conjunctivă;
- corpii galbeni,
13
-în zona medulară se găseşte ţesut conjunctiv, vase sanguine, limfatice şi nervi.
La nivelul hilului ovarian se pot găsi diferite incluziuni celulare asemănătoare celulelor
Leydigh din testicol, care au o secreţie endocrină androgenă. Ele pot fi sediul unor dezvoltări
tumorale hormono secretante androgene.
Zona corticală este zona activă a ovarului care în perioada de activitate genitală suferă
continue transformări de maturizare foliculară, ovulaţii, formare de corp galben şi involuţii.
[4]
fig. 8
1.3 Clasificarea histologică:
Cea mai răspândită clasificare folosită pentru carținomul endometrial este sistemul pe trei
nivel al Federației Internaționale a Ginecologilor și Obstetricienilor (FIGO). Leziunile de grad
1 de obicei fără predilecție spre invazia în afara uterului sau recidivare. Tumorile de grad 2 au
un prognostic intermediar. Cancerele de gradul 3 sunt asociate cu un potențial crescut de
invazie miometrială și metastazare limfatică.
Clasificarea histologică ar trebuie stabilită în primul rând prin examinarea microscopică a
modelului de creștere arhitecturală a tumorii. Totuși există și câteva excepții și metoda optimă
de determinare a gradului este cumva controversată.
1.4 Patologie:
Există un spectru larg al agresivității în conformitate cu tipurile histopatologice ale cancerului
endometrial.
4
Florin S. Obstetrică și Ginecologie Vol I- Obstetrică p. 5
14
Clasificarea histologică a carcinomului Adenocarcinomul endometrial
endometrial de către Organizația Mondială a Varianta cu diferențiere scuamoasă
Sănătății Varianta viloglandurală
Varianta secretorie
Varianta cu celule ciliate
Carcinomul mucinos
Carcinomul seros
Carcinomul cu celule clare
Carcinomul mixt
Carcinomul cu celule scuamoase
Carcinomul cu celule mici
Carcinomul nediferențiat
Altele
Criteriile histologice pentru stabilirea gradului

Grad Definiție
1 ≤5% din volumul tumoral este reprezentat
de proliferare solidă non- epidermoidă, fără
organizare sub formă de morulă
2 6- 50% volumul tumoral este reprezentat de
proliferare solidă non- epidermoidă, fără
3 >50% din volumul tumoral este reprezentat
de proliferare solidă non- epidermoidă, fără
Majoritatea pacientelor au adenocarcinoame endometriale care se comportă indolent. Totuși,

unele paciente vor avea o histologie nefavorabilă care prevestește existențta unei tumori mult
mai agresive. În plus, gradul de diferențiere al tumorii este un factor de predicție important al
răspândirii tumorii. Tumorile care apar după iradierea pelvisului diferă de cancerele
endometriale sporadice prin faptul că au preponderență de subtipuri histologice cu risc
crescut, grad crescut și stadiu crascut. Managamentul efectiv al femeilor cu cancer
endometrial necesită o bună înțelegere a acestor caracteristici clinice corelate.
1.5 Diagnostic
 Semne și simptome:
Diagnosticul precoce al cancerului endometrial este în totalitate dependent de recunoașterea
promptă și evaluarea sângerărilor vaginale neregulate. La femeile în premenopauză,
clinicianul trebuie să păstreze un nivel ridicat de suspiciune când există istoric de menstruații
15
abundente și prelungite și sângerări intermenstruale, pentru că multe alte afecțiuni benigne
prezintă simptome similare. Sângerarea în postmenopauză este în mod special îngrijorătoare,
sugerând în 5- 10% din cazuri probabilitatea unui diagnostic de carcinom endometrial.
Secreția vaginală anormală poate fi alt simptom la femeile în vârstă.
Din păcate, unele paciente nu se prezintă la medic în ciuda prezenței unor sângerări neregulate
de luni sau chiar ani de zile. În boala mai avansată, presiunea și durerea pelvină poate reflecta
mărirea uterului sau extinderea extrauterină a tumorii. Pacientele cu tumori cu celule clare sau
seroase se prezintă deseori cu simptome și semne sugestive pentru cancer ovarian epitelial
avansat.
 Testul Papanicolaou:
Istoric, testul Papanicolaou nu a fost un instrument sensibil pentru diagnosticul cancerului
endometrial, și la 50% din femeile cu cancer endometrial rezultatul a fost normal. Citologia
lichidă pare să crească detecția anomaliilor glandulare, dar nu suficient de a provoca o
schimbare în practica clinică.
Celule benigne endometriale sunt ocazional menționate pe rezultatul testului Papanicolau la
femeile de 40 ani și mai în vârstă. La femeile în premenopauză, aceasta este de obicei o
descoperire fără importanță, în special dacă testul a fost recoltat imediat după menstruație.
Totuși, femeile în postmenopauză cu asemenea rezultate au un risc de 3- 5% de cancer
endometrial. La eceste paciente folosind terapia de substituție, prevalența celulelor
endometriale benigne pe citologie este mai crescută și riscul de malignitate este mai mic. Deși
biopsia endometrială trebuie luată în considerare la femeile în postmenopauzâ dacă rezultatele
sunt raportate, cele mai multe paciente diagnosticate în cele din urmă cu hiperplazie sau
cancere au concomitent și sângerare anormală.
Dimpotrivă, celulele glandulare atipice descoperire în timpul screeningului Papanicolau
prezintă riscuri mai crescute de cancer cervical sau endometrial la bază. În consecință
evaluarea anomaliilor glandulare trebuie să includă colposcopia și curetajul endocervical.
Poate de asemenea să mai includă și biopsiere endometrială la pacientele care nu sunt gravide
cu vârsta mai mare de 35 de ani sau la cele mai tinere dacă există antecedente de sângerare
anormală, dacă factorii de risc pentru afecțiuni endometriale sunt cunoscuți sau dacă citologia
specifică că celulele glandulare atipice sunt de origine endometrială.
 Biopsia de endometru:
16
Aspirația endometrială Pipelle la cabinet este preferată pantru evaluarea inițială a femeilor cu
sângerare suspectată pentru malignitate. Totuși dacă tehnicile de biopsiere nu reușesc să
producă un diagnostic de calitate suficientă sau sângerarea anormală persistă, D&C (vezi
dilatarea și curetajul) poate fi necesar pentru clasificarea diagnosticului.
Histeroscopia în regim ambulator este mai sensibilă pentru leziuni endometriale focale și
astfel s-a dovedit mai puțin utilă în diagnosticarea hiperplaziei. Mai mult, în aceste cazuri în
care histeroscopia este folosită pentru evaluarea sângerării anormale și în care cancerul este în
final diagnosticat, o incidență crescută a citologiei peritoneale pozitive a fost consemnată în
timpul chirurgiei ulterioare de stadializare. Deși poate să existe un risc de contaminare
peritoneală de către celulele canceroase în timpul histeroscopiei, prognosticul pacientei nu
pare să se înrăutățească per total.
 Teste de laborator:
Singurul marker tumoral util în managementul cancerului endometrial este valoarea CA125.
În practică, cel mai important este la pacientele cu boală avansată sau subtipuri seroase pentru
a ajuta la monitorizarea răspunsului la terapie sau în timpul supravegherii posttratament.
 Studii imagistice:
În general, la femeile cu tumoră endometrială tipul I bine diferențiată, radiografia toracică este
necesară numai în evaluarea preoperatorie. Toate celelalte teste preoperatorii sunt îndreptate
către pregătirea preoperatorie în general. Tomografia Computerizată (CT) sau rezonanța
magnetică (MR) nu sunt necesare de obicei. Totuși, rezonanța magnetică MR poate fi uneori
utilă pentru a deosebi un cancer endometrial cu exstenzie cervicală de un adenocarcinom
endocervical. Mai mult, la femeile cu caracteristici seroase sau cu alte caracteristici
histologice cu risc crescut la biopsia preoperatorie și cele la care examenul clinic a sugerat
boală avansată este mai adecvată examinarea abdominopelvină CT. În aceste cazuri,
cunoașterea avansată a afectării inraabdominale poate fi utilă în ghidarea tratamentului.
1.6 Factori de prognostic:

