Sora Templar

ANN TAYLOR
giannijolys
Sora Templar
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
ILEANA DINU
ALCRIS
M-94
giannijolllys
Capitolul 1
– }i-am g`sit un loc \ntr-un col] al compartimentului [i

]i-am ridicat bagajele pe suport. Mai este doar un tip \n vârst`
\n compartiment dar lucreaz`, a[a c` te vei putea odihni.
Linden se \ntoarse de la raftul de unde \[i alegea reviste
pentru drum [i-i mul]umi zâmbind lui Rupert Ellis. De[i se
odihnise insuficient \ntre balul de la Forrester [i acel mic
dejun chinuit, nu p`rea obosit`. Era obi[nuit` s` doarm`
pu]in [i, la dou`zeci [i patru de ani, nu-[i pierduse vitalitatea.
– |]i mul]umesc mult, Rupert; cu toate astea, \mi pare rù
c` a trebuit s` te treze[ti atât de devreme, ca s` m` conduci.
Puteam s` iau un taxi.
– Asta este problema ta, mormì el, e[ti mult prea
independent`.
6 ANN TAYLOR
A[ fi vrut s` nu trebuiasc` s` faci drumul `sta lung. Nu te

mai pot face s` renun]i, s` r`mâi la Londra?
– Cu siguran]`, nu! Abia a[tept plecarea! M` a[teapt` doar
dou` ore de drum cu trenul. Ai putea s` vii s` m` vezi, dac`
dore[ti.
Rupert se apropie, luându-i mâna \n palmele sale.
– {tii c` mi-a[ dori s` vin, Linden, dar sunt sigur c` te-a[
g`si mereu ocupat`.
– Nu voi fi mereu ocupat`, spuse Linden cu voio[ie,
sperând totu[i c` el nu va \ncheia acest moment al desp`r]irii
prin cine [tie ce declara]ie plin` de emo]ii. Nu mai devreme
de seara trecut`, \ncepuse s` suspecteze c` Rupert se gândea
serios la ea. Se cuno[teau de mult, din [coal`, iar ea \l
considera un fel de frate mai mare. Iar acum, cred c` este
timpul s` plec, zise ea repede. Mul]umesc pentru ajutor,
Rupert. Imediat ce m` voi aranja acolo, o s`-]i scriu.
– Mai po]i \ntârzia o clip`. Linden...
Dar ea \[i retr`sese deja mâna [i se \ndrepta spre tren.
Dac` Rupert \[i imagina c` este \ndr`gostit de ea, ceea ce era
pu]in probabil, era ceva trec`tor, pentru c` \n ultima vreme
petrecuser` mult timp \mpreun`.
– Nu mai pierde vremea, \i spuse, sunt sigur` c` abia
a[tep]i s` te culci.
– A[ putea veni la sfâr[itul s`pt`mânii, dac` e[ti liber`, zise
el, plin de speran]`.
SORA TEMPLAR 7
– M` \ndoiesc c` voi avea timp liber, Rupert, [i oricum,

cred c`-l voi petrece amenajându-mi apartamentul.
– Te-a[ putea ajuta.
– Nu cred. Ar trebui s` m` concentrez asupra muncii vreo
dou` s`pt`mâni.
{i pentru c` se aflau \n fa]a compartimentului ei, Linden
se \ntoarse [i-i \ntinse mâna.
– Mul]umesc mult, Rupert, pentru tot.
Un hamal trecu pe peron, trântind u[ile vagoanelor [i se
auzi fluierul locomotivei.
– Du-te, Rupert, doar nu vrei s` r`mâi \n tren!
– Promi]i s`-mi scrii? insist` el.
– Sigur c` da, dar, te rog, coboar` mai repede!
– Bine. La revedere, Linden, drum bun. Ai grij` de tine.
{i când trenul se puse \n mi[care cu o smucitur` [i ea
reu[i s`-[i elibereze mâna [i s`-l \mping` spre u[`, el se
\ntoarse brusc [i-o prinse \n bra]e. Se trezi s`rutat`, dar
Rupert s`ri din trenul care se pusese \n mi[care [i \ncepu s`
alerge pe lâng` el, strigându-i ceva neinteligibil.
Numai când trenul trecu de peron, Rupert fu nevoit s`-[i
opreasc` alergarea [i gesticul`rile, iar ea reu[i s`-[i vin` \n
fire. S`rutul lui la care nu se a[teptase, ce-i drept, \i
confirmase temerile. Faptul c` o s`rutase \n public ar`ta
intensitatea sentimentelor lui, pentru c` era, de fapt, un
tân`r plin de conven]ionalism. Era deja alarmant c` o s`ruta
8 ANN TAYLOR
\n public cu atâta ardoare. Probabil se \ndr`gostise de mult,

altfel n-ar fi reac]ionat astfel.
– O, Dumnezeule, de ce nu mi-am dat seama mai
devreme? se \ntreb`, plin` de nelini[te.
Trenul \ncepuse s` prind` vitez` deja [i dup` ce [i-a
\ndreptat p`l`rioara pe care gestul precipitat al lui Rupert i-o
d`duse pe spate, Linden intr` \n compartiment. Când \nchise
u[a \n urma ei, una din reviste \i c`zu [i partenerul ei de
drum se aplec` s-o ridice.
– O, mul]umesc. |nc` \ngrijorat` de cele \ntâmplate,
Linden \i zâmbi absent`. Apoi, când li se \ntâlnir` privirile,
Linden ro[i [i aproape \i smulse revista din mân`.
Se mir` de ce-l categorisise Rupert drept" b`trân". Era de
fapt destul de tân`r, avea probabil \n jur de treizeci de ani.
Dar ea reac]ionase astfel observând c` \n pofida teancului de
hârtii pe care-l avea \n fa]`, acesta privise cu aten]ie la cele
petrecute pe culoar. De fapt, dup` acea lucire
atotcunosc`toare din ochii lui, putea s`-[i dea seama c`
v`zuse totul. Dintr-o dat`, realiz` c` i se [tersese rujul,
Linden \[i a[ez` po[eta pe genunchi [i deschise o revist`. I-ar
fi pl`cut s`-[i poat` aprinde o ]igar` [i s` \ncerce s`-[i revin`,
dar era con[tient` c` b`rbatul o urm`re[te cu privirea [i i-ar
fi tremurat mâinile.
Un sunet ca de clopo]el anun]a c` urmeaz` micul dejun [i
un steward ap`ru, invitându-i \n vagonul restaurant. Linden
SORA TEMPLAR 9
aproape s`ri de pe bancheta compartimentului [i se repezi

\ntr-acolo. Abia apuc` se se uite la meniu, când chelnerul \l
conduse pe vecinul de compartiment chiar spre masa ei.
La naiba, \[i spuse, cred c` a venit special aici. Dar curând
el \ncepu s` consulte lista [i apoi relu` lectura ziarului de
diminea]`. F`r` \ndoial`, v`zuse modul intempestiv \n care-[i
luase r`mas-bun Rupert [i se distrase pe seama lor. Vina era
\n \ntregime a lui Rupert.
Dup` ce mânc` ni[te cereale, o felie de [unc` [i bù
cafeaua, Linden \[i mai reveni. Chiar [i starea de nervozitate
provocat` de Rupert se mai diminuase [i acum nu se gândea
decât la noua slujb`. Numai atunci realiz` c` vecinul de
compartiment o fixa din nou, cu un aer u[or batjocoritor.
Linden avea doi fra]i mai mari, cu care era bun` prieten`.
De aceea, se sim]ise dintotdeauna destins` \n compania
b`rba]ilor, nu era ru[inoas`. B`rbatul din compartiment
continua s-o priveasc`.
– Este din cauza acelei p`l`rii prea \ndr`zne]e pe care o
por]i, \i spuse.
Linden \l privi, intrigat`.
– Spuneam c` aceast` p`l`rioar` este la baza tuturor
relelor care ]i se \ntâmpl`.
Dac` ar fi fost oricine altcineva, probabil ar fi ro[it, dar
ceva din felul \n care ar`ta acest b`rbat, din felul lui de a fi, o
f`cu s`-i arunce o privire intrigat`:
10 ANN TAYLOR
– M` tem c` nu \n]eleg. Scuz`-m`.

Se ridic` [i se \ndrept` spre toalet`, unde \[i aprinse o
]igar`. Poate din cauz` c` era nedormit` era a[a de nervoas`;
asta, [i poate faptul c` nu [tia la ce s` se a[tepte de la lumea
nou` \n care intra.
Privind la ceas, v`zu c` parcursese deja jum`tate din
drum. |[i scoase p`l`ria [i-[i piept`n` p`rul blond, m`t`sos.
|l strânse apoi \n coad` la spate, pentru c` a[a p`rea mai
ordonat [i o f`cea s` arate mai matur`. Dar diminea]` \n
graba s` nu piard` trenul, nu-l mai strânsese, iar buclele \i
atârnau liber pe umeri.
|n contrast cu p`rul, sprâncenele [i genele \i erau negre
iar ochii erau cenu[ii; nasul mic, obraznic, era acoperit de
pistrui. |n copil`rie f`cuse totul s` scape de ei, dar acum \i
accepta cu resemnare. Nu era o frumuse]e ca Louise dar avea
un chip rezonabil [i picioare foarte lungi [i frumoase.
Dup` ce-[i repar` machiajul, reveni pe coridor. Trenul
oprea \ntr-o gar` [i de aceea r`sufl` u[urat` când o doamn`
cu doi copii intr` \n compartiment, de[i momentul de
mul]umire se cam epuiz` când cei doi \ncepur` s` vorbeasc`
f`r` \ncetare. Dup` cinci minute, b`rbatul nu mai rezist` [i
ie[i pe culoar, iar Linden, care nu se sim]ea nici ea
confortabil, era totu[i satisf`cut` de disconfortul lui.
Privindu-l cum st`tea rezemat cu o mân` de cadrul
ferestrei [i cu cealalt` \n buzunar, Linden \[i spuse c` era
SORA TEMPLAR 11
genul de b`rbat care i-ar fi pl`cut Louisei. |n privin]a

b`rba]ilor, gusturile celor dou` surori erau diferite. Louisei \i
pl`ceau b`rba]ii de lume, elegan]i, spilcui]i, u[or arogan]i. Ei
nu-i pl`cea acest gen.
B`rbatul se \ntoarse brusc s` urm`reasc` ceva din peisaj,
iar Linden \i studie profilul, remarcându-i sprâncenele
frumos arcuite, b`rbia puternic`. Era chipul unui b`rbat
puternic. B`rbatul \[i scoase port]igaretul, ocazie cu care \i
observ` mâinile expresive, cu unghiile tìate scurt. Se \ntreb`
dac` era cumva medic. Nu, sigur c` nu, \[i spuse singur`,
pentru a se lini[ti. Niciun medic de provincie nu purta un
astfel de costum costisitor, foarte elegant, iar pentru a fi
consultant, era prea tân`r. {i oricum, poate nu cobora \n
aceea[i gar`. {i chiar dac` era a[a, ora[ul nu era atât de mic
\ncât s` se mai \ntâlneasc` \ntâmpl`tor.
Trenul intra \n gar`, iar Linden examin` cu interes ora[ul
care se vedea. Dup` gara aceea \nfrico[`toare din Liverpool,
cea de aici era aproape relaxant`. Casele erau curate [i bine
\ntre]inute.
Linden se ridic` [i când vru s` se \ntind` ca s`-[i ia
bagajele din portbagaj, b`rbatul o opri:
– Te rog, las`-m` s` fac asta pentru tine.
|i a[ez` cu u[urin]` bagajele pe banchet`, primind
mul]umirile ei. Pentru prima oar`, Linden descoperi c`-i
displ`cea teribil superioritatea fizic` a b`rba]ilor. Majoritatea
12 ANN TAYLOR
se purtau astfel, patronând cu superioritate tot ce era

feminin.
Din fericire, se ivi imediat un hamal care-i duse bagajele,
iar când lucrurile ei fuseser` puse pe un c`rucior, b`rbatul
disp`ru \n mul]imea de pasageri, gr`bindu-se spre ie[ire.
Taxiurile din gar` erau ocupate toate, iar Linden \l l`s` pe
hamal s`-i p`zeasc` bagajele [i se duse s` se spele. Nu voia s`
se prezinte \n fa]a asistentei [efe cu mâinile pline de praf [i
cu nasul lucios.
Prin fereastra deschis` a toaletei auzea salv`ri trecând,
ma[ini. Era \ncordat`, pentru c` tocmai \ncepea o nou` etap`
din via]a ei. Auzi zgomotul f`cut de ni[te tocuri \nalte, apoi
vocea unei femei care se scuza c` l`sase pe cineva s-o a[tepte.
Dar r`spunsul \i atrase aten]ia mai mult pentru c` vocea
b`rbatului \i era cunoscut`, era a celui care c`l`torise \n
acela[i compartiment cu ea.
– Este \ntr-adev`r o surpriz` pl`cut`, Melanie, dar unde
este Andrew?
– A fost foarte ocupat, a[a c` m-am sim]it obligat` s` vin
\n locul lui. Apoi, femeia adùg` pe un ton provocator: \]i
place bronzul meu? Sau nici nu l-ai observat?
– Sigur c` l-am observat, ar`]i foarte bine. Ai avut o
vacan]` pl`cut`?
– Obi[nuit`, nu s-a \ntâmplat nimic deosebit, replic`
femeia pe un ton plictisit. Apoi, femeia adùg`: [tii ce cred
SORA TEMPLAR 13
eu, Randall? C` e[ti cel mai necurtenitor b`rbat. Sunt

bronzat` perfect, port cea mai atr`g`toare rochie, iar tot ce
po]i s` spui este c` ar`t foarte bine. Nu-mi faci o primire
prea... promi]`toare.
– Ce-ai fi vrut s`-]i spun? C` ar`]i ca o zeitate tahitian`?
– Adev`rat? se \mbun` femeia. Linden \[i [i imagina ni[te
priviri languroase care \nso]eau aceste vorbe.
B`rbatul numit Randall \ncepu s` râd`.
– De ce-]i plac doar complimentele b`rba]ilor, Melanie?
Unde-mi este ma[ina? Abia a[tept s` m` sp`l [i s` beau o
cafea.
– Nu dureaz` mult. Am venit prea devreme [i l-am trimis
pe Roger s`-mi aduc` un pachet. Ar fi trebuit s` se \ntoarc`
de acum. Bietul de tine, a trebuit s` vii cu trenul! Nu suport
s` c`l`toresc cu trenul. Nu este de mirare c` e[ti atât de
moroc`nos. Linden \[i uscase mâinile [i-[i verifica dunga
ciorapilor, \nainte de a ie[i din toalet`. Dar remarca lui o f`cu
s` mai z`boveasc` o secund`.
– De fapt, a fost chiar o c`l`torie amuzant`, spuse el pe un
ton ironic. Am fost \n compartiment cu o tân`r` viitoare
femeie fatal`.
– Oh! exclam` femeia. Ce vrei s` spui?
– A \nceput printr-o \mbr`]i[are furtunoas` cu un tân`r,
apoi a fost asaltat` de priviri insistente la vagonul restaurant,
\ncât a plecat destul de repede.
14 ANN TAYLOR
Pe când asculta discu]ia, \n obrajii lui Linden ap`ruser`

dou` pete ro[ii.
– Era frumoas`, cel pu]in? \ntreb` femeia.
– Tu n-ai fi considerat-o frumoas`.
– A \ncercat s` te seduc` [i pe tine? O, dar uite ma[ina,
po]i s`-mi poveste[ti pe drum.
Dou` perechi de pa[i disp`rur` din dreptul ferestrei [i
Linden r`mase s` se calmeze.
Taxiul cu bagajul o a[tepta la ie[ire. |i d`du bac[i[
hamalului, apoi \i spuse [oferului unde voia s` ajung`. La
prima intersec]ie observ` c`, \ntr-o ma[in` de lux, un
Armstrong-Siddeley cu [ofer \n livrea, se afla acel Randall [i
una dintre cele mai frumoase femei pe care le v`zuse
vreodat`. El era prea absorbit de discu]ie ca s-o observe.
– Sunte]i una din asistentele de la clinic`, miss? o \ntreb`
[oferul.
– Poftim? O, da, sunt, r`spunse Linden repede.
– Mi-am \nchipuit, zise omul. Fiica mea a n`scut luna
trecut` un bìat de patru kilograme. Mi-a vorbit foarte frumos
de asistentele de la clinic`. I-au acordat mult` aten]ie. Cred
c` este o meserie destul de solicitant`. S`ri]i peste mese,
sunte]i chemate la orice or` din zi [i din noapte.
– Ei, nu este chiar a[a de rù, \i spuse Linden. Cum este
nepotul acum?
{oferul \ncepu s` râd`.
SORA TEMPLAR 15
– Foarte bine, r`stoarn` toat` casa. Nu le prea convine

vecinilor, dar cred c` vor trebui s` se obi[nuiasc`. Asta este
problema caselor cu pere]i comuni, se aude tot.
– {i eu voi locui \n astfel de apartament, \i spuse Linden.
Undeva, pe Westleigh Estate.
– Tocmai acolo? Vei avea drum lung, miss. Locuiesc acolo
multe cupluri tinere [i se \nregistreaz` multe na[teri.
– Dumnezeule, sper s` nu fie a[a! exclam` ea. Este bine s`
ai un loc numai al tù, unde s` te relaxezi. Multe asistente
locuiesc \ntr-un hotel pentru personalul clinicii, dar eu
prefer s` fiu independent`.
– {i masa, cum o vei rezolva? o \ntreb` omul. Dup` o zi
grea, s` fii nevoit` s` g`te[ti!
– Sper c` m` voi descurca.
{oferul lu` o curb`, apoi intr` pe poarta clinicii [i porni
pe aleea care ducea la intrare, str`juit` de copaci \nal]i.
Linden aflase c` sediul Maternit`]ii Centrale se afla \ntr-o
cl`dire veche, victorian`, care nu mai era potrivit` pentru
acest scop. Linden nu se a[teptase s` vad` o gr`din` atât de
frumoas` care \nconjura aceast` cl`dire [i pe moment regret`
c` nu alesese s` locuiasc` \n apartamentele personalului de
aici. |n ora[ul aglomerat, gr`dina era o oaz` de culoare [i de
lini[te, un loc pl`cut de relaxare.
Când taxiul opri \n fa]a treptelor de piatr`, se ivi o tân`r`
\n uniforma bleu a surorilor de caritate.
16 ANN TAYLOR
Se uit` la taxi \n treac`t [i se gr`bi spre o alt` ma[in` aflat`

\n spatele acestuia.
– Se pare c` a fost chemat` de urgen]`, zise [oferul
sco]ându-i valizele din portbagaj.
-Poate vreun viitor t`tic a intrat \n panic`, zise Linden
râzând. L`sa]i-mi valizele la intrare, v` rog. Cred c` voi pleca
imediat.
Omul accept` banii [i bac[i[ul.
– Mult noroc, miss. Cred c` ne vom mai vedea. La
revedere, deocamdat`.
Linden \i f`cu semne de bun-r`mas [i urm`ri cum taxiul
dispare. Prietenia acestuia [i considera]ia fa]` de asistentele
clinicii p`reau de bun augur.
Capitolul 2
Dup` o or`, [i mai ales dup` ce bùse o cafea [i discutase

cu asistenta-[ef`, doamna Langley, a fost prezentat` asistentei
Adams, care trebuia s-o conduc` la apartamentul ei.
Jill Adams era o tân`r` asistent` cam de seama ei, cu un
minunat p`r ro[u, foarte dr`gu]`. Locuise toat` via]a \n acest
ora[ [i fusese instruit` la spitalul local.
– |]i va trebui o vreme s` te obi[nuie[ti cu drumurile de
pe aici, \i spuse. Westleigh este ca un teren imens de
vân`toare de iepuri. O lumini]` ciudat` str`lucea \n ochii ei
alba[tri jucù[i [i Linden sim]i c` se vor \mprieteni.
– |mi place asistenta-[ef`, \i spuse Linden.
– O, da, este o femeie de treab`, \ncuviin]` Jill. Este
v`duv`. So]ul ei a murit \n r`zboi [i a venit aici, la clinic`,
18 ANN TAYLOR
pentru a-[i ajuta cei doi fii. Acum se ocup` de administra]ie,

dar dac` este nevoie de ea la vreo na[tere urgent`, nu
preget` s` fie de ajutor. }ine mult la diet`, a[a c` nu-i spune
c` te hr`ne[ti cu fasole [i cârna]i.
Westley Estate se afla la marginea ora[ului, a[a cum se
a[teptase. Un cartier \ntreg de case [i blocuri cu apartamente
de \nchiriat. Erau [i spa]ii verzi, mici, dar \ntr-o stare jalnic`.
Apartamentul \nchiriat de ea se afla al etajul al doilea al
unui bloc de lâng` centrul comercial.
Fusese ocupat doar patru luni \nainte [i era dotat doar cu
elementele de baz`.
– Nu este prea \mbietor, dar \l po]i transforma cu timpul,
zise Jill când intrar` \n fiecare \nc`pere.
– |mi va sosi restul de bagaje mâine [i ni[te bani, ca s` m`
pot descurca la \nceput, \i explic` Linden.
Jill o privi piezi[. Nu provenea dintr-o familie cu stare.
Avea patru fra]i [i dou` surori, doi dintre ei \nc` \n [coal`, iar
faptul c` alesese meseria de asistent` \n locul uneia mai
simple de vânz`toare sau secretar`, care i-ar fi permis s`
contribuie imediat la bugetul familiei, \nsemnase un sacrifiu
pentru p`rin]i.
|mbr`c`mintea lui Linden \i spunea lui Jill c` fata provine
din cu totul alt mediu, ceea ce o f`cu s` se \ntrebe de ce
Linden alesese meseria de asistent de maternitate, care era
considerat` cenu[`reasa meseriei de asistent`, de[i
SORA TEMPLAR 19
aduc`toare de satisfac]ii; cu toate acestea, nu avea str`lucirea

celorlalte ramuri ale medicinei, mai ales \n ochii publicului.
Dup` plecarea lui Jill, Linden despachet` [i f`cu patul.
Apoi lu` un autobuz care ducea \n centru [i cump`r` cele
necesare pentru weekend.
Ziua urm`toare primi lucrurile, chiar [i scuterul pe care
[i-l cump`rase cu un an \n urm`. Duminic` seara
apartamentul \ncepuse s` arate mai bine, iar pe la opt, când
sosi Jill, din cuptor se ridica un miros \mbietor de friptur` de
vit`. Linden \[i c`lca uniforma.
– O, miroase grozav! exclam` Jill [i se pr`bu[i \ntr-un
fotoliu.
– R`mâi s` m` aju]i s-o mânc`m, o invit` Linden.
– Cu mare pl`cere, dar voi suna acas` s`-i spun mamei s`
nu m` a[tepte cu masa.
– Ai avut vreo na[tere azi? o \ntreb` Linden.
– Da, una care ar fi trebuit s` fie foarte simpl`, zise Jill
obosit`, dar n-a fost s` fie. Mama [i soacra tinerei mame i-au
\mpuiat capul cu prostii [i \n loc ca na[terea s` mearg` f`r`
probleme, a intrat \n panic` [i a durat de dou` ori mai mult.
Oft`. M` \ntreb uneori dac` mai are rost s` le tot vorbim
despre importan]a respira]iei [i a relax`rii când sunt atâtea
femei \n jur gata s`-[i \mp`rt`[easc` experin]ele
traumatizante.
– Da, nu este prea pl`cut, spuse Linden.
20 ANN TAYLOR
Nu o dat` mi s-a \ntâmplat s` g`sesc jum`tate de strad`

