Două particularități ale genului dramatic

INTRODUCERE: Genul dramatic este categoria literară ce cuprinde

opere scrise cu scopul de a fi reprezentate pe scenă. Textul dramatic are o
structură specifică, fiind împărțit în acte, scene și tablouri, numele personajelor
sunt anunțate înaintea fiecărei replici, iar dramaturgul își face simțită prezența
prin intermediul didascaliilor. De asemenea, dialogul este modul de expunere
fundamental cu rol atât de caracterizare a personajelor, cât și de dramatizare.
CUPRINS: Un astfel de text este și ............de.............. .
Se remarcă, în primul rând, structura specifică, fragmentul făcând parte
din ........( Actul..., Scena.... , Tabloul....) ce surprinde.............(ideea
fragmentului, rezumatul fragmentului). Schimbul de replici dintre X și Y este
precedat de fiecare dată de numele acestora .
Pe de altă parte, caracterul dramatic al fragmentului este susținut și de
prezența didascaliilor. Indicațiile scenice au rol, atât de îndrumare a jocului
actoricesc, cât și de caracterizare directă și indirectă a personajelor............... .
Astfel, sunt relevanți indicii de gestică (exemplu), de mimică (exemplu), de
tonalitate (exemplu), de comportament (exemplu) care susțin conflictul
dramatic. Totodată didascaliile caracterizează în mod indirect prin atitudinea,
comportamentul si gestica lui ..........
CONCLUZIE: Așadar, fragmentul aparține genului dramatic datorită
particularităților surprinse, prin intermediul cărora autorul își exprimă în mod
indirect gândurile, ideile și sentimentele.