Centenarul traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu:

Impactul religios și cultural

Volum compus din articolele prezentate în cadrul conferinței

Centenarul traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu:
Impactul religios și cultural
București, 4 decembrie 2021
 Editor: Ieremia Rusu

Centenarul traducerii
Bibliei Dumitru Cornilescu:
Impactul religios și cultural
Lucrările Conferinței științifice internaționale:
București, 4 decembrie 2021

Editura RISOPRINT
Cluj-Napoca  2021
 Comitetul de organizare

Dr. Ieremia RUSU, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”

din București, România
Dr. Marius Daniel MARIȘ, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Otniel Ioan BUNACIU, Universitatea din București, România
Dr. Daniel Gabriel CUCULEA, Societatea Biblică Română
Dr. Elisei RUSU, Romania Leadership Ministries, United States of America
Dr. Daniel FODOREAN, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Ioan Gheorghe ROTARU, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie
„Timotheus” din București, România
Dr. Luca Samuel LEONTE, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie
„Timotheus” din București, România
 Comitetul științific

Dr. Ieremia RUSU, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”

din București, România
Dr. Otniel Ioan BUNACIU, Universitatea din București, România
Dr. Marius Daniel MARIȘ, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Daniel FODOREAN, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Daniel Gabriel CUCULEA, Societatea Biblică Română, România
Dr. Elisei RUSU, Romania Leadership Ministries, United States of America
Dr. Ioan Gheorghe ROTARU, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie
„Timotheus” din București, România
Dr. Teodor DOBRIN, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” din
București, România
Dr. Luca Samuel LEONTE, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie
„Timotheus” din București, România
Dr. Cristian CARAMAN, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie
„Timotheus” din București, România
Dr. Samuiel BÂLC, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Sorin BĂDRĂGAN, Universitatea din București, România
Dr. Otniel MURZA, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”
din București, România
Dr. Teodor Ioan COLDA, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Liviu URSACHE, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”
din București, România
Dr. Amiel DRIMBE, Institutul Teologic Baptist din București, România
Dr. Daniel ISTRATE, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”
din București, România
Dr. Dragoș ȘTEFĂNICĂ, Institutul Teologic Penticostal din București,
România
Dr. Nicu GRIGORE, Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus”
din București, România
 CUPRINS / CONTENT

COMITETUL DE ORGANIZARE / ORGANIZING COMMITTEE.....................................5

COMITETUL ȘTIINȚIFIC / SCIENTIFIC COMMITTEE .....................................................6
PREFAȚĂ / PREFACE ................................................................................................................9
DANIEL FODOREAN, Traducerea termenului πρεσβύτεροσ în Biblia versiunea
Dumitru Cornilescu și implicațiile lui asupra teologiei și practicii conducerii bisericii /
The Translation of the Term πρεσβύτεροσ in the Dumitru Cornilescu Version of the Bible
and its Implications on the Theology and Practice of Church Leadership .............................11
ELISEI RUSU, Aportul Bibliei traduse de Dumitru Cornilescu la clarificarea
eclesiologiei / The Contribution of the Bible Translated by Dumitru Cornilescu to the
Clarification of Ecclesiology .....................................................................................................25
DANIEL-MARIUS MARIȘ și TEODOR-IOAN COLDA, Relația dintre Dumitru
Cornilescu, Constantin Adorian și Seminarul Teologic Baptist din București / The
Relationship Between Dumitru Cornilescu, Constantin Adorian and the Baptist
Theological Seminary in Bucharest ...........................................................................................33
IEREMIA RUSU, Contribuția creștinilor după Evanghelie la publicarea și difuzarea
Bibliei traduse de Cornilescu / The Contribution of Brethren to the Publication and
Dissemination of the Bible Translated by Cornilescu...............................................................57
PAVEL BELOIU și DANIEL GABRIEL CUCULEA, Studiu lingvistic și teologic
comparat (în 7-10 limbi) asupra unor cuvinte-cheie din traducerile biblice ale lui
Dumitru Cornilescu folosite în edițiile 1921-1930 / Comparative Linguistic and
Theological Study (in 7-10 Languages) on Key Words from Dumitru Cornilescu's
Biblical Translations Used in the 1921-1930 Editions .............................................................73
DANIEL GABRIEL CUCULEA, Studiu lingvistic comparat între traducerile biblice
ale lui Dumitru Cornilescu, edițiile 1921 și 1924 / Comparative Linguistic Study
Between Dumitru Cornilescu's Biblical Translations, 1921 and 1924 Editions.....................95
CRISTIAN CARAMAN, Impactul religios și cultural al cultelor evanghelice în
România. Diaconul Dumitru Cornilescu și puterea mântuitoare a Scripturilor / The
Religious and Cultural Impact of the Evangelical Cults in Romania. Deacon Dumitru
Cornilescu and the Saving Power of the Scriptures ............................................................... 117
ION SOCOTEANU, Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament
Traducere Literală (Stephanus – 2017) / The Bible or Holy Scripture of the Old and New
Testament Literal Translation (Stephanus – 2017) ................................................................ 147
AMIEL DRIMBE, „Noi care ne călăuzim după această carte, fie de ori cine tradusă...”:
receptarea versiunilor lui Dumitru Cornilescu de către baptiștii din România în primii
ani de la publicare (1920-1926) / ”We Who are Guided by This Book, No Matter Who
Translated It...”: The Reception of Dumitru Cornilescu's Versions by Romanian
Baptists in the First Years After Publication (1920-1926) .................................................... 151