Mai mulți factori clinici și patologici influențează probabilitatea recurenței cancerului
endometrial și supraviețuirea.
17
Factorii de prognostic negativ în cancerul endometrial:
 stadiu avansat al cancerului
 vârsta înaintată
 grad tumoral avansat
 prazența invaziei miometriale
 prezența invaziei în spațiu limfovascular
 citologie peritoneală pozitivă pentru celule canceroase
 mărime tumorală crescută
1.7 Tratament:
 Stadializarea chirurgicală
Aproximativ 75% din cancerele endometriale sunt diagnosticate în Stadiul I. Tratamentul
chirurgical este contraindicat doar atunci când se dorește păstrarea potențialului reproductiv,
în cazuri de obezitate morbidă, riscuri operatorii ridicate sau stadii avansate inoperabile ale
bolii. În general, histerectomia extrafascială denumită și hiterectomie tip 1 sau simplă este
suficientă; totuși pentru paciantele cu cancer endometrial în stadiul avansat, extins la nivelul
colului uterin, este indicată histerectomia radicală (de tip III).
 Laparotomia:
Operația începe cu o incizie abdominală adecvată, de obicei verticală care depinde de
circumstanțele particulare ale fiecărei paciente. La intrarea în cavitatea peritoneală se spală
abdomenul cu 50-100 ml de soluție salină sterilă care se dirijează manual și se recoltează
lichid pentru examenul citologic. Recoltarea lichidului ascitic este o alternativă unanim
acceptată dar acesta nu este frecvent întâlnită. Următorul pas este examinarea intraabdominală
și pelviană minuțioasă rezultând în biopsierea sau excizarea leziunilor suspecte.
 Stadializarea laparoscopică:
O metodă alternativă pentru stadializarea chirurgicală combină o abordare laparoscopică la
histerectomie și limfadenectomie. În general, această abordare este indicată pentru un grup
selectat de femei cu boală în stadiul I. Laparoscopia de stadializare asistată de robot pentru
18
cancerul endometrial a fost înbrățișată de mulți ginecologi- oncologi pentru a trece peste
provocările tehnice ale chirurgiei minim invazive la pacientele obeze.
 Supravegherea:
Cele mai multe paciante tratate chirulgical pot fi urmărite cu evaluarea pelvisului la 3 până la
4 luni în primii 2 ani și apoi de două ori pe an pentru următorii 3 ani înainte de a se întoarce la
vizitele anuale. Testele Papanicolau nu sunt obligatorii ca parte a supravegherii din moment
ce ele identifică recidivele vaginale în mai puțin de 1% din cazuri și nu iși justifică costurile.
Femeile care au boală mai avansată și necesită radioterapie sau chimioterapie sau amândouă
trebuie monitorizate mult mai atent.
 Chimoterapia:
Numai trei medicamente citotoxice cu acțiuni bine definite s-au identificat a fi utile până în
prezent: doxorubicin, cisplatin și paclitaxel. Chimoterapia cu Paclitaxel (Taxol), doxorubicin
(Adriamycin) și cisplatin (TAP) este o terapie adjuvantă de primă alegere pentru cancerul
endometrial avansat după intervenția chirurgicală. În practică, chimoterapia citotoxică este
frecvent combinată cu radioterapia la pacientele cu cancer endometrial avansat după
intervenția chirurgicală. Pentru a reduce toxicitatea radierea țintită pelvică sau paraaortică este
de obicei preferată iradierii abdominale totale.
 Radioterapia:
Terapia primară: Terapia de iradiere primară este de obicei considerată doar în condiții rare în
care pacianta este un candidat foarte prost pentru intervenția chirurgicală.
Terapia adjuvantă: Ca și în cazul mai multor cancere, pacientelor cu cancer endometrial
rezecat la care se crede că au risc de recurență din cauza factorilor uterini sau a metastazelor
extrauterine li se oferă terapia adjuvantă. Tradițional pacientelor cu aceste circumstanțe li s-a
oferit ca terapie adjuvantă radioterapia, mai ales dacă volumul țesutului cu risc pot fi conținut
în câmpul de iradiere. Dacă nu chimoterapia sau terapia hormonală poate fi aleasă. Studii
recente au sugerat că aceste abordări pot fi îmbunătățite cu adăugarea sau substituirea
chimoterapiei.
19
 Terapia hormonală:
Tratamentul primar: O caracteristică unică a cancerului endometrial este răspunsul său
hormonal. Rar, tratamentul cu progestative este folosit de primă intenție la femeile cu risc
operator foarte crescut. Acesta poate fi singura opțiune paleativă fezabilă în câteva
circumstanțe. În alte situații neobișnuite de boală în stadiul I clinic și adenocarcinom de
gradul 1 la o candidată cu prognostic chirurgical prost, un dispozitiv intrauterin cu eliberare
de progesteron poate fi util. În general, această strategietrebuie folosită cu multă atenție.
Terapia hormonală adjuvantă: Progestativele ca agent singur au arătat un efect la femeile cu
boală avansată. Tamoxifenul modulează expresia receptorilor progesteronului și este acceptat
astfel că îmbunătățește eficiența terapiei cu progestative. Din punct de vedere clinic, frecvența
crescută de răspuns a fost consemnată la folosirea tamoxifenului ca adjuvant terapia cu
progestative. În general, toxicitatea este foarte scăzută, dar această combinație este cel mai
frecvent utilizată în boala recurentă.
Terapia de substituție estrogenică: Datorită rolului presupus al excesului de estrogeni în
apariția cancerului endometrial, a existat de-a lungul timpul marea îngrijorare că folosirea
estrogenilor la familie cu cancer endometrial cunoscut poate crește riscul de recidivă și
moarte. Din cauza riscului potențiale și lipsei de siguranță dovedite, femeile trebuie consiliate
cu atenție înainte de începerea unei terapii postoperatorii cu estrogeni pentru simptomele de
menopauză.
1.8 Prevenție:
Nu există în prezent niciun rol al screeningului de rutină pentru cancerul endometrial pentru
femeile cu risc mediu sau crescut. În schimb, la intrarea în menopauză femeile trebuie
informate de riscurile și simptomele cancerului endometrial și încurajate să raporteze orice
sângerare sau spotting neprevăzute către medicul specialist. [5]
Cap II
1. ECOGRAFIA PELVINĂ
5
Cunningham F.G, Leveno K. J., Bloom L. S. Vlădăreanu R et al. Williams Obstetrică ed. a
24-a, Editura Hipocrate, București. 2017 p 829
20
Ecografia pelvină este o metoda de explorare ultrasonică ce permite observarea directă pe un
ecran a uterului, ovarelor și vezicii urinare cu ajutorul unui aparat numit ecograf.
Scop:
 Înlocuirea unor metode de explorare mai greu suportate de pacientă
 Explorator și diagnostic pentru detectarea anomaliilor prezente la organele genitale
interne
 Supravegherea evoluției afecțiunilor depistate ori a unor complicații ale acestora prin
repetarea și compararea imaginilor ecografice înregistrate fotografic și pe casetă video
 Depistarea și analiza chisturilor ovariene și a tumorilor uterine
Indicații:
 Tumori uterine și ovariene
 Suspiciune de sarcină ectopică
 Suspiciune de anomalii la nivelul organelor genitale interne
Pregătirea pacientei
Pregătirea psihică a pacientei:
 Informarea pacientei
 Obținerea consimțământului și programarea pentru ecografie
 Instruirea pacientei să nu urineze cu o oră înaintea examenului ecografic
În acest interval de timp să bea jumătate de litru de apă
Pregătirea fizică a pacientei:

 Dezbrăcarea jumătății inferioare a corpului
 Așezarea pacientei pe masa de examinare în poziție de decubit dorsal
Pregătirea mediului:
 Închiderea ferestrelor
 Temperatura optimă
 Luminozitate slabă pentru a se putea obține claritatea imaginilor ecografice
Menținerea liniștii
Materialele necesare:
 Ecograf
21
 Gel de cuplaj acustic
 Prosoape de unică folosință pentru stergerea gelului de pe tegumente
 Soluții antiseptice pentru dezinfecatrea mâinilor
 Mănuși de unică folosință
 Tăviță renală
Tehnica este efectuată de medic respectand urmatorii timpi:
 Aplicarea gelului de cuplaj
 Deplasarea sondei ecografului de-a lungul regiunii inferioare a abdomenului
 Urmarirea imaginilor inregistrate pe ecranul de control sub diferite unghiuri
 Efectuarea copiilor fotografice
 La final, asistenta sterge gelul de pe tegumente, ajută pacienta să se ridice de pe masa
de examinare si sa se imbrace, notează efectuarea tehnicii.
Incidente:
• Examinarea ecografică nu are nici un efect negativ asupra pacientei
Observații:
• În timpul examinării comunicarea cu pacienta este permanentă. [6]
2. TESTUL BABEȘ PAPANICOLAU

Testul Babeș Papanicolau (PAP) este un examen microscopic morfologic al unui frotiu
celular recoltat de la nivelul colului uterin.
6
https://paginadenursing.ro/ecografia-pelvina/
22
Acest test este utilizat pentru depistarea celulelor atipice care apar în leziunile
precanceroase.
Este cea mai buna metodă de a depista cancerul de col uterin, deoarece efectuat regulat, acest
test poate detecta celule anormale la nivelul cervixului într-o fază timpurie.
Indicaţii:
 o dată pe an la femeile care au activitate sexuală;
 dacă există suspiciuni, medicul poate recomanda repetarea testului la un interval
de 4-9 luni de la precedentul.
Tehnica de prelevare:
 exfoliere cu o periuță la nivelul colului uterin.
Pregătirea pacientei:
 nu trebuie să nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72 ore înaintea examenului
(toaleta vaginală, aplicații de ovule, creme vaginale);
 se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de recoltare;
 nu se efectuează manevre obstetricale cu 24 ore înainte (tuseu vaginal, colposcopie,
tamponamente vaginale etc.);
 prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în
perioada de mijloc a ciclului (perioada optimă este între ziua 10-14 a ciclului
menstrual).
 recoltarea se face la peste 12 săptămâni postpartum
 recoltarea se face în absența infecțiilor cervicale. Acestea trebuie să fie tratate anterior
recoltării.
23
Efectuarea procedurii:
 Manevra de recoltare durează câteva secunde și nu este dureroasă (cervixul nu are

terminații nervoase);
 Se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea valvulelor sau speculului;

 Câteva celule din suprafața colului uterin sunt colectate cu o spatulă de lemn sau o
periuță de plastic;
 Celulele recoltate sunt plasate pe o lamelă de sticlă, sau pot fi plasate într-un fluid;
 Aceasta mostră este trimisă către un laborator pentru examinare.
Interpretarea rezultatelor:
Normal – nu există celule anormale;
24
Inflamație – există celule ușor anormale care pot fi rezultatul unei infecții sau inflamații;
Anomalii – există celule anormale care pot reprezenta modificări pre-canceroase:
 ASCUS – modificari ale celulelor epiteliului scuamos; Medicul va recomanda
repetarea testului Babes-Papanicolau într-un interval de 4 – 6 luni sau o evaluare
mai aprofundată a colului uterin – testare HPV, colposcopie/
 L- SIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad scazut – Se recomandă
repetarea testului Babeș-Papanicolau la 6 – 9 luni și colposcopie în cazul
persistenței rezultatului.
 H-SIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt. Necesită colposcopie,
biopsie și examen histopatologic.
 AGC – anomalii ale epiteliului glandular. Se recomandă chiuretaj de endocol si
examen histopatologic.
Cancer – celulele s-au raspândit în părți profunde ale colului uterin. [7]
7
https://paginadenursing.ro/testul-babes-papanicolau/
25
3. HISTEROSCOPIE
Histeroscopia este procedura ce permite explorarea cavității uterine cu ajutorul unui
histeroscop (tub dotat cu un sistem optic) și eventual tratarea leziunilor constatate. Este
indicată în cursul cautării anomaliilor mucoasei uterine (sinechii, polip, fibrom, cancer).
Când se recomandă investigația?
Specialistul tău îți poate recomandă această analiză, dacă ai următoarele simptome:
 eliminări sangvinolente neregulate sau foarte abundente din vagin,
 probleme de concepere a unui copil, deci pentru femeile cu probleme ce țin de

fertilitate
 ramasitele placentei în uter, după naștere
 aderentele în cavitatea uterină
 un miom
 polip uterin.
Alegerea tipului de anestezie depinde de mai multi factori, printre care starea emoțională a
pacientei, tipul de procedură preconizat și, bineînțeles, de alegerea anestezistului.
Pregătirea pentru intervenție:
Renunță la contactele sexuale pentru 1-2 zile, înainte de efectuarea investigației. Cu o