plin` de rudele gravidei; descriau cele mai teribile scene. Eu
mi-am dedicat toat` ziua acestui apartament, dar va trebui s`
cump`r o hart` a str`zilor ca s` m` pot descurca mai u[or.
– Apropo, ai [tiut c` va trebui s` acoperi [i cartierul
Heights?
– Heights? repet` Linden.
– Da, este un cartier reziden]ial. Lumea de acolo n-a fost
prea mul]umit` constatând c` priveli[tea le este \ngr`dit` din
cauza construirii cartierului tù. Locuiesc acolo foarte mul]i
snobi.
– {tii asta pentru c` ai lucrat deja pentru ei, nu?
– Am ajutat, desigur. Nu ajungi acolo decât dup` mul]i ani
de experien]`, zise Jill cu invidie. Dar mai ajungem uneori pe
acolo dând o mân` de ajutor asistentelor noastre
experimentate.
– Dar cum se face c` ace[ti oameni boga]i apeleaz` la un
spital de stat? De obicei, au propriul obstetrician, asisten]i
maternali angaja]i...
– Da, \n general a[a este, dar sunt [i excep]ii; doamna
Craig ne-a chemat pe noi pentru c` fratele ei este \n comisia
de s`n`tate a consiliului local.
– Cine este doamna Craig? \ntreb` Linden, curioas`.
– Familia Craig este una din cele mai importante din ora[.
Au o fabric` de automobile [i locuiesc \ntr-o vil` enorm`, pe
SORA TEMPLAR 21
colina numit` Heights. Paula Craig a fost numit` \ntotdeauna

doamna Craig cea tân`r`, pentru c` soacra ei \nc` mai de]ine
toate frâiele familiei. So]ul ei este Andrew Craig, un pilot de
curse pasionat. Arat` foarte bine, are bani mul]i, dar este un
fel de bìatul mamei. Dac` m-ar fi interesat banii familiei
Craig, m-a[ fi uitat la Randal.
– Randal? repet` Linden.
Jill nu observ` interesul ei brusc.
– Da, fratele mai mare, un mare cuceritor, \i explic`.
Mama lui a fost prima so]ie a defunctului Simon Craig. Era
cânt`rea]` de oper`, dar a murit la na[terea lui Randal, iar
lumea a cam uitat-o. Am auzit c` era extrem de frumoas`, de
aceea mul]i se \ntreab` cum de a luat-o pe Adela ca a doua
so]ie. |i cam place s` bea.
– Domnul Craig a murit?
– Da, a avut un atac de cord acum opt ani, parc`. Randal
se ocup` de afacerile familiei, iar Andrew se joac` mereu cu
ma[inile.
Dup` plecarea lui Jill, Linden f`cu o baie apoi se culc`.
Mama \i d`ruise un ceainic cu ceas de[tept`tor, a[a c` \nainte
de culcare \l umplu cu ap` [i-l puse s` sune la [apte. St`tu
a[a, cu ochii deschi[i \n \ntuneric, ascultând cum l`tra un
câine [i gândurile ei revenir` la ce-i spusese Jill despre familia
Craig. A[adar, acel individ detestabil din tren era Randal
Craig, un VIP din ora[.
22 ANN TAYLOR
Ei bine, chiar dac` Jill \l considera un mare cuceritor, ea

nu gândea la fel. Cùtând \n gând adjective care s`-l
caracterizeze pe acel nesuferit, adormi.
***
Prima s`pt`mân` la o slujb` nou` este \ntotdeauna

solicitant` [i de aceea Linden fu mul]umit` c` doar una din
mamele care trebuia s` nasc` [i de care r`spundea ea a venit
s` se interneze. Copilul a venit pe lume la ora patru
diminea]a [i dup` o or`, dup` ce a fost cânt`rit, sp`lat [i
\nf`[at, iar mama a adormit lini[tit`, Linden s-a dus la
buc`t`rie s` bea un ceai. Bunica nou-n`scutului, o femeie cu
capul pe umeri, [i-a l`sat fiica pe mâinile profesioni[tilor [i
le-a preg`tit ceaiul \ntre timp.
– Tocmai voiam s` pr`jesc [unc` [i ou`, sor`. Cred c` ]i
s-a f`cut foame dup` ce ai stat cu Janet atâta timp. Am f`cut
[i focul \n [emineu. Odihne[te-te câteva minute. |]i aduc eu
mâncarea.
– V` mul]umesc, doamn` Lesley, spuse Linden. Nu era
obosit`, \i era doar foame.
|n salon a fost surprins` s`-l g`seasc` pe doctorul cel tân`r
care a asistat la na[tere. Abia l-a observat la \nceput, fiind
SORA TEMPLAR 23
foarte ocupat`, dar acum remarc` faptul c` era \nalt, avea un

chip pl`cut, prietenos, ochi alba[tri [i p`rul blond.
Peter Carbury se ridic` atunci când intr` Linden; avea o
can` cu cafea [i o ]igar`.
– Este totul \n ordine, sor`? o \ntreb` l`sând ]igara jos, ca
s` trag` un scaun pentru ea.
– Da. Doamna Ellis a a]ipit pu]in, iar so]ul ei se uit` la
copil de parc` nu i-ar veni s` cread` c` este adev`rat, zise
Linden zâmbind.
Doctorul \ncepu s` râd`.
– Sunt un cuplu dr`gu]. N-au putut avea copii de la
\nceput. Se a[ez` din nou [i-[i \ntinse picioarele. Ei, cum ]i se
pare s` munce[ti aici?
– |mi place, spuse Linden. Este ora[ul tù natal?
El \ncuviin]`, aprinzându-[i alt` ]igar`.
– Da, am urmat meseria tat`lui meu. Este un ora[ pl`cut,
dac` iube[ti via]a tihnit`.
Nu exist` teatru aici [i totul este mort pe la zece [i
jum`tate, dar nu m` deranjeaz`. Când am timp liber, m` duc
la pescuit.
Doamna Lesley ap`ru cu mâncarea lui Linden, mai vorbir`
câteva minute, apoi femeia se duse din nou la buc`t`rie.
– De unde vii? o \ntreb` doctorul.
– De la Londra.
– O, \n acest caz via]a de aici ]i se va p`rea cam retras`.
24 ANN TAYLOR
Exist` câteva cluburi, petreceri private, dar ca \n orice ora[

de provincie, lumea tinde s` se distreze \n grupuri.
– Atâta timp cât exist` un loc unde s` pot \nota [i o
bibliotec` bun`, sunt mul]umit`, replic` Linden.
– Desigur, de asta nu ducem lips`. Exist` o piscin`
acoperit` [i altele chiar pe malul râului, iar bibliotecile sunt
bine dotate.
|n timp ce ea mânc`, el \i vorbi despre ora[, aparent f`r`
a se gr`bi s` se duc` la culcare. Linden era obi[nuit` cu
doctorii care plecau la câteva minute dup` na[terea copilului
[i se mir` de ce doctorul Carbury st`tea a[a de mult.
Dup` jum`tate de or`, dup` ce-[i \mpachetase uniforma
[i-i spusese doamnei Lesley c` va reveni diminea]`, o
conduse pân` la drum.
– Nu ]i se pare c` e[ti cam expus` \n caz de vreme rea?
F`cea aluzie la scuterul pe care venise ea. {tii c` ai dreptul s`
prime[ti \mprumut de la clinic`, pentru o ma[in`.
– {tiu, dar prefer scuterul, ca s` n-am probleme cu
parcarea.
– O, v`d c` e[ti genul sportiv. E drept c` ma[ina mea e a[a
de veche, c` nu m` mai ad`poste[te de vremea rea.
Linden se uit` la ma[ina veche parcat` sub un copac [i
zâmbi.
– Noapte bun`, sor`. {i fii atent`, nu conduce prea
repede. Dup` ce-i mai f`cu o dat` semn cu mâna, el plec`.
SORA TEMPLAR 25
|n dup`-amiaza zilei urm`toare, Linden avu câteva ore \n

care s` cumpere un lampadar [i un covor. Dup` ce le
achizi]ion`, se opri s` bea o cafea unde \ntâlni o alt` coleg`,
asistenta Lyall. Auzindu-i inten]iile, acesta-i suger` s`-[i bea
ceaiul \mpreun`.
|n restaurantul celui mai mare magazin din ora[ tocmai se
desf`[ura o parad` de mod`, pe care cele dou` tinere o
urm`rir` cu interes, când manechinele trecur` prin fa]a
mesei lor purtând tocuri foarte \nalte, \n costume de plaj`
sau rochii de var`.
– Opt guinee pentru un costum de baie! exclam` sora
Lyall. Nu ne putem permite! Cred c` nici tu, Templar, nu te
prea gr`be[ti s`-]i cumperi. |i ar`t` un costum roz, cu bluz`
[i [ort asortat.
– Din nefericire, nu m` duc la Nassau anul `sta, zise
Linden râzând. Se uit` spre intrare, de unde ap`rea alt
manechin.
Dar a fost o impresie gre[it`. Fata care purta acel costum
alb superb nu era manechin. |n loc s` treac` pe podium ca
toate celelalte, se a[ez` aproape de ele [i când \[i scoase
ochelarii, Linden o recunoscu pe fata care se \ntâlnise cu acel
Randal Craig, cu care c`l`torise ea \n compartiement.
– Ea \[i poate permite s` dea opt guinee pentru un
costum de baie, spuse Lyall. Banii nu sunt o problem` pentru
Melanie Fletcher.
26 ANN TAYLOR
Linden observ` cum tân`ra \[i pune po[eta [i m`nu[ile pe

mas` [i ridic` o mân` bronzat` spre p`rul ro[cat. V`zut` de
aproape, era la fel de uluitoare ca atunci, la gar`. Spre
deosebire de majoritatea ro[catelor se bronza u[or, iar
combina]ia dintre p`rul ei, tenul bronzat [i albul imaculat al
costumului era uluitoare. Linden observ` c` lumea prezent`
la parad` nu se mai uita la manechine, ci la fascinanta miss
Fletcher.
– Cine este? o \ntreb` pe sora Lyall.
– Tat`l ei este pre[edintele consiliului de directori de la
fabrica de biscui]i. Se duce \n Elve]ia la fiecare Cr`ciun, iar
acum abia s-a \ntors de la Cannes. |ntotdeauna se \mbrac`
superb. Are gusturi formidabile, uit`-te la port]igaret!
Linden o v`zu pe Melanie cum scoate o ]igar` din acel
port]igaret de aur cu ini]ialele ei. Se \ntreb` dac` era
con[tient` c` fiecare mi[care era studiat` de lumea din
restaurant. Sau poate c` era obi[nuit` s` fie \n centrul
aten]iei.
– Se vorbe[te c` se va c`s`tori cu Randal Craig, continu`
Alice Lyall.
– Adev`rat? spuse Linden la \ntâmplare. Se gândea c` se
potriveau perfect, era una din acele c`s`torii foarte potrivite
financiar, unde dragostea nu conta.
– Cred c` e grozav s`-]i po]i cump`ra tot ce-]i place, zise
Alice jinduind, f`r` a-[i lua privirea de la Melanie.
SORA TEMPLAR 27
– Dar nu pare s` radieze de fericire, remarc` Linden.

{tia c` se putea spune despre ea c` este ca vulpea care nu
ajunge la struguri [i apoi spune c` sunt acri, dar n-o suporta
pe aceast` bogat` miss Fletcher. Nu o invidia; aici, \ntr-un
ora[ de provincie, Melanie putea s` str`luceasc`, dar la
Londra erau multe femei frumoase, iar Linden nu se sim]ise
niciodat` dezavantajat` din acest punct de vedere. Nu-i
pl`cea felul ei de a fi [i de a se adresa chelneri]ei. Nimeni nu
are dreptul s` fie atât de arogant, se gândi ea. Melanie nici nu
se obosi s` se uite prin restaurant. Era ca [i cum ar fi [tiut c`
cei din jur sunt doar localnici, nimeni atât de interesant \ncât
s` merite aten]ie.
– Dau un ban pentru gândurile tale, spuse Alice. Pari
foarte adâncit` \n ele.
– Adev`rat? zâmbi ea. Apoi se uit` \n po[et` s` caute banii
pentru bac[i[. Mergem? Mi-am amintit c` trebuie s`-mi
cump`r ciorapi.
***
|n timpul s`pt`mânii primi dou` scrisori de la Rupert, dar

\n niciuna nu-i spunea clar c` este \ndr`gostit de ea.
|i scria doar c` trebuie s-o vad` cât mai curând cu putin]`.
28 ANN TAYLOR
N-ar putea veni la ea câteva zile, sau mai bine, nu vine ea

\n primul ei weekend?
Duminic` dup`–amiaz`, Linden \ncepu s`-i scrie un
r`spuns. Era convins` c` dac` ar putea evita subiectul câteva
luni, Rupert i-ar fi recunosc`tor. Fusese \ntotdeauna un tân`r
foarte susceptibil [i era clar c` imediat ce o nou` cuno[tin]`
va intra \n orbita lui, a[a-numita lui dragoste imaginar`
pentru Linden s-ar transforma \n vechea lor prietenie.
Când termin` scrisoarea \n care-i oferea multe detalii
despre noua ei via]` [i munc`, se f`cuse ora ceaiului. Puse
ibricul pe aragaz [i se gr`bi s` ia ultima coresponden]`. Se
\ntoarse ud` de afar`; \ncepuse o ploaie cald`.
Tocmai urca treptele câte dou`, cu p`rul ud, când \l v`zu
pe doctorul Carbury coborând de la un etaj superior.
La \nceput, el nu p`ru s-o recunoasc`, f`r` uniform`, dar
apoi \i zâmbi:
– Ai alergat?
– Numai pân` la cutia po[tal`. A[tept o scrisoare.
Linden \[i scoase mantaua [i cùt` cheia \n buzunar.
Doctorul o studia cu un zâmbet pe buze, observând c` era
foarte dr`gu]`, a[a \mbr`cat` sport, cu o e[arf` mic` la gât.
– Pe vremea tat`lui, meu asistentele maternale erau ni[te
dragoni \n vârst`, cu bicep[ii foarte bine contura]i.
Linden plec` privirea spre hainele ei viu colorate [i-i
zâmbi.
SORA TEMPLAR 29
– Sunt \mbr`cat` prea colorat, admise ea, dar petrec prea

mult timp \n uniform` ca s` nu m` bucur de o schimbare.
– De ce nu? E[ti o apari]ie foarte pl`cut`. Am fost la ni[te
vecini ai tì. Au o feti]` de cinci ani, care nu prea are poft` de
mâncare, [i se temeau de ceva grav.
– {i este? \ntreb` Linden.
– Nu, este doar o r`ceal` u[oar`. I-au administrat toate
injec]iile [i o voi mai supraveghea o zi sau dou`.
Prin u[` Linden auzea ceainicul care \ncepuse s` fluiere.
Tocmai f`ceam ceai. Nu vrei s` bei o cea[c`?
El ezit`.
– Mul]umesc, dar cred c` este mai bine s` m` duc acas`,
s`-mi rezolv treburile \n gr`din`.
Linden ro[i. Pe moment, uitase rela]ia lor profesional` [i
cât pot fi de circumspec]i doctorii la un moment dat.
Probabil, el a observat c` este jenat` [i-i spuse:
– De fapt, am bùt ceai la vecinii tì. Trebuie s` fiu atent,
s` nu-mi creez dependen]`.
– Cred c` noi to]i bem prea mult ceai. Remarca lui despre
gr`din`rit o f`cu s` se gândeasc` la faptul c` probabil era
\nsurat [i avea copii.
|[i luar` r`mas-bun, iar ea se duse \n buc`t`rie s` ia de pe
foc apa care fiersese prea mult.
Fereastra de la buc`t`rie d`dea spre strad` [i observ` doi
pu[tani care scriau \n praful de pe capota ma[inii lui. Ace[tia
30 ANN TAYLOR
o rupser` la fug` când \l v`zur`, iar el \i amenin]` \n glum`.

Pu[tii nu se obosiser` s` [tearg` ce scriseser`. Linden zâmbi,
amintindu-[i de Randal Craig, f`r` s` vrea. Ma[ina lui nu va fi
niciodat` plin` de praf, dar dac` s-ar \ntâmpla asta, el nu s-ar
amuza de glumele copiilor.
Luni seara se duse s`-i fac` o vizit` de rutin` Paulei Craig.
|n contrast cu restul zonei, care avea un aer destul de tern,
aici casele erau construite la distan]` de drum, cu mult`
verdea]` \n fa]`. Paji[ti \ntinse, bine \ntre]inute, lini[te. Chiar
[i pietri[ul de pe alei p`rea proasp`t cur`]at.
|ncetinind la col] Linden auzi zgomotul f`cut de mingile
de tenis. Un drum lateral era plin de ma[ini scumpe. Un
cocteil era \n plin` desf`[urare pe terasa unei case.
Pine Avenue avea case moderne, cu gr`dini \ngrijite. La
num`rul la care i se spusese c` locuie[te Paula Craig poarta
din fier forjat era deschis`. Linden aflase c` familia Craig
avusese foarte mult teren \n jurul casei, dar c`-l vânduse
pentru valoarea sa mare. Casa era un conac victorian,
\nconjurat de o paji[te bine tuns`, cu mul]i trandafiri. Ici [i
colo copaci, un mic lac.
Linden \[i parc` scuterul lâng` un Renault Floride [i urc`
treptele casei. Când ap`s` pe butonul soneriei se sim]i un pic
nervoas`.
U[a se deschise foarte repede de c`tre o servitoare
\mbr`cat` \n uniform` cafenie, cu un [or] portocaliu.
SORA TEMPLAR 31
– Doamna Craig este acas`? \ntreb` Linden.

– V` rog s` pofti]i, sor`. V` spun imediat dac` v` poate
primi.
Linden r`mase \n hol, \n timp ce servitoarea se duse s`
\ntrebe de doamna Craig.
– V` prime[te imediat. Cum v` numi]i?
Linden \[i spuse numele, iar aceasta \l repet` prin u[a
\ntredeschis`.
– Este sora Templar, doamn`.
Linden intr` \ntr-o \nc`pere a[a cum v`zuse doar \n reviste
de decora]iuni interioare. V`zu \n treac`t canapelele
moderne, vazele cu liliac alb.
– Bun` seara, sor`. Po]i s` iei loc. Doamna Craig \[i ridic`
privirea de pe o scrisoare pe care tocmai o citea [i-i indic` un
scaun de lâng` ea. Era o femeie \nalt`, slab`, trecut` de
cincizeci de ani, cu p`rul grizonant, coafat impecabil [i
machiat` cam tare, dup` p`rerea lui Linden, \mbr`cat` cu o
rochie albastr` de [antung, trei [iraguri de perle [i cercei
asorta]i.
Felul \n care o invitase s` ia loc spunându-i: "po]i lua loc”
o l`sase f`r` cuvinte pe Linden, dar se str`dui s` priveasc` \n
acei ochi alba[tri [i reci f`r` s` se piard`.
– P`cat c` sora Manton a trebuit s` plece \n acest stadiu al
sarcinii nurorii mele, dar \ntrucât vei fi \nlocuitoarea ei, a[
vrea s`-]i explic \n ce const` serviciul dumitale, spuse
32 ANN TAYLOR
doamna Craig cât se poate de \n]epat. Nu m` \ndoiesc c` te

\ntrebi de ce folosim serviciile moa[ei districtuale; desigur, a[
fi preferat ca nora mea s` fi fost \ngrijit` la Londra. Domnul
Randal Craig este membru al comitetului executiv [i de
aceea, conform obiceiului, trebuie s` foloseasc` facilit`]ile
locale. F`cu o pauz`, aruncându-i lui Linden o alt` privire
estimativ`.
– Pari foarte tân`r`, sper c` nu e[ti elev` la [coala de
asistente?
– Am absolvit de doi ani, doamn`, spuse Linden.
– Foarte bine. Oricum, doctorul nostru va fi prezent [i el,
adùg` doamna Craig, la fel de rece. Acum, a[ vrea s`...
Linden decise c` venise momentul s` intervin`.
– Din p`cate, nu prea am timp \n seara asta, doamn`
Craig; dac` nora dumneavoastr` este acas`, a[ dori s-o v`d
numaidecât.
Timp de câteva secunde, femeia o fix` cu ochii ei reci. Dar
\nainte ca doamna Craig s` poat` spune ceva, se auzir` voci
de afar` [i dou` fete intrar`. Una era Melanie Fletcher, iar
cealalt`, o brunet` dr`gu]` cu rochie de gravid`.
Amândou` se oprir` v`zând-o pe Linden, iar Paula Craig
zâmbi.
– Este asistenta Templar, Paula.
Linden se ridic`, \ntinzându-i mâna tinerei doamne Craig,
care-i zâmbi.
SORA TEMPLAR 33
– Bun` seara. Apoi se \ntoarse spre Melanie: controlul

periodic. Nu dureaz` mult.
– Biata de tine, ce treab` nepl`cut`! Nu trebuie s` ui]i \ns`
c` este ceva temporar apoi la[i copilul \n grija bonei [i
recuperezi timpul trecut, zise Melanie.
Paula \ncepu s` râd`.
– Abia a[tept! M` simt de parc` a[ avea o sut` de
kilograme. Dar cred c` te-am plictisit cu sarcina mea.
Melanie oft` exagerat.
La \nceput, Linden se gândi c` \n pofida zâmbetului
fermec`tor, pacienta va fi la fel de ciudat` ca [i mama soacr`.
Dar când ajunser` \n dormitorul acesteia, tân`ra se dovedi o
persoan` foarte pl`cut`.
– |mi pare rù c-am pierdut orele de relaxare de
s`pt`mâna trecut`, spuse ea cu mult` sinceritate. Soacra mea
nu este convins` c` exerci]iile de relaxare sunt importante [i
a trebuit s` stau acas`, s` beau ceaiul cu ea. Dar le-am f`cut
\n fiecare zi. Linden \i verific` pulsul, tensiunea, [i-i mai puse
una sau dou` \ntreb`ri. Din indica]iile l`sate de fosta
asistent` [i din experien]a ei, aprecie c` Paula Craig era o
tân`r` s`n`toas`, care va da na[tere unui copil s`n`tos, f`r`
prea mare greutate. Din ce vedea, putea spune c` tinerei \i
f`cea pl`cere maternitatea [i c` abia a[tepta s` nasc`.
– Te gr`be[ti, sor`? Vino s` vezi leag`nul pe care l-am
cump`rat, \i spuse \n timp ce Linden \[i nota datele ei.
34 ANN TAYLOR
Linden o urm` \ntr-o \nc`pere al`turat`, care fusese

decorat` \n vederea venirii pe lume a copilului, \n culori de
roz [i alb. Admirând p`tu]ul \n culori pastel, cu p`turica
asortat`, Linden se \ntreb` de ce voise oare Paula s`-i arate ei
camera copilului [i nu Melaniei? Oare aceasta ar fi dispre]uit
dorin]a mamei de a o face cât mai pl`cut`? Sau soacra?
– Ne vedem s`pt`mâna viitoare la lec]ii, atunci, i-a spus
când se desp`r]ir`.
De team` c` b`trâna doamn` Craig s-ar putea s-o cheme
\n acel birou s`-i cear` rezultatele examin`rii, Linden se
strecur` \n lini[te pe u[`. Tocmai o \nchidea când,
\ntorcându-se, d`du tocmai peste Randal Craig.
– Bun` seara, sor`, totul este bine? o \ntreb` din polite]e.
Apoi o privi lung, dup` care exclam`: nu cumva ne-am mai
cunoscut?
Capitolul 3
Cu toate c` f`cu un efort s` se controleze, Linden ro[i