7
TEODOR DUMITRU, The Phrase Logos, Translated From the Greek as Word in John’s
Gospel, Interpreted in the Contemporary Sense of Applied Sciences as ”Expressed
Thinking” And ”Logical Interactions” / Sintagma Logos, tradusă din greacă ca Cuvânt
în Evanghelia după Ioan, interpretată în accepțiunea contemporană a științelor aplicate
ca „gândire exprimată” și „interacțiuni logice” ................................................................... 187
LUCA SAMUEL LEONTE, Ideea de pace la Dumitru Cornilescu: de la încrederea în
fapte bune la mântuirea prin credință / The Idea of Peace in Dumitru Cornilescu: From
Trust in Good Deeds to Salvation Through Faith .................................................................. 211
IOAN-GHEORGHE ROTARU, Aspecte din viața unor pionieri ai credinței advente
de pe meleagurile sălăjene, convinși de adevărurile Sfintelor Scripturi, studiind noua
traducere a Bibliei, adusă și răspândită de colportorii care răspândeau cărți și literatură
creștină pe teritoriul Sălajului / Aspects of the Life of Advent Faith Pioneers From the
Lands of Salaj, Convinced of the Truths of the Holy Scriptures, Studying The New
Translation of the Bible, Brought and Spread by Colporteurs Who Spread Christian
Books and Literature On the Territory of Salaj.................................................................... 221
DANIEL ISTRATE, „Și ne iartă nouă greșelile noastre” și alte greșeli în traducerea
Cornilescu / ”And Forgive Us Our Mistakes” and Other Mistakes in the Cornilescu
Translation of the Bible ............................................................................................................ 233
DRAGOȘ ȘTEFĂNICĂ, „Legământ” sau „Testament” – traducerea termenului
diathḗke (Galateni 3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu / “Covenant” or
“Testament” – the Translation of the Word diathḗkē (Galatians 3:16, 17; 4:24) in the
Cornilescu Versions of the Bible ............................................................................................. 243
LIVIU MIHĂILEANU, Huiothesia (Υἱοθεσία) în scrierile pauline și semnificația
adopției în contextul cultural al scrierilor biblice / Huiothesia (Υἱοθεσία) In Pauline
Writings And The Significance Of Adoption In The Cultural Context Of The Biblical
Writings ..................................................................................................................................... 259
OTNIEL MURZA, Calități în viața lui Dumitru Cornilescu ca traducător al Bibliei /
Qualities in the Life of Dumitru Cornilescu as a Translator of the Bible............................. 271
MARIUS LAZĂR, Natura trihotomica a omului / The Trichotomic Nature of human
being .......................................................................................................................................... 283
MIRELA-BEATRIS MUNTEANU, Semantica „schimbării” în context biblic,
traducerea Cornilescu / The Semantics of ”Change” in a Biblical Context, Cornilescu's
Translation ................................................................................................................................ 289

8
 „LEGĂMÂNT” SAU „TESTAMENT” – TRADUCEREA
TERMENULUI diathḗke (GALATENI 3: 16, 17; 4:24)
ÎN VERSIUNILE CORNILESCU

Lect. univ. dr. Dragoș ȘTEFĂNICĂ

Institutul Teologic Penticostal din București

e-mail: dragos.stefanica@itpbucuresti.ro

Abstract:
In this article we will deal with the translation of the Greek word diathḗkē
into Cornilescu translations of the Bible, limiting the area of our research
to the Epistle to the Galatians. We will analyze this word from a
philological point of view, then we will make an exegetical analysis of
the three verses of Galatians in which diathḗkē appears and we will show
the main lines of interpretation outlined over time. Finally, we will look
at how diathḗkē was translated in different modern versions of the Bible,
as well as in the Romanian biblical tradition, with a focus on D.
Cornilescu versions, and we will propose our own solution for translating
the term in the three occurrences: Galatians 3: 16, 17; 4:24.
Keywords: Bible translation, Galatians, Romanian biblical tradition,
Cornilescu versions of the Bible, Covenant, Testament.

Introducere
La un secol de la publicarea primei sale traduceri a Sfintelor
Scripturi în limba română, Dumitru Cornilescu se bucură de o atenție
deosebită din partea comunităților evanghelice românești. În 2021, în
numeroase locuri din țară și diaspora s-au organizat conferințe prin care au
fost evocate viața și activitatea ilustrului nostru înaintaș. În urma acestor
manifestări cultural-religioase s-au tipărit volume colective, cum este și cel
de față, 1 care adună pentru generațiile ce vor veni mărturii, aprecieri, lucruri
mai puțin cunoscute despre Cornilescu și traducerea sa. 2

1
Am editat eu însumi un astfel de volum, apărut în decembrie 2021 – Dragoș Ștefănică
și Gheorghe Vatamanu (editori), Prețuiți-i pe astfel de oameni. Lucrările Simpozionului
„Centenar D. Cornilescu”, Dumbrăveni, Suceava, 13 august 2021, Editura Plērōma,
București, 2021.
2
Pentru câteva repere privind viața și activitatea de traducător ale lui D. Cornilescu, vezi
lucrarea mea „Dumitru Cornilescu – omul și traducătorul”, în D. Ștefănică și G.

243
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

În articolul de față ne propunem o analiză filologică și exegetică a

unui termen grecesc care le pune probleme traducătorilor, apoi vom urmări
modul în care a fost redat acesta în versiunile Cornilescu. 3 Analiza noastră,
limitată la Epistola către Galateni, va scoate la iveală, pe de o parte,
priceperea și măiestria traducătorului român arătate în alegerea cuvintelor
care să redea cel mai bine sensul termenilor din original; deși nu a dispus
de numeroasele materiale și surse 4 de care se bucură traducătorul
contemporan al Sfintelor Scripturi, Cornilescu a făcut dovada – în cele mai
multe cazuri – unei înțelegeri adecvate a semnificațiilor textului original și
a redat textul original într-o limbă „curată”, modernă (pentru acea vreme)
și totodată plăcută la auz. Pe de altă parte, studiul nostru va arăta că încă
mai este loc de îndreptare și revizuire a textului cornilescian – lucru care
n-ar trebui să ne neliniștească, de vreme ce traducătorul însuși s-a exprimat
în acest sens și a revenit asupra traducerii sale în numeroase rânduri. 5
Astfel, la finalul studiului, vom propune o traducere diferită a lui diathḗkē
în versetul 17 din Galateni, capitolul 3.

O analiză filologică a termenului diathḗkē

Termenul diathḗkē 6 apare în scrierile N.T. de 33 ori, dintre care nouă
ocurențe sunt în scrierile pauline. 7 Epistola către Galateni înregistrează trei

Vatamanu, Prețuiți-i pe astfel de oameni, p. 13-24. De asemenea, pentru o prezentare

biografică inedită – una bazată pe corespondența purtată de Cornilescu cu reprezentanții
Societății Biblice Britanice – vezi Amiel Drimbe, „Dumitru Cornilescu, un portret
epistolar”, în Ștefănică și Vatamanu, Prețuiți-i pe astfel de oameni, p. 25-42.
3
Am făcut o analiză exegetică și filologică asupra unor cuvinte și expresii dificile din
Galateni în articolul „Note exegetice și filologice pe marginea Epistolei către galateni”,
în Plērōma. Studii și cercetări teologice, anul XVIII, nr. 1, iunie 2016, p. 75-98. Vezi și
studiul „Galateni 5:12 între imprecație și ironie. Avatarurile unei remarci polemice a Sf.
Apostol Pavel, în tradiția biblică românească”, în Receptarea Sfintei Scripturi între
filologie, hermeneutică şi traductologie, Lucrările simpozionului naţional „Explorări în
tradiţia biblică românească şi europeană”, ed. a II-a, Iaşi, 4−5 noiembrie 2011, E.
Munteanu, A-M. Gînsac și M. Moruz (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, 2012, p. 359-376.
4
Despre textul sursă folosit de Cornilescu în realizare traducerii sale am scris în lucrarea
„Cornilescu 1924 şi sursele sale. Studiu de caz asupra Epistolei către Galateni”, în Plērōma.
Studii și cercetări teologice, anul XVII, nr. 1, iunie 2015, p. 63-86.
5
Am scris despre aceste aspecte în lucrarea „Revizuirea traducerii Cornilescu: între inerție
și inovare”, în D. Ștefănică și G. Vatamanu, Prețuiți-i pe astfel de oameni, p. 117-124.
6
Substantiv comun, gen feminin, nr. singular.
7
Termenul mai apare de patru ori în evangheliile sinoptice, de două ori în Fapte, o dată
în Apocalipsa şi de 17 ori în Evrei.