săptămână înainte, nu aplică spălături vaginale, abtine-te de la utilizarea oricăror produse de
igiena intimă şi spala-te numai cu apă caldă!
Histeroscopia se face aproximativ la o săptămână de la ultima menstruație.
26
Trebuie să te internezi pentru histeroscopie?
Este necesar să știi că, la această procedură, internarea nu este obligatorie. Totusi, dacă în
timpul histeroscopiei se planifică inlaturarea unui polip sau o altă intervenție chirurgicală,
atunci e posibil că medicul tău să-ți recomande internarea pentru câteva zile.
Procedura nu este dureroasă, dar poate fi neplăcută. Deseori, se efectuează fără anestezie. Cât
durează? Timpul total al analizei se poate întinde până la 40 de minute.
Cum se realizează:
Specialistul introduce un telescop extrem de subțire, între 3-5 mm diametru, prin canalul
cervical, cu ajutorul unei teci speciale de lucru, care are un diametru ceva mai mare (între 7-
10 mm). La capatul celălalt al telescopului se monteaza o cameră video asemănătoare celei
folosite în laparoscopie.
Ce instrumente se folosesc la histeroscopie?
Camera video, telescop cu vedere laterală de 12, 30 de grade, canal de lucru de 7 sau 10 mm,
uteromat, sursă de lumină cu bec rece de xenon sau halogen, cablu optic flexibil ce conectează
sursa de lumină cu telescopul, monitor TV de inalta rezolutie, unitate electrocoagulare
monopolara, pense de prehensiune flexibile de 3 mm, foarfeci flexibile de 3 mm, rezectoscop.
Afecțiuni diagnosticate:
Fibrom uterin, nodulii submucoși, nodulii intramurali, polipi intracavitari, sinechii uterine,
cancer endometrial, corpi străini intrauterini, fragmente tisulare ale unor feti din sarcini vechi,
anomalii congenitale, stenoza ostium tubar, hiperplazie polipoida endometrială.
Ce efecte adverse are o histeroscopie?
Nu este obligatoriu să apară, dar pot surveni unele eliminări scunde, sângeroase sau mucoase,
din vagin. Mai sunt posibile unele dureri minore în zona perineului sau în abdomenul inferior.
27
De regulă, aceste simptome dispar repede și nu necesită niciun tratament special. În cazul
durerilor severe, poți administra preparate analgezice.
Indicații pentru perioada de după histeroscopie:
 Nu intreține raporturi sexuale

 Nu folosi tampoane vaginale
 Nu aplică spălături vaginale
Nu face baie, ci doar duș![ 8]
CAP III
8
https://www.sanador.ro/histeroscopie
28
Fără îndoială, există anumite nevoi fundametale comune tuturor ființelor umane, care trebuie
satisfăcute pentru a atinge un nivel optim de bunăstare. Cadrul conceptual al Virginiei
Henderson pornește de la existența unor necesități fiziologice și aspirații ale ființei umane-
numite nevoi fundamentale.
Nevoile fundamentale și dimensiunile bio- psiho- sociale, culturale și spirituale:
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio- psiho- sociale, culturale și spirituale ale individului.
Atingerea de către pacient a independenței în satisfacerea acestor nevoi este țelul profesiei de
asistentă medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta
trebuie să știe că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esențială a ființei umane
pentru a-și asigura starea de bine, în apărarea fizică și mentală.
Cele 14 nevoi fundametale sunt:
1. A respira și a avea o bună circulație.

2. A bea și a mânca.
3. A elimina.
4. A se mișca și a avea o bună postură.
5. A dormi și a se odihni.
6. A se îmbrăca și dezbrăca.
7. A-și menține temperatura corpului în limite normale.
8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
9. A evita pericolele.
10. A comunica.
11. A acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia.
12. A fi preocupat în vederea realizării.
13. A se recrea.
14. A învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
Cele 14 nevoi fundametale îmbracă forme foarte variate după: individ, starea sa de sănătate,
maturitatea sa, obiceiuri personale și culturale. Fiecare nevoie prezintă componente boi-
fizico- psiho- socio- culturale.
29
Cele 14 nevoi formează un tot: a considera o nevoie făcând abstracție de celelalte constituie o
negație a ”totului”; a încerca să separi fizicul de psihic e inutil.
După conceptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistentă este

independența persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. [9]
9
Lucreția T., Elena D., Georgeta B. et al.- Ghid de Nursing cu Tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundametale Vol.I, Editura Viața Medicală Românească, București p. 29
30
INTERPRETAREA CAZULUI I.
1. Date fundamentale:
NUMELE ȘI PRENUMELE: N. E
DATA NAȘTERII: 01.02.1953
VÂRSTA: 69 ani
SEX: F
DOMICILIUL : Târgu Mureș (BLD.1848 nr. 20D)
NAȚIONALITATE: română
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ: căsătorită. pensionară
NIVEL DE INSTRUIRE: ciclu gimnazial (8 clase)
RELIGIE: reformat
GRUP SANGVIN: 0
RH: +
Alergii: neagă
COMPORTAMENTE (fumat, alcool, etc.): nu fumează, alcool- ocazional, cafea: 2/zi
MEDICAȚIE DE FOND ADMINISTRATĂ ÎNAINTEA INERNĂRII:
-Noliprel 5/1, 25 mg 1/zi
-Rosucard 10 mg 1 seara
-Carvedilol 12,5 mg 2x1/zi
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERARE: tata- Infarct miocardic acut
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE:
Primul menstruație la 14 ani, ultimul menstruație la 57 de ani (menopauza de 12 ani);

cicluri menstruale regulate la 28 de zile cu durata de 3-4 zile cu flux normal;
Sarcină:1, Naștere:1: 1984- pe cale vaginală la termen ♂ G: 3150 gr; fără avorturi
Hipertensiune arterială (de 7 ani), Dislipidemie.
31
DATA EXAMINĂRII: 14:00
DATA ANAMNEZEI: 18.03.2022
CRITERIU INERNARE: Adenocarcinom de endometru

DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE: Carținom în situ al organelor genitale, alte și
neprecizate
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Hiperplazia adenomatoasă a endometrului
DIAGNOSTICE SECUNDARE LA EXTERNARE:
1. HTA
2. Dislipidemie
3. Istorie de intervenții chirurgicale
4. Conciliere dietetică
5. Supravecherea suturilor
INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ PRINCIPALĂ: Histerectomie totală abdominală
2. Examen obiectiv:
Starea generală: bună
Talie: 160 cm, Greutate: 72 kg
Starea de nutriție: supraponderal
Starea de conștiență: păstrată
Facies: expresiv
Tegumente: normal colorate, cicatrice post apendicectomie
Mucoase: hidratate, normal colorate
Fanere: conform vârstei și sexului
Țesut conjunctiv- adipos: bine reprezentat
Sistem ganglionar: nu se palpează ganglioni măriți patologice
Sistem muscular: normoton, normochinetic, normotrof
Sistem osteo- articular: mobil clinic, nedureroase la mișcări active și pasive
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral fără raluri
patologice supraadăugate
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri patologice,
decelabile la ascultație
Aparat digestiv: abdomen ușor deasupra planului xsifopubian, nedureros la palpare
superficială, ușor sesibil la palpare profundă, tranzit prezent
Ficat, căi biliare, splina: nepalpabile
32
Aparat uro- genital: Giordano negativ bilateral, micțiuni spontane fiziologice
Sistem nervos, endocrin, organe de simț: orinetat în timp și spațiu, reflexe osteotendinoase
prezente bilateral
După intervenția medicală tratamentul medicamentos cuprinde următoarele:
 Amoxiplus 2x1,2 gr/zi iv
 Pantoprazol 2x40 mg/zi
 Algocalmin 3x1 fi/zi
 Ketorol 2x1 fi/zi
 Clexane 0,4 ml/zi subcutan
 Metoclopramid la nevoie
 Ser fiziologic 3x1 flacon 250ml
PREGĂTIREA PREOPERATORIE:
Pregătirea preoperatorie generală constă în:
 examenul clinic și paraclinic
 pregătirea psihică a pacientului
 îngrijiri igienice
 urmărirea funcțională, vitală și vegetativă
 observarea schimbării în starea bolnavului
 regimul dietetic preoperator.
A. Examenul clinic:
 Acesta este efectuat de către medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar și
pune în evidență starea fiziologică a bolnavului dând totodată posibilitatea
depistării unor deficiențe ale organismului și ale unor boli însoțitoare. El este
completat de examinări paraclinice.
B. Pregătirea psihică:
 Bolnavul este informat despre necesitatea intervenției chirurgicale, riscul, eventualele
complicații;
 Se fixează data intervenției;
33
 Se suprimă tot ceea ce ar putea produce bolnavului stare de neliniște. Bolnavului i se
creează o stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut.
 I se asigura legătura cu aparținătorii.
 Teama de spital, de anestezie sau de operație fac ca pacienții să fie anxioși și