u[or. Randal o examin` pe \ndelete, f`r` ru[ine. |notase. Un
prosop colorat \i atârna pe um`r, iar p`rul \i era umed.
Linden \[i reg`si vocea \n cele din urm`.
– Bun` seara, domnule Craig. Cumnata dumneavoastr`
este \ntr-o stare foarte bun`. Iar acum, v` rog s` m` scuza]i;
mai am câteva vizite de f`cut.
Linden plec`, con[tient` de privirea lui care o urm`rea.
Dorindu-[i ca scuterul s` nu-i fac` probleme chiar acum,
a[ez` po[eta pe suport [i-[i puse m`nu[ile, de[i i se p`reau
ridicole.
Câteva minute mai târziu, când ie[ea pe poart`, \[i sim]i
gura uscat` [i inima \i b`tea necontrolat. Era ridicol c`-l
36 ANN TAYLOR
l`sase s` aib` asemenea efect asupra ei. Desigur, fusese doar

pentru c` o luase prin surprindere, dar chiar [i a[a, nu era
genul care s` fie atât de surprins` de o asemenea \ntâlnire. Ar
fi vrut s` nu fi l`sat s` se vad` c` [tie cine este. Asta l-ar fi f`cut
mai pu]in arogant.
De când se afla aici, Linden avea o munc` diversificat`,
de[i programul \i era destul de plin; lec]ii s`pt`mânale de
relaxare, vizite zilnice la nou-n`scu]i, la mamele care a[teptau
s` nasc`. Dar fiecare zi \i aducea ceva nou, se \ntâlnea cu
oameni noi \n familiile unde mergea.
Jill \i spusese c` \n general asistentele maternale aveau
cam [aptezeci de na[teri anual [i, dintr-a doua s`pt`mân`,
Linden se ridicase deja la trei. Biata doamn` Lesley, care
fusese prima ei pacient` avea probleme cu copilul ei,
Charles. Dup` ce-[i petrecuse primele trei zile de via]` \ntr-o
stare de continu` somnolen]`, se trezise [i urla trezind toat`
casa. |i f`cuser` modific`ri de diet`, dar Linden suspecta c`
suferea de colici severe, iar p`rin]ii erau prea obosi]i din
cauza lipsei de odihn` [i nu mai f`ceau fa]`.
La cap`tul a dou` s`pt`mâni, Linden \nregistrase deja
patruzeci [i opt de ore de lucru.
Duminic` dup`-amiaz` \[i lu` un prosop [i ni[te
sandvi[uri [i se duse la râu s` \noate. Acolo v`zu multe
grupuri de tineri cu radiouri portabile. G`si un loc mai
departe de ei, pe iarb`, sub un copac. Dincolo de râu erau
SORA TEMPLAR 37
case cu gr`dini mari, care ajungeau pân` la mal. |[i scoase

sandalele [i v`zu un b`rbat care mo]ìa \ntr-un [ezlong cu o
p`l`rie de pai pe un ochi [i \n alta un bìe]el jucându-se cu
un terier.
Pe când se \ntindea la soare, Linden se gândi c` dimine]ile
\nsorite erau la fel de frumoase pretutindeni. |[i strânse p`rul
\n coad` de cal, apoi se ridic`, \ndreptându-se spre râu. Clipi
des de câteva ori, gândindu-se c` era din nou fericit` [i lipsit`
de griji.
Intrase de câtva timp \n ap`, când se auzi strigat`. Se
\ntoarse [i-l v`zu pe doctorul Carbury, care-i f`cea semne
dinspre gr`din`.
– Se pare c` te distrezi de minune, \i spuse el.
Linden \i zâmbi.
– A[a [i este. Dar tu, ce faci aici?
– Aici locuiesc. Mama tocmai a f`cut ceaiul. Vrei s` vii s`-
l bem \mpreun`?
– |n costum de baie?
– De ce nu? |]i \mprumut un prosop.
– {i lucrurile? Le pot l`sa acolo?
– M` duc s` ]i le aduc. |nainte s` poat` protesta, el
plecase. Linden ie[i din ap` [i-l a[tept` s` se \ntoarc`. Spera
numai ca mama lui s` nu se supere c`-i aducea un astfel de
musafir.
– Uite-l, spuse Carbury.
38 ANN TAYLOR
Pornir` spre casa lui, Linden sim]indu-se afectat` de

\mbr`c`mintea ei sumar`.
– Ce flori frumoase! Cum reu[e[ti s` le faci s` creasc` atât
de mari?
El \ncepu s` râd`.
– De fapt, mama se ocup` de ele. Eu dar le plivesc [i le ud.
|n partea de nord a gr`dinii se afla un chio[c. Linden v`zu
o femeie cu p`rul alb, care tricota \ntr-un balansoar.
– Mam`, ea este sora Templar, spuse el când femeia ridic`
privirea de la lucrul de mân` [i le zâmbi. Am g`sit-o \notând
[i am invitat-o la ceai.
– Bine ai venit, draga mea, spuse doamna Carbury cu
mult` c`ldur`. Te rog, ia loc. Peter, te rog s` mai aduci o
ce[cu]`.
Privind-o pe doamna Carbury, Linden se gândi c` era
opusul doamnei Craig. Erau de aceea[i vârst`, ambele \nalte
[i slabe, dar aici se termina orice asem`nare. Constance
Carbury avea un chip blând, plin de bun`tate. Ar`ta exact a[a
cum era; o femeie mul]umit` de ceea ce era, fericit` la casa
ei.
– Cum g`se[ti Melchesterul, miss Templar? o \ntreb`,
\mp`turindu-[i lucrul de mân` [i punându-l deoparte.
– |mi place. Sper c` nu v-am deranjat venind astfel aici.
– Nu-]i face probleme, draga mea, \i spuse doamna
Carbury zâmbindu-i binevoitor. Am trei bìe]i [i m-au
SORA TEMPLAR 39
obi[nuit cu invita]ii ciudate. |mi amintesc de Tom, care la

nou` ani mi-a adus un vagabond \n buc`t`rie [i au mâncat
toate pr`jiturile pe care le preg`tisem pentru petrecerea
celui de al doilea fiu. O fat` dr`gu]` \n costum de baie nu este
ceva ie[it din comun.
– {i ce a]i f`cut \n situa]ia aceea? o \ntreb` Linden.
– I-am dat ni[te bani [i o salopet` de-a copiilor [i l-am
rugat pe Tom s` nu mai aduc` invita]ii direct \n buc`t`rie.
Peter mi-a adus mereu pisici f`r` st`pân, sau pui c`zu]i din
cuib. Le aducea pentru ca so]ul meu s` le fac` injec]ii, s` le
pun` pe picioare.
– |ntotdeauna [i-a dorit s` fie medic, nu?
– Da. |mprumuta p`pu[i de la o feti]` din vecini [i a
\nfiin]at un spital. M` tem c` uneori \i lua p`pu[ile cu for]a,
adùg` doamna Carbury.
Peter Carbury, care li se al`tur` \ntre timp, interveni:
– Ar trebui s`-i spui toat` povestea. |i recomandam acelei
fete s` ia vitamine [i s` bea mult lapte. Chiar [i acum, când
am \ntâlnit-o dup` atâ]ia ani, i-am f`cut aceea[i recomandare.
De fapt, toate femeile ar trebui s` ]in` cont de acest sfat
pentru a se sim]i bine.
La naiba cu toate dietele de sl`bire! Ave]i nevoie de hran`,
mai ales când munci]i mult.
– Eu nu ]in cur` de sl`bire, spuse Linden.
El o privi sceptic.
40 ANN TAYLOR
– {tiu, bei un ceai la micul dejun [i o cutie de sup` seara

la cin`.
– Nu toat` lumea are apetitul tù, Peter, spuse mama lui
amuzat`.
– Poate c` nu, dar sunt convins c` multe femei au
probleme pentru c` nu se hr`nesc.
– Eu sunt s`n`toas`, \l lini[ti Linden.
– M` gândesc cu inima strâns` la fetele cu care se vor
c`s`tori fi mei; vor sta tot timpul \n buc`t`rie.
– Vina este a ta, pentru c` ne-ai crescut s` fim gurmanzi,
adùg` Peter. Dac` nu m-ai fi for]at \ntotdeauna s` iau [i a
doua felie de tort, m-a[ fi dus la bazin. Acum, trebuie s`
a[tept jum`tate de or` ca s` se digere.
Cele dou` femei \[i zâmbir` complice, pentru c`-l
v`zuser` cum \nghi]ise pu]in mai \nainte pr`jituri de pe
mas`.
– Ceea ce-mi aminte[te c` trebuie s` m` ocup de cin`,
spuse doamna Carbury. Nu r`mâi cu noi la cin`, draga mea?
– Este o idee foarte bun`, zise [i Peter. Vor veni [i Ruth [i
Tom.
– E[ti sigur c` nu deranjez? \ntreb` Linden.
– Suntem bucuro[i s` te avem aici cu noi. |ntotdeauna
când te mu]i \n alt ora[ dureaz` pân` s` cuno[ti oamenii. |n
cazul tù, programul pe care-l ai ar putea fi un impediment.
– De ce \n cazul meu?
SORA TEMPLAR 41
Peter scoase pipa pe care o umplu cu grij`; Linden, care-l

urm`rea, \[i aminti c` \n ziua sosirii \n ora[ privise mâinile lui
Randal Craig [i se \ntrebase dac` este cumva medic.
– |ntâlnirile nu constituie un punct important \n via]a
unei tinere?
– Da, presupun c` sunt, r`spunse Linden. Dar nu ne
sacrific`m via]a social` pentru ele. Linden se aplec` s` ridice
marginea baticului legat \n mijlocul taliei. Vrei s` spui c` ne
facem probleme c` nu avem [ansa s` \ntâlnim b`rba]i [i s` ne
m`rit`m? Dac` aceasta a fost \ntrebarea, r`spunsul este: nu.
Uneori, este dezam`gitor s` nu ie[i seara, dar asta nu
\nseamn` totul. Cel pu]in \n cazul meu.
Doctorul o privi curios.
– Doctorii sunt cam \n acelea[i situa]ii, dup` cum [tii.
Problema noastr` este c` nu ne retragem din activitate când
ne c`s`torim. Poate o tân`r` rezist` la interven]iile de noapte
o vreme, dar nu poate face asta toat` via]a.
– Atunci, \nsoar`-te cu o sor` medical`, spuse Linden
zâmbind. Abia dup` ce rosti aceste vorbe realiz` ce spusese [i
ro[i.
Peter termin` de umplut pipa [i o privi. Pentru o vreme,
chipul lui p`ru foarte aspru, apoi liniile dure se mai \ndulcir`
[i pufni \n râs.
– Te rog s` nu te sim]i jenat`, Linden.
Ea \[i dori s` nu fi ro[it atât de tare.
42 ANN TAYLOR
– {tii, \n prima sear` când ne-am cunoscut am fost

intimidat; erai atât de st`pân` pe tine, \ncât m-am temut c`
e[ti un zbir \n devenire. Acum, m-am lini[tit v`zând c` nu e[ti
toat` numai eficien]`.
Linden clipi des, ne[tiind ce s` spun`.
|n cas` \ncepu s` sune telefonul [i dup` câteva minute
doamna Carbury ap`ru la fereastr`.
– Este pentru tine, Peter.
Doctorul exclam`, disperat:
– S-a terminat cu seara mea lini[tit`. Vrei s` mai \no]i?
Linden scutur` din cap.
– Atunci, intr` \n cas` s` te schimbi. Dac` sunt chemat la
spital, ai putea s-o aju]i pe mama la preg`tirea cinei pân` m`
\ntorc.
Dar, din fericire, telefonul fusese de la un pacient [i dup`
ce se \mbr`c`, Linden \l g`si la buc`t`rie ajutându-[i mama
care preg`tise un jeleu cu aspic.
A fost o sear` foarte pl`cut`. Tom Carbury era la fel de
agreabil ca [i fratele sù. Logodnica lui, o profesoar`
mignon` de la [coala de gramatic`, le povesti despre
cursurile de perfec]ionare f`cute la o [coal` din Fran]a.
Dup` ora zece, doctorul o conduse acas`.
– Nu te mai deranja s` cobori din ma[in`, \i spuse ea. A
fost o sear` foarte pl`cut`, doctore Carbury, mul]umesc
pentru invita]ie.
SORA TEMPLAR 43
– {i pentru noi a fost o pl`cere s` te avem cu noi, sor`

Templar. Iar acum, \ntrucât e[ti o cuno]tin]` a familiei, cred
c` trebuie s` renun]`m la formalit`]i \ntre noi, când suntem
\n afara spitalului, \i spuse el. Noapte bun`, Linden.
– Noapte bun`, Peter.
***
– O, ce bìat frumos avem aici! exclam` Linden. Nu te mai

agita, \]i vom da mâncarea \ntr-o clip`. Linden a[ez` cu grij`
nou-n`scutul, sprijinindu-l de bra]ul ei.
– |l po]i lua, doamn` Anderson. D`-i s` m`nânce \nainte
s` moar` de foame, zise ea râzând.
– Mi-e team` s`-l \mbìez. Dac`-l scap \n ap`? spuse
tân`ra. Linden \[i desf`cu masca pe care o purtase \n timp ce
\ngrijise nou– n`scutul.
– Nu este chiar a[a de greu, dup` ce cape]i pu]in`
experien]`. Ai putea \ncerca mâine. Sunt sigur` c` te vei
descurca.
Linden verific` lucrurile care-i trebuia pentru baie; toate
aveau monogram` brodat` de mam` [i erau din materiale
foarte moi. Acest nou n`scut fusese norocos; \l a[teptaser` cu
dragoste [i era \ngrijit bine.
44 ANN TAYLOR
Dar \nainte, Linden vizitase un alt nou-n`scut, care nu

avusese atâta noroc; sosirea lui pe lume era o alt` sarcin`
greu de dus la cap`t de o mam` epuizat`. Femeia mai avea
trei copii [i Linden, luându-l \n bra]e, avu impresia c` micu]ul
sim]ise c` via]a lui va fi o continu` [i nedreapt` lupt`.
|i preg`ti micu]ului baia, verific` apa [, privind \n acel
moment pe fereastr`, \l v`zu pe Randal Craig.
– O, ce ma[in` elegant`! exclam` menajera. A venit la
vecini. Poate este de la oficiul de pensii.
Linden se duse s`-[i scrie raportul.
– Nu este de mirare c` pl`tim taxe atât de mari, bomb`ni
menajera. Ca s` aib` ei cu ce s` ]in` ma[inile astea mari. Dar
\n ea era un tip foarte dr`gu]. O s`-i scriu s` vin` [i la mine,
zise femeia, f`cându-i cu ochiul lui Linden.
Dup` ce bù ceaiul [i urm`ri cum nou-n`scutul adormise,
Linden plec`.
Ajungând pe alee, realiz` c` se \ntâlnea cu Randal Craig,
dar era prea târziu s` se \ntoarc` din drum.
– Bun` ziua, sor`, spuse el. Chiar voiam s` te \ntâlnesc. Ai
un minut liber? F`r` a-i da lui Linden ocazia s` se scuze
cumva, el se \ntoarse [i-[i lu` r`mas– bun de la doamna
b`trân` la care fusese. Dup` ce aceasta \nchise u[a, el i se
adres` lui Linden:
– {tii, miss, \nc` nu m-am obi[nuit cu ideea c` e[ti
asistent` maternal`, \i spuse el zâmbindu-i. Când am c`l`torit
SORA TEMPLAR 45
\mpreun` de la Londra, era ultima slujb` pe care ]i-a[ fi

atribuit-o.
– Adev`rat? spuse Linden, cam \n]epat`. Cu ce v` pot fi de
folos, domnule Craig?
– |ncepe prin a renun]a la aerul acesta superprofesionist,
a[ vrea s` discut`m despre cumnata mea. Dar dac` n-am ales
momentul potrivit...
– Nu se simte bine?
– Nu s-ar putea spune, nu de s`n`tatea ei sunt \ngrijorat.
– Atunci, cu ce v` pot ajuta?
– S` discut`m dup` ce ie[im \n [osea, vrei?
Str`b`tur` \mpreun` aleea, iar el \i deschise poarta,
l`sând-o s` treac`.
– De câteva s`pt`mâni, am sentimentul c` Paula nu este
fericit`, \ncepu el pe un ton foarte grav. I-am spus asta
so]ului ei [i mamei mele vitrege, dar niciunul n-a observat c`
ar fi a[a. Ieri, am g`sit-o plângând. Mi-a spus doar c` se simte
deprimat` [i m-a implorat s` nu spun nim`nui. {tiu c`
femeile \ns`rcinate au capricii [i modific`ri de dispozi]ie, dar
tot sunt \ngrijorat. M` gândeam c` atunci când vei veni la
vizit`, ai putea s`-i pui unele \ntreb`ri. S-ar putea s` aib`
\ncredere \n tine [i s`-]i spun`.
– Mi-a]i putea da un singur motiv pentru care ar fi
deprimat`?
– Niciunul, decât c` trebuie s` stea mai mult pe acas`.
46 ANN TAYLOR
Linden scutur` din cap.

– Nu poate fi numai asta. Mie mi-a f`cut impresia c` este
foarte fericit` c` va fi mam`. Dup` cum a]i spus, femeile trec
prin st`ri schimb`toare \n timpul sarcinii, mai ales \n ultimele
s`pt`mâni.
– Mul]umesc, sor`; sper, oricum, s` afli mai multe.
Poate c` dac` asta ar fi fost prima lor \ntâlnire, Linden l-ar
fi pl`cut. Acum, f`r` acel surâs ironic [i f`r` aerul atot[tiutor,
p`rea mai tân`r [i mai apropiat. Pe moment, Linden uit` c`
avusese motive s` nu-l plac`. Un om care nu se ocupa numai
de sine, ci [i de problemele pensionarilor [i ale cumnatei sale
nu putea fi un egocentric.
– Mergi de mult cu scuterul `sta? o \ntreb`.
– De un an. Iarna nu-l folosesc decât cu o hain` groas`,
r`spunse Linden.
– {i ce faci dac` se stric` atunci când e[ti chemat` la o
urgen]`?
– |l duc regulat la service, a[a c` n-are de ce s` se strice,
spuse ea. Nu v` plac scuterele, domnule Craig?
– Pentru plimb`ri scurte vara, poate, dar nu le consider
vehicule de \ncredere pentru munca ta.
Linden privi peste um`r la ma[ina lui.
– Chiar dac` a[ conduce o ma[in` de ultim` genera]ie, [i
ea m` poate l`sa \n drum.
– O, sigur c` da, dar probabilitatea este mai mic`.
SORA TEMPLAR 47
Dar spun toate astea ca s` te informez c` municipalitatea

te poate ajuta s`-]i cumperi o ma[in`. Apoi, adùg`; nu te mai
re]in, sor`. La revedere.
Urm`rind cum se \ndreapt` spre ma[in`, Linden regret`
pe moment c` fusese atât de incisiv`. Indiferent care era
p`rerea ei despre el, nu trebuia s` fie cinic`.
De[i \ncerc` s`-[i alunge din minte \ntâlnirea cu Craig, nu
se sim]i prea bine toat` ziua, amintindu-[i mereu discu]ia cu
el. Ca to]i cei care-[i pierd foarte rar cump`tul, atunci când se
\ntâmpl` asta avu o mul]ime de remu[c`ri.
Dup`-amiaza urm`toare trecu pe la familia Craig [i de data
asta ajunse imediat la pacienta ei, care se odihnea pe un
balansoar de r`chit` pe o teras` din spatele casei. Când se
apropie, un tân`r se ridic`, iar Paula spuse:
– Bine ai venit, sor`. Acesta este so]ul meu.
Când \i \ntinse mâna, Andrew Craig \i aminti de vederile
de vacan]` din magazine, frumos colorate, \n care tinere
frumoase [i b`rba]i la fel de ar`to[i pluteau pe marea albastr`
\n minunate b`rci cu pânze. Andrew era de statur` mijlocie,
dar foarte bine f`cut; p`rul blond, ondulat, \i ajungea pân` la
umeri, \ncadrându-i un ten superb, bronzat. Era atât de
diferit de fratele vitreg, \ncât era greu s` crezi c` exist` vreo
rela]ie \ntre ei.
Dup` ce discut` cu Linden câteva minute, se \ntoarse spre
so]ia sa:
48 ANN TAYLOR
– V` las singure. Dac` nu te superi, iubito, m` duc s` fac

jogging. Nu \ntârzii mult.
– Du-te, dragul meu. Mi-a[ dori s` pot merge cu tine,
spuse Paula cu regret. Era evident c`-l iubea mult.
– {i mie \mi pare rù, iubito, dar [tii c` nu po]i nesocoti
sfaturile Fratelui cel Mare, adùg` el râzând. Ai grij` de tine.
La revedere, sor`.
Dup` plecarea lui, Paula puse deoparte lucrul de mân` pe
care-l avea \n poal`.
– Mi-a[ fi dorit s` nu dureze atât de mult s` dau na[tere
acestui copil, oft` ea. Andrew se poart` foarte atent cu mine,
dar cred c` este teribil de plicitisit [i nemul]umit c` nu pot s`
ies cu el niciodat`.
– Un drum cu ma[ina nu ]i-ar strica; cu condi]ia s` nu
mergi prea repede, spuse Linden luându-i tensiunea.
– Tocmai asta este problema; Andrew conduce foarte
bine, dar este vitezoman, iar Randal i-a interzis s` m` scoat`
cu ma[ina. I-am spus c` nu m` tem de vitez` [i c` Andrew
n-a avut niciun accident, dar Randal nici nu vrea s` aud`.
– Ei bine, chiar [i cei mai buni [oferi pot face accidente,
a[a c` poate este mai bine s` fi]i precau]i. {i de fapt, mai ai
doar trei s`pt`mâni, dac` fiul tù se va na[te la timp.
– O, da, slav` Domnului, spuse Paula, mai vesel` de data asta.
De[i sunt sigur` c` atunci voi fi mai ocupat` ca acum. Soacra
mea vrea s` angaj`m o d`dac`, dar Randal nu va fi de acord.
SORA TEMPLAR 49
Se p`rea c` acest Randal controla vie]ile tuturor celor din

cas`.
– Se spune c` dac`-]i po]i permite una, ar fi o nebunie s`
n-o angajezi. Este foarte mult de munc` atunci când ai copil
mic, [i te vei sim]i epuizat`. Pe de alt` parte, dac` ai o d`dac`
profesionist`, vei pierde foarte mult din bucuria pe care ]i-o
ofer` copilul [i nu vei fi o mam` adev`rat`. Asta [tiu de la cei
care le-au \ncercat pe amândou`. Ce spune so]ul tù?
– Andrew vrea s` fac a[a cum vreau, ca s` fiu fericit`.
– Iar domnul Craig de ce se \mpotrive[te?
– Consider` c` niciun copil nu se simte protejat dup`
na[tere, dac` este \ngrijit de altcineva decât de mam`. Cred
c`-[i aminte[te propria-i copil`rie. N-a fost una fericit`. A fost
un pu[ti cam ciudat [i cam retras, iar dup` na[terea lui
Andrew s-a sim]it \nl`turat.
Linden \i puse termometrul [i \ncepu s` admire gr`dina.
A[adar, lui Randal \i displ`cuse s` fie pe planul doi, iar apoi
devenise un fel de despot al familiei. Linden sim]ea mil` fa]`
de orice copil care-[i pierdea familia [i era nevoit s` trìasc`
\n alta format` dup` aceea.
Dar nu avea \n]elegere pentru un adult care \ncerca s`
controleze vie]ile celorlal]i.
Dup` ce termin` examinarea, accept` oferta Paulei [i bù
un ceai cu ea; discutar` despre probleme mai pu]in
personale o vreme.
50 ANN TAYLOR
– Sub copacul acela ai putea pune leag`nul copilului,

spuse ar`tându-i un mesteac`n de pe paji[te. Locuie[ti
permanent aici, doamn` Craig, sau numai pân` se na[te
copilul?
– Nu s-a stabilit \nc`, spuse Paula. Suntem c`s`tori]i abia
de un an [i ne-am stabilit aici imediat dup` luna de miere,
pentru a avea timp s` cùt`m o cas`. Dar am renun]at o
vreme la planurile noastre, dat` fiind sosirea copilului. |mi
este mai u[or s` stau aici o vreme, pentru c` n-am nicio
responsabilitate legat` de cas`.
Linden avu impresia c` Paula aducea argumentele altcuiva
\n favoarea acestui argument. Fusese f`cut` s` considere c` \n
condi]ia ei nu era bine ca un cuplu tân`r s` aib` propria-i
cas`. Poate à asta era cauza depresiei Paulei; \n adâncul
inimii, \[i dorea s` aib` casa ei.
Deodat`, Paula f`cu semne cuiva care venea peste paji[te;
era Randal Craig. Linden sim]i nevoia s` plece mai repede.
Paula, care nu [tia c` se cunosc, vru s` fac` prezent`rile.
Din felul \n care o privi Randal, lui Linden \i fu greu s`
realizeze dac` era sup`rat, sau uitase complet ultima lor
\ntâlnire.
– Am crezut c` Andrew va fi acas` dup`-amiaz`, spuse el.
– Era, când a venit sora Templar; s-a dus s` alerge pu]in,
\i explic` Paula. El nu coment` \n vreun fel, dar se v`zu c` nu
i-a pl`cut r`spunsul.
SORA TEMPLAR 51
Linden se ridic` s` plece, iar Randal se oferi s-o conduc`.