244
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

ocurențe ale lui diathḗkē, care nu au fost redate uniform – lucru valabil
pentru majoritatea traducerilor străine sau românești. Dificultatea traducerii
lui diathḗkē rezidă din faptul că, pe paginile Sf. Scripturi, el apare cu mai
multe înțelesuri. La origine, cuvântul nu este unul polisemantic, dar este
unanim acceptat faptul că el a ajuns să însemne lucruri diferite în textele
sacre sub influența LXX, care l-a utilizat pentru traducerea ebraicului berîṯ,
legământ. 8 „În limba engleză [și în lb. română, n.n.], parte din jocul de
cuvinte s-a pierdut, întrucât legământ și testament (al unui om aflat pe patul
morții) sunt două cuvinte diferite. Dar gr. diathḗkē poate fi folosit cu ambele
sensuri în Noul Testament.” 9 Această ultimă parte a citatului trebuie
subliniată, întrucât în alte scrieri termenul avut în vedere înseamnă, pe rând,
altceva. „În greaca non-biblică, diathḗkē înseamnă, literal, ultimă dorință și
testament.” 10
BDAG oferă, în total, trei sensuri pentru diathḗkē: 1. testament, 2.
acord (învoială, contract), iar un al treilea sens, mai complex, este dat de
traducerea ebraicului berîṯ. 11 Se precizează că testament este sensul care se
regăsește doar în scrierile din perioada elenistică, 12 prezent, însă, și în Gal.
3: 15 și 17. Legământ ar putea fi sensul pe care substantivul grecesc îl are
în LXX, fiind traducerea ebraicului berîṯ, însă trebuie să avem în vedere
faptul că acest legământ se diferențiază de cel făcut, în mod obișnuit, între
doi contractanți 13 prin aceea că el „păstrează” câteva dintre caracteristicile
unui testament. Este vorba, pe de o parte, de dispoziția legală (specifică
acestui tip de act juridic) prin care cineva își lasă bunurile moștenire
altcuiva, dar este demn de observat că aceasta nu presupune moartea

8
A. C. Myers, The Eerdmans Bible dictionary, translation of: Bijbelse encyclopedie,
Eerdmans, Grand Rapids, 1987, p. 1056.
9
Alan Cole, The Epistle to the Galatians, Erdmans, Grand Rapids, 1971, p. 101.
10
Myers, The Eerdmans Bible dictionary, p. 1056.
11
BDAG, p. 228.
12
Sunt citaţi autori precum: Filo din Alexandria, sec. I î. Hr-I d.Hr; Iosefus, sec. I d. Hr,
sau în Testamentele celor doisprezece patriarhi (cu interpolări), sec. II î. Hr. – III d. Hr.
13
J. Behm („The Transition from bərîṯ to diathḗkē in the LXX and Jewish Literature”, în
G. Kittel, G. Friedrich și G. W. Bromiley (editori), Theological Dictionary of the New
Testament, Eerdmans, Grand Rapids, 1995, p. 160) arată că, strict cu sensul de tratat, se
folosea gr. synthḗkē. El este de părere că „atunci când Dumnezeu este autorul unui
diathḗkē, este luată în discuţie o relaţie contractuală, dar legăturile cu alte cuvinte precum
nómos, entolaí şi krímata arată că, adesea, este vorba mai degrabă de un «ordin, decret».
Chiar şi atunci când se sugerează un raport de tip contract, decizia lui Dumnezeu este
factorul dominant”.

245
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

testatorului; 14 pe de altă parte, legământul este întocmit la inițiativa unei

persoane, nefiind, așadar, un acord inițiat de ambele părți. Acesta este, fără
îndoială, unul dintre principalele motive pentru care LXX a redat berîṯ prin
diathḗkē. „În legămintele lui Dumnezeu, numai El a fost Acela care pus
condițiile; de aici rezultă că legământ poate fi folosit pentru traducerea lui
diathḗkē numai când avem acest lucru în minte” 15 . Aceeași opinie o
împărtășește și H. Hegermann, care este de părere că „rostirile de tip berîṯ
din V.T. sunt construite după modelul textelor de vasalitate și definesc,
astfel, relația lui Israel cu Dumnezeu ca pe un raport de vasalitate de un tip
anume. Până și exortația: «a iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul
și cu toată puterea» pare să-și aibă originile în jurămintele de loialitate ale
vasalului către suzeranul său”. 16 Sensul de acord, învoială pare că era
încetățenit în perioada greco-romană; tocmai „folosirea termenului cu
această semnificație trebuie să fi slujit drept punte către întrebuințarea lui de
către LXX”, 17 care se vedea nevoită să găsească un cuvânt capabil să
exprime atât ideea de testament, cât și pe cea de legământ.

Sensurile lui diathḗkē în Epistola către Galateni

Studiul nostru vizează stabilirea sensului subst. diathḗkē în cele trei
ocurențe din Epistola către Galateni. Asupra acestei chestiuni părerile sunt,
după cum vom vedea, împărțite. De la o distincție clară între înțelesurile
substantivului și precizarea lor, până la a considera că acestea se suprapun
și pot fi, prin urmare, folosite arbitrar, cercetătorii ne oferă o gamă întreagă
de interpretări. În cele ce urmează vom oferi trei posibilități de interpretare

14
Deoarece, pentru cititorul elenistic, era un dat faptul că zeii sunt nemuritori; rezultă, de
aici, că legământul hotărât de Dumnezeu nu poate cere moartea testatorului pentru a-l
face eficace. Myers face însă observaţia că, în Ev. 9:16-17 , autorul epistolei declară că
testamentul nu devine operant până în momentul morţii celui care îl întocmeşte, „o
referire clară la necesitatea morţii lui Hristos pentru ca noul legământ să intre în vigoare”
(Myers, Eerdmans Bible dictionary, p. 1056). Cu toate că observaţia lui Myers este
pertinentă, considerăm iese din sfera discuţiei noastre, prin urmare nu poate fi o
explicitare a legământului pe care Dumnezeu l-a făcut cu Avraam, cel la care face referire
Pavel în Gal. 3:15, 17.
15
BDAG, p. 228.
16
H. Hegermann, „diathḗkē”, în Balz Horst şi Gerhard Schneider, Exegetical Dictionary
of the New Testament, 3 vol., Eerdmans, Grand Rapids, 1990-1993, p. 299.
17
BDAG, p. 228; de ex, expresia ē kibōtós tou diathḗkēs, chivotul legământului – i.e.
cufărul sacru, care simboliza garanţia prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul lui Israel (Ex.
31:7; 39:14 etc).