deprimați. Asistentul medical trebuie să fie empatic în comunicarea cu pacientul
pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operație sau de anestezie.
 Se obține consimțământul scris al pacientului cu privire la intervenție.
Consimțământul este responsabilitatea medicului care efectuează intervenția, iar
asistenta medicală trebuie să se asigure că pacientul a înțeles informațiile primite.
 La indicația medicului, se pot administra sedative în seara dinaintea intervenției pentru

diminuarea anxietății și pentru o odihnă adecvată.
C. Îngrijiri igienice:
 Daca starea bolnavului o permite, bolnavul va fi îndrumat, ajutat să facă duș, urmat de
igiena cavității bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.
 În cazul bolnavilor nedeplasabili, toaleta va fi făcută la pat.
D. Urmărirea funcțiilor vitale și investigațiile paraclinice înainte de

operație
 măsurarea și notarea temperaturii;
 măsurarea și notarea pulsului;
 observarea și notarea respirației;
 măsurarea și notarea T.A.;
 evidența diurezei;
 observarea scaunului;
 se cântărește pacientul (necesar pentru dozarea medicației);
 se verifică obligatoriu pentru toate intervențiile chirurgicale: grup sanguin, factor

Rh, hemograma, glicemie, uree, creatinină, probe hepatice, factori de coagulare, sumar
de urină;
 se efectuează electrocardiogramă și radiografie toracică;
 se atașează toate rezultatele la dosarul medical (F.O.) al pacientului.
34
3. Evaluarea primară a nevoilor:
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
a) Respirație: normală, ritmică R: 18/ min
b) Circulație: hipertensiune arterială, sub tratament T.A: 126/75 mm Hg, P: 70/ min
Scor de dependență: 2
2. Nevoia de a bea și a mânca
- Pacianta are o dietă hiposodată din cauza Dislipidemiei.
3. Nevoia de a elimina
- eliminare urinară inadecvată cantitativ și calitativ
- scaun: nr. 1/ zi
Scor de depenednță: 2
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
- activitate psihică bună
- se deplasează singură, fără ajutor, de se mișcă grea din cauza intervenții chirurgicale
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
- numărul de orelor de somn aproximativ 6 ore
- insomnie
- disconfort din cauza mediului
- durere
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
- pacienta este independență în satisfacerea nevoii
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
- temperatura normală: 36,5 C°
Scor de dependență:1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- este independență în satisfacerea nevoii
9. Nevoia de a evita pericolele
- anxietate
35
- frică
10. Nevoia de a comunica
- pacianta este comunicativă
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
- practică religia reformată
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- pacienta își petrece majoritatea timpului cu familia
13. Nevoia de a se recrea
- pacienta se recrează prin cititul unei cărți
14. Nevoia de a învăța cum să-ți păstreze sănătatea
- cere informații
Scor total de dependență: 23
Nivelul 2: Dependență moderată
EVALUAREA DURERII:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Intenzitatea durerii: 7 (moderată)
36
Grila Norton
Stare fizică Stare Mobilitate Activitatea Incontinență
mentală
1 foarte rea 1 stupoare 1 imobil 1 dependent 1 da
2 mediocră 2 confuzie 2 limitată 2 ajutor des 2 des
3 medie 3 apatic 3 ușor afectată 3 ajutor rar 3 ocazional
4 bună 4 alert 4 completă 4 indepentent 4 nu
Scor: 3 Scor: 4 Scor: 3 Scor: 4 Scor: 4
Scor total: 18 ( risc scăzut)
4. Analiza și interpretarea datelor:

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
Problema:
 Circulație inadecvată
Etiologie:
 Supraîncărcarea inimii
 Anxietatea, stresul
 Situația de criză
Simptome:
 Hipertensiune arterială= creșterea T. A peste valorile normale
Intervențiile asistentei:
 Învață pacientul să aibă alimentație bogată în fructe, zarzavaturi.

 Învață pacientul să reducă grăsimile și clorura de sodiu din alimentație.
 Administrează medicația prescrisă: tonice cardiace, antiarit- mice, diuretice,
vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase.
 Urmărește efectul medicamentelor.
 Informează pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate
să- l depună, asupra importanței continuării tratamentului medicamentos.
 Pregătește pacientul din punct de vedere fizic (poziție corespunzătoare și în același
timp comodă pentru pacient).
 Asigură condiții de microclimat care să nu influențeze funcțiile vitale (liniște,
temperatură optimă)
 Să cunoască variațiile normale ale funcțiilor vitale, în funcție de sex și vârstă.
37
 Comunica medicului modificările semnificative ale funcțiilor vitale.
2.Nevoia de a bea și a mânca:
Problema:
 Alimentație și hidratare inadecvată prin deficit
Etiologie:
 Schimbarea obiceiurilor alimentare

 Dezechilibru electrolitic, endocrin, metabolic
 Insuficiența cunoaștere a cantității și calității lichidelor necesare
Simptome:
 Hidratare insuficientă cantitativ și calitativ
 Calculează numărul de calorii în funcție de diferite stări patologice.

 Explorează gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientului.
 Face bilanțul lichidelor îngerate și eliminate.
 Explorează preferințele pacientului asupra alimentelor permise și interzise.
 Servește pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate
atrăgător.
 Lasă pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale, respectând contraindicațiile
regimului.
 Încurajează pacientul.
3. Nevoia de a elimina:
Problema:
 Eliminare urinară inadecvată cantitativ și calitativ.
Etiologie:
 Dezechilibre metabolice
 Anxietate
 Stres
38
Simptome:
 Oligurie (diureză sub 500 ml)

 Hiperstenurie (urină foarte concentrată)
 Asistența face zilnic bilanțul hidric, măsurând cu conștiinciozitate ingestia și excreția

 Cântărește zilnic pacientul
 Asigură igiena corporală riguroasă
 Încurajează pacientul să- și exprime gândurile și sentimentele în legătură cu problema
de dependență (comunicarea joacă un rol foarte important)
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:
Problema:
 Imobilitatea
Etiologie:
 Dezechilibre- durerea
Simptome:
 A se ridica
 A merge
 Administrează medicația prescrisă de medic.