El nu deschise imediat discu]ia despre starea Paulei.
– M` tem c` n-am fost prea politicoas` cu dumneata,
domnule Craig, la ultima noastr` \ntâlnire, \ncepu ea.
Trebuie s`-mi cer scuze.
El o privi cu un zâmbet sarcastic.
– Este frumos din partea ta, sor` Templar. S` uit`m acea
discu]ie. Ai aflat motivul care o sup`r` pe Paula?
Linden ezit`.
– M` tem c` nu. Cred c`, dac` a fost pu]in sup`rat`, a fost
ceva trec`tor. Ultimele s`pt`mâni i se par interminabile
viitoarei mame [i cred c`-i lipsesc ie[irile cu so]ul ei.
– M-da, dac` asta crezi c` este.
De fapt, Linden [tia c` este ceva mai mult, dar discu]ia cu
Paula nu fusese concludent`, iar Randal Craig nu era
persoana cea mai indicat` s`-i comunice problemele femeii.
Din fericire, menajera \l strig` la telefon [i, scuzându-se el,
disp`ru \n cas`.
Capitolul 4
Zilele urm`toare au fost atât de pline, \ncât Linden n-a

avut timp s` se gândeasc` la eventualele conflicte din casa
Craig. Dou` colege lipseau de la serviciu din cauze de
s`n`tate, astfel c` munca lor a fost \mp`r]it` \ntre colegele
r`mase. Atât Linden, cât [i Jill erau cam obosite din cauza
num`rului mare de na[teri, care se \nregistrar` chiar \n
aceste zile.
– M` \ntreb ce s-ar \ntâmpla dac` am face grev`? zise Jill.
Linden \ncepu s` râd`.
– Cred c` lumea nu s-ar opri \n loc, dar cu siguran]` ar
intra \n panic`, spuse Linden.
– M` \ntreb dac` to]i cei care fac grev` \[i imagineaz` cât
este munca noastr` de grea. Nu [tiu dac` ar renun]a s` stea
SORA TEMPLAR 53
la televizor cu orele [i s` leneveasc` \n pat duminica

diminea]a. A[ vrea s` m` cear` careva de nevast`. Sunt sigur`
c` partea de produc]ie este mai u[oar` decât cea care ne
revine nou`, s` aducem pe lume nou-n`scu]ii. Chiar a[
face-o, dac` a[ g`si o "victim`" adecvat`, glumi Jill. Dac` a[ fi
fost la chirurgie [i a[ fi stat \n preajma medicilor, a[ fi m`ritat`
de-acum.
Jill f`cu o pauz` ca s` se pudreze, apoi continu`:
– Problema noastr` este c` nu \ntâlnim decât ta]i dispera]i
[i doctori mult prea c`s`tori]i. Cu excep]ia lui Peter Carbury,
nu-mi amintesc niciunul care s` merite o a doua privire [i,
din nefericire, el nu reac]ioneaz` la farmecele mele. Dar tu?
}i-a murmurat ceva pl`cut când o asista pe doamna Baxter?
– Mai mult \njur`turi abia rostite, râse Linden. La cinci
diminea]a, nu prea mai sim]eam putere s` flirt`m.
Au plecat \mpreun` de la clinic`, dup` ce s-au mai
\nveselit pu]in. Pe la jum`tatea drumului l-au \ntâlnit pe cel
care-i furase inima lui Jill; era cu celebra sa ma[in` veche. Le
f`cu semn s` se opreasc`.
– E[ti liber` dup`-amiaz`? Mama insist` s` te mai aduc pe
la noi.
Linden \[i f`cuse planuri s`-[i spele p`rul, s` calce câteva
rufe, dar perspectiva unei dup`– amiezi petrecute la \not o
atr`gea mai mult.
Accept` invita]ia [i se duse s` se schimbe.
54 ANN TAYLOR
Dar \n timp ce-[i schimba uniforma cu o rochie vesel

colorat`, sun` telefonul: era Rupert.
– Alo? Linden? Ce mai faci?
Linden ro[i. Uitase complet de el. G`si \ns` destul de
repede o scuz` [i porni \n fug` pe sc`ri, \ntrebându-se dac`
nu cumva se \n[elase \n privin]a sentimentelor lui. Nu
trecuse \nc` o lun` de când o s`rutase la desp`r]ire. Tot el
obi[nuia s` spun` râzând c` [ase s`pt`mâni este termenul \n
care te po]i \ndr`gosti [i renun]a la o dragoste.
Mergând spre casa familiei Carbury, \[i aminti ce spusese
Jill despre soarta lor, a asistentelor maternale. Fusese o
glum`, dar reflectând serios, Linden realiz` c` nu se gândise
la c`s`torie decât ca petrecându-se dup` mult timp, nu
imediat.
A[a cum \i promisese Peter, o baie \n râu [i o cin` bun` au
fost mai mult decât relaxante. |ntins` \ntr-un [ezlong din
gr`din`, Linden descoperi c` oboseala \i disp`ruse ca prin
farmec.
Se \ntreb` ce f`cea Randal Craig \n seara aceasta, apoi
ridic` surprins` din umeri; oare de ce se gândea la el?
|ntoarse capul spre Peter.
– Te urm`resc de cinci minute [i trebuie s`-]i spun c` [tiu
la ce te gânde[ti. Ai \nceput prin a ar`ta ca [i cum ai fi murit
de somn, apoi ai oftat [i ai o min` dispre]uitoare.
– Adev`rat?
SORA TEMPLAR 55
Linden r`sufl` u[urat` c` nu era prea mult` lumin` [i

Peter nu putuse s` vad` c` ro[ise. Nici m`car nu-mi amintesc
la ce m` gândeam, spuse.
|ntre scaunele lor era oarecare distan]`, dar Peter se ridic`
brusc [i-i lu` mâna \n palmele sale.
– Cum reu[e[ti s` ai mâinile a[a de frumoase când sunt tot
timpul \n ap` sau \n dezinfectant? o \ntreb` privindu-i pielea
frumoas` [i unghiile \ngrijite. Atingerea lui era impersonal`,
dar contactul a f`cut-o pe Linden s` se simt` ciudat.
– Le ung cu crem` \n fiecare sear`, ca s` nu se usuce
pielea. Uneori, dorm cu m`nu[i de bumbac. Dar nu voi avea
niciodat` acele unghii lungi, ro[ii, care sunt la mod`.
– Oricum, nu pari genul ahtiat dup` mod`, sau m` \n[el?
– Nu, eu nu apar]in niciunui gen, admise Linden. Nu sunt
vreo orhidee s`lbatic`, oricum, dar nici genul de femeie
dedicat` casei. Nici de plimb`rea]`.
– Cred c` e[ti o combina]ie \ntre cele dou`, spuse Peter
gânditor.
Linden \ncepu s` râd`. Cu toate astea, nu-i pl`cea felul \n
care o vedea Peter. |[i aduse brusc aminte de Melanie
Fletcher cu acel chip extraordinar de frumos [i de studiat, cu
gura plin`, vopsit` cu ro[u. Pe Melanie nimeni nu [i-o
imagina la buc`t`rie. Iar via]a ei se desf`[ura \ntre sporturile
de iarn` la St. Moritz [i plajele de la Cap d'Antibes. {i-o
imaginau stând la o mas` \mpodobit` cu flori [i cu lumân`ri,
56 ANN TAYLOR
nicidecum asudând \n buc`t`rie. Nu-i pl`cea Melanie. Nu-i

pl`cea doar ca femeie, ci [i pentru ce reprezenta. F`cea parte
din categoria femeilor \n care nu putea avea \ncredere niciun
b`rbat, femei care n-au timp pentru cas`, ci doar pentru
activit`]i personale pe care le consider` interesante.
|l auzea ca prin vis pe Peter, care-i vorbea despre planurile
lui de vacan]`.
Poate era mai obosit` decât \[i \nchipuia, de[i asta nu-i
d`dea st`ri de dezechilibru sau de \ntristare. Sau poate tânjea
dup` ceva nou care s` apar` \n via]a ei.
– ... a[a c` m-am gândit s` mergem cu ma[ina de la
Bruxelles [i s` explor`m Ardenii. Ai fost acolo? o \ntreb`.
Linden \ncerc` s` formuleze un r`spuns corect, s` nu lase
s` se vad` c` fusese absent`.
– ... nu, n-am fost...
El \i zâmbi.
– Din nou te-am surprins c` nu ascul]i ce-]i spun, Linden.
Ea ro[i.
– |mi pare rù, Peter, nu vreau s`-o consideri impolite]e.
Cred c` sunt obosit`.
– S` te conduc acas`?
– O, nu, nu sunt chiar atât de obosit`... numai dac` vrei
cumva s` scapi de mine....
– Nicidecum. Cred c` mama ne va aduce ni[te cafea
proasp`t`. E[ti logodit`, Linden? o \ntreb` f`r` alt` introducere.
SORA TEMPLAR 57
– O, nu! Ce te-a f`cut s` crezi c` a[ fi?

– Nimic. M` \ntrebam doar...
– Ai fi putut s` te ui]i la mâna mea...
– {i dac` ai fi p`strat inelul doar pentru ocazii speciale?
Apoi o privi lung; faptul c` nu auzi ce ]i se spune nu este ceva
bun...
– Este chiar un semn rù?
– Sau bun, depinde cum prive[ti. De obicei, sunt
simptomele a ceea ce se nume[te dragoste.
Linden trase aer \n piept.
– Adev`rat? Ei bine, nu sunt \ndr`gostit` de nimeni... ai
pus un diagnostic gre[it, doctore. Sunt pu]in neatent` doar
atunci când am mâncat prea mult sau când m` simt foarte
bine.
Dar mai târziu, când se preg`tea de culcare, se \ntreb` de
ce se panicase auzind diagnosticul lui Peter. De bietul Rupert
nu era \ndr`gostit`, asta era sigur, iar de când venise aici,
cunoscuse doar doi burlaci. Peter era un tip dr`gu], dar erau
doar prieteni. Cel`lalt, Randal Craig, era un tip de care nu
s-ar putea \ndr`gosti. Absurditatea ideii o f`cu s` pufneasc`
\n râs [i se duse la culcare alungându-[i orice gând de acest
gen din minte.
***
58 ANN TAYLOR
Se trezi de diminea]` din cauza alarmei telefonului [i a

de[tept`torului.
– Melchester? auzi vocea operatoarei.
O, nu, Rupert din nou! Nu la ora asta!
Dar era vocea tat`lui ei.
– Linden. Tata te treze[te atâ de diminea]`. Am vrut s` fiu
sigur c` te prind acas`. E[ti liber` \n seara asta?
– Nu [tiu \nc`. S-a \ntâmplat ceva? Mama?
– Mama este bine. Ascult`-m`...
Domnul Templar \i explic` despre c`l`toria pe care o
f`cea \n nord [i despre inten]ia de a se abate din drum pentru
a petrece o sear` la Melchester.
– O tat`, ar fi minunat s` vii, dar n-am unde s` te cazez!
– M` descurc undeva, la un hotel. Poate \mi rezervi o
camer`, ca s` fiu asigurat. Carlton mi se pare un loc unde am
putea cina. Mai discutar` câteva minute, iar Linden \i promise
s` fac` totul ca s` fie liber` seara.
Din fericire, niciuna din pacientele lui Linden nu intr` \n
travaliu \n ziua aceea [i dup` ce l`s` la clinic` num`rul de
telefon la care putea fi g`sit`, se \ndrept` spre Carlton. Acest
hotel era al doilea din cele mai importante din ora[, a[a c` se
\mbr`c` \ntr-o rochie verde din [antung, cu decolteu decent,
iar ca bijuterie folosi doar un lan] de aur.
L`sându-[i scuterul \n fa]a intr`rii, p`trunse \n holul
hotelului, unde-[i g`si tat`l citind un ziar.
SORA TEMPLAR 59
– Ar`]i foarte bine, draga mea, nu pari deloc obosit`, cu

toate c` sunt sigur c` munce[ti pe rupte, observ` domnul
Templar.
– Sigur c` ar`t bine, tat`, credeai c` m` voi l`sa doborât`
de oboseal`?
– Mama era cam \ngrijorat` din cauza ta. De fapt, ea mi-a
sugerat c-a[ putea petrece o noapte aici. O s`-i telefonez
\nainte de cin`, s-o asigur c` totul este bine.
– Mama este ca \ntotdeauna; refuz` s` admit` c` am
crescut, c` m-am maturizat, zise Linden cu afec]iune. M` mir
c` nu ]i-a dat siropul de coac`ze s` mi-l aduci, sau s`-mi
recomanzi s` m` sp`l cu mai mult` grij`.
Domnul Templar o privi lung.
– Sincer s` fiu, [i mie mi se pare greu s` accept c` te-ai
maturizat, c` e[ti o femeie pe propriile-i picioare. Asta m`
face s` m` simt [i mai b`trân.
– Prostii! Tat`, nu ar`]i deloc b`trân, \l lini[ti Linden.
{i asta era adev`rat. Niciunul din p`rin]ii ei nu-[i ar`ta
vârsta. Linden \[i aminti c` atunci când lucra la Londra \[i
ducea prietenele acas` [i constata cu uimire c` acestea \l
considerau un b`rbat fermec`tor pe tat`l ei.
– O voi suna pe mama ta \nainte de cin`, s-o lini[tesc.
– Sun-o, transmite-i dragostea mea [i spune-i c` de când
am venit aici, m-am \ngr`[at. S` comand ceva de bùt pân`
atunci?
60 ANN TAYLOR
Linden sorbea dintr-un pahar cu sherry, bucurându-se de

opulen]a decorului \n care se afla, când u[a se deschise [i
intr` un grup de persoane.
Erau trei femei [i patru b`rba]i. O femeie \i era
necunoscut` [i trei dintre b`rba]i. Celelalte erau Melanie
Fletcher, Adela Craig [i fiul ei vitreg. Dac` luau masa aici,
trebuia s` treac` pe lâng` masa ei. Linden l`s` privirea \n jos
[i stinse ]igara. Nu c` vreunul din ei ar fi recunoscut-o. Cei ca
familia Craig [i prietenii lor nu se a[teapt` s` g`seasc`
servitorii din categoria c`rora f`cea [i ea parte, prin
restaurantele pe care le frecventau. Iar dac` acest lucru se
\ntâmpla totu[i, \i ignorau.
Auzi fo[net de m`tase [i sim]i parfum fran]uzesc.
– Bun` seara, miss Templar.
Con[tient` c` grupul se oprise s` vad` cui i se adresase el,
Linden ridic` privirea. Randal Craig \i zâmbea.
-Bun` seara, domnule Craig, \i spuse rece. F`r` s` se
\ntoarc`, sim]i c` atât doamna Craig cât [i Melanie o priveau
curioase [i intrigate.
– Ai cunoscut-o pe miss Templar, Adela? i se adres` el
mamei vitrege.
Doamna Craig o privi cu r`ceal`.
– Miss Templar se ocup` de Paula, \i explic` el scurt. M`
bucur s` constat c` nu e[ti \ntotdeauna chemat` la viitoarele
mame, miss Templar.
SORA TEMPLAR 61
Linden reu[i s` schi]eze un zâmbet, urm`rindu-i cum

pleac`. O v`zu pe doamna Craig murmurând ceva lui Randal.
Nu era greu s` \n]eleag` ce-i spunea:"chiar a fost necesar s`
mi-o prezin]i, Randal?
Sunt sigur` c` ai pus-o \ntr-o situa]ie dificil`. Nu pare s` se
simt` \n largul ei”.
Domnul Templar se \ntorcea de la telefon [i pe moment
Linden se sim]i tentat` s`-i sugereze s` ia masa \n alt` parte.
Apoi realiz` c` n-avea un motiv \ntemeiat ca s` fac` aceast`
propunere [i c` tat`l ei era probabil obosit dup` lungul drum
[i n-ar fi acceptat dac` nu i-ar fi adus un argument solid.
Dar \ntreaga sear` i-a fost stricat` de faptul c` Randal ar
urm`ri-o.
Numai dup` ce-[i termin` cocteilul Linden ridic` privirea
spre ei.
Randal era a[ezat cu spatele spre ea, dar când privi \n
direc]ia lui \ntâlni privirea Melaniei, pe care o v`zu cum \i
[opte[te ceva doamnei Craig, care le arunc` o privire
suspicioas` lui Linden [i tat`lui ei.
Dumnezeule, doar nu cred c`...|[i aminti comentariile
colegelor la adresa tat`lui ei [i zâmbi.
Familia Craig se afla la cafea când Linden [i tat`l ei
p`r`sir` restaurantul.
– O, era s` uit, zise domnul Templar, am un pachet
pentru tine de la Louise.
62 ANN TAYLOR
– O! Ceva dr`gu]? \ntreb` Linden.

Sora ei era designer la o firm` de \mbr`c`minte de dam`
[i se \mbr`ca \ntotdeauna [ic.
Purta hainele un singur sezon, apoi i le d`dea lui Linden,
care le accepta cu mare bucurie.
– Nu [tiu; ar fi mai bine s` vii s` vezi singur`; dac` nu-]i
place ceva, \l iau \napoi cu mine.
Se \ndreptar` spre lift [i a[teptar` s` coboare. Când liftul
se opri la parter, auzi vocea Melaniei. Linden \[i spuse c` dac`
pân` acum o suspectau de cine [tie ce, acum femeile Craig
erau sigure de ce vedeau.
Zilele urm`toare au fost lipsite de evenimente [i Linden
[i-a petrecut timpul probând rochiile trimise de sora ei.
Curând se duse la Paula Craig pentru o vizit` [i o g`si
\ntr-o stare de spirit destul de bun`. Reu[i s` p`r`seasc`
familia Craig f`r` s` \ntâlneasc` pe vreunul din membrii ei.
Urc` pe scuter [i, apropiindu-se de curba care o scotea \n
autostrad` tocmai admira frumuse]ea florilor albe ale
rododendronului de Britannia, când o ma[in` sport, alb`,
veni \ntr-o vitez` nebun`.
Dac` nu s-ar fi aflat pe partea stâng` a drumului, Linden
n-ar fi avut nicio [ans` de sc`pare. Din instinct, a urcat cu
scuterul pe iarb`.
S-a auzit un zgomot \nfior`tor de frâne [i Linden s-a trezit
aruncat` pe iarb`.
SORA TEMPLAR 63
Uluit` de c`dere, r`mase cu ochii \n sus, spre cerul

albastru.
Auzi cum se trânte[te o u[`, apoi pa[i care se apropiau. Un
bra] puternic i se strecur` sub umeri.
Chipul lui Randal Craig era alb de furie.
– Dumnezeule, putea s` te omoare! exclam` el furios.
Capitolul 5
Linden \[i reg`si ritmul respira]iei destul de repede.