246
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

a versetelor în cauză la care comentatorii vor subscrie (evident, cu mici

diferențe de rigoare).
1. O primă interpretare a termenului este cea care îi atribuie sensul
de legământ peste tot în Epistola către Galateni. În omiliile la această
epistolă, Ioan Hrisostom vorbește despre diathḗkē spunând că „Dumnezeu
a făcut un legământ cu Avraam, promițându-i că în sămânța lui
binecuvântarea va veni peste păgâni” 18 . El vorbește mai apoi de
legământul Legii, incapabil să aducă sfințire și mântuire; dacă ar fi fost în
stare de acest lucru, atunci primul legământ (promisiunea făcută
patriarhului) ar fi fost înlocuit cu al doilea, cel de pe Sinai. Se observă cu
ușurință preferința părintelui bisericesc pentru sensul de legământ acordat
lui diathḗkē.
Același traseu interpretativ urmează și Calvin, care observă
asemănarea nu tocmai fericită dintre testamentul uman și actul prin care
Dumnezeu i-a dat lui Avraam promisiunile și binecuvântarea; el
cataloghează drept josnic, infam, faptul că mărturia lui Dumnezeu ar trebui
comparată cu aceea a unui om muritor. Asta nu înseamnă, totuși, că Pavel
îl pune pe Dumnezeu pe același nivel cu oamenii, dar el lasă la aprecierea
galatenilor observarea distanței dintre El și oameni, așteptându-se, evident,
ca legământul divin să fie privit cu deferență. 19 Argumentația paulină
urmează o curbă ascendentă, pornind de la mai puțin pentru a ajunge la
dovezi incontestabile: 20 dacă acordurile omenești sunt recunoscute ca
obligatorii, cu cât mai mult va fi de neschimbat legământul pe care
Dumnezeu l-a făcut cu Avraam? Calvin preferă termenul „legământ”

18
P. Schaff, The Nicene and Post-Nicene Fathers, vol. XIII, Logos Research Systems,
Oak Harbor, 1997, p. 28.
19
Jean Calvin, Calvin's Commentaries: Galatians (electronic ed.), Logos Library System,
Albany, Ages Software, 1998, ad loc. 3:15.
20
Dimpotrivă, Ben Witherington III, Grace in Galatia, Eerdmans, Grand Rapids, 1998,
p. 240 consideră că argumentul adus de Pavel aici este ultimul dintr-o serie întreagă de
argumente, care a început cu cele mai puternice: argumentul experienţei personale (a
destinatarilor) şi argumentul scripturistic, cel din urmă fiind cel de faţă, apelul la
legămintele juridice. Acesta este mai slab, întrucât este o comparaţie care, pentru a avea
efectul scontat, ar trebui să fie cât mai aproape de pefecţiune; în plus, argumentul, numit
chiar de Pavel „omenesc”, este unul artificial, inventat. Dar Witherington vede în
procedura apostolului oglindirea unei practici normale, recomandate chiar de Quintilian,
prin urmare, prin cuvintele „vorbesc în felul oamenilor”, Pavel nu intenţionează să
evidenţieze slăbiciunea analogiei (aşa cum a înţeles J. Dunn, The Epistle to the Galatians,
Hendrickson, Londra, 1993, p. 180), ci doar provenienţa ei umană; altminteri n-ar mai fi
dat-o, spune comentatorul.

247
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

pentru a traduce grecescul diathḗkē, deși recunoaște că el „semnifică cel

mai adesea, după cum versiunile latinești îl redau aici (testamentum), un
testament; dar de asemenea, uneori el înseamnă și legământ (subl. aut.)” 21.
Reformatorul consideră că, pentru pasajul de față, nu are mare importanță
sensul pentru care optăm, atrăgând, însă, atenția că în epistola către Evrei
lucrurile stau diferit: acolo autorul se referă, incontestabil, la un testament
(Ev. 9:16, 17). Totuși, luând în considerare faptul că „analogia de la care
apostolul pleacă în argumentația sa nu se poate aplica atât de strict unui
testament ca unui legământ” 22, Calvin va opta pentru acesta din urmă.
În versetele 3:17 și 4:24, diathḗkē va fi tradus tot prin „legământ”.
Dacă în versetul 17 Calvin nu mai face niciun fel de apreciere asupra
termenului, în 4:24 el oferă o largă explicație pentru alegerea făcută. „M-
am gândit că este mai bine să adopt această traducere pentru a nu pierde
frumusețea comparației; pentru că Pavel compară cele două diathḗkē cu
două mame, iar pentru a folosi testamentum (testament), care este un
substantive neutru, pentru a desemna o mamă, ar fi disonant. […] dorința
de a obține claritate, de asemenea eleganță, m-a condus spre această
alegere.” 23 Din prezentarea făcută mai sus se pare că gustul personal al
comentatorului a fost factorul decizional principal în traducerea lui
diathḗkē, argumentele invocate nefiind dintre cele mai puternice. Dacă el
are dreptate atunci când spune că testamentul nu poate ilustra în mod
desăvârșit ceea ce Dumnezeu a făcut pentru Avraam, el greșește atunci
când presupune că legământul ar putea-o face (referindu-ne strict la v.
3:15). În cele din urmă, în tâlcuirea făcută v. 4:24, deși termenul
„legământ” pentru care optează se potrivește contextului, argumentele pe
care le invocă, departe de a putea fi numite argumente gramaticale, se
înscriu, mai degrabă, în sfera artificiilor literare.
F. F. Bruce observă foarte bine că în v. 3:15, acolo unde apostolul
anunță clar că va folosi un exemplu din viața cotidiană, este mai nimerit
ca diathḗkē să aibă „sensul secular curent de «testament», «dispoziție
testamentară» decât sensul biblic distinct de «legământ»” 24 . Cu toate
acestea, spune comentatorul biblic, Pavel ajunge să vorbească despre
aceste lucruri plecând de la utilizarea biblică a termenului. „Promisiunea

21
Calvin, Galatians, ad loc. 3:15.
22
Calvin, Galatians, ad loc. 3:15.
23
Calvin, Galatians, ad loc. 4:23.
24
F.F. Bruce, The Epistle to the Galatians, Paternoster / Eerdmans, Grand Rapids, 1982,
p. 169.