 Pregătește psihic pacientul, în vederea oricărei tehnici de îngrijire.
 Redă încrederea pacientului că imobilitatea sa este o stare trecătoare și că își va putea
relua mersul.
 Suplinește pacientul în satisfacerea nevoilor sale, îl servește la pat cu cele necesare.
39
5. Nevoia de a dormi și a se odihni:
Problema:
 Insomnia
Etiologie:
 Prezența unor afecțiuni cronice care provoacă durerea sau disconfort.
Simptome:
 Ore insuficiente de somn.
 Calitatea somnului.
 Neliniște.
 Oboseală
 Învață pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciții respiratorii câteva minute
înainte de culcare.
 Observă și notează calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
 Întocmește un program de odihnă corespunzător organismului.
 Administrează tratamentul medicamentos.
 Observă efectul acestuia asupra organismului
6. Nevoia de a evita pericolele:
Problema:
 Durerea
Etiologie:
 Durere
 Anxietate
 Stres
Simptome:
 Tahicardie
Inervențiile asistentei:
 Educație postoperatorie.
40
 Respectarea regimului dietetic.
 Ajutarea pacientului să descrie corect durerea și să sesizeze momentele de remisie sau
exacerbare.
 Pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul să utilizeze termeni ca: ușoară, moderată,
intensă, insuportabilă.
 Așezarea pacientului în poziție corespunzătoare.
 Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic.
Problema:
 Cunoștințe insuficiente
Etiologie:
 Anxietate
 Stres
 Lipsa cunoștințelor
 Modificarea modului de viață
Simptome:
 Nesiguranța și frica de necunoscut
 Lipsa de informații
 Cerere de informație
 Explorează nivelul de cunoștințe al bolnavului privind boala, modul de manifestare,

măsurile preventive și curative, modul de participare la intervenții și la procesul de
recuperare.
 Motivează importanța acumulării de noi cunoștințe.
 Organizează activității educative, folosind metodele de învățământ cunoscute:
expunerea, conversația, demonstrația respectând principiile pedagogice.
 Verifică dacă bolnavul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și- a însușit noile
cunoștințe.
41
Supravegherea și îngrijirea postoperatorie:
 Transportul pacientului se va face cu patul rulant;

 Pacientul va fi acoperit;
 Asistenta medicală va verifica tuburile de dren, sondele și perfuziile, pentru ca

acestea să nu fie comprimate sau deplasate pe parcursul transportului;
 Se vor urmări funcțiile vitale: respirație, puls, aspectul feței (cianoză);
 Instalarea pacientului operat se va face într-o cameră cu temperatură între 18-20
grade C (căldura excesivă favorizează deshidratarea și hipotermia).
 Poziția pacientului în pat este variabilă în funcție de tipul intervenției
chirurgicale. Poziția uzuală este cea de decubit dorsal, însă se poate poziționa și în
decubit lateral drept sau stâng (pentru drenajul căilor respiratorii) sau în
semișezând Fowler, cu genunchii flectați (obezi, cardiaci, operații torace).
Supravegherea plăgii operatorii:
 pansamentul să fie curat, acesta se schimbă la nevoie sau dacă apar semne locale
de infecție a plăgii;
 se supraveghează racordul drenului la punga colectoare; se notează caracteristicile
lichidului de drenaj.
Evaluare:
Boala actuală a debutat în 07. 2021 prezintând o sângerare minimă. În 29.12.2021 s-a efectuat
chiuretaj uterin biopsic și hemostatic cu rezultatul EHP de Carcinom seros. Pacienta se
internează pentru investigații și tratament de specialitate.
42
Interpretarea Cazului II:
NUMELE ȘI PRENUMELE: R. L
VÂRSTA: 69 ani
SEX: F
DOMICILIUL: Brașov str. Branduselor nr. 94
OCUPAȚIA: pensionară
NIVEL DE INSTRUIRE: liceu
RELIGIE: ortodoxă
GRUP SANGVIN: A
RH: +
43
ALERGII: neagă
MOTIVELE INTERNĂRII: Pacienta a venit cu bilet de trimitere, cu diagnosticul de

hiperplazie de endometru cu atipii în menopauză. Obezitate grad I, HTA sub tratament.
ANAMNEZA:
a.) Anecedente heredo- colaterare:

-tata- cancer gastric
b.) Antecedente personale, fiziologice și patologice:
- Prima menstruație la 14 ani, ultimul menstruație la 54 de ani. Menstruație regulate la
28 de zile cu durată medie de 5 zile, flux normal.
- Sarcină: 5, Naștere: 2, Avorturi: 3
- Operații: Apendicectomie, Cezariană, Tireoidectomie
c.) Comportamente (fumat, alcool etc.):
- fumat, alcool: neagă
- cafea: 1/ zi
d.) Medicație de fond administrată:
- Detralex, Concor, Sortis, Entirox, Noliprel
DATA EXAMINĂRII: 14:00
DATA ANAMNEZEI: 30.04.2022
DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE: Hiperplazie complexă de endometru cu atipii în

menopauză.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Tumora ovar cu evoluție imprevezibilă și
necunoscută.
DIAGNOSTICE SECUNDARE LA EXTERNARE:
 HTA- sub tratament
 Obezitate grad I
 Insuficiență mitrală grad I
2. Examen obiectiv:
44
Starea de nutriție: obezitate grad I
Facies: expresiv
patologice supraadăugate
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine bătute, suflu sistolic în focarul mitral,
decelabile la ascultație, HTA- sub tratament
prezente bilateral
 Cefuroxim 2x 1,5 g/zi i.v
 Clexane f 0,6 ml/ zi s.c
 Algifen f 3x1/ zi
 Paracetamol fl 2x1 g/zi
 Omez 40 mg 2x1/ zi i.v
 Refen f 2x1/ zi i.v
PREGĂTIREA PREOPERATORIE:
Pregătirea preoperatorie generală constă în:
 examenul clinic și paraclinic
 pregătirea psihică a pacientului
45
 îngrijiri igienice
 urmărirea funcțională, vitală și vegetativă
 observarea schimbării în starea bolnavului
 regimul dietetic preoperator.

c) Respirație: normală, ritmică R: 18/ min
d) Circulație: hipertensiune arterială, sub tratament T.A: 148/81 mm Hg, P: 75/ min
- Pacianta are o dietă din cauza: HTA și obazitatea grad I.
- eliminare urinară inadecvată cantitativ și calitativ
- scaun: nr. 1/ zi
- insomnie
- durere
- temperatura normală: 36 C°
46
- este independență în satisfacerea nevoii, dar cere ajutor
- anxietate
- frică
- cere informații
Scor total de dependență: 24 Nivelul 2: Dependență moderată
Grila Norton
mentală
Scor: 3 Scor: 4 Scor: 3 Scor: 3 Scor: 4 Scor total: 17-
risc scăzut
47
EVALUAREA DURERII:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Problema:
Etiologie:
 Situația de criză
 Alterarea mușchiului cardiac, a pereților arteriali, venoși
Simptome:
 Reci, palide, datorită irigării insuficiente a pielii

 Hipertensiune arterială
 Hipoxie
 Învață pacientul să întrerupă consumul de tutun, alcool.

 Să aibă alimentație bogată în fructe, zarzavaturi.
 Aplică tehnici de favorizare a circulației: axerciții active, pasive, masaje.
 Să cunoască antecedentele medicale ale pacientului și tratamentele prescrise.
48
Problema:
 Alimentație și hidratare inadecvată prin surplus
Etiologie:
 Schimbarea obiceiurilor alimentare.

 Deshidratare.
 Situații de criză.
 Insuficiența cunoaștere a cantității și calității lichidelor necesare.
Simptome:
 Greutate peste normal.

 Ingestie de alimente ce depășesc nevoile organismului.
 Asistenta explorează gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente.

 Învață bolnavul valoarea energetică a alimentelor și necesarul în funcție de activitățile
fizice și vârstă.
 Alcătuiește un regim alimentar hipocaloric.
 Urmărește bolnavul să consume numai alimentele cuprinse în regim.
 Urmărește periodic grautatea corporală.
Problema:
 Eliminare urinară inadecvată cantitativ și calitativ
Etiologie:
 Anxietate
 Dezechilibre metabolice.
 Stres
Simptome:
 Oligurie
 Hiperstenurie
49
 Cântărește zilnic pacientul.
 Asigură igiena corporală riguroasă.
 Schimbă lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie.
 Asistenta face zilnic bilanțul hidric, măsurând cu conștiinciozitate ingestia și excreția.

