SIFILISUL

Agent etiologic – Treponema pallidum

Bacterie foarte putin rezistenta in mediul extern; distrusa de uscaciune – rezista in

secretii pana la uscarea acestora - <45 min

Distrusa de toti dezinfectantii uzuali (alcool, apa si sapun)

Transmitere

Sexuala- 90% - contact direct; indiferent de tipul actului sexual

Verticala –mama/fat; incepand cu cea de-a patra luna de sarcina/transplacentar

Profesionala – ginecologi, stomatologi, asistenti de laborator; frecvent, leziunea

primara se situeaza la nivelul mainii! masuri de protectie: manusi

Evolutie
Incubatie 21 de zile

Sifilisul primar
Leziune de obicei unica – sifilom- sancru dur- sancru de inoculare

Apare la poarta de intrare

Adenopatia regionala apare la 7 zile de la aparitia sifilomului

Pozitivarea reactiilor serologice se face spre sfarsitul perioadei de sifilis primar –
dozare anticorpi

Perioada de latenta – pana la 6 saptamani de la declansarea sifilisului primar

Sifilomul se epitelizeaza spontan, cu disparitia manifestarilor clinice

Sifilisul secundar
Se poate declansa la 6 saptamani de la aparitia sancrului/ 9 saptamani de la
infectare

Eruptie generalizata

Leziuni cu diferite aspecte clinice- sifilide

Sifilidele

-superficiale

-generalizate

-rezolutive

-asimptomatice (nedureroase, nepruriginoase)

-de ex rozeola sifilitica

Micropoliadenopatie generalizata

Serologie intens pozitiva ! diagnosticul de certitudine: pe baza probelor de

laborator

Eruptia poate aparea in valuri, pe parcursul a doi-trei ani in lipsa tratamentului



Perioada de latenta
Durata: 3-20 de ani

Sifilisul tertiar
Rar

Leziuni cutanate tipice – sifilide tuberculoase, gome sifilitice

Papule, tuberculi, noduli, nodozitati

Putin numeroase

Pot fi mutilante; cicatrici vicioase

O parte din reactiile serologice se negativeaza in stadiul de sifilis tertiar ! se

indica biopsia

Leziuni la nivelul SNC (tulburari de comportament, dementa, paralizii)

Manifestari cardiovasculare(anevrism de aorta de cauza luetica)

Manifestari osteo-articulare

Decesul este provocat de manifestari diverse la nivelul viscerelor.

! exista sifilis decapitat (fara aparitia sancrului)

! exista sifilis latent (fara manifestari clinice, doar cu serologie pozitiva)

Sifilis

! Dobandit

o recent (primii doi ani de la infectare, foarte contagios)

o tardiv (dupa doi ani de la infectare, contagiozitate scazuta)

! Congenital

o precoce (manifestari clinice in primii doi ani)

o tardiv (manifestari clinice dupa primii doi ani)

Sifilis

o latent- fara manifestari clince cutaneo-mucoase; serologie pozitiva

o florid- cu manifestari clinice cutanate si mucoase specifice

Manifestari clinice in sifilisul primar

Sifilomul

sancru dur (baza leziunii este indurata)

unic

nedureros

situat frecvent in regiunea genitala

apare la poarta de intrare

ulceratie superficiala

eroziune rotund-ovalara

contur net, regulat

bine delimitat

diametru: 0.5-1.5 cm

suprafata neteda, lucioasa, culoare rosie-musculara

Adenopatia primara
-la 7 zile de la aparitia sifilomului

-obligatorie

-regionala

-nedureroasa

-poliganglionara – aspect de closca cu pui

-ganglionii sunt duri, fermi, nu abcedeaza niciodata

Particularitatile sifilisului primar la nivelul extremitatii cefalice

Buza inferioara

- frecvent afectata la femei

- pe versantul intern- aspect ulcerat

 - pe versantul extern/semimucoasa – aspect ulcerocrustos sau usor
hipertrofic

Limba

–frecvent afectata la barbati

-1/3 anterioara

Gingie

Amigdale

Faringe

Obraji

Barbie

Rare

Manifestari clinice in sifilisul secundar

Sifilide
-leziuni mucoase si cutanate

 1. Rozeola sifilitica (sifilide maculare)-culoare roz-palid, ca floarea de cires,
afecteaza in sp flancurile

2. Sifilide papuloase generalizate

- Sifilidele pot mima orice dermatoza-eruptie cameleonica

Serologie: intotdeauna pozitiva

-Eruptie generalizata, rezolutiva, asimptomatica, in diverse stadii si cu

diverse aspecte clinice.