248
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

făcută lui Avraam a fost confirmată de un legământ în care Dumnezeu se

oferă să dea țara sfântă urmașilor săi pentru totdeauna” 25. Și totuși acest
legământ are un lucru comun cu un testament obișnuit, anume „marea
preocupare pentru moștenire, cea care va fi primită de descendenții lui
Avraam și care înseamnă, după Pavel, îndoita binecuvântare a justificării
prin credință și darul Duhului.” 26 În v. 4:24 Bruce va folosi termenul
„legământ” pentru a se referi atât la legământul sinaitic, cât și la cel făcut
de Dumnezeu cu Avraam și care este „caracterizat de promisiune”. În
continuare, el va face referire la acesta din urmă folosind un cuvânt
compus, cel puțin interesant: „legământul-promisiune”, 27 fapt care arată
preocuparea lui Bruce de a găsi termenii cei mai potriviți pentru a-și
exprima ideile. Dând dovadă de onestitate, el acceptă interpretări diferite,
pe care încearcă, cu oarecare succes, să le armonizeze. Traducerea
(corectă) este urmată de o explicație necesară, mai ales în acest caz în care
o pronunțare definitivă, rigidă, ar trece drept impertinență.
Un ultim comentator pe care-l vom aminti printre reprezentanții
acestei interpretări este James Dunn care, deși îl traduce pe diathḗkē diferit
în cele două versete din Gal. 3, 28 va vorbi despre un legământ al lui
Dumnezeu cu Avraam, în ambele contexte (fapt care face mult mai dificilă
încadrarea lui într-o linie de interpretare sau alta). El va arăta că paralela
dintre legământul (despre care apostolul vorbește în v. 15) și imaginea
testamentului uman nu este una fericită, întrucât „în legislația romană un
testament putea fi, până la urmă, anulat în favoarea altuia întocmit de
aceeași persoană, care putea, alternativ, să adauge un codicil primului
testament.” 29 Prin urmare, fiind cunoscut faptul că diathḗkē a fost folosit

25
Bruce, Galatians, p. 169.
26
Bruce, Galatians, p. 169.
27
Bruce, Galatians, p. 218.
28
În v. 15 apare cuvântul „testament”, în timp ce în v. 17 găsim cuvântul „legământ”.
29
Dunn, Galatians, p. 182. Când apostolul spune că nimeni nu poate schimba ceva la
testamentul odată ratificat al unui om, el se referă la oricine altcineva decât testatorul
însuşi, spune Dunn. Există, însă, comentatori care sunt de părere că Pavel nu are în vedere
legislaţia romană, nici pe cea grecească. Astfel, Frank J. Matera (Galatians, Sacra Pagina
Series, vol. 9, Daniel J. Harriton (ed), The Liturgical Press, Collegeville, 2007, p. 130),
urmându-l în interpretare pe E. Bammel, consideră că apostolul are în vedere aici o
practică iudaică, mattenat bari’, prin care un testator putea să-şi lase bunurile, printr-un
testament inalterabil, unei alte persoane, încă din timpul vieţii, putând totuşi să se
folosească într-o oarecare măsură de ele, atât cât trăia. „În fapt, era un testament care nu
necesita moartea testatorului pentru a deveni eficace.” Nu putem, nici în acest caz, să

249
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

cu referire la legământul sinaitic, argumentul paulin ar putea fi deschis

replicii imediate că „Dumnezeu a suplimentat sau a înlocuit primul
legământ, făcut cu Avraam, cu unul ulterior, la Sinai” 30.
Comentatorul își va continua ideea atunci când va explica versetul
24 din cap. 4; Pavel alege să le numească pe cele două femei din cadrul
alegoriei sale „două legăminte”. Dacă în 3:15 apostolul crea impresia că
vrea să rezerve doar promisiunii făcute lui Avraam termenul „legământ”
(darea Legii părând a fi considerată „o categorie diferită”, un „codicil lipsit
de autoritate”), acum el numește cele două evenimente „două legăminte”
pe care Dumnezeu le-a făcut, o dată cu Avraam, iar mai apoi cu poporul
evreu. Acest fapt poate atrage după sine concluzia greșită că al doilea
legământ l-a înlocuit pe primul. 31 Dar cele două nu reprezintă vechiul,
respectiv noul legământ:
în fapt, este vorba de un singur legământ aici: legământul cu
Avraam și sămânța lui care va aduce binecuvântare națiunilor […].
Ceea ce Pavel descrie ca două legăminte, pentru a-i servi scopului
său exegetic, reprezintă, de fapt, două căi de înțelegere a scopului
aceluiași legământ al lui Dumnezeu, prin Avraam și pentru
sămânța sa. [...] Pavel vrea să dovedească că legământul făcut cu
Avraam, văzut în termenii libertății și ai promisiunii, este o
expresie mai puternică a harului lui Dumnezeu manifestat în
alegere, și o mai puternică întruchipare a perpetuului testament
divin, decât același legământ văzut în termenii legii și ai cărnii. 32

Dincolo de interpretarea propriu-zisă pe care Dunn o dă acestor

versete, observăm cu ușurință că el nu renunță la ideea de legământ nici
măcar atunci când citează v. 15, unde întrebuințează termenul testament.

spunem cu certitudine dacă Pavel avea aceste lucruri în minte atunci când dădea exemplul
testamentului; cert este însă că ideea exprimată este cât se poate de clară: „o dată ce un
testament a fost ratificat în mod legal, nimeni, nici chiar testatorul însuşi, nu putea să-l
anuleze sau să-l modifice”.
30
Dunn, Galatians, p. 182.
31
Încercând să rezolve neajunsul, Dunn declară că „motivul pentru care Pavel foloseşte
acum categoria [legământului] trebuie să fie acela că ea a fost o categorie fundamentală în
înţelegerea de sine a iudaismului – Israel, poporul ales al lui Dumnezeu, naţiunea, dintre
toate celelalte, cu care El a ales să facă legământ şi căreia i-a dat Legea Sa” (Dunn,
Galatians, p. 249). Prin urmare, relaţia lui Israel cu Dumnezeu se înscrie în termenii unui
legământ, „un legământ al Legii”, aflat în opoziţie cu „legământul promisiunii”.
32
Dunn, Galatians, p. 249.