– Scuterul a p`]it ceva?
– La naiba cu el! E[ti bine?
Linden \ncerc` s`-[i mi[te bra]ele [i picioarele. Respira
greu \nc`, dar nu sim]ea dureri.
– Da, sunt bine. A[ vrea s` m` ridic... se pare c` mi-am
pierdut bereta... o, v` rog, nu este nevoie....
Vocea \i pieri când Randal o ridic` \n bra]e [i o strânse la
piept.
– Nu-]i face probleme, \i spuse el. M` voi ocupa imediat
de scuter. Vreau s` m` asigur c` nu ]i-ai scrântit ceva.
– Dar...
– Prinde-m` cu bra]ele de gât, o opri el.
SORA TEMPLAR 65
Linden, care era prea ame]it` ca s` se mai \mpotriveasc`,

f`cu a[a cum i se spusese. Apoi, când se \ntoarser` spre cas`,
v`zu ma[ina. Intrase \n tufi[uri [i Melanie Fletcher se
rezemase de volan cu capul.
– E r`nit`? \ntreb`, când ajunser` aproape de ea.
– Se pare c` nu, r`spunse Randal. Linden deveni
con[tient` c` ]inuta ei nu mai era ordonat`, c` fusta i se
ridicase deasupra genunchilor [i c` ciorapii i se rupseser`.
Randal o duse pe trepte aparent f`r` efort [i o duse \ntr-o
camer` mic` aflat` pe un hol. Acolo o a[ez` cu blânde]e pe o
sofa, cu instruc]iuni s` nu se mi[te [i se \ndrept` spre un
dulap.
– Este brandy, \i spuse. Bea!
O menajer` vâr\ capul pe u[`.
– Nu s-a \ntâmplat nimic grav, Mason, o lini[ti el. Adu-mi
trusa de prim-ajutor [i un capot al doamnei Andrew.
– {i mie adu-mi un whisky, Mason, se auzi vocea
Melaniee, c`reia \i tremurau mâinile cu care ]inea ]igara.
– Ar fi mai bine s` a[tep]i \n salon, Melanie, \i spuse
Randal peste um`r. El \ngenunchiase lâng` patul lui Linden,
sco]ându-i pantoful. Cred c-ar fi normal s` chem un doctor s`
te examineze, miss.
– O, nu! protest` Linden. Apoi, adùg` pe un ton mai calm:
nu este nevoie. A[ [ti dac` a[ avea oase rupte. Numai dac` a]i
suna la clinic` s` explica]i c` am avut un accident minor.
66 ANN TAYLOR
– Te rog s`-]i sco]i ciorapii cât telefonez. Ai ambii

genunchi r`ni]i. M` \ntorc imediat.
Dup` plecarea lui, Linden \[i examin` r`nile. Când se
\ntoarse Randal, \[i aranja rochia.
– Am sunat [i le-am adresat rug`mintea s` nu te cheme \n
seara asta dac` te va solicita vreo gravid`. I-am \n[tiin]at c`
accidentul a fost din cauza noastr`.
Menajera care intr` cu trusa o privi lung [i-i spuse lui
Randal:
– Miss Templar pare cam afectat`, sir. N-ar fi mai bine s`
stea pu]in \ntins`?
– Te rog s` suni acas` la ea, ca s` vin` s-o ia cineva. Apoi,
te rog s`-i cure]i r`nile.
– V` rog s` nu v` deranja]i, spuse Linden, \ncercând s` se
ridice.
Randal o for]` s` r`mân` pe sofa.
– Ai suferit un [oc, trebuie s` stai pu]in lini[tit`, s` te
relaxezi.
Pentru Linden, era o experien]` nou` s` fie \ngrijit`
medical.
– Cred c` este o senza]ie oribil` s` sim]i c` intri sub ro]ile
unei ma[ini, spuse el. Acum, m` duc s` m` uit la scuterul tù;
dac` nu este prea deteriorat, \l voi repara la garajul nostru de
aici.
Te rog s` r`mâi aici, s` te odihne[ti.
SORA TEMPLAR 67
|nainte de a ie[i din \nc`pere, regl` transperantele \ncât s`

nu str`bat` prea mult` lumin` prin ele.
– Ar fi bine s` vede]i \n ce stare este miss Fletcher, spuse
Linden. {i ea este \n stare de [oc.
Randal ie[i, iar ea se sim]ea atât de ame]it`, \ncât \nchise
ochii pentru câteva minute. Un ceas de por]elan ticìa pe
[emineu [i \n camer` se sim]ea miros de trandafiri.
Probabil c-a adormit un moment. Când i-a deschis, lumina
era din ce \n ce mai slab` [i se auzeau voci pe hol.
– Nu [tiu de ce te agi]i atâta! auzi vocea Melaniei.
Important este c` nu este r`nit`. Pentru mine nu e[ti
\ngrijorat.
– }i-am mai spus c` te compor]i ca o nebun` la volan, \i
r`spunse Randal. O pauz`, un oftat prelung, alt` t`cere lung`.
– Cred c-ar fi cazul s`-i ceri scuze. Vocea lui Randal era tot
sever`.
– O, Randal, [tii c` n-am f`cut-o inten]ionat! spuse
Melanie pe un ton plâng`re]. {i a fost vina ei c` a c`zut de pe
scuter.
– Dac` fata asta n-ar fi o cuno[tin]`, probabil te-ar chema
\n judecat` pentru conducere imprudent`, spuse Randal
foarte tìos. Este ultima oar` când m` mai urc cu tine la
volan.
– Nu [tiu dac` este cazul s-o consider`m cuno[tin]`, dup`
ce-am v`zut ieri la Carlton.
68 ANN TAYLOR
– Ce vrei s` spui?
– Randal, nu pretinde c` nu \n]elegi. Numai Dumnezeu
[tie cum a reu[it s` pun` mâna pe un tip atât de prezentabil,
dac` abia a venit \n ora[! Nu c` mi-ar p`sa ce face \n timpul
liber, dar am considerat \ntotdeauna c` persoanele care
lucreaz` \n domeniul medical trebuie s` fie foarte discrete.
– Cred c` ]i-ai pierdut min]ile, Melanie, o apostrof`
Randal. Ce te face s` faci astfel de afirma]ii?
– Nu este cazul s`-mi sari la gât, Randal. Adela gânde[te la
fel. Dac` ar [ti c` n-o deranjeaz` prea mult pe Paula, ar cere
s` i se trimit` alt` asistent`.
|n acest timp, Linden cùta s` le atrag` aten]ia c` u[a era
deschis`. Dac` tu[ea, ar fi fost prea evident c` a auzit
schimbul de cuvinte. Numai dac` ar fi avut ceva s` lase s`
cad`!
Dar Melanie se pare c-a \n]eles c` insinu`rile ei nu
avuseser` efectul scontat, pentru c` schimb` tactica [i spuse
pe un ton mai calm:
– Nu vreau s` ne cert`m, Randal. Am suferit destul ast`zi.
|mi ajunge.
Linden era con[tient` c` vorbele nedrepte rostite de
Melanie se datorau faptului c` femeia realiza c` fusese l`sat`
pe planul doi.
Când Randal reveni \n \nc`pere, nu i se citea nimic pe
figur`.
SORA TEMPLAR 69
– Te sim]i mai bine? o \ntreb` pe un ton pl`cut.

– Da, mult mai bine, mul]umesc. A[ vrea s` plec acas`,
dac` se poate.
Randal \i \ntinse o cutie de argint.
– {tiu c` fumezi când nu e[ti \n uniform`.
Linden zâmbi. |i observ` mâinile cu degete lungi, \ngrijite,
amintindu-[i cu cât` \ndemânare \i pansase r`nile.
Randal se a[ez` la cel`lalt cap`t al sofalei.
– Am trimis-o acas` pe miss Fletcher. A vrut s`-[i cear`
scuze c` te-a speriat astfel, dar am crezut c-ai adormit.
– Nu mai conteaz` acum, n-am fost accidentat`, r`spunse
Linden.
– Garajul trimite un camion pentru scuterul tù. Nu mai
trebuie s` spun c` vom suporta noi cheltuielile repara]iilor.
– Mul]umesc.
Se l`s` o t`cere stânjenitoare, timp \n care Randal urm`ri
rotocoalele de fum care se ridicau, iar ea se gândea cu
disperare la ce i-ar putea spune.
– M` bucur c` nu sunt la Londra pe vremea asta torid`.
Randal se \ntoarse spre ea [i \ncepu s` râd`.
– Chiar a[a s` fie, sor` Templar?
Ea ro[i, dorindu-[i ca menajera s` apar` mai repede cu
rochia. Era o senza]ie nou` [i deranjant` s` fie con[tient` [i
nervoas` din cauz` c` era singur` cu un b`rbat aproape
strìn. Ce avea deosebit acest b`rbat \ncât o destabiliza? Cu
70 ANN TAYLOR
Peter Carbury ar fi discutat cu u[urin]`, dar apropierea lui

Randal Craig o f`cea s` se simt` ca [i cum ar fi avut un
pìanjen veninos \n camer`.
Linden avea convingerea c` Randal era con[tient de
efectul pe care-l avea asupra ei [i tocmai de aceea profita de
el.
Când se auzir` pa[i pe hol, Linden r`sufl` u[urat`. Dar nu
menajera, ci doamna Craig deschise u[a.
– Aici erai, Randal? Ce caut` ma[ina Melaniei \n tufi[urile
de pe drum?
Randal \i explic` ce se \ntâmplase.
Doamna Craig se opri imediat ce o v`zu pe Linden.
Ascult` \n t`cere explica]ia lui cu privirea pe picioarele goale
ale lui Linden.
– |n]eleg, zise ea \ncet. Oricum, consider c` sora Templar
se va odihni mai bine \n propria ei cas`.
– O voi duce acas` imediat ce Mason \i aranjeaz` rochia,
spuse Randal.
Doamna Craig vru s` spun` ceva, apoi se r`zgândi.
– M` duc s` sun la familia Fletcher, s` v`d cum se simte
Melanie. Cu acestea, p`r`si \nc`perea.
Numai când Randal o conduse acas` f`cu referire la lipsa
de \n]elegere a mamei sale vitrege.
– M` tem c` dumneata supor]i toate comentariile pentru
tot ce nu fac eu bine, miss Templar. Am \ncurajat-o pe
SORA TEMPLAR 71
cumnata mea s` nasc` acas`, iar planul meu n-a primit

aprobarea tuturor. Provii dintr-o familie numeroas`, miss
Templar?
– Da, a[a este. Dar ce te face s` crezi asta?
El ridic` din umeri.
– |mi este greu s` spun ce m` face s` cred. |]i este dor de
ei?
– Sunt prea ocupat` ca s`-mi fie dor de cas`; oricum, cred
c` le voi duce dorul de Cr`ciun.
– Da, este unul din dezavantajele slujbei tale; trebuie s`
munce[ti, atunci când al]ii sunt \n concediu.
– Nu este chiar a[a. Cr`ciunul este o zi special`, oriunde
te-ai afla. Spiritul Cr`ciunului dìnuie [i \n spital, \l
s`rb`torim \mpreun` cu bolnavii. Dar mi-e mil` de oamenii
b`trâni care-l petrec singuri.
Când ajunser` la blocul \n care locuia ea, Randal \i lu`
trusa de pe bancheta din spate.
– O duc eu, \i spuse.
Când intrar` \n bloc fur` \ntâmpina]i de o familie cu trei
copii de vârste diferite, c`reia Linden \i zâmbi cu prietenie.
Dup` ce descuie u[a, era sigur` c` el \i va da trusa [i va pleca;
dar observ` cu uimire c` Randal intr` \n apartament [i
privie[te cu interes \n jur. Probabil c` \n compara]ie cu casa
aceea luxoas` \n care trìa apartamentul ei i se p`rea
obi[nuit, dac` nu chiar s`r`c`cios, de[i f`cuse toate eforturile
72 ANN TAYLOR
s`-l fac` s` arate omene[te. |[i adusese de acas` chiar [i un

birou care se asorta cu covorul Sheraton cu carpetele [i cu
restul mobilierului. Avea chiar [i trandafiri albi, de la Peter
Carbury. Pe rafturile bibliotecii aranjase c`r]ile aduse tot de
acas`.
– Este un apartament foarte pl`cut. Cine face cur`]enie
aici? o \ntreb` el.
– Eu, cine altcineva?
El ridic` din sprâncene.
– Probabil te treze[ti foarte devreme.
Linden \[i scoase bereta, p`rul \i c`zu liber pe umeri [i
privindu-se \n oglind`, observ` c` trebuia s`-[i refac`
machiajul.
– Pot s` m` uit la c`r]i? o \ntreb` Randal. Freya
Stark...Rubaiul....AA. Milne...ai gusturi... catolice....
– Vreau s` fac cafea. Bei?
Randal puse cartea deoparte.
– Te voi ajuta. Observându-i privirea, Randal o \ntreb`: ce
s-a \ntâmplat, este dezordine \n buc`t`rie sau te \ndoie[ti c`
pot ]ine o cea[c` \n mân` f`r` s-o scap?
Linden se \ntreba \ns` din ce cauz` era atât de prietenos.
Când cafeaua fu gata, el duse tava \n sufragerie [i urm`ri
cum toarn` din ibricul Strafforshire. Atâta timp cât discutar`
pe teme impersonale, lui Linden nu-i fu greu s` discute cu el.
Vorbir` despre vacan]ele de var`, iar el ascult` cu interes
SORA TEMPLAR 73
despre vacan]a \n care ea fusese la cules de struguri la

Bungurdy.
– Ai cules [i ai [i stors struguri? o \ntreb`.
– Majoritatea viilor sunt dotate cu prese mecanice, dar a
fost o vacan]` \n care am muncit din greu. Ne trezeam la
ivirea zorilor [i ne culcam foarte târziu. Dup` zece zile, am
fost prea obosi]i ca s` cheltuim la Paris ce am câ[tigat.
– {i anul acesta?
Soneria o \mpiedic` s`-i r`spund`. Jill Adams venise \n
vizit`.
– Am auzit c-ai avut un mic accident, a[a c` am trecut pe
la tine s` v`d ce este, \i spuse Jill, uimit` c` Linden arat`
foarte bine [i era \mbujorat`.
– Frumos din partea ta, Jill, dar n-a fost nimic serios. Te
rog, intr`.
Jill intr`, \l v`zu pe Randal [i se opri, u[or uimit`.
– N-am realizat c`...
– Acesta este domnul Craig. Asistenta Adams este una din
colegele mele. Randal \i \ntinse mâna lui Jill, iar Linden
observ` c` acesta o privea u[or amuzat.
Dup` ce el plec`, nu \nainte de a-i promite c` o va suna \n
leg`tur` cu scuterul, Jill \ncepu s`-[i cear` scuze.
– |mi pare rù c-am dat buzna astfel! exclam` ea. Doamna
Langley mi-a spus c-ai avut un accident la Craig, dar nu
mi-am imaginat c` el va fi aici.
74 ANN TAYLOR
– Nu conteaz`, Jill, oricum era pe plecare când ai ap`rut.

– Cred c` i-ai f`cut o impresie puternic`, remarc` Jill.
– Nu fi prostu]`, Jill, a f`cut ceea ce ar face orice om
politicos.
– Nu m-ar deranja s` am [i eu un astfel de accident, dac`
i-a[ atrage aten]ia unuia ca Randal Craig, observ` Jill. Doar nu
vrei s` spui c` nu te intereseaz` niciun pic? Este unul din cei
mai atr`g`tori b`rba]i pe care i-am cunoscut.
– Chiar dac` a[a este, zise Linden f`r` pic de entuziasm,
nu mi se pare nimic grozav.
Jill o privea f`r` s` mai \n]eleag` nimic.
– Linden, nu-mi spune c` n-ai observat ce bine arat`!
– Observ c` n-ai pierdut nimic, zise Linden râzând. Nu
[tiu dac` mi-ar pl`cea s` fiu m`ritat` cu un astfel de b`rbat.
Este mai potrivit pentru o aventur`, nu crezi?
– Da, sunt sigur` c` tu ai avea o [ans` cu el. Nu [i eu,
adùg` ea.
– Vrei s` spui c` sunt mai potrivit` pentru un b`rbat care
nu are inten]ii serioase?
– O, nu la asta m-am gândit. Voiam s` spun c` tu ai putea
reprezenta o concurent` pentru cineva ca Melanie Fletcher,
pe când eu... Chiar [i \n uniform`, e[ti fermec`toare.
Linden zâmbi.
– |mi trebuie mai mult s` intru \n competi]ie cu acele
haine de nurc` sau cu rochiile moderne ale ei. Dar ce te face
SORA TEMPLAR 75
s` crezi c` Randal Craig nu este genul de b`rbat care s-ar

c`s`tori?
– N-am spus asta, o corect` Jill. Numai c` nu mi-ar pl`cea
s` fiu m`ritat` cu el. Eu \mi doresc un so] care s` lucreze \n
gr`din` dup`-amiaza, un b`rbat de cas`.
Linden ridic` o petal` de trandafir c`zut` din glastr`. Ea se
gândise c` dac` Randal Craig s-ar \ndr`gosti de o femeie, ar
r`mâne \ndr`gostit toat` via]a de ea. Nu, nu putea fi un
b`rbat confortabil, a[a cum gândea Jill. Ea considera c` n-ar
fi tipul egoist de b`rbat.
Pe de alt` parte, dac` se c`s`torea cu o femeie ca Melanie
Fletcher, ar deveni un tip dur [i egoist. Poate Melanie l-ar face
s-o iubeasc`, dar \n mod sigur nu i-ar r`spunde pe m`sur`.
– La ce te gânde[ti? o \ntreb` Jill, ai o expresie ciudat` pe
chip.
Linden arunc` petala la gunoi.
– Oare? zise ea grav.
M` gândeam, de fapt, la accident.
Dup` plecarea lui Jill, Linden \[i mai f`cu o cafea. Avea de
c`lcat o uniform`, ni[te bluze, dar nu sim]ea nici cea mai
mic` dorin]` de a o face [i puse asta pe seama [ocului suferit.
Dup` o baie prelungit` lu` dou` aspirine [i se culc`.
Dar de[i tr`sese draperiile, nu putu s` adoarm`.
R`sucindu-se \n pat, auzea vocile tinerilor din col]ul str`zii
chiar sub fereastra ei. La un moment dat \i invidie. Aici nu
76 ANN TAYLOR
cuno[tea pe nimeni de vârsta ei, \n afar` de Peter Carbury [i

de colegele ei asistente.
|n apartamentul aflat sub al ei, cineva deschise un aparat
de radio [i muzica ajunse pân` la ea.
Linden \[i \ngrop` capul \n pern`. |n cele din urm`,
adormi chiar [i pe muzic`.
Capitolul 6
A doua zi diminea]`, \n afar` de câteva zgârieturi la

genunchi [i de um`rul dureros, Linden nu mai sim]i altceva.
Soneria o trezi din visare. Era un tân`r \ntr-o uniform` p`tat`
de ulei, care-i spuse:
– Miss Templar? Unde vre]i s` v` las scuterul?
– L-a]i reparat deja? exclam` ea.
– Este ca nou, miss. L-am l`sat pe trotuar, deocamdat`.
– |l pute]i l`sa acolo. Ies imediat. A fost grav avariat?
– Nimic care s` nu se poat` repara.
– V` mul]umesc c` a]i rezolvat problema cu atâta
promptitudine.
– Pentru pu]in, miss. Dac` mai sunt probleme, v` rog s`
ne spune]i.
78 ANN TAYLOR
Domnul Craig m-a rugat s` m` asigur c` este \n stare

bun`; totul, desigur, va fi suportat de el.
Cei de la garaj f`cuser` repara]iile cu mult` aten]ie, \n
timp record; probabil c` Randal era cel mai important client,
\[i spuse cu un zâmbet.
Când plec` la vizite, o \ntâlni pe doamna Carbury, care
ie[ea dintr-o m`cel`rie.
– Am auzit c` te ocupi de tân`ra doamn` Craig, \i spuse
femeia. Cum te \mpaci cu Adela Craig? o \ntreb` ea, p`rând
interesat`. O, mai bine nu-mi spune [tiu c` ar fi o \nc`lcare a
etichetei.
Linden \ncepu s` râd`. Era evident c` doamna Carbury
n-o suporta pe Adela Craig [i era convins` c` [i ea sim]ea la
fel.
– Randal [i Tom au fost colegi de [coal`, continu`
doamna Carbury. Randal a venit la noi \n vizit` de câteva ori.
Ca bìat, a fost un pic ciudat, t`cut [i grav, dar foarte
manierat. |mi pl`cea foarte mult pân` am auzit c` avea ni[te
escapade scandaloase. Apoi, Tom a urmat alt` [coal`, iar
Randal a fost trimis la Uppingham [i n-au mai ]inut leg`tura.
Au mai vorbit câteva minute, apoi doamna Carbury a
plecat, invitând-o pe Linden la mas` \n prima sear` liber` pe
care o avea.
Era una din cele mai toride zile din an, iar dup`-amiaza o
g`si pe Linden a[teptând sosirea pe lume a copilului familiei
SORA TEMPLAR 79
Bralow. Acum o durea um`rul [i mai tare, sim]ea nevoia s`

bea ceva rece [i s` ias` din sala de na[teri. De cealalt` parte a
patului, b`trânul doctor Anderson \[i consulta ceasul.
Era ora opt când Linden p`r`si casa acesteia [i-[i \ndrept`
spatele dureros. Rochia \i era ud` de transpira]ie \n spate, iar
pic`turile de sudoare i se scurgeau la tâmple.
Când ajunse la etajul la care locuia, fu \ntâmpinat` de o
vecin`.
– Este pachetul dumitale, sor`. Livrare special`. I-am spus
comisionarului c` nu [tiu când vii acas`, a[a c` m-a rugat
s`-l iau eu.
Era un pachet sub]ire, p`trat, \nvelit \n hârtie fin` de
cadouri. Linden citi adresa, care era corect`. Pachetul \i era
adresat.
– Mul]umesc, doamn` Grant. Reu[i s`-i zâmbeasc`, de[i o
durea tot corpul [i abia a[tepta o baie fierbinte.
– Pari epuizat`, sor`, \i mai spuse femeia. Ai avut un caz
greu? Apoi, spre disperarea lui Linden aceasta \ncepu s`
vorbeasc` despre na[terile sale. Linden a[tept` o ocazie ca s`
scurteze povestirile acesteia, dar trecur` zece minute \nainte
de a o putea face politicos, f`r` s-o ofenseze.
– So]ul mea abia a f`cut ceaiul, dac` dore[ti, \i spuse.
– Mul]umesc, dar nu prea am timp, r`spunse Linden [i
intr` imediat \n apartament, dup` care se sprijini de u[`,
r`suflând u[urat` c` sc`pase.
80 ANN TAYLOR
Numai dup` ce f`cu baie [i se schimb`, desf`cu pachetul

acela misterios. |n interior se afla o cutie vi[inie cu litere
aurii, cu trei perechi de ciorapi foarte elegan]i. Erau mult mai
fini decât cei pe care-i purta de obicei, dar erau m`sura ei. Nu
g`si nicio carte de vizit`.
Dup` ce puse cutia deoparte, \[i spuse c-ar fi preferat o
carte de vizit` cu ni[te scuze \n locul ciorapilor. Dar era
gestul la care se putea a[tepta de la Melanie Fletcher. Cùt`
num`rul familiei Fletcher [i pe al lui Randal Craig.
Adela Craig r`spunse la telefon. Sperând c` vocea nu-i va
fi recunoscut`, \l ceru pe Randal.
– Cine \l caut` pe Randal?
Linden fu obligat` s`-[i spun` numele.
– Nu [tiu dac` este acas`, sor`. T`cere de câteva secunde,
apoi femeia spuse: Randal nu este acas`.
– O, vre]i s`-i transmite]i c` scuterul func]ioneaz` perfect
[i c`-i mul]umesc?
– Sigur c` da. La revedere, sor`.
***
Linden pl`nuise s` se duc` acas` \n primul weekend, dar

vremea ploioas` [i extrem de cald` o f`cur` s` realizeze c` nu
SORA TEMPLAR 81
va putea suporta drumul lung [i umiditatea ridicat`.

Melchester era la treizeci de mile de mare, a[a c` vineri
diminea]a se trezi devreme [i plec` spre coast`, unde petrecu
toat` ziua la soare. Ar fi fost mai distractiv s` fi mers \nso]it`,
dar i-a fost bine [i a[a.
Sâmb`t` diminea]` o sun` doamna Carbury s-o invite la o
[edin]`, a[a c` \[i petrecu diminea]a la cump`r`turi. La ora
[apte, cu p`rul proasp`t sp`lat [i aranjat, discret machiat`,
\mbr`cat` \ntr-o rochie verde, una din cele recent trimise de
sora ei, dar f`r` nicio bijuterie, Linden cobor\.
– Ar`]i grozav, draga mea, \i spuse doamna Carbury. Vino
s` te prezint prietenelor. Bietul Peter a fost chemat la spital.
Era aproape nou` când s-a \ntors Peter. P`rea obosit, chiar
extenuat, [i realiz` c` f`cea un efort s` fie amabil.
– Bun`, Linden! Am aflat c` ai liber acest weekend, a[a
c-am rugat-o pe mama s` te sune. Am crezut c-ai plecat acas`.
– Nu puteam ajunge \n condi]ii bune la Londra pe c`ldura
asta, zise ea zâmbindu-i. Tu ce-ai mai f`cut, Peter?
El se \ncrunt`.
– Am stat la c`p`tâiul unui bìat care a murit. Nu puteam
face nimic pentru el. Dac` mama pune \ntreb`ri legate de
acest caz, s` schimb`m subiectul, da?
– |mi pare rù, spuse ea. El ridic` din umeri.
– Ar fi trebuit s` m` obi[nuiesc de acum cu astfel de
cazuri.
82 ANN TAYLOR
– Cred c` e[ti foarte obosit, b`nuiesc c-ai vrea s` ne vezi

pe to]i pleca]i cât mai repede.
– Poate pe ceilal]i... da. Mama te-a invitat la picnic, nu?
Oricum, te duc eu acas`, nu te las s` te \ntorci pe scuterul
tù, ca s` nu r`ce[ti. B`nuiesc c` mama a uitat s`-]i spun`.
Lu`m masa la casa noastr` de vacan]` de la Northbeach, un
loc lini[tit unde nu ajung prea multe ma[ini. Sunt sigur c-o
s`-]i plac`.
– Sun` tentant, dar...
– Este deja stabilit, Linden. O s` lu`m [i ni[te copii cu noi.
Peter o lu` pe Linden \n ma[ina sa.
– Pune puloverul `sta pe tine s` nu r`ce[ti, Linden, \i
spuse.
Era o sear` frumoas` c`ldura mai sl`bise ca intensitate.
– Sun` frumos, dar...
– Bine, atunci mergem.
Petrecerea s-a terminat pe la unsprezece, iar dup`
plecarea celorlal]i invita]i, Peter a luat-o pe Linden \n ma[ina
sa.
– Cred c` e[ti foarte obosit [i ai vrea s` dormi.
– Este prea cald \nc` pentru somn.
Au mers \n t`cere, iar când au ajuns \ntr-un loc mai retras,
Peter a tras ma[ina pe dreapta [i a oprit motorul. Probabil c`
Linden a sim]it frisoane, pentru c` el i-a atins u[or bra]ul.
– }i-e rece, Linden? a \ntrebat-o.
SORA TEMPLAR 83
Ea a scuturat din cap.

