2. Viata crestina dupa Epistola catre Romani 3. Soteriologia epistolei
1.Episoadele relatate in Epistola catre Romani
a Sf.Ap.Pavel infatiseaza nevoile sufletesti ale crestinilor proveniti dintre iudei si pagani,dar si solutionarea acestora intrucat scopul misiunii sale la Roma consta in a-i instrui sa priceapa marea taina a mantuirii crestine(Rm.1,11-12). Temele prezentate surprind marile probleme ale teologiei crestine fiind delicate atat pentru perioada de atunci cat si pentru societatea zilelor noastre. Raportandu-ne la contextul actual putem constata ca situatiile si neintelegerile de atunci sunt realitati cu care ne confruntam pana in ziua de azi: Respingerea constienta a lui Dumnezeu de catre pagani prin refuzul de a-L cunoaste prin ratiunea lor si natura inconjuratoare, denota indiferenta pe care si o parte dintre oamenii actuali o manifesta necontentit fata de Dumnezeu, lasandu-se prada tuturor viciilor. Tentatia de a judeca aproapele pentru pacatul savarsit este o forma prin care ne osandim singuri, deoarece fiecare om este responsabil pentru pacatele sale si numai Dumnezeu cunoaste cele vazute si nevazute, oferind viata vesnica celor care au savarsit binele si necaz celor care au slujit raului. Vinovatia apartine tuturor oamenilor dupa cum marturiseste Scriptura (Rm. 3,9),iar singura cale pentru dobandirea mantuirii este credinta in Domnul Hristos (Rm.3,28) si impartasirea noastra de roadele Jertfei euharistice oferite noua gratuit din multa dragoste si mila a Datatorului Legii cele noi. Chemarea noastra la impartasirea de roadele Jertfei Sale ne reaseaza in comuniune cu Creatorului pentru ca prin harul sfintitor sa devenim fii ai lui Dumnezeu. De asemenea,omul contemporan trebuie sa intelega ca daca prin vechiul Adam moartea si pacatul au intrat in lumea,prin noul Adam(Iisus Hristos),a venit mantuirea si indreptarea tuturor oamenilor. Constientizarea faptului ca Taina Botezului ramane actul soteriologic obligatoriu pentru curatirea pacatului stramosesc,pentru ca prin scufundare in apa omul se aseamana mortii lui Hristos, iar prin scoatere invierii Lui, avand posibilitatea ca prin harul Botezului sa mostenim viata vesnica daca vom arata invierea prin faptele bune. Conlucrarea permanenta a omului cu Duhul Sfant pentru a se mentine prin virtuti si fapte bune,caci toate persoanele Sfintei Treimi ne ajuta in urcusul nostru duhovnicesc si in opera de mantuire. Indemnul epistolei ca toti oamenii sa vietuiasca in sfintenie prin pazirea de desfrau,in comuniune si comunitate pentru ca Biserica este un oraganism viu in care toate madularele trebuie sa-si indeplineasca indatoririle in solidaritate,armonie si consonanta. Convietuirea semenilor inseamna iubire sincera,dragoste nefatarnica,in deplina unitate la momente de bucurie dar si de suferinta,hranind si ajutand pe prigonitori, caci adoptand o asemenea maniera inaintea vrajmasilor,urmeaza modelului sublim care este Iisus Hristos. Pastrarea dragostei fata de aproapele trebuie sa dureze toata viata,fiindca iubirea cuprinde Legea.Mai mult,crestinul trebuie sa arda ca o candela luminoasa prin credinta, nadejde si dragoste pentru a rezista fortelor intunericului ferindu-se de desfranare,betii si fapte de rusine.