250
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

De fapt el spune clar: „expresia [«vorbesc în felul oamenilor »] indică o

conștientizare a faptului că ilustrația care va fi citată (cea a testamentului)
este o paralelă slabă și inadecvată pentru legământul pe care Dumnezeu l-
a făcut cu Avraam (s. n.).” 33
2. O a doua modalitate de traducere și interpretare a lui diathḗkē
vizează echivalarea lui prin testament în Gal. 3:15 și legământ în 4:24. Este
adevărat că și alți comentatori decât cei pe care îi vom cita în cele ce
urmează au ales să traducă uneori termenul grecesc de care ne ocupăm prin
testament; însă în acest punct îi vom observa pe cei care fac distincție și în
interpretare între cele două sensuri ale lui diathḗkē.
Hendriksen și Kistemaker, bunăoară, optează pentru testament în
v. 3:15, respectiv legământ în 3:17 și 4:24. Ei se limitează însă la a aminti
doar în treacăt că, în limba greacă, același termen poate însemna lucruri
distincte, nejustificându-și alegerea făcută. Vorbind despre imuabilitatea
făgăduinței primite de Avraam, cei doi comentatori spun că „un legământ
care fusese în vigoare atât de mult timp încât a împărtășit natura unui
testament, și care fusese întocmit de neschimbătorul Iehova, al cărui
cuvânt nu cade niciodată, nu putea fi anulat de Lege!” 34 S-ar părea, așadar,
că Hendriksen și Kistemaker încercă să stabilească o „relație” reciprocă
între cele două sensuri ale cuvântului, arătând că unul se completează pe
celălalt în stabilirea semnificației întregului context. Totuși ei nu le
confundă, nici nu se arată dispuși să-l înlocuiască pe unul cu celălalt.
Amândouă imaginile, cea a testamentului și cea a legământului, luate
împreună, se apropie de imaginea pe care apostolul încearcă s-o creioneze:
cu acest lucru putem fi de acord.
J. Louis Martyn indică, la rândul său, trei sensuri pe care diathḗkē
trebuie să le fi avut pentru credincioșii din Galatia: în primul rând, sensul
secular de testament, apoi sensul de nou legământ întâlnit în predicile lui
Pavel despre Cina Domnului și un altul, preferat de învățătorii falși, acela
de legământ al lui Dumnezeu cu Avram, care includea darea Legii pe Sinai.
Martyn arată că, în versetele 15-18, Pavel folosește termenul discutat cu
sensurile testament și legământ (făcut doar cu Avraam și întemeiat pe
promisiune) pentru a-l disocia de sensul dat de învățătorii mincinoși și
aceasta cu scopul de a folosi respectiva distincție în construirea

Dunn, Galatians, p. 181.

33

William Hendriksen și S. J. Kistemaker, New Testament commentary: Exposition of

34

Galatians, vol VIII, Baker Book House, Grand Rapids, 2001, p. 137.

251
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

argumentației de mai târziu. Dacă nimeni nu poate să anuleze sau să schimbe

testamentul unui om, spune Martyn, asta nu exclude posibilitatea ca cineva
să încerce acest lucru. „Ilustrația are de-a face, așadar, cu distincția dintre
Dumnezeu, care i-a făcut o promisiune de tipul legământului lui Avraam, și
îngerii care au instituit, în absența lui Dumnezeu, Legea venită mai târziu
(v. 19-20). 35 Concluzia comentatorului este una inedită, dar puțin forțată
spre final, întrucât bunul simț ne spune că îngerii (îngerul) mediatori nu au
putut acționa decât la porunca directă a lui Dumnezeu. Dar comentariul în
sine arată că Martyn face o distincție clară între sensurile pe care diathḗkē le
are în v. 15, respectiv 17.
3. O ultimă interpretare, mai puțin exclusivistă, încearcă să
„șteargă granițele” dintre cele două sensuri ale lui diathḗkē până acolo
încât cele două să se poată folosi interschimbabil, sau cel puțin să se îmbine
armonios pentru redarea ideii pauline.
Martin Luther este de părere că în Gal. 3:15 Pavel oferă un alt
argument pentru teza binecuvântării tuturor națiunilor prin credința în
Hristos și în virtutea promisiunii pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avraam.
El face acest lucru apelând la similitudinea dintre testamentul omenesc și
ceea ce Dumnezeu a făcut pentru credinciosul Său slujitor și prieten. Cu
toate că în traducerea propriu-zisă a versetului Luther optează pentru
cuvântul „legământ”, 36 în comentariul pe care i-l atașează el face referire
la actul prin care patriarhul a primit făgăduința și binecuvântarea prin
asemănarea lui cu un testament. Reformatorul recunoaște că, la prima
vedere, argumentul poate părea slab, întrucât „în chestiunile înalte și
importante noi trebuie să confirmăm lucrurile pământești prin cele divine,
nu lucrurile cerești și divine prin lucrurile pământești și lumești.” 37 Cu
toate acestea, dat fiind faptul că legile civile au fost date prin voia lui
Dumnezeu, la fel cum și toate celelalte lucruri care există au fost decretate
de El, „un argument luat din ordinea firească a lucrurilor este bun, dacă îl
folosim corect.” 38
Situația din v. 15 se repetă și în versetul 17, acolo unde Luther îl
traduce pe diathḗkē prin „legământ”, însă nu se va feri să se refere la acesta
folosind termeni diferiți, interschimbabil. Accentul va fi pus pe
promisiunea lui Dumnezeu făcută lui Avraam, care nu putea fi schimbată

35
J. Louis Martyn, Galatians, Yale University Press, New Haven, 1997, p. 345.
36
Martin Luther, Commentary on Galatians, Christian Foundation, Simponville, 1996, p. 193.
37
Luther, Galatians, p. 193.
38
Luther, Galatians, p. 194.

252
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

de Legea care a venit 430 de ani mai târziu, tocmai pentru că aceasta „este
testamentul (s.n.) lui Dumnezeu, confirmat de Dumnezeu Însuși în Hristos,
cu mulți ani înaintea Legii. Ceea ce Dumnezeu a promis și confirmat El nu
retractează, ci va rămâne ratificat și de nădejde pentru totdeauna.” 39 Textul
din 4:24 va conține tot termenul „legământ”, însă, în comentarea lui, nu se
va face referire la o posibilă interpretare diferită, Luther aplecându-se
exclusiv asupra chestiunilor de ordin teologic, dogmatic. Observăm, în
concluzie, că în comentariile făcute acestor versete, diathḗkē capătă sensuri
și nuanțe diferite, chiar dacă el este redat consecvent, în traducere, prin
substantivul „legământ”. Comentatorul nu a considerat, astfel, că o distincție
fermă între diferitele sensuri ale lui diathḗkē merită atenția sa, oferind, în
schimb, o interpretare care lasă să se înțeleagă că, cel puțin în cazul v. 15, el
vede în termenul avut în discuție echivalentul „testamentului”.
R. N. Longenecker este de părere că Pavel se referă la legământul
avramic încă din v. 6, cu toate că el nu folosește acest termen în expunerea
sa. În v. 15, acolo unde apostolul aduce înaintea destinatarilor un exemplu
din viața cotidiană, ar fi de așteptat ca diathḗkē să aibă sensul său laic,
lucru firesc chiar și pentru un bun cunoscător al LXX (care, după cum
spuneam, folosește termenul ca echivalent al ebraicului berîṯ). 40 Cu toate
acestea, comentatorul este de părere că înțelesul de legământ i-a fost „mai
la îndemână lui Pavel, și pare că a controlat, în cele din urmă,
întrebuințarea termenului.” 41 Însă această opinie nu este exclusivistă, în
cele din urmă el opinând, cum era de așteptat, că apostolul trebuie să fi
avut în minte atât conotațiile seculare, cât și pe cele teologice ale
cuvântului în formularea argumentului său de tipul a minori ad maius, prin
urmare el are ca punct de plecare imaginea ordinară a testamentului pentru
a ajunge, în final, la legământul avramic: „[diathḗkē] acoperă întreaga
categorie semantică, de la «testamentul» pământesc la «legământul» divin,
având diverse aplicații, în funcție de context.” 42
În cele din urmă îl vom menționa pe Herman Ridderbos, care
încearcă să simplifice și mai mult problema, înțelegând prin diathḗkē o