Problema:
 Refuzul de a face activități
Etiologie:
 Durere
Simptome:
 Nu vrea să facă nici un exercițiu.
 Să se ridice cu ajutor câteva minute.

 Să meargă cu ajutor câteva minute.
 Ajută pacientul în satisfacerea nevoilor și în îndeplinirea obiectivelor.
 Schimbă poziția pacientului ori de câte ori este nevoie.
 Mobilizează pacientul.
 Efectuează exerciții active și pasive la pat.

Problema:
 Dificultatea sau incapacitatea de a se odihni.
Etiologie:
 Durerea
 Anxietate
50
Simptome:
 Ore de odihnă insuficiente.

 Cantitate necurespunzătoare de odihnă
 Observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităților organismului.

 Observă și notează funcțiile vitale și vegetative, perioada somn- odihnă,
comportamnetul pacientului.
 Administrează medicația indicată de medic.
 Observă efectul acesteia.
Problema:
 Dezinteres față de măsurile de igienă
Etiologie:
 Circulație inadecvată.
 Imobilitate.
 Durere.
 Situație de criză.
Simptome:
 Murdar și gras, în dezordine.

 Murdărie acumulată în conductul auditiv extern.
 Proteze dentare neîngrijite.
 Ajută pacientul, în funcție de starea generală, să își facă baie sau duș, sau îl efectuează
toaleta pe regiuni.
 Pregătește materialele pentru baie.
 Asigură temperatura camerei și a apei.
51
 Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregătește salonul și materialele, protejează pacientul cu
paravan.
 Ajută pacientul să-și schimbe atitudinea față de aspectul său fizic și față de îngrijirile igienice.

Problema:
 Risc de accident
Etiologie:
 Durere
 Anxietate
 Situație de criză
Simptome:
 Risc de cădere sau rănire
 Aparate de mobilitate: baston, cârje, proteze, cadru de susținere pentru mers,

balustrade pentru scări, bare de sprijin.
 Ajută persoana să îndeplinească anumite activități.
 Așază patul în poziția cea mai joasă.
 Supraveghează temperatura apei și alimentelor, pentru a evita arsurile.
 Supraveghează accidentele, pericolele de cădere.

Problema:
Etiologie:
 Dezvoltare intelectuală: un interes redus limitează acumularea de cunoștințe
 Mediu necunoscut.
Simptome:
 Cunoștințe insuficiente.
 Nesiguranța și frica de necunoscut.
52
 Lipsa de informații.
 Cerere de informație.

recuperare.
 Efectuează demonstrații practice.
 Verifică dacă bolnavul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit moile
cunoștințe.
Evaluare:
53
Interpretarea Cazului III:
NUMELE ȘI PRENUMELE: B. A. F
VÂRSTA: 71 ani
SEX: F
DOMICILIUL: Târgu Mureș, str. Parangului nr. 11/3
OCUPAȚIA: pensionară
NIVEL DE INSTRUIRE: ciclu gimnazial
RELIGIE: ortodoxă
GRUP SANGVIN: 0
RH: +
ALERGII: neagă
CRITERIU INTERNARE: Adenocarcinom Endometrial de tip Endometroid
DIAGNOSTICUL LA INERNARE: Tumor malignă endometru
DATA INTERNĂRII: 27.04.2022
DIAGNOSTICUL PRINCIPAL LA EXTERNARE: Stare după histerectomie abdominală

totală.
DIAGNOSTICUL SECUNDAR LA EXTERNARE:
 HTA
 Astm bronșic
 Insuficiență mitrală
 Fibrilația atrială
 Insuficiență tricuspidială
54
ANAMNEZA:
a.) Antecedente heredo- colaterare: neagă

b.) Antecedente personale, fiziologice și patologice:
- Primul menstruație- 14 ani, ultimul menstruație: 1996. Cicluri menstruale regulate la
28 de zile cu durata de 3-4 zile cu flux normal;
- Sarcină: 2,
- Naștere: 2,
- Avorturi: 0.
- 1967 și 1969 naștere pe cale vaginală (♂2600 g, ♀ 2000 g)
- HTA sub tratament
- Insuficiență mitrală
- Astm bronșic
c.) Condiții de viață și de muncă:

- pensionară
- căsătorită
d.) Comportamente (fumat, alcool etc.):
- fumat, alcool, cafea: neagă
e.) Medicație de fond administrată înaintea internării:

- Concor 2x5 mg 1- 0- 1
- Digoxin 1/2- 0- 0
- Triplixam 1- 0- 0
- Pradaxa 1- 0- 1
2. Examen obiectiv:
Starea de nutriție: supraponderal
Facies: expresiv
55
patologice supraadăugate, astm bronșic- sub tratament
Aparat cardiovascular: insuficiență mitrală, tricuspidială, fibrilație atrială. Sufluri decelabile
în focarul mitral și tricuspidian.
prezente bilateral
- Amoxiplus fl. 2x1.2 g/ zi i.v
- Clexane 2x 0,4 ml
- Concor 2x5 ml 1- 0- 1
- Triplixam 1- 0- 0
- Digoxin 1/2- 0- 0
- Pradaxa 1- 0- 1

e) Respirație: ast bronșic (sub tratament)
f) Circulație: hipertensiune arterială, sub tratament
Insuficiență mitrală, Fibrilația atrială, Insuficiență tricuspidială
T.A: 150/70 mm Hg, P: 75/ min
- Pacianta are o dietă din cauza: HTA
56
- eliminare urinară adecvată cantitativ și calitativ
- scaun: nr. 1/ zi
- durere
- temperatura normală: 36 C°
- este independență în satisfacerea nevoii, dar cere ajutor
- anxietate
- frică
57
- cere informații
Scor total de dependență: 23 Nivelul 2: Dependență moderată
Grila Norton
mentală
Scor: 3 Scor: 4 Scor: 3 Scor: 3 Scor: 4 Scor total: 17-
risc scăzut
EVALUAREA DURERII:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
58
Problema:
 Dispnea
Etiologie:
 Aerul poluat, umed
Simptome:
 Tahipnee
 Hiperventilație
 Pregătește psihic pacientul, în vederea aplicării tehnicilor de îngrijire și în vederea
aspirării secrețiilor bronșice.
 Asigură poziție antalgică.
 Învață pacientul să utilizeze tehnici de relaxare.
 Învață pacientul să facă gimnastică respiratorie.
 Asigură poziția șezând sau semișezând a pacienților cu dispnee.
 Administrează tratamentul prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei traheo- bronșice.
 Hidratarea: se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.
Problema:
Etiologie:
 Alterarea mușchiului cardiac, a pereților arteriali, venoși
Simptome:
 Reci, palide, datorită irigării insuficiente a pielii

 Hipertensiune arterială
 Hipoxie
59
 Învață pacientul să întrerupă consumul de tutun, alcool.