Peter \i spuse dup` un moment de t`cere:
– Aici nu este nimeni prin preajm`, dar [tii ce repede se
r`spândesc zvonurile despre un medic [i o asistent`. Dar
\ntr-un asemenea cadru \mbietor, nici nu mai realizez c` e[ti
asistent`.
Linden zâmbi amintindu-[i cum ar fi reac]ionat sora ei la
un astfel de compliment. De fapt, Louisei nu i-ar fi pl`cut
Peter deloc. O, draga mea, nu-mi plac ace[ti b`rba]i care
r`mân cu mentalitatea unui [colar pân` la vârste \naintate, ar
fi spus ea.
– Nu este normal, Peter, obiect` ea, c` suntem for]ate s`
purt`m acele uniforme tot timpul...
– Din contr`, cred c` uniformele voastre sunt apetisante,
zise el foarte serios.
Linden \ncepu s` râd`.
Dup` câteva clipe, el porni din nou motorul. Linden
merse la culcare destul de tulburat`. Sim]ea c` prietenia cu
Peter avansa mult prea repede [i c` nu era bine din motive
profesionale, dar [i personale. |[i dori s` nu fi acceptat
invita]ia mamei lui.
Diminea]a, Linden se gr`bi la vizitele ei. Peter o a[tepta cu
scuterul \n preajma casei, având [i ma[ina cu el. |n timp ce el
\i parca scuterul \n spatele blocului, Linden se relax` \n
ma[in` [i \nchise ochii.
84 ANN TAYLOR
Realiz` cam târziu c` Peter o scosese din ora[.

– M-am gândit c` ]i-ar pl`cea o plimbare scurt`, \nainte de
a \ncepe ziua, \i spuse el.
Au ajuns pe coast` dup` ora unsprezece, iar Linden a
ajutat-o pe doamna Carbury s` aranjeze [ezlongurile pe plaj`.
Mai erau familii cu copii acolo, dar locul nu era prea
aglomerat.
– Nu sta aici cu mine prea mult, draga mea, sunt convins`
c` abia a[tep]i s` faci o baie \n mare, \i spuse doamna
Carbury.
– Da, este o zi minunat`! spuse Linden.
– Bietul Peter, dup` oboseala de la spital, ace[ti copii
nu-i las` nicio clip` de lini[te! exclam` doamna Carbury
\ngrijorat`. Eu [i so]ul meu pl`nuiam \nainte de moartea lui
s` trìm aici la pensionarea lui, dar iarna nu este prea pl`cut.
Când se va c`s`tori Peter, m` voi duce la sora mea, undeva \n
sud. Este profesoar` [i are o cas` frumoas` la Brighton.
– Nu v` va lipsi Melchester? o \ntreb` Linden.
– Nu cred. Nu va mai fi la fel pentru mine, dup` moartea
lui John.
Am r`mas aici doar pentru Peter, pentru c` n-am g`sit o
menajer` bun` s` aib` grij` de el. Odat` ce se va c`s`tori, \mi
voi continua [i eu altfel via]a. Soacrele sunt mai pre]uite dac`
stau la oarecare distan]`.
– Cred c` ve]i fi o soacr` ideal`, \i spuse Linden.
SORA TEMPLAR 85
{tiu c` nu este prea u[or s`-]i la[i fiul pe mâinile unei

aiurite, care abia [tie s` fiarb` un ou.
– |ntotdeauna am \ncercat s` evit s` fiu prea posesiv`. Eu
[i John am fost ferici]i \mpreun` [i ne-am iubit mult, dar
acum bìe]ii sunt pe primul plan.
– {i p`rin]ii mei au fost la fel. Le-a pl`cut mereu s` ne aib`
\n preajm`, dar acum c` am crescut, sunt ferici]i unul cu
cel`lalt.
Bìe]ii venir` pe plaj` lâng` ele.
– Nu vre]i s` face]i baie, doamn` Templar? Apa este cald`
[i bun`, \i spuse Bobby.
{i \ntrucât venise vremea mesei, doamna Carbury a pornit
\nainte cu copiii, iar Linden [i Peter au r`mas câ]iva pa[i \n
urm`.
– Este un loc splendid, departe de c`ldura torid` a
Londrei! exclam` Linden, \n timp ce se plimbau pe malul
apei.
Peter \i d`du c`ma[a lui s` [i-o pun` pe umeri, pentru c`
soarele era foarte puternic acum, cu toate c` b`tea [i briza.
– Nu pari s` ai mai mult de doisprezece ani, \i spuse el,
v`zând-o cum se oprea s` culeag` scoici.
Copiii erau cu mult \naintea lor.
– Fii atent`, Linden, \i strig` el brusc, este o meduz` chiar
la picioarele tale. Linden se feri, dar c`lc` pe ceva tare ascu]it
[i-[i pierdu echilibrul.
86 ANN TAYLOR
– Te-ai tìat?
Erau foarte apropia]i acum. Ea \i pusese din instinct o
mân` pe um`r, ca s` se echilibreze. Peter avea pielea moale,
neted` sub palma ei ud`, [i-i sim]i mu[chii puternici.
– Nu, nu cred.
– Linden, murmur` el, apoi o trase spre el [i o s`rut`.
– Unchiule Peter! strigar` copiii \n clipa aceea.
Peter \i d`du drumul [i-[i continu` drumul pe plaj`.
– Uite ce-am g`sit! strigar` copiii venind \n fug` spre ei.
– Un crab, nu? Peter examin` crabul pe care Bobby \l
pusese \ntr-o g`letu[`. Copii, Linden are ceva la un picior,
l`sa]i-m` s` v`d ce este.
Se a[ezar` pe nisip.
– |]i curge sânge? o \ntreb` Bobby.
Linden \i zâmbi, luat` prin surprindere de cele \ntâmplate.
Peter \ngenunche s` vad` ce era.
– Nu te-ai tìat, spuse el \n cele din urm`.
– Copiii de la [coal` au g`sit un cadavru \n mare anul
trecut, le spuse Bobby, care avea o aplecare spre macabru.
Spuneau c` st`tuse mult \n ap`, pentru c`...
– Ce vrei s` faci cu crabul? \l \ntreb` Linden.
Bobby inten]iona s` fac` un acvariu, dar au reu[it s`-l
conving` c` acel crab va fi mai fericit \n mediul sù.
Toat` dup`-amiaza, Linden a fost con[tient` c` Peter abia
a[tepta un moment pentru a-i vorbi. Din fericire, copiii nu
SORA TEMPLAR 87
s-au mai dep`rtat niciun moment. {tia c` va trebui s` se

confrunte cândva cu el, dar acum era prea confuz` [i nu [tia
cum s`-i r`spund`.
Dac` ar fi fost oricine altcineva, Linden ar fi fost sigur` c`
s`rutul fusese doar impulsul unei zile frumoase de var` [i al
unei atrac]ii nesemnificative. Dar din cauza leg`turii lor
profesionale, lucrurile erau mai complicate, iar Peter [tia
acest lucru. Examinând s`rutul lui cu oarecare deta[are, nu
putu s` determine clar ce sim]ise. Cu siguran]`, nu-i
displ`cuse; dar, de fapt, niciunei fete nu-i displ`cea s` fie
s`rutat` de un tân`r atr`g`tor pentru care avea deja
sentimente de prietenie. Pe de alt` parte, nu sim]ise ceva
special, nicio accelerare a b`tìlor inimii.
Sim]indu-se urm`rit` de doamna Carbury, Linden nu se
mai sim]i \n largul ei. Oare \i v`zuse \mbr`]i[a]i? Pentru prima
oar`, \n]elese \n adev`ratul sens remarca doamnei Carbury
despre ce se va \ntâmpla dup` c`s`toria lui Peter.
O, dar era absurd! |l cunosc abia de câteva s`pt`mâni, se
gândi ea.
Dar pe drumul spre cas` descoperi c`-i era greu s` se mai
poarte ca de obicei [i se gândi la o scuz` plauzibil` pentru
cazul \n care doamna Carbury ar fi invitat-o s`-[i petreac`
seara cu ei.
– Desigur vei cina cu noi, Linden, o [i auzi când intrar` \n
Melchester.
88 ANN TAYLOR
– V` mul]umesc pentru invita]ie, dar i-am promis colegei

mele ,Jill, c` vom cina \mpreun`. M-am bucurat mult de
aceste zile, oricum.
Peter o duse acas` f`r` niciun comentariu, iar ea reu[i
s`-l conving` s` n-o conduc` pân` la u[`. V`zând cum \i face
semne de pe trotuar, Linden avu sentimentul c` [i el
r`suflase cumva u[urat c` n-o va vedea prea curând.
Luni, vremea se stric`. Era tot cald, dar plou` cu g`leata [i
tun`. Pe la prânz, cerul era complet \ntunecat, iar Linden \[i
petrecu dup`-amiaza la cinema.
Seara se ocup` cu treburile casnice, dar pe la zece evit` s`
r`spund` la telefon sau la u[`, de team` s` nu fie Peter.
Dar miercuri noaptea telefonul ei sun` insistent. |n cele
din urm`, r`spunse.
– Sora Templar la telefon.
– Sunt Randal Craig. Po]i veni imediat? Paula a avut un
accident.
Linden se trezi numaidecât.
– Ce s-a \ntâmplat? \l \ntreb`.
– A c`zut pe sc`ri; se pare c` nu s-a lovit, dar cred c` s-a
declan[at na[terea.
– N-o l`sa]i s` intre \n panic`, vin \n cincisprezece minute.
|ncepu s` se \mbrace.
Capitolul 7
Probabil c` Randal a auzit scuterul apropiindu-se,

deoarece \i deschise u[a \nainte ca ea s` sune. |mbr`case un
halat de m`tase maro peste pijama, avea p`rul ciufulit, dar
p`rea calm [i gata s` ajute.
– Ai venit cu viteza gândului, spuse el.
– Sunt obi[nuit` s` plec din cas` \n mare vitez`, zise
Linden. Cum se simte?
– Pare speriat`, [i, din p`cate, Andrew este plecat.
– Plecat? repet` Linden.
– Da, a trebuit s` plece din ora[ [i a sunat-o cu pu]in
\nainte de accident, ca s`-i spun` c` va r`mâne acolo peste
noapte. Când se \ndreptau spre camera Paulei, ap`ru
doamna Craig. {i ea \[i pusese \n grab` capotul, iar p`rul \i
90 ANN TAYLOR
era strâns cu o banderol`. F`r` machiaj, dat` cu crem`, p`rea

mai b`trân`, cu pielea l`sat`.
– Ce se \ntâmpl`? \ntreb`. Apoi, v`zând-o pe Linden,
repet` \ntrebarea. De ce nu m-a]i trezit mai devreme?
– Paula crede c` s-a declan[at na[terea, Adela, \i spuse
Randal rece.
– Ai trimis dup` doctor?
– Am considerat c` sora Templar va [ti cel mai bine dac`
este cazul.
Doamna Craig \i arunc` o privire tìoas`.
– Randal, ar fi trebuit s-o vad` doctorul.
Linden auzi un geam`t din cealalt` \nc`pere.
– M` duc acolo, spuse ea repede. Apoi, când doamna
Craig vru s` vin` cu ea, o opri: este mai bine s` m` duc
singur`.
Paula era \n pat [i r`sufl` u[urat` când o v`zu.
– |mi pare rù c` te-am trezit la ora asta, murmur`. Am
f`cut o prostie... trase aer adânc \n piept [i strânse \n mâini
p`tura.
Linden se a[ez` pe pat [i a[tept` ca pacienta ei s` se
relaxeze.
– De ce ai c`zut pe sc`ri? o \ntreb` f`r` urm` de
\ngrijorare.
Paula mai trase o dat` aer \n piept [i-i spuse:
– Nu puteam s` dorm, a[a c` am coborât s` fac un ceai.
SORA TEMPLAR 91
Din fericire, nici Randal nu dormea. M-a auzit c`zând [i

m-a adus \n pat.
– A[a c` ai r`mas f`r` ceai, glumi Linden. |i lu` pulsul
Paulei. Vrei pu]in ceai acum?
– O, da, dac` se poate. Sor`.... crezi c` sarcina mea va avea
de suferit?
– Nu. Se poate gr`bi un pic, dar micu]ii sunt destul de
rezisten]i, o asigur` ea. Stai lini[tit` pu]in, [i-]i preg`tesc
ceaiul. Doamna Craig se agita impacientat`, iar Randal fuma
nervos \n fa]a u[ii.
– Ei bine? o interpel` doamna Craig.
– Nu este \nc` nevoie de doctor, zise Linden \ncet. Apoi
se \ntoarse spre Randal: vre]i s`-mi aduce]i trusa din scuter?
Am l`sat-o acolo.
– Imediat, zise el [i porni pe sc`ri.
– Ar fi bine s` v` duce]i la culcare, doamn` Craig, spuse
Linden. Na[terea s-a declan[at, dar vor mai trece ore pân`
când...
– S` m` culc? Cum po]i spune asta, sor`? Vreau s`-mi v`d
nora!
– Foarte bine, dar numai pentru câteva minute, are nevoie
de odihn`, zise Linden cu calm.
Doamna Craig se strecur` \n dormitorul Paulei.
– Ar fi trebuit s` m` chemi imediat, Paula, zise ea pe un
ton autoritar. Nu \n]eleg de ce l-ai trezit pe Randal.
92 ANN TAYLOR
|ntrucât era evident c` Randal nu-i povestise mamei

vitrege ce [i cum se \ntâmplase, [i mai ales nu-i spusese nimic
despre accident, Linden sper` c` Paula nu va face referire la
el. Nu era momentul s` i se ]in` o predic` despre faptul c`
fusese neatent`. Din fericire, Paula nu spuse nimic.
– Cum te sim]i ? o \ntreb` soacra.
Drept r`spuns, Paula \[i trase p`tura cât mai sus, pân` la
gât, [i-i arunc` o privire disperat` lui Linden.
– Cred c` trebuie s`-l chem`m imediat pe doctor, decret`
doamna Craig.
Linden o ignor` pe moment, apoi spuse cu un ton
autoritar:
– Nu trebuie s` v` face]i probleme, doamn` Craig. |l voi
chema pe doctorul Henderson, dac` va fi nevoie. Acum, n-are
ce face. Dac` nu v` sup`ra]i, a[ vrea s` \ncep preg`tirile
pentru na[tere.
Pe moment, se gândi c` Adela Craig va refuza s` ias` din
camer`. Dar strângând din buze, acea acritur` ie[i f`r`
comentarii.
– O, draga mea, sunt sigur` c` este furioas`, dar n-am chef
de spectatori, zise Paula. Mi--a[ fi dorit ca Andrew s` fie aici.
– Nu-i nimic, o s`-l iei prin surprindere, o \ncuraj` Linden
[i-[i deschise trusa.
Se auzi o b`taie \n u[` [i Linden \l v`zu pe Randal
aducându-i lucrurile.
SORA TEMPLAR 93
– Te mai pot ajuta cu ceva, sor`? o \ntreb` el.

– E Randal? |l pot vedea un minut? \ntreb` Paula.
Randal vâr\ capul pe u[` dup` ce primi \ncuviin]are de la
Linden. Apoi \i zâmbi Paulei.
– Te sim]i mai bine? o \ntreb`.
Ea \ncuviin]`.
– Da, mult mai bine. Randal, te-a[ putea ruga s-o ]ii
departe pe Adela de camera asta o vreme?
– Sigur c` da. O s`-l sun pe Andrew, s`-i dau vestea. Va fi
aici \n câteva ore.
– Nu-l suna. |[i va face probleme pe drum; a[ vrea ca
mâine, când ajunge, s` g`seasc` copilul \n leag`n!
El o privi pe Linden.
– Cred c-ar trebui s`-i spunem, Paula.
– De ce? Doar nu se poate \ntâmpla nimic rù, nu-i a[a,
sor`?
– Nu, sigur c` nu, zâmbi Linden. Dar so]ul tù ar putea fi
\ngrijorat dac` n-o s`-i spun` nimeni.
– Bine, zâmbi Paula, dar aten]ioneaz`-l s` conduc` atent!
Randal \nclin` din cap [i o b`tu pe um`r \n semn de
\ncurajare.
– Te las acum, voi fi \n apropiere, sor`, dac` ai nevoie de
mine.
Era ora [ase [i se iveau zorile când Linden auzi ma[ina
doctorului oprind \n fa]a casei.
94 ANN TAYLOR
O or` mai târziu, copilul \[i \ncerc` pl`mânii.

– Ce zici de fiica ta, draga mea? \i spuse doctorul
Henderson Paulei.
– O, cât este de frumoas`! Mul]umesc mult, doctore.
– Nu mie trebuie s`-mi mul]ume[ti, ci sorei Templar. Eu
n-am avut niciun rol \n na[terea asta.
Puteam sta acas`.
Ridicar` transperantele [i razele soarelui se strecurar` \n
\nc`pere, când Linden \[i scoase masca [i halatul.
Doctorul plecase, iar Adela Craig \[i inspectase nepoata,
dar Randal nu ap`ruse \nc`.
– Cred c-ar fi bine s` dormi pu]in, doamn` Craig, zise
Linden.
– Sunt prea fericit` ca s` pot dormi, spuse Paula.
– Cu toate astea, trebuie s` te odihne[ti, draga mea, zise
Andrew care ajunsese [i-[i ]inea fiica \n bra]e.
– V` las acum, s` v` odihni]i cu to]ii, le spuse Linden.
Trebuie s-o face]i, altfel plânsetele copilului v` vor exaspera.
Când \ncepu s` coboare sc`rile, Randal o a[tepta.
– Bun` diminea]a, \i spuse ea. V` pute]i vedea nepoata,
dar pentru scurt timp.
– O voi face mai târziu, spuse Randal. Acum, te rog s` vii
aici un moment. |i lu` trusa, o a[ez` pe un scaun [i o
conduse spre \nc`perea unde st`tuse la ultima ei vizit` aici.
Mirosea a cafea proasp`t`.
SORA TEMPLAR 95
– Ai nevoie de un mic dejun bun, dup` ce ai muncit toat`

noaptea, \i spuse el cu fermitate. Am cerut s` se aduc` [unc`
[i ou`.
– Sun` grozav, spuse Linden realizând brusc \n clipa aceea
cât \i era de foame.
– Te deranjeaz` dac` fumez? o \ntreb` el, a[ezat de
cealalt` parte a mesei.
Ea scutur` din cap.
– Ce se \ntâmpl` acum? Ai liber restul zilei?
– Nu; probabil o s` dorm câteva ore, apoi mai am câteva
vizite. M` \ntorc dup`-amiaz` la cumnata dumitale.
– Probabil e[ti mai puternic` decât pari, \i spuse el.
– Par atât de fragil`?
– Fragil` pentru a avea nevoie de câteva ore bune de
somn.
– Dorm de-ajuns, dar la alte ore decât ceilal]i.
Menajera aduse ni[te farfurii acoperite pe o tav`. Randal o
urm`ri mâncând cu poft`, dar \i era atât de foame c` nu-i mai
p`sa.
– De ce ]i-am displ`cut atât de mult \n primele dou`
s`pt`mâni? o \ntreb` el brusc.
Linden \l privi, luat` prin surprindere.
– Cred c` v-a]i imaginat, zise ea evaziv. De ce s`-mi fi
displ`cut?
El zâmbi cu aceea[i arogan]`.
96 ANN TAYLOR
– Din diferite motive. Mai dore[ti cafea?

– Da, v` rog. Poate atitudinea dumitale din tren mi-a
displ`cut.
– O, acea c`l`torie! exclam` el cu sub\n]eles. Ce mai face
curtezanul tù?
– Nu [tiu, zise Linden scurt.
Randal \ncepu s` râd`.
– Cel pe care l-am v`zut s`rutându-te.
Pe moment, se sim]i tentat` s`-i spun` adev`rul, dar se
ab]inu.
– Poate nici dumneata nu te-ai fi sim]it prea confortabil
dac` ]i-ar urm`ri careva felul \n care-]i iei r`mas-bun.
– Din fericire, eu nu-mi iau r`mas-bun la modul prea
c`lduros...
Linden puse [erve]elul pe mas` [i se ridic`.
– Mul]umesc pentru mas`, domnule Craig, trebuie s`
plec, m` gr`besc.
El o conduse la u[`.
– Cum merge scuterul? o \ntreb`. Vreo problem`?
– Nu am probleme, mul]umesc, am sunat s` v`
mul]umesc, dar nu era]i acas`.
– Adev`rat? Mason nu mi-a spus nimic.
Linden aproape \l corect`. Poate doamna Craig uitase s`-i
transmit` mesajul ei. Sau \l ignorase deliberat?
– Mul]umesc \nc` o dat` pentru repara]ie.
SORA TEMPLAR 97
Sper c` n-a fost prea stricat.

– |]i dator`m mai mult decât repara]ia scuterului, \i spuse
el ]inându-i mâna. Linden se \ntreb` cum putea oscila acest
b`rbat \ntre a fi foarte antipatic [i foarte simpatic.
***
|n seara aceea sun` Peter, care voia s-o scoat` la o

plimbare.
– Peter, n-am dormit toat` noaptea, s-a n`scut copilul
familiei Craig. Trebuie s` m` culc devreme, \i explic`.
– Este nou` [i jum`tate; o plimbare de jum`tate de or` nu
poate s`-]i fac` decât bine.
– Mai am treab` de f`cut; s` m` sp`l pe cap [i multe altele.
|n alt` sear`, poate.
Se f`cu t`cere, apoi Peter zise:
– |ncerci s` m` evi]i?
– Ce idei ai! exclam` ea.
– Atunci, te sun spre sfâr[itul s`pt`mânii, spuse Peter.
– Bine. Noapte bun`, Peter.
N-a mai avut cum s` ajung` acas` la Craig \n ziua aceea,
dar a doua zi devreme i-a f`cut o vizit` Paulei, care voia s`
coboare din pat [i era \ntr-o stare de spirit foarte bun`.
98 ANN TAYLOR
– Doar doctorul Henderson poate s` spun` când.