39
Luther, Galatians, p. 196.
40
R. N. Longenecker, Galatians, Word Biblical Commentary, vol. 41, Word, Dallas,
2002, p. 128, prezintă cazul lui Josephus, care foloseşte în scrierile sale subst. diathḗkē
doar în accepţiunea sa laică, aceea de „testament” (însumând 32 apariţii ale cuvântului),
cu toate că era instruit şi în gândirea iudaică şi cunoştea, prin urmare, LXX.
41
Longenecker, Galatians, p. 128.
42
Longenecker, Galatians, p. 128.

253
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

simplă „învoială, un acord valid din punct de vedere legal.” 43 De aceeași

părere este și Ronald Y. K. Fung, care arată că această opțiune „pare să
aibă un avantaj în fața celorlalte două [testament și legământ], prin aceea
că simplifică comparația divin-uman, fără să afecteze analogia.” 44 În acest
caz nu va fi nevoie, spune Fung, de explicațiile care să arate că, atunci când
vine vorba despre testamentul lui Dumnezeu, nu se presupune moartea
testatorului pentru ca testamentul să devină valid. 45 Eforturile celor doi
comentatori de a înlătura aparenta neconcordanță din exemplul lui Pavel
sunt lăudabile, dar ele ignoră alte aspecte care nu pot fi puse în evidență
decât înțelegându-l și traducându-l pe diathḗkē o dată prin testament
(v. 15) iar mai apoi prin legământ (v. 17; 4:24).

Redarea termenului diathḗkē în diferite traduceri străine și în

tradiția biblică românească
Traducerile străine au oscilat în găsirea termenului potrivit pentru
redarea cât mai fidelă a ideii pauline. Astfel, NIV folosește, pentru v. 15 și
17 expresiile: „Just as no one can set aside or add to a human covenant that
has been duly established, so it is in this case […] does not set aside the
covenant previously established by God.”
În NRS întâlnim următoarea formulare: „once a person's will has
been ratified, no one adds to it or annuls it […] does not annul a covenant
previously ratified by God.”
Traducerea franceză BFC redă cele două versete în felul următor:
„quand un homme a établi un testament en bonne et due forme […] Dieu
avait établi un testament et avait promis de le maintenir”. La rândul ei,
traducerea SEGOND 1910 conține formularea: „une disposition en bonne
forme, bien que faite par un home […]une disposition, que Dieu a
confirmée antérieurement, ne peut pas être annulée”.
Traducerile românești au folosit cuvinte și expresii care se apropie
mai mult sau mai puțin de înțelesul (înțelesurile) lui diathḗkē. În cele ce
urmează vom reda schematic opțiunile traducătorilor români, urmând să
prezentăm, în final, varianta proprie.

43
Herman N. Ridderbos, The Epistle of Paul to the Churches of Galatia, Eerdmans,
Grand Rapids, 1976, p. 130.
44
Ronald Y. K. Fung, The Epistle to the Galatians, Gordon Fee (ed), Eerdmans, Grand
Rapids, 1988, p. 154.
45
Fung, Galatians, p. 154, n. 8.

254
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

Referința biblică
Gal. 3:15 Gal. 3:17 Gal. 4:24
Versiunea
„legătura „doao
NT 1648 „legătura”
omenească” legături”
„a omului adeverită „cele doao
BIBLIA 1688 „legătură”
legătură” făgăduințe”
MICU „testamântul” „rânduială” „doao legi”
„doă
NITZ. 1897 „legământ” „legământ”
așezăminte”
RADU-GAL. 1938 „diată” „așezământul” „două legi”
„două
CORNIL. 1921 „testament” „testament”
legăminte”
„două
CORNIL. 1924 „testament” „testament”
legăminte”
„două
NTR „legământ” „legământ”
legăminte”

Concluzii
Sintetizând discuția de până acum ajungem la următoarele
concluzii:
1. Sub influența LXX, diathḗkē a ajuns să însemne, pentru
credincioșii din Galatia, și altceva decât termenul laic
testament, respectiv – legământ inițiat de Dumnezeu.
2. Având mai multe posibile înțelesuri, termenul trebuie tratat
contextual, pentru a i se descoperi adevărata semnificație.
3. În versetul 15 Pavel își anunță destinatarii că va face uz de un
exemplu luat din viața cotidiană („ca să iau o pildă din viața de
zi cu zi”, EDCR), prin urmare sunt mari șanse ca diathḗkē să
aibă, aici, sensul său laic, de testament.
4. Versetul 17 vorbește despre un eveniment petrecut cu 430 ani
înainte de primirea Legii de către poporul evreu, anume
legământul pe care Dumnezeu îl încheie cu patriarhul Avraam,
caz în care diathḗkē poate fi tradus, fără probleme, prin
legământ.
5. diathḗkē a fost tradus uneori prin doi termeni diferiți, dar care
au fost folosiți interschimbabil, sau dimpotrivă, a fost tradus

255
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

uniform de-a lungul Epistolei, interpretarea fiind, de data

aceasta, diferită.
Analizând cele trei posibilități de interpretare prezentate mai sus,
precum și opțiunile diferitelor traduceri moderne ale Sfintei Scripturi,
propunem o traducere diferențiată a lui diathḗkē în cele trei ocurențe ale
sale. Astfel în Gal. 3:13 propunem termenul „testament”; în Gal. 3:17 –
termenul „legământ”, iar în Gal. 4:24, expresia „două legăminte”.

Bibliografie

a) Ediții ale Noului Testament și ale Bibliei:

• BFC= French Bible en français courant, Société biblique française,
1997.
• BIBL. 1688 = Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a celei vechi și a
celei noao lége (…), București, 1688.
• CORNIL. 1921 = Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului
Testament, tradusă de D. Cornilescu, cu locuri paralele, Societatea
Evanghelică Română, 1921.
• CORNIL. 1924 = Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului
Testament, [trad. D. Cornilescu], traducere nouă, cu trimeteri, Societatea
Biblică pentru Răspîndirea Bibliei în Anglia și Străinătate, 1924.
• EDCR = Noul Testament, Ediția Dumitru Cornilescu revizuită, Societatea
Biblică Interconfesională din România, București, 2019.
• GAL. 1938 = Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a
Noului Testament, tradusă după textele originalelor ebraice și grecești de
preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction din înalta inițiativă a
Majestății sale regelui Carol II, Fundația pentru Literatură și Artă
«Regele Carol II», București, 1938.
• MICU = Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a legii vechi și a ceii noao
(…), Blaj, 1795.
• NITZ. 1897 = Noul Așezămênt tradus din limba originală greacă, sub
domnia M.S. Carol I. Regele Românii Archipăstor și Mitropolit Primat
fiind de a doa oară D.D. Iosif Gheorghian, de Dr. N. Nitzulescu, Profesor
la Facultatea de Teologie. Tipărit cu spesele Societății Biblice Britanice,
București, 1897.
• NIV= The New International Version, International Bible Society, Grand
Rapids, 1984.
• NRS= The New Revised Standard Version, Division of Christian
Education of the National Council of the Churches of Christ in the United
States of America, 1989.