 Să aibă alimentație bogată în fructe, zarzavaturi.
 Aplică tehnici de favorizare a circulației: axerciții active, pasive, masaje.
 Să cunoască antecedentele medicale ale pacientului și tratamentele prescrise.
2. Nevoia de a bea și a mânca:

Problema:
 Dificultatea de a urma diate
Etiologie:
 Dezechilibrare: durere, dezechilibre metabolice, electrolitice, endocrine, neurologice.
 Schimbarea obiceiurilor alimentare.
 Situații de criză.
Simptome:
 Mâncatul alimentelor interzise.
Intervenții asistentei:
 În funcție de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice și hipercalorice. Din
punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de îmbolnăvirii.
 Cardiovascular.
3. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:
Problema:
 Imobilitatea
Etiologie:
 Dezechilibre- durerea
 Tulburări de gândire, anxietate, stres, separarea
Simptome:
 Dificultate de a merge și a se ridica
60
 Planifică un program de exerciții, în funcție de cauza imobilizării și de capacitatea

pacientului.
 Învață pacientul să facă exerciții de respirație profunde.
 Administrează medicația prescrisă de medic.
 Pregătește psihic pacientul, în vederea oricărei tehnici de îngrijire.
Problema:
 Dificultatea sau incapacitatea de a se odihni.
Etiologie:
 Durerea
Simptome:
 Ore de odihnă insuficiente.

 Cantitate necurespunzătoare de odihnă
 Observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităților organismului.

 Observă și notează funcțiile vitale și vegetative, perioada somn- odihnă,
comportamnetul pacientului.
 Administrează medicația indicată de medic.
 Observă efectul acesteia.
Problema:
 Deficiențe de igienă
61
Etiologie:
 Imobilitate
 Durere
Simptome:
 Absența dinților
 Murdărie acumulată la capătul unghiilor
 Pregătește materialele pentru baie.

 Ajută pacientul să se îmbrace, să se pieptene, să- și facă toaleta cavității bucale, să- și
taie unghiile.
 Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, pregătește salonul și materialele, protejează
pacientul cu paravan și-l convinge cu tact și cu blândețe să accepte.

Problema:
 Risc de accident
Etiologie:
 Durere
Simptome:
 Risc de cădere sau rănire
 Aparate de mobilitate: baston, cârje, proteze, cadru de susținere pentru mers,

balustrade pentru scări, bare de sprijin.
 Ajută persoana să îndeplinească anumite activități.
 Așază patul în poziția cea mai joasă.
62
Problema:
Etiologie:
 Dezvoltare intelectuală: un interes redus limitează acumularea de cunoștințe
Simptome:
 Cunoștințe insuficiente.
 Lipsa de informații.
 Cerere de informație.

recuperare.
 Efectuează demonstrații practice.
 Verifică dacă bolnavul a înțeles corect mesajul transmis și dacă și-a însușit moile
cunoștințe.
63
64
Bibliografie:
1. Amant F, Moerman P, Neven P, et al- Endometrial cancer. Lancet. 2005 Aug 6-

12;366(9484):491-505.
2. Braun MM, Overbeek-Wager EA, Grumbo RJ. Diagnosis and Management of
Endometrial Cancer. Am Fam Physician. 2016 Mar 15;93(6):468-74.
3. Cunningham F.G, Leveno K. J., Bloom L. S. Vlădăreanu R et al. Williams Obstetrică ed.
a 24-a, Editura Hipocrate, București. 2017 p 824
4. Florin S. Obstetrică și Ginecologie Vol I- Obstetrică p. 5
5. Lucreția T., Elena D., Georgeta B. et al.- Ghid de Nursing cu Tehnici de evaluare și
îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundametale Vol.I, Editura Viața Medicală Românească,
București p. 29
Webologie:
1. https://paginadenursing.ro/ecografia-pelvina/
2. https://paginadenursing.ro/testul-babes-papanicolau/
3. https://www.sanador.ro/histeroscopie
65

Cancerul Endometrial

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cancerul Endometrial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL VOCAȚIONAL REFORMAT

ȘCOALA POSTLICEALĂ TEOLOGICO-SANITARĂ

DR. MÁR MÁTYÁS

GYŐRI ESZTER- ABIGÉL

Există o diferență dintre prognosticul diferențial și tipurile histologice al cancerului

1.2 Anatomia organelor genitale feminine:

- aparatul urinar terminal, anterior (vezica urinară);

b. Muntele lui Venus

Mucoasa vaginală este un receptor hormonal și suferă transformări:

Etapa a IV-a (după menopauză)

Flora vaginală (gradul de puritate vaginală) indică şi ea activitatea hormonală, ar poate fi

La nivelul corpului uterin mucoasa prezintă:

Trompa este alcătuită din trei tunici:

trompa formând muchia superioară a ligamentului larg (aripioara superioară);

realipesc după ce îmbracă trompa, formând mezosalpingele prin care se realizează

vascularizaţia trompei. Trompa şi mezosalpingele cad peste ovar acoperindu-l.

Tunica medie (musculoasă):

-este formată din fibre netede dispuse pe două straturi:

- circular intern - mai dezvoltat în porţiunea istmică;

- longitudinal extern - ce se continuă cu cel al uterului.

Tunica internă (mucoasa):

1.3 Clasificarea histologică:

Criteriile histologice pentru stabilirea gradului

Majoritatea pacientelor au adenocarcinoame endometriale care se comportă indolent. Totuși,

1.6 Factori de prognostic:

Pregătirea fizică a pacientei:

2. TESTUL BABEȘ PAPANICOLAU

 Manevra de recoltare durează câteva secunde și nu este dureroasă (cervixul nu are

 Se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea valvulelor sau speculului;

 Aceasta mostră este trimisă către un laborator pentru examinare.

Normal – nu există celule anormale;

Când se recomandă investigația?

 eliminări sangvinolente neregulate sau foarte abundente din vagin,

 probleme de concepere a unui copil, deci pentru femeile cu probleme ce țin de

 ramasitele placentei în uter, după naștere

 aderentele în cavitatea uterină

Pregătirea pentru intervenție:

Renunță la contactele sexuale pentru 1-2 zile, înainte de efectuarea investigației. Cu o

Histeroscopia se face aproximativ la o săptămână de la ultima menstruație.

Ce instrumente se folosesc la histeroscopie?

Ce efecte adverse are o histeroscopie?

Indicații pentru perioada de după histeroscopie:

 Nu intreține raporturi sexuale

Nevoile fundamentale și dimensiunile bio- psiho- sociale, culturale și spirituale:

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

Cele 14 nevoi fundametale sunt:

1. A respira și a avea o bună circulație.

După conceptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistentă este

DATA NAȘTERII: 01.02.1953

DOMICILIUL : Târgu Mureș (BLD.1848 nr. 20D)

CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ: căsătorită. pensionară

NIVEL DE INSTRUIRE: ciclu gimnazial (8 clase)

COMPORTAMENTE (fumat, alcool, etc.): nu fumează, alcool- ocazional, cafea: 2/zi

MEDICAȚIE DE FOND ADMINISTRATĂ ÎNAINTEA INERNĂRII:

-Noliprel 5/1, 25 mg 1/zi

-Carvedilol 12,5 mg 2x1/zi

ANTECEDENTE HEREDO- COLATERARE: tata- Infarct miocardic acut

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ȘI PATOLOGICE:

Primul menstruație la 14 ani, ultimul menstruație la 57 de ani (menopauza de 12 ani);

Hipertensiune arterială (de 7 ani), Dislipidemie.

DATA ANAMNEZEI: 18.03.2022

CRITERIU INERNARE: Adenocarcinom de endometru

 pregătirea psihică a pacientului

 urmărirea funcțională, vitală și vegetativă