Linden preg`ti baia copilului, [i o duse \n dormitor,
pentru ca Paula s` urm`reasc` procedurile, apoi ap`ru [i
Randal.
– O, intr` te rog. Tocmai la timp ca s-o vezi pe Jennifer la
prima ei baie.
– V` deranjez dac` r`mân? \ntreb` el.
– Nu, deloc.
Randal trase un scaun [i se a[ez`. Era \mbr`cat sport [i
Linden presupuse c` nu se ducea la birou.
Linden \[i scoase ceasul de la mân` [i \ncepu s` dezbrace
nou-n`scutul. Aceasta tocmai \ncepea s` prind` via]` dup`
primele zile de lene [i o privi curioas`.
Linden nu mai [tia de câte ori \mbìase un nou-n`scut, dar
\n diminea]a asta nu se mai sim]ea atât de sigur` pe sine. {tia
c` i se \ntâmpla asta din cauz` c` Randal o urm`rea.
– Este \nc` foarte congestionat`, este bine sor`? o \ntreb`
Paula.
Linden \ncepu s` râd`. Când \i desf`cu scutecul, copila
\ncepu s` plâng`.
– Vrei s-o ]ii \n bra]e pu]in, domnule Craig?
Randal accept` copilul imediat [i \ncepu s`-l mângâie pe
spate.
Copila se opri, nedumerit`, \l privi cu ochii m`ri]i, apoi
a]ipi din nou. Randal o privi amuzat pe Linden. Dar apoi se
SORA TEMPLAR 99
r`suci [i ud` cu saliv` c`ma[a lui Randal, care scoase o batist`

din buzunar [i se [terse f`r` o vorb`.
– Bine ]i-a f`cut, Randal! spuse Paula. Dac` te consideri
a[a de expert la sugari, po]i s` ne aju]i spre ora dou`
diminea]a. Andrew a stat toat` noaptea cu ea \n bra]e.
Se auzi o b`taie \n u[` [i ap`ru menajera.
– A venit miss Fletcher, doamn` Craig. S-o aduc aici?
Paula o privi intrigat` pe Linden.
– O pot vedea, sau nu este bine?
– Da, este admis, dar nu pentru mult timp. Curând,
Jennifer va trebui hr`nit`.
Paula se privi \n oglind`.
– Nu vreau s` ar`t ca o lùz`...
Melanie intr` \n camer`, aducând un miros puternic de
parfum scump. Purta o rochie neagr`, cu o mimoz` la
cordon, [i pantofi asorta]i.
– Draga mea, ce bine \mi pare c` te v`d din nou! exclam`
ea cu pref`c`torie. Cum te sim]i? Puse pe mas` o cutie cu
flori.
– Minunat. Ce flori grozave! spuse Paula admirând florile
albe cu pete ro[ii. Desf`cu panglicile aurii [i ridic` apoi
capacul cutiei. |n interior se afla cel mai elegant [al Shetland,
ca ni[te funigei. O, Melanie, e atât de frumos! Mul]umesc!
– Cum ]i se pare Jennifer? o \ntreb` Randal.
Melanie se \ntoarse spre el zâmbindu-i.
100 ANN TAYLOR
– Bun`, Randal. Apoi o privi pe Linden [i copilul. Bun`

diminea]a, sor`.
– Bun` diminea]a. Linden se \ntoarse spre Paula. Dac` o
]ine]i o s`-i cur`] c`di]a.
– Vrei s` arunc eu apa? se oferi Randal. El ridic` \ncet
c`di]a de plastic [i a[tept` ca ea s` ias` \n camera al`turat`.
Arunc` apa din cad`, iar Linden o cl`ti [i o puse \ntr-un
dulap.
– Toat` ziua e[ti a[a de ocupat`? o \ntreb` el.
Linden \ncuviin]`.
Randal o urm`ri cum completeaz` fi[a copilului [i o pune
pe dulap.
– Pot s`-]i ofer o cafea \nainte de a pleca?
– Mul]umesc, dar trebuie s` plec chiar acum. Linden se
uit` la ceas. Mai am dou` vizite de f`cut \nainte de ora
prânzului.
Când Linden ap`ru \n camera copilului, Melanie se ridic`.
– Trebuie s` plec, dragele mele, nu vreau s` v` obosesc.
Jennifer este atât de scump`! Atinse u[or obrazul copilului cu
degetul.
Totul doar pentru a-l impresiona pe Randal. Linden plec`,
[ocat` de cât de mult \i displ`cea Melanie.
***
SORA TEMPLAR 101
Aflând din programare c` trebuia s` treac` pe la doamna

Howlett, Linden [tiu c` trebuia s` dea din nou ochii cu Peter.
Iris Howlett era un caz problem`. Avea doar nou`sprezece
ani [i afirmase r`spicat c` nu dore[te copilul cu care era
\ns`rcinat`. Refuzase s` participe chiar [i la orele de relaxare
de la clinic`, iar Linden suspect` c` nu luase nici vitaminele
la care avea dreptul. Când Linden o vizitase, tân`ra era trist`
ori plictisit`.
U[a fu deschis` de un b`rbat cu o claie de p`r buclat, \n
salopet` de mecanic. P`rea nervos [i sâcâit, dar se sim]i
imediat mai relaxat când o v`zu.
– Este sus, sor`. Am vrut s` te sun mai devreme, dar nu
m-a l`sat. Casa era dezordonat` [i murdar`; o a[tepta o sear`
obositoare.
O g`si pe Iris \n pat, cu ochii m`ri]i de team`, cu buzele
tremurând. Când o v`zu pe Linden, nu mai putu s`-[i
ascund` teama.
– S` chem doctorul, sor`? \ntreb` so]ul ei.
Iris o prinse de mân`.
– Nu-l l`sa s` intre, jur` c` nu-l la[i!
Linden \[i eliber` bra]ul.
– Da, cred c-ar fi bine s`-l suni pe doctor, domnule
Howlett. {i pune un vas cu ap` pe foc.
Când sosi Peter, Linden f`cuse ordine \n camer` [i f`cuse
un p`tu] pentru copil. Iris o rugase s` deschid` o caset` \n
102 ANN TAYLOR
care Linden avu surpriza s` g`seasc` lucru[oare pentru copil.

Când cobor\ s` ia ap`, Linden \l g`si pe Tom Howlett cu o
vestu]` de nou-n`scut \n mân`.
– Nu mi-am \nchipuit c` are toate astea, zise el cu adev`rat
impresionat. Apoi, ridicând privirea, o \ntreb`: o s` fie bine,
sor`, nu?
Linden \l asigur` c` nu se va \ntâmpla nimic anormal [i-i
d`du mici sarcini pentru a-l ]ine ocupat. Comportamentul
ciudat al lui Iris Howlett era tot mai greu de intuit.
Copilul s-a n`scut la miezul nop]ii; sem`na foarte mult cu
tat`l sù. Linden \l \nveli \ntr-un prosop curat [i-l puse lâng`
mam`. Pe moment, chipul femeii se lumin` de mândrie [i de
fericire, dar aproape instantaneu, \ntoarse fa]a [i fix`
peretele.
Peter ridic` uimit din sprâncene, iar Linden f`cu un gest
de uimire.
Când cobor\, \l g`si pe Tom Howlett cu o scrumier` plin`
\n fa]`, strângând marginea mesei. El s`ri \n picioare.
– Este bine?
– Ai un fiu s`n`tos, domnule Howlett.
– Dar Iris?
– Iris s-a descurcat foarte bine. Po]i urca la ea.
Omul urc` treptele câte dou`. Peter cobor\ imediat, destul
de \ncruntat.
– Ai idee ce se \ntâmpl` cu oamenii `[tia?
SORA TEMPLAR 103
Linden \i spuse pe scurt ce [tia.

– Hm.. ar fi mai bine s` discut cu Howlett, zise el
\ngândurat. Pare un om de \n]eles.
Dup` câteva clipe, cobor\ [i Tom Howlett.
– Ar dori o cea[c` de ceai, mormì el.
– Da, cred c` tuturor ne-ar prinde bine una, zise Peter. O
privi cu sub\n]eles pe Linden, care \ncuviin]` [i-i l`s` singuri.
Iris era aplecat` asupra p`tu]ului când intr` Linden. Când
auzi u[a, se retrase cu un aer aproape vinovat [i o privi
sfid`tor pe Linden, de parc` ar fi vrut s-o opreasc` s`
comenteze.
F`r` machiajul exagerat pe care [i-l aplica de obicei, cu
p`rul l`sat liber, p`rea mult mai tân`r` decât anii ei [i mai
vulnerabil`. Linden se ocup` de copil, preg`tindu-l pentru
noapte, iar Tom Howlett le aduse câte o can` de ceai. Linden
observ` c` Iris \[i mu[ca buzele [i c` avea lacrimi \n ochi.
– Poftim, doamn` Howlett. Nu cred c` nou-n`scutul te va
deranja peste noapte, ave]i amândoi nevoie de un somn bun,
zise Linden cu blânde]e. {tia c` imediat ce va ie[i din
\nc`pere Iris va izbucni \n lacrimi, dar nu era momentul
acum s` afle motivul.
Peter o a[tepta pe hol [i dup` ce Linden \i spuse lui Tom
cum s` se ocupe de copil, plecar` \mpreun`.
– Ai aflat de ce era acea situa]ie tensionat`? \l \ntreb` .
Afar` era cam rece.
104 ANN TAYLOR
Peter \[i scoase pipa [i scotoci prin buzunare dup`

chibrituri.
– Cred c` da, zise el. Nu mi s-a confesat de la \nceput, dar
i-am spus c` pentru ca fiul lui s` porneasc` bine \n via]`, so]ia
lui trebuie s` fie lini[tit`. Vino cu mine la ma[in` s` vorbim,
aici e prea frig.
Linden \[i puse trusa pe scuter [i-l urm` \n ma[in`. Peter
aprinse lumina din interiorul ma[inii, apoi spuse:
– Este ceva destul de obi[nuit. Din cât am \n]eles, au fost
destul de \ndr`gosti]i unul de altul la \nceput, dar nu s-au
gr`bit s` se a[eze, s` aib` o familie. Apoi, ea a r`mas
\ns`rcinat` [i când au realizat c` vor trebui s` se c`s`toreasc`
imediat, lucrurile au \nceput s` mearg` prost. S-au sim]it
\ncorseta]i, cred.
– Pot s` \n]eleg asta, zise Linden, dar dac` tot s-au decis s`
se c`s`toreasc`...
– P`rin]ii lui Iris au \nrùt`]it lucrurile, tratându-l pe Tom
de parc` ar fi cel mai rù om de pe lume. Aveau unele
justific`ri, dar \n loc s` se gândeasc` s` rezolve situa]ia \n
binele tuturor, au continuat s`-l atace pân` când \n final el
[i-a pierdut r`bdarea [i le-a spus c` se \nsoar` cu fiica lor doar
pentru copil, dar c`-[i dore[te s` n-o fi cunoscut vreodat`.
Iris l-a auzit, [i de atunci abia \[i vorbesc.
– |n]eleg, zise Linden, nu este prea \ncurajator, nu?
– M` tem c` nu.
SORA TEMPLAR 105
Howlett sus]ine c` a f`cut totul s-o conving` c` n-a vorbit

serios atunci, dar ea refuz` s`-l asculte.
– Cu toate astea, cred c`-l iube[te \nc`, spuse Linden
gânditoare. Cum s-o facem s` cread` c` o iube[te?
– {i eu mi-am pus \ntrebarea asta de zeci de ori, zise Peter
cu blânde]e, atingându-i mâna.
Absorbit` de problemele familiei Howlett, Linden uitase
problemele ei personale. Acum, v`zând chipul lui Peter,
realiz` c` era prea târziu pentru orice tactic` de a-l evita.
– Cred c-ai \n]eles duminica trecut` ce simt pentru tine,
Linden, zise el cu glas sc`zut. {tiu c` sentimentele au ap`rut
poate prea repede, dar niciunul din noi nu mai este
adolescent. Crezi c`... vei sim]i la fel pentru mine?
Linden se uit` la mâna a[ezat` peste mâna ei.
– Peter, ce moment ]i-ai ales!
– {tiu, dar nu mai suport nesiguran]a, Linden, zise el cu
capul plecat. Se l`s` o pauz` lung` [i \ncordat`, \n timpul
c`reia Linden nu se putea gândi la nimic, decât c` era trecut
de ora unu [i c` amândoi ar fi trebuit s` se odihneasc` acum.
– N-am \n]eles nimic duminic`, reu[i s` spun` \n cele din
urm`. M-am gândit doar c` sim]i... Linden ro[i, sim]indu-se
neajutorat`.
– Ei bine, acum când [tii despre ce vorbesc, ce spui?
insist` el cu blânde]e. Apoi, brusc, deveni impacientat; la
naiba! De ce am ales locul acesta pentru o declara]ie? Dac` te
106 ANN TAYLOR
voi s`ruta acum, ar putea s` ne fac` cineva raport pentru

comportament neprofesional. Chiar [i cucuvelele abia
a[teapt` un prilej de bârf` \n cartierul `sta!
Peter p`rea atât de comic \n indignarea lui, \ncât Linden
pufni \n râs.
– Probabil nici n-ar trebui s` st`m \mpreun` \n ma[in` la
ora asta. Este mai bine s` plec, conchise ea.
– Când ne mai \ntâlnim, Linden?
– Nu [tiu, mai bine sun`-m`.
– Bine, te voi suna. Noapte bun`, draga mea. El nu-i
d`duse \nc` drumul la mân` [i când deschise portiera, se
aplec` [i-i s`rut` mâna.
Capitolul 8
A fost un efort de voin]` a doua zi pentru Linden s` se

trezeasc` la ora stabilit`. Se culcase la ora dou` [i-i mai luase
\nc` o or` s` adoarm`. Privindu-se \n oglinda de la baie,
observ` c` avea cearc`ne adânci.
Când ajunse la familia Craig, Randal o a[tepta pe treptele
de la intrare.
– E[ti foarte obosit`, \i spuse.
– M-am culcat foarte târziu, zise Linden pe un ton rece.
N-avea chef de tonul lui autoritar \n diminea]a asta.
Copila abia fusese hr`nit` [i Linden nu consider` c` putea
fi deranjat` din somn pentru a fi sp`lat`.
– Cred c` poate fi scoas` afar`, s` doarm`. I-a]i cump`rat
cumva un leag`n?
108 ANN TAYLOR
– Da, l-a preg`tit Randal. Nici nu s-a dus la biseric` din

cauza asta.
– O s-o duc acolo, \n acest caz, spuse Linden, \nf`[urând
copila \ntr-un [al.
Randal ie[i din alt` \nc`pere tocmai când ducea copila
\ntr-un leag`n.
– O s`-]i ar`t drumul spre gr`din`, se oferi el,
deschizându-i u[a.
– Ve]i fi undeva prin preajm`? \l \ntreb` Linden când
ajunser` pe teras`.
– Da, voi sta acolo.
Linden alese un loc cu umbr` [i aranj` capacul c`ru]ului.
– Te a[teapt` o cafea, \i spuse Randal.
– Mul]umesc, dar chiar n-am timp s`...
– Zece minute nu-]i vor afecta programul. Vino [i stai
pu]in aici. O prinse u[or de cot [i o conduse spre un
balansoar. La ce or` te-ai culcat?
– La ora dou`. Chiar \]i interoghezi toate cuno[tin]ele care
nu arat` odihnite \ntr-o zi, domnule Craig?
El o privi amuzat.
– Te inflamezi repede, nu-i a[a, miss?
– Nu \ntotdeauna, r`spunse ea.
– Ce te-a f`cut s` alegi meseria asta? o \ntreb` el.
– Restul activit`]ilor de asisten]` sunt pentru foarte multe
asistente.
SORA TEMPLAR 109
Asistentul maternal este mai independent decât dac` ar

lucra \n spital.
– {i c`s`toria? Cum te vei descurca?
Linden \i evit` privirea.
– Nu m-am gândit \nc` la c`s`torie.
– Dac` te m`ri]i, vei continua s` lucrezi?
– Asta ar depinde de punctul de vedere al so]ului meu,
nu?
– Chiar ar depinde? zise el foarte autoritar. Am crezut c`
pentru femeile de ast`zi c`s`toria nu este de-ajuns.
– Spun din nou c` depinde de so]ii lor. V` deranjeaz`
so]iile care au astfel de slujbe, domnule?
– Nu mi-ar pl`cea s` vin acas` [i s`-mi preg`tesc singur
mâncarea, recunoscu el.
– Oricum, n-ar fi cazul \n situa]ia dumitale, sublinie ea.
– Poate c` nu, dar tot personalul nu poate suplini o so]ie.
Linden l`s` jos cea[ca de cafea.
– Mul]umesc pentru cafea, domnule Craig. Dac` \ncepe
copila s` plâng`, o po]i \ntoarce. De cele mai multe ori, se
rezolv`.
Se ridic` s` plece, dar auzir` voci din sufragerie [i Adela
Craig ap`ru pe teras`, urmat` de fiul ei [i de Melanie.
Fuseser` la biseric`, \ntrucât doamna Craig avea o carte de
rug`ciuni.
– Bun` ziua, sor`. Cum merge so]ia mea?
110 ANN TAYLOR
– Foarte bine, domnule Craig. Am scos-o pe Jennifer \n

gr`din`, zise Linden zâmbind. Era con[tient` c` atât Adela
Craig cât [i Melanie, observaser` cele dou` ce[ti goale de
cafea.
Ca de obicei, Melanie ar`ta excep]ional, \ntr-un costum
liliachiu cu p`l`rioara din violete de Parma.
– Am fost invitat` la mas`, Randal, spuse ea, dup` ce
Andrew se duse s` vad` ce-i face odrasla. Tata a plecat pentru
tot weekendul, a[a c` sunt liber`.
– Cred c` Paula va fi fericit` s` te vad`, abia a[teapt` s`
vorbi]i, spuse el. Când se va putea ridica din pat? o \ntreb` pe
Linden.
– Doctorului Henderson \i place ca pacientele s` stea \n
pat opt zile dup` na[tere, r`spunse ea.
Doamna Craig se a[ez` [i-[i scoase m`nu[ile.
– Va trebui s` angaj`m o d`dac`, Randal, sublinie ea.
Copila a plâns toat` noaptea, iar Andrew n-a dormit deloc.
Nu se poate sacrifica la infinit.
– Mai ales când zilele \i sunt atât de solicitante, adùg`
Randal.
Doamna Craig se crisp`.
– Nu este corect nici pentru Paula. Sunt sigur` c` sora
Templar este de acord c` un somn bun este esen]ial pentru
s`n`tate. Vom fi cu to]ii afecta]i dac` nu ne vom putea
odihni.
SORA TEMPLAR 111
– Din moment ce sora Templar munce[te zi [i noapte, nu

ne poate privi cu simpatie, replic` el sec.
Linden nu voia s` fie implicat` \ntr-un conflict de familie,
a[a c` se scuz` [i plec`. Când ajunse la cap`tul aleii, o auzi pe
Melanie spunând:
– A]i bùt cafeaua \n doi? Dac` nu e[ti atent, ]i se va sui \n
cap!
***
Când Linden se duse acas`, g`si o scrisoare pe covorul de

la intrare. Nu era [tampilat` [i scrisul nu-i era cunoscut.
Uimit`, o deschise [i scoase o singur` foaie de hârtie. Era
datat` cu o zi \nainte [i semnat`.
“Al tù Peter.”
"Scump` Linden,
Iart`-m` c` am devansat lucrurile asear` [i mai mult m-am
\ncurcat, ca un catâr ce sunt. Am [tiut de când te-am v`zut
prima dat` c` e[ti o persoan` special`. Sunt con[tient c` un
medic ca mine nu este o partid`, dar te iubesc [i sunt sigur
c` te-a[ face fericit`.
112 ANN TAYLOR
Sunt con[tient c` am devansat lucrurile cam mult, a[a c`

dac` vrei, nu voi mai spune nimic o vreme."
Linden citi scrisoarea de dou` ori, apoi o vâr\ \n buzunar

[i se \ndrept` spre buc`t`rie s` pun` ibricul pe foc. |nainte,
ori de câte ori fusese cerut` de so]ie [tiuse s` refuze, dar
acum \i era atât de greu. De data asta, nu era sigur` pe
sentimentele ei. Era dragoste, acea dragoste care se
presupune c` va dura toat` via]a, sau ceva trec`tor? Cuno[tea
colege care \n fa]a altarului realizaser` c` nu-l iubeau pe
b`rbatul respectiv. Ce sim]ea de fapt fa]` de Peter? |l pl`cea,
\l respecta, era atras` de el? Dar dragostea?
Vineri dup`-amiaz`, Linden era de serviciu la clinic`,
al`turi de Jill.
– Nu ar`]i prea bine, draga mea, \i spuse Jill.
– Am o u[oar` durere de cap, admise Linden.
– Mai bea o cea[c` de ceai. Apropo, am fost la celebra
familie Craig \n locul tù, ieri.
Linden o privi surprins`.
– {i?
Jill \[i drese glasul [i scoase o cutie de aspirin`.
– Uite, ia dou` din astea, o sf`tui. Ei bine, am impresia c`
tân`ra doamn` Craig a avut opinii diferite fa]` de formidabila
ei soacr`. Era cu lacrimi pe obraji, iar pe mine b`trâna m-ar fi
ucis pe loc cu privirea, dac` ar fi putut.
giannijollys
SORA TEMPLAR 113
– Care a fost motivul?