256
D. ȘTEFĂNICĂ - „Legământ” sau „testament” – traducerea termenului diathḗkē (Galateni
3: 16, 17; 4:24) în versiunile Cornilescu

• NT. 1648 = Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a lui Iisus
Hristos, Domnului nostru. Izvodit cu mare socotință, den izvod grecescu
și slovenescu, pre limbă rumânească, cu îndemnarea și porunca
denpreună cu toată cheltuiala a măriei sale Gheorghe Racoți, craiul
Ardealului. Tipăritu-s-au întru a măriii sale tipografie, dentîiu noou, în
Ardeal, în cetatea Belgradului. Anii de la întruparea Domnului și
Mîntuitorului nostru Iisus Hristos 1848, luna lui ghenuariu 20 (ediție
modernă, Alba Iulia, 1988).
• NTR = Biblia, Noua traducere în limba română, International Bible
Society, 2007.
• SEGOND 1910 = La Sainte Bible qui comprend l’Ancien et le Nouveau
Testament traduits sur les textes originaux hébreu et grec par Louis
Segond, Paris, [British and Foreign Bible Society], 1910.

b) Surse secundare
• BDAG = Danker, F. W. (ed.), A Greek English Lexicon of the New
Testament and Other Early Christian Literature, University of Chicago
Press, Chicago, 2001.
• Behm, J., „The Transition from bərîṯ to diathḗkē in the LXX and Jewish
Literature” în G. Kittel, G. Friedrich și G. W. Bromiley (editori), Theological
Dictionary of the New Testament, Eerdmans, Grand Rapids, 1995.
• BRUCE, F. F., The Epistle to the Galatians, Paternoster / Eerdmans,
Grand Rapids, 1982.
• CALVIN, Jean, Calvin's Commentaries: Galatians (electronic ed.), Logos
Library System, Ages Software, Albany, 1998.
• COLE, Alan, The Epistle to the Galatians, Erdmans, Grand Rapids, 1971.
• DRIMBE, AMIEL, „Dumitru Cornilescu, un portret epistolar”, în D.
Ștefănică și G. Vatamanu (editori), Prețuiți-i pe astfel de oameni.
Lucrările Simpozionului „Centenar D. Cornilescu”, Dumbrăveni,
Suceava, 13 august 2021, Editura Plērōma, București, 2021, p. 25-42.
• DUNN, James, The Epistle to the Galatians, Hendrickson, Londra, 1993.
• FUNG, Ronald Y. K., The Epistle to the Galatians, Gordon Fee (ed),
Eerdmans, Grand Rapids, 1988.
• Hegermann, H., „διαθήκη, ης, ἡ diathēkē”, în Balz Horst și Gerhard
Schneider, Exegetical Dictionary of the New Testament, 3 vol.,
Eerdmans, Grand Rapids, 1990-1993.
• HENDRIKSEN, W. & KISTEMAKER, S. J., New Testament commentary :
Exposition of Galatians, vol VIII, Baker Book House, Grand Rapids,
2001.

257
Centenarul Traducerii Bibliei Dumitru Cornilescu

• LONGENECKER, R. N., Galatians, Word Biblical Commentary, vol. 41,

Word, Dallas, 2002.
• LUTHER, Martin, Commentary on Galatians, Christian Foundation,
Simponville, 1996.
• MARTYN, J. Louis, Galatians, Yale University Press, New Haven, 1997.
• MATERA, Frank J., Galatians, Sacra Pagina Series, vol. 9, Daniel J.
Harriton (ed), The Liturgical Press, Collegeville, 2007.
• MYERS, A. C., The Eerdmans Bible dictionary, translation of: Bijbelse
encyclopedie, Eerdmans, Grand Rapids, 1987.
• RIDDERBOS, Herman N., The Epistle of Paul to the Churches of Galatia,
Eerdmans, Grand Rapids, 1976.
• SCHAFF, P., The Nicene and Post-Nicene Fathers Vol. XIII, Logos
Research Systems, Oak Harbor, 1997.
• Ștefănică, Dragoș și Vatamanu, Gheorghe (editori), Prețuiți-i pe astfel de
oameni. Lucrările Simpozionului „Centenar D. Cornilescu”, Dumbrăveni,
Suceava, 13 august 2021, Editura Plērōma, București, 2021.
• Ștefănică, Dragoș, „CORNILESCU 1924 și sursele sale. Studiu de caz
asupra Epistolei către Galateni”, în Plērōma. Studii și cercetări teologice,
anul XVII, nr. 1, iunie 2015, p. 63-86.
• Ștefănică, Dragoș, „Dumitru Cornilescu – omul și traducătorul”, în D.
Ștefănică și G. Vatamanu (editori), Prețuiți-i pe astfel de oameni.
Lucrările Simpozionului „Centenar D. Cornilescu”, Dumbrăveni,
Suceava, 13 august 2021, Editura Plērōma, București, 2021, p. 13-24.
• Ștefănică, Dragoș, „Galateni 5:12 între imprecație și ironie. Avatarurile
unei remarci polemice a Sf. Apostol Pavel, în tradiția biblică
românească”, în Receptarea Sfintei Scripturi între filologie,
hermeneutică și traductologie, Lucrările simpozionului național
„Explorări în tradiția biblică românească și europeană”, ed. a II-a, Iași,
4−5 noiembrie 2011, E. Munteanu, A-M. Gînsac și M. Moruz (editori),
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2012, p. 359-376.
• Ștefănică, Dragoș, „Note exegetice și filologice pe marginea Epistolei
către galateni”, în Plērōma. Studii și cercetări teologice, anul XVIII, nr.
1, iunie 2016, p. 75-98.
• Ștefănică, Dragoș, „Revizuirea traducerii Cornilescu: între inerție și
inovare”, în D. Ștefănică și G. Vatamanu (editori), Prețuiți-i pe astfel de
oameni. Lucrările Simpozionului „Centenar D. Cornilescu”,
Dumbrăveni, Suceava, 13 august 2021, Editura Plērōma, București,
2021, p. 117-124.
• WITHERINGTON III, Ben, Grace In Galatia, Eerdmans, Grand Rapids,
1998.

258