2. Inca de la bun inceput formula de adresare
indica intentia acestuia de a se familiariza cu comunitatea careia se adreseaza(Rm.1,7), pentru ca in calitatea sa de Apostol el are puterea, are dreptul, de a vorbi cu autoritate si responsabilitate. Viata crestina pentru comunitatea din Roma este cat se poate de interesanta,intrucat se poate vorbi chiar de o unitate in diversitate pentru ca observam prezenta a doua categorii diferite de crestini:cei proveniti dintre iudei si dintre pagani,iar mesajul Sf.Pavel vizeaza ambele categorii. Probabil ca dupa evenimentul Cincizecimii la Ierusalim,cand se boteaza primii 3000 de oameni in urma cuvantarii Sf. Petru,o parte dintre iudeii prezenti acolo, au venit in Capitala imperiului punand bazele comunitatii din Roma.Acestia s-au inmultit intr-un ritm accelerat odata cu convertirea sutasului Corneliu si botezarea lui de Sf.Petru. De asemenea,calatoriile misionare au avut un impact pozitiv pentru comunitatea din Roma, care a primit in mijlocul ei numerosi pagani. Prin aceasta epistola,Apostolul aduce la lumina chintesenta Noului Testament,porunca cea noua care consta in iubire (Rm.13,9).Daca in lumea Vechiului Testament animalele erau jertfite de iudei ca dovada de cult,in Noul Testament porunca iubirii cuprinde si celelalte virtuti pe care trebuie sa le folosim ca arme duhovnicesti. Prin daruirea personala ramanem fii duhovnicesti ai lui Dumnezeu,caci a te alinia cu pacatul veacului inseamna a te acomoda cu stapanirea diavolului.Sf.Botez are implicatii eshatologice deoarece mintea este reinnoita, fiindca se produce metanoia prin care harul Sf.Duh lumineaza si ajuta pe cel care primeste, sa cerceteze care este voia lui Dumnezeu,facand “ce este bun si placut si desavarsit” (Rm.12,2). Pentru orice crestin,trairea vietii in Hristos necesita asumarea unor repere sanatoase: iubirea si smerenia. Cele doua valori trebuie aplicate in comunitatea bisericeasca prin propriile fapte,caci fiecare suntem madulare ale trupului lui Hristos.Cat despre cei slabi in credinta,acestia nu trebuie admonestati ci tratati cu ingaduinta si dragoste. In fine,vizavi de autoritatile statului crestinul este dator sa se roage pentru ca in defintiv, de binele conducatorilor depinde si binele comunitatii. 3.Epistola catre Romani este deosebit de valoroasa pentru caracterul ei soteriologic, deoarece afirma prioritatea pe care omul trebuie sa o aiba in viata si anume: mantuirea, care nu se poate obtine prin propriile forte. -Evanghelia este dreptatea pe care Sf.Ap.Pavel are menirea de a o vesti la Roma,intrucat legile statului roman existau doar formal ele nefiind aplicate. -Apostolul a trasat deja calea pe care omul trebuie s-o urmeze pentru a se mantui:credinta in Domnul Hristos,care trebuie sa fie implinita prin fapte bune (Iac.2,17),si impartasirea cu Jertfa euharistica pentru ispasirea pacatelor. -Avraam parinte al tuturor neamurilor,prin credinta si viata a fost socotit drept in fata lui Dumnezeu,iar nu prin circumciziune. -Jertfa de pe cruce a reordonat istoria lumii,rascumpararea constituind actul suprem al iubirii lui Dumnezeu prin care a sfarmat imperiul satanic si a restabilit legatura omului cu Dumnezeu. -Prin Adam a intrat pacatul in lume si consecintele nefaste,iar prin ascultarea Mantuitorului si Jertfa Sa ne-a venit mantuirea. -Sf.Botez il purifica pe om de pacatul stramosesc si il imbraca in vesmantul luminos oferindu-i posibilitatea de a se mantui. -Mantuitorul ne-a dat bucuria de a vietui in trup fara a mai fi robi pacatului,prin virtuti si fapte. -Dumnezeu i-a chemat pe toti la mantuire(Rm. 10,11-12),se indura de cei care traiesc in infidelitate si neascultare fata de Creator, indeosebi iudeilor care s-au poticnit la Legea lor si au ignorat mantuirea care vine prin Domnul Hristos. -Numai cei care si-au insusit invatatura si marturisit cu sinceritate Invierea Lui au avut parte de binecuvantarile Sale spre a genera gelozia poporului Sau, pentru ca acestia pe baza ratiunii lor sa se intoarca la Parintele Ceresc.