Sifilidele mucoasei bucale

Placi mucoase, ce pot coexista cu leziunile cutanate

Foarte contagioase

Impartite in cinci categorii

1) Sifilide eritematoase – culoare: rosu-viu; nedureroase; dgn diferential cu

angina

2) Sifilide erozive – nedureroase, culoare alb opalescent/rosu viu;

suprainfectie- aspect difteroid

3) Sifilide papuloerozive

4) Sifilide papulohipertrofice
 5) Sifilide ulceroase

Se pot asocia uneori cu timbrul ragusit al vocii.

Diagnostic diferential:

Angina banala (angina este mai zgomotoasa)

Aftele (dureroase, la periferie au o culoare rosu carmin, centrul galbui)

Pemfigus vulgar (ulceratii, bolnavul nu se poate alimenta; scadere ponderala)

Herpes simplex (dureros, zgomotos, leziuni cu contur policiclic)

Se pot asocia cu alopecie:

- apare brusc; reversibila la tratament (necicatriciala)

a). -alopecie difuza

b). -alopecie in placi (in luminisuri)

c). -alopecie in 1/3 externa a sprancenei (semnul omnibuzului)

Sifilisul tertiar


Rar, apare in lipsa tratamentului sifilisului secundar, la 3-20 de ani

Leziuni mai putin numeroase

Leziuni mutilante

Gome sifilitice

Leziuni SNC (dementa, tulburari comportamentale, paralizie)

Leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)

Leziuni osteoarticulare

Diagnostic serologic negativ! diagnostic anatomopatologic=biopsie, col

impregnatie argentica

Sifilisul congenital

Transmiterea transplacentara a T. pallidum, incepand cu luna a patra de sarcina

Ar trebui facuta serologia in luna a 2-a si luna a 7-a

Precoce
-se manifesta in primii doi ani de viata

-asemanator cu sifilisul secundar al adultului

-manifestari clinice specifice- rinita, coriza sifilitica

-coriza sifilitica

-secretie purulenta si abundenta

-impiedica alimentatia

-scadere ponderala

-in lipsa tratamentului se complica cu ulceratii ale septului nazal, cartilajului

nazal; perforarea boltei palatine

-craniotabes- distanta mult crescuta intre oasele craniului in primele luni de viata

Tardiv
-asemanator sifilisului tertiar de la adult

-modificari si deformari osoase

-modificari dentare

-distrugerea papilelor dentare, tulburari ale odontogenezei

Manifestari dentare in sifilisul congenital tardiv

-distrugeri papile dentare

-tulburari ale odontogenezei

-afectarea dentitiei definitive

-modificari ale dentitiei in sensul:

-rezistenta (structura)

-marime (micro/macrodontie)

-forma (dinti Hutchinson)



Dintii Hutchinson
-ICS asemanatori cu caninii

-diametrul anteroposterior marit/ aspect de butoi

-baza de implantare mai mare decat marginea libera, invers fata de normal

-marginea libera poate fi

! Ascutita si dreapta-dinti in surubelnita

! Crestata-dinti in fierastrau

-canini rasuciti in axul propriu

-dinti in platou, ca doi molari suprapusi, cu margini complet netede=dintii Moon

Diagnosticul de laborator in sifilis

Examen extemporaneu
- microscop cu iluminare laterala -din secretie sancru

Teste serologice – dozare Ac anti-T. pallidum

Reactii treponemice
-specifice

-scumpe
-utile la precizarea diagnosticului

" -TPHA
" -FTA
" -ELISA

-nu sunt utile in monitorizarea eficientei tratamentului

-raman pozitive mult timp, uneori toata viata

Reactii netreponemice
-mai ieftine

-foarte bune pentru screening

-nu sunt foarte specifice

-reactii fals pozitive:

• -batrani

• -boli de colagen

• -gravide

• -infectii virale

• -tranzitoriu/permanent

" -RBW
" -VDRL

-se negativeaza la aprox un an de la tratament

-pot urmari eficacitatea tratamentului

!Se recomanda efectuarea de reactii serologice combinate:

-reactii treponemice! pentru specificitate

-reactii netreponemice! pentru evolutie

Baterii de teste cu dozarea Ig

-IgM – infectie recenta

-IgG – infectie veche

Tratament

-obligatoriu; sifilisul este boala cu declarare obligatorie datorita pericolului

epidemiologic

-de electie: Penicilina

# -foarte eficienta

# -ieftina

# -reglem de MS

# -inclusiv Moldamin

-limitele penicilinei nu sunt date de rezistenta T. pallidum, ci de alergia la

penicilina, caz in care se administreaza:

o Doxiciclina
 o Eritromicina

o Tetraciclina

-au eficacitate < penicilina

Incidente si accidente

1. -reactii alergice grave pana la soc anafilactic( test de alergie la penicilina!)

2. -reactia Herxheimer – accentuarea leziunilor, febra usoara, cefalee,

anxietate marcata, alterarea starii generale- nu ar trebui sa impuna
intreruperea tratamentului