– Problemele curente. Poate buc`t`reasa a stricat supa,
sau poate copilul le-a f`cut probleme.
Linden \nghi]i tabletele cu pu]in ceai. {tia c` durerea de
cap era mai mult emo]ional` decât fizic`. Biletul lui Peter o
chinuia \nc`. Fusese frumos din partea lui s` se ofere s`
continue prietenia, ca [i cum nimic nu s-ar fi \ntâmplat.
Linden [tia c` nu va fi posibil.
Oft` [i \ncepu s-o ajute pe Jill s` aranjeze saltelele de
exerci]ii.
– Mai era cineva la familia Craig? o \ntreb` peste um`r.
– N-am v`zut pe nimeni. Apoi Jill se \ntoarse spre ea; dar
de ce m` \ntrebi?
– M` \ntrebam dac` domnul Craig era acas`.
– Care domn Craig?
– So]ul, desigur, r`spunse Linden [i lu` tava.
Jill o urm` cu ibricul.
– |l vezi des pe Randal Craig când te duci acolo?
– Nu prea, r`spunse Linden. Dar pe miss Fletcher o v`d
tot timpul.
Dar Jill nu putea fi \n[elat` a[a de u[or.
– Linden, sper c` nu te-ai \ndr`gostit de el?
– De cine? De Randal? r`spunse Linden, alarmat`. Ce idei
\]i vin!
– Chiar a[a? P`reai foarte vesel` zilele trecute.
114 ANN TAYLOR
– Nu el era motivul, reu[i Linden s` râd`. Jill, de ce \l

considera]i toate irezistibil? O, dar cât este ceasul? Trebuie s`
plec!
– Nu te-am sup`rat, nu? o \ntreb` Jill. Nu-mi place s` te
v`d ca acum.
Linden zâmbi.
– Mul]umesc, Jill. Pot s` am grij` de mine.
Dar apoi, mergând spre cas`, trebui s` admit` c`
\ngrijorarea prietenei ei nu era chiar lipsit` de temei. Cumva,
Randal Craig reu[ise s-o fac` s`-[i uite antipatia ini]ial` fa]` de
el [i devenise con[tient` de magnetismul lui.
Era un b`rbat atr`g`tor, care te f`cea s`-]i bat` inima mai
repede, dar asta nu \nsemna c` erai \n primejdie s` te
\ndr`goste[ti de el, \[i spuse ea.
Dar a doua zi, \n timpul vizitei la Paula, nu putu s` nu se
\ntrebe dac` cumva Randal este acas` [i posibilitatea s`-l
\ntâlneasc` o f`cu s`-[i schimbe uniforma, s`-[i pieptene
p`rul, s` se machieze discret.
Paula era \n gr`din` când a ajuns Linden. Se odihnea pe
un [ezlong pe teras` [i ar`ta foarte bine \mbr`cat` \ntr-un
capot elegant.
– M` \ntrebam dac` vei veni ast`zi. Gata cu graba? \ntreb`
ea zâmbind.
– Deocamdat`, \i r`spunse Linden, apoi o \ntreb`; cum te
sim]i?
SORA TEMPLAR 115
– O, bine, zâmbi Paula, dar zâmbetul \i pieri destul de

repede [i chipul \i deveni rigid ca al unui om sup`rat.
Linden se \ndrept` spre c`ruciorul copilului.
– Este prea gros \mbr`cat`; o p`tur` este de-ajuns pe o zi
ca asta, suger` ea.
– {i eu am considerat la fel, dar soacra mea spune c`
poate r`ci.
Linden scoase boneta cu dantel`.
– Sunt foarte frumoase, dar nu are nevoie de a[a ceva,
este cald. O privi pe Paula, apoi \mp`turi p`turica [i-i spuse
calm: vei vedea c` mult` lume te cople[e[te cu sfaturi,
majoritatea contradictorii. Este bine s` te ar`]i interesat`,
apoi s` faci cum consideri. Este copilul tù.
Se \ndreptar` spre teras` [i Paula se a[ez` oftând.
– |]i trebuie foarte mult` voin]` pentru asta. Mi-a[ fi
dorit... Paula se opri [i \ncepu s`-[i r`suceasc` nervoas`
verigheta.
– La \nceput, orice femeie este mai stângace, zise Linden
sigur` de sine, dar nu-]i face probleme, te vei descurca foarte
bine.
– Sper c` a[a va fi, zise Paula, c`reia i se umpluser` ochii
de lacrimi.
– Bun` diminea]a, sor`.
Linden se \ntoarse [i v`zu c` doamna Craig se apropiase
f`r` ca ele s` observe.
116 ANN TAYLOR
Purta m`nu[i de gr`din`rit [i avea un buchet de trandafiri

\n mân`.
Adela Craig \[i privi nora [i-i spuse:
– Iar`[i, Paula! Trebuie s` te controlezi! Acum, ce s-a mai
\ntâmplat?
– Nu v` face]i probleme, doamn` Craig. Este normal ca o
femeie care abia a n`scut s` se simt` deprimat` câteva zile,
zise Linden.
Doamna Craig o privi cu r`ceal`.
– Sor`, am ceva experien]` \n aceste probleme. Acum
ascult`-m`, Paula. Este ridicol s` dai frâu acestor accese de
emo]ii. Dac` nu te sim]i bine, ar trebui s`-i spui doctorului
Henderson.
Paula \[i scoase t`cut` batista [i-[i sufl` nasul.
– M` simt perfect, zise ea cu gas \n`bu[it.
– Atunci, f` un efort [i nu ne mai face probleme, mai ales
lui Andrew.
Paula s`ri \n picioare.
– Bietul Andrew, numai la el te gânde[ti, explod` ea. De
ce ar fi Andrew \ngrijorat? Doar nu mai este [colar! Este
b`rbat [i tat`! Nu-l po]i controla permanent!
– Paula, ai \ntrecut m`sura! O clip`, Linden avu impresia
c` doamna Craig o va p`lmui.
– Nu-mi pas`! Este momentul s`-]i spun` cineva c`
gre[e[ti! insist` fata. Apoi, f`când un efort teribil s` se
SORA TEMPLAR 117
lini[teasc`, spuse cu glas tremurat: \l iubesc pe Andrew, dar

dac` a[ fi [tiut ce [tiu acum, nu m-a[ fi m`ritat niciodat` cu
el. Nu vreau s` mai trìesc aici. Vreau s` am casa mea. Nu
vreau ca fiica mea s` fie crescut` de o doic`. Vreau s` m`
\ngrijesc chiar eu de ea, dar cel mai mult \mi doresc un so]
care nu este dominat de mama lui!
Linden o admir` pentru voin]a cu care spuse toate
acestea.
– E[ti mult mai impertinent` decât mi-am \nchipuit, Paula,
dar brusc toat` voin]a tinerei pieri [i umerii \i c`zur` ca ai
unui om \nfrânt. Te rog s` te duci \n camera ta.
Linden a[tepta ca Paula s-o sfideze pe soacr`, dar ea, f`r`
o vorb`, se \ntoarse [i plec` \n cas`.
Dup` plecarea ei se l`s` o t`cere \ncordat`, apoi dup`
ce-[i scoase m`nu[ile, doamna Craig spuse doar atât: sor`,
scuz-o pe nora mea. Am impresia c` va ceda nervos.
Linden ezit` \nainte de a r`spunde, pentru c` nu f`cea
parte din atribu]iile ei o astfel de problem` de familie, dar
din efortul [i \ncordarea Paulei se vedea c` este foarte
stresat`. Asta avea s` afecteze starea feti]ei, dac` situa]ia sc`pa
de sub control. Cel mai bine era s`-l informeze pe doctorul
Henderson de cele \ntâmplate [i s`-l lase s` rezolve situa]ia.
Doamna Craig fu chemat` la telefon [i Linden se duse la
Paula, pe care o g`si \n camera ei, cu fa]a \ngropat` \n pern`
ca s`-i \n`bu[e suspinele. |i lu` ceva vreme s-o calmeze [i
118 ANN TAYLOR
chiar [i dup` ce suspinele \ncetar`, \[i p`str` acea disperare

din priviri, care o f`cu pe Linden s` nu poat` s-o lase a[a.
– Regret, sor`, n-ar fi trebuit s` cedez nervos. Nu [tiu ce
se \ntâmpl` cu mine, zise ea foarte nefericit`, sorbind un
pahar cu ap`.
Linden o b`tu u[or pe um`r.
– |nceac` s` te odihne[ti un pic, \i suger`, cred c` e[ti
foarte obosit`.
|n final, dup` ce o convinse s` se odihneasc`, l`s`
transperantele [i se strecur` \n lini[te afar` din \nc`pere.
Când ajunse \n dreptul sc`rii auzi pa[i [i voci [i se opri,
\ntrebându-se dac` Andrew era acas` [i dac` ar trebui s`
discute cu el.
– ...putea fi prevenit`, dar nu trebuia s` reac]ioneze astfel
\n fa]a acelei nefericite individe. N-am fost niciodat` atât de
umilit`.
Era vocea doamnei Craig, care nu se mai str`duia
s`-[i domine indignarea. Linden a[tept` r`spunsul
interlocutorului, revoltat`.
– Observ c` n-o placi pe asistent`, auzi vocea lui Randal.
– Sigur c` nu! Nu m-ar mira s` aflu c` este la originea
acestei izbucniri nervoase a Paulei. Din fericire, sc`p`m de ea
peste dou` sau trei zile. Dar v`d c` ]ie nu-]i displace. Voi
b`rba]ii sunte]i mai \ng`duitori dac` este vorba de o individ`
care arat` normal.
SORA TEMPLAR 119
– Din contr`, voi fi foarte fericit când nu va mai veni aici,

r`spunse Randal.
Inima lui Linden \ncepu s` bat` tare. Nu-i p`sa ce impresie
\i f`cuse doamnei Craig, dar nu suporta s` aud` c` Randal o
sus]inea.
|nainte de a avea timp s`-[i revin`, u[a salonului se
deschise [i ap`ru Randal. Ridic` din sprâncene v`zând-o, dar
era clar c` nu [tia c` ea \l auzise.
– Bun` diminea]a, sor`, spuse pe un ton foarte pl`cut.
Linden \l privi tìos. Era prea târziu; realiz` c` trecuse cu
vederea acea atrac]ie pasager` [i refuzase s` vad` c` se
\ndr`gostise de el.
Linden sim]i fiori [i el observ` lucrul acesta.
– Te sim]i bine?
Ea se \ncord`.
– Perfect, mul]umesc. Vorbele r`sunar` tìos [i dur, [i
\nainte ca el s` apuce s` r`spund`, fugi spre ie[ire.
Restul zilei trecu destul de confuz [i \n cele din urm`
reu[i s` ajung` acas` ca s` se odihneasc` [i mai ales s` se
gândeasc`. Era inutil s` \ncerce s` se conving` c` nu se
\ntâmplase nimic... c` dragostea asta venise peste ea ca un
torent... c` trebuia s` se for]eze s` r`mân` ra]ional`. Era
evident c` urma o mare decep]ie.
Nu se poate s`-l iubesc! Nu se poate! \[i repeta mereu, cu
obstina]ie. Dar [tia c` a[a era.
120 ANN TAYLOR
Tocmai \[i preg`tea mâncarea când auzi soneria. Era

Peter.
– Nu pari prea fericit` s` m` vezi. El zâmbea, dar \n ochi i
se citea \ngrijorarea.
– O, tu erai! Am crezut c` sunt chemat` la vreo na[tere.
Intr`, te rog.
El o urm` \n camera de zi.
– E[ti liber` \n seara asta?
Reac]ia ei imediat` a fost s` spun` c` este ocupat`. Apoi
s-a \ntrebat dac` o sear` petrecut` cu familia Carbury putea fi
a[a de rea, sau mai rea decât s` fie singur`.
– Pot fi chemat` oricând, \i r`spunse.
– |n acest caz, po]i veni s` cinezi cu noi. Po]i l`sa telefonul
nostru.
Linden ezit`. Cu o or` \n urm` tânjise dup` singur`tate,
dar deja sim]ea apartamentul ca pe o \nchisoare.
– Bine, \i spuse. Vin dup` ce telefonez la clinic`.
Toat` seara f`cu eforturi s`-[i ascund` starea de spirit, dar
Peter observ` c` era ceva schimbat cu ea. Dar, din nefericire,
el interpret` c` Linden avea nevoie de \ncurajare. De aceea,
f`cu orice pentru a nu mai aduce vorba de ultima lor discu]ie
[i cu toate c` mama lui \i l`s` de multe ori singuri, el nu f`cu
niciun gest [i nici n-o privi decât ca pe o prieten`.
A[ezat` \ntr-un fotoliu comod, Linden \l privi,
\ntrebându-se ce oare \i f`cea pe oameni s` se \ndr`gosteasc`
SORA TEMPLAR 121
hazardat. I se p`rea incredibil acum c` se putuse \ntreba dac`

era \ndr`gostit` de Peter. Cu toate astea, dac` el o iubea?
– Pari foarte \ngândurat`... \ncepu el.
Linden tres`ri, parc` ar fi trezit-o din somn.
– Nu eram atent`, te rog s` m` scuzi.
Peter se aplec` s` scuture pipa \n [emineu.
– Binecuvântat` este femeia care vorbe[te \ntruna.
Apropo, când ai un weekend liber?
– Peste dou` s`pt`mâni.
– Te duci acas`?
– Nu [tiu \nc`, dar a[a cred. Linden se ridic`. Ar fi mai
bine s` plec, acum. Este trecut de zece.
Se duser` la buc`t`rie, unde doamna Carbury scotea
pâine din cuptor. Linden \i mul]umi pentru ospitalitate [i
Peter se oferi s-o conduc`.
– Nu munce[ti prea mult cumva? E[ti cam tras` la fa]`, \i
spuse grav, sco]ându-i scuterul din garaj.
– M` simt bine, \i spuse ea scurt. Apoi se corect`; \mi cer
scuze, dar sunt pu]in obosit`, atât.
El \i atinse mâna \ncet, \i zâmbi [i-i spuse noapte bun`.
Capitolul 9
Se trezi a doua zi, cu capul mai limpede. Prima vizit` era

programat` la familia Howlett, unde avu surpriza s` constate
c` Iris nu mai era atât de refractar` [i c` venirea pe lume a
copilului \i redase oarecum \ncrederea \n sine. So]ul ei era
\ncântat de evolu]ia copilului. |n sfâr[it, micul Paul nu mai
era un copil nedorit.
Când ajunse la familia Craig avea nervii \ntin[i la
maximum. Era sigur` c` Randal va fi acas`, c`-l va vedea [i se
temea de aceast` \ntâlnire. Dar, dup` jum`tate de or`, p`r`si
casa f`r` s`-l fi v`zut sau auzit.
A doua zi, f`cu ultima vizit` la familia Craig [i când se
desp`r]i de Paula, aceasta \i strecur` un mic pachet \n mân`.
– Sper s`-]i plac`, ai fost atât de amabil` cu mine.
SORA TEMPLAR 123
Linden nu-l deschise pân` când ajunse acas`, la prânz. Se

\ntreb` pe drum cine-l cump`rase, pentru c` Paula nu fusese
\n ora[.
Deschise cutia sigilat` [i g`si o cutie din piele \n care se
afla un set de lenjerie din cea mai fin` m`tase care purta
in]ialele fabricii din ora[ [i o br`]ar` de aur cu coral.
|ntâmplarea f`cea s` semene mult cu o pereche de cercei
d`rui]i de o m`tu[` care murise. Cu toate c` era un semn de
apreciere foarte scump [i delicat, cu mult bun-gust, lui
Linden \i displ`cu.
Trecur` câteva s`pt`mâni [i f`cu tot posibilul s` nu se mai
gândeasc` la familia Craig. Credea c` te po]i elibera de o
dragoste nedorit` urmând reguli stricte. Dac` ar continua s`
se gândeasc` la Randal, ar fi fost ca [i cum ar fi murit de
foame având \n fa]` o mas` plin` cu bun`t`]i. Dar o invita]ie
trimis` de Paula la botezul lui Jennifer Craig o f`cu s` se
gândeasc` la el.
" Sper`m c` vei putea veni. Ne dorim foarte mult s` te

avem cu noi \n aceast` zi.
Paula Craig.”
Prima pornire a fost s` scrie un refuz politicos, explicând

c` se ducea la p`rin]i, dar tenta]ia de a se duce era foarte
mare.
124 ANN TAYLOR
Din nefericire, \n partea a doua a zilei o \ntâlni pe Paula

cu c`ru]ul \n ora[ [i nu mai putu s-o refuze.
Botezul era programat \n a doua parte a zilei [i Linden
b`nui c` urma s` fie un eveniment social important. Se
a[tepta s` fie tratat` cu r`ceal` de membrii familiei Craig, cu
excep]ia Paulei, desigur.
De obicei nu purta p`l`rie, dar de data asta \[i cump`r`
una [i când o scoase din ambalajul fo[nitor, \ncrederea de
sine \i reveni. Cel pu]in va fi \mbr`cat` corect [i n-o va critica
nimeni.
Intuind c` vor fi foarte multe modele opulente de p`l`rii
la acel eveniment, cump`r` una cu boruri mici, curbat`
\ntr-o parte. Fusese nejustificat de scump`, dar era genul cu
care ar fi fost de acord sora ei, Louise, [i se asorta cu una din
rochiile moderne trimise de ea.
Ajunse la biseric` zece minute \nainte de botez.
Con[tient` de unele priviri curioase care i se aruncar`, se
\ndrept` spre u[a bisericii, sim]indu-se teribil de singur` [i
izolat`. Apoi \l z`ri imediat pe Randal aflat \n fa]a altarului, [i
sim]i c` nu mai are aer.
Se ascunse \n spatele unei doamne cu o p`l`rie foarte
mare, sperând s` nu fie v`zut`.
– A[adar, ai venit.
Auzind acea voce de care era atât de \ndr`gostit`, Linden
sim]i cum pulsul i-o ia razna. Sim]i cum o mân` puternic` o
SORA TEMPLAR 125
prinde de cot. Ridic` privirea spre el [i obrajii \ncepur` s`-i

ard`.
– }i-am rezervat un loc. Ea nu putu s` protesteze [i sim]i
c` \n clipa aceea toate capetele se \ntoarser` spre ea. Nici nu
auzi slujba. |[i imaginase c` Randal va fi na[ul copilului, dar
\n locul lui se afla un tân`r necunoscut.
Afar`, la ie[irea din biseric`, a[tepta un fotograf. Apoi,
lumea se \ndrept` spre ma[ini [i plecar`.
– Ma[ina este acolo, \i spuse Randal.
– N-ar trebui s`...\ncerc` ea.
El o privi amuzat.
– Am fost desemnat s` m` ocup de tine.
Linden se \ncord`, auzind un glas foarte pl`cut ei.
– Te ocupi tu de sora Templar, Randal? Era vocea Paulei.
|n ma[in`, el \i spuse:
– A fost un gest foarte frumos c` ai venit. |mi imaginez c`
e[ti invitat` la toate botezurile.
– Uneori, da, r`spunse Linden.
– Câ]i copii ai mai adus pe lume de când nu ne-am v`zut?
o \ntreb` el.
– O, vreo zece. Cum se descurc` acum cumnata ta?
Randal o privi.
– Cred, c` \ntr-un fel, e fericit`.
– E posibil?
– Orice este posibil, r`spunse el.
126 ANN TAYLOR
Nu chiar orice, se gândi ea cu am`r`ciune. V`zur` \n fa]a

lor la un moment dat ma[inile care fuseser` la biseric`,
parcate \n fa]a casei Craig.
Salonul era plin de flori albe, frumos aranjate. O mas`
lung` cu un tort alb \n mijloc [i multe farfurii cu sandvi[uri
apetisante [i pr`jituri.
– Sor` Templar! |mi pare atât de bine c-ai putut veni!
exclam` Paula, \mbr`cat` \ntr-o rochie de m`tase cu p`l`rie
de tul. Andrew era la bra]ul ei.
Peste um`r, o z`ri pe Melanie Fletcher.
Randal, care fusese racolat de un domn \n vârst`, \[i f`cu
apari]ia cu un platou de sandvi[uri [i cu pr`jituri. El o
conduse \ntr-un loc mai pu]in aglomerat.
– Mai e[ti \nc` \nclinat` s` m` consideri un pic subuman,
nu?
Ea deschise ochii mari.
– Nu, cum a[ face asta?
– O, iat`-te, Randal! auzi glasul Melaniei. |n mod
surprinz`tor \i zâmbi lui Linden. Era s` nu te mai recunosc
f`r` uniform`, sor`. Ce p`l`rie dr`gu]`! Ai cump`rat-o din
Melchester?
Linden era atât de uluit` de schimbarea de ton [i de
cordialitatea Melaniei, \ncât pe moment nu putu s` r`spund`
decât:
– Da, da, de aici.
SORA TEMPLAR 127
– |mi place nuan]a de ro[u, dar nu pot s-o port din cauza
p`rului, adùg` Melanie. Randal, \mi dai o ]igar`?
Randal le oferi câte o ]igar`, apoi \i aprinse ]igara lui
Linden, apoi Melaniei. Melanie \[i sprijini mâna pe mâna lui
câteva clipe.
– E[ti liber` toat` ziua, sau a[tep]i s` fii chemat` undeva
din moment \n moment?
– Sunt liber` pân` mâine la prânz. Linden \ncerc` s`-i
r`spund` pe un ton prietenos, dar se vedea c` este cam
rigid`.
– Mi-a[ fi dorit s` am [i eu, ca [i tine, o voca]ie. Nu este
bine s` n-ai nicio ambi]ie profesional`, dar cred c` atunci
când te c`s`tore[ti, asta te salveaz` de complica]ii. Nu cred c`
b`rba]ilor le place s`-[i \mpart` so]ia cu o carier`. Nu-i a[a,
Randal?
– Da, cam a[a este, mormì Randal.
El intr` \n cas`, iar Melanie scoase rujul [i-[i ref`cu
machiajul.
– Vrei s` facem o plimbare? o \ntreb` ea ar`tând spre
gr`din`. {tii, am fost pu]in cam intimidat` când ai venit aici
cu scop profesional. Oamenii foarte eficien]i m` fac s` m`
simt neadecvat`.
Linden nu spuse nimic. Era posibil desigur ca Melanie s`
se simt` nesigur` pe sine. Dar ea continu` s` vorbeasc` pân`
ajunser` la malul unui lac.
128 ANN TAYLOR
– Randal este un b`rbat atr`g`tor, nu? zise dintr-o dat`.

– Presupun c` este, r`spunse Linden.
Melanie stinse ]igara.
– Desigur, farmecul lui poate fi \n[el`tor dac` cineva nu-l
cunoa[te prea bine. Cred c` nu-[i d` seama ce efect are
asupra celor din jur.
Linden nu f`cu niciun comentariu, \ntrebându-se de ce
voia s-o previn` Melanie. Poate c` nu era sigur` pe dragostea
lui Randal!
Pe la ora cinci lumea \ncepu s` plece, iar Linden schimb`
câteva vorbe cu Paula [i cu so]ul ei, când Randal ap`ru [i o
\ntreb`:
– Pleci? Te conduc acas`.
– O, nu, ar fi prea mult...
– Altfel cum ai putea s` pleci de aici? zise el destul de
abrupt.
– Nu mi-am luat r`mas-bun de la doamna Craig.
– Este undeva prin gr`din`. O s`-i spun c-ai cùtat-o.
Pe drumul spre apartamentul ei, Randal a fost destul de
t`cut [i nici ea n-a g`sit nimic de spus. Era con[tient` c` de
\ndat` ce va r`mâne singur`, se va sim]i foarte nefericit` [i
c`-[i va fi dorit s` fi avut inspira]ia s` plece acas` \n weekend.
Când se apropiar`, sim]ea deja un nod \n gât.
Randal opri ma[ina, dar l`s` motorul s` mearg`.
– Ai program \n seara asta?
SORA TEMPLAR 129
Inima lui Linden \ncepu s` bat` mai tare, dar spuse pe un

ton obi[nuit:
– Probabil voi face o plimbare pe ]`rm.
El opri ma[ina.
– Putem face plimbarea \mpreun`. Te aduc \napoi dac`
n-o s`-]i plac` plimbarea.
Linden sim]i c` obrajii \ncep s`-i ard`.
– Nu cred c` vor fi motive.
Ajunser` pe ]`rm pu]in dup` ora [ase [i Randal parc`
ma[ina pe o limb` de nisip.
– Vom cina la Stanmouth. {tiu un restaurant foarte bun
acolo.
Linden \[i l`s` p`l`ria [i po[eta \n ma[in`. Din fericire, nu
purta tocuri prea \nalte.
– Cred c` a fost foarte distractiv s` locuie[ti la malul m`rii
\n copil`rie.
– Dar n-am v`zut marea prea des; de când a \nceput
r`zboiul, zona asta a fost interzis`.
– Am uitat. Dar atunci erai la internat, nu?
– Da, prespun c` da, dar de unde ai aflat?
– De la familia Carbury.
– A, mama lui Peter a fost foarte amabil` cu mine. Cred c`
[i cu tine s-au purtat foarte frumos.
– Da, a[a este. {i nu numai ei.
– |mi amintesc casa lor. Mergeam aproape zilnic la ei.
130 ANN TAYLOR
Doamna Carbury ne trata cu ni[te pr`jiturele minunate.

Linden zâmbi.
– Eu \mi amintesc c` [i bunica obi[nuia s` fac` acest gen
de pr`jituri. {i ne ducea adesea la Devonshire, unde eu
voiam s` m`nânc doar fasole [i pui.
– Asta ai vrea [i \n seara asta?
Ea \ncepu s` râd` [i scutur` din cap.
– Nu, fasolea nu mai are acela[i gust acum.
– Cum ai ar`tat \n copil`rie? o \ntreb` Randal. Purtai
codi]e?
– Cred c` eram foarte ne\ndemânatic`, nu puteam s` m`
mi[c f`r` s` lovesc ceva. Când le-am spus p`rin]ilor c` vreau
s` devin asistent` s-au \ngrijorat; probabil [i-au \nchipuit c`
le voi da supradoze pacien]ilor.
– Nu s-ar putea spune, dac` te prive[te cineva acum.
– Nu po]i spune mare lucru doar v`zând o persoan`. Uite,
eu n-a[ fi crezut c` ]i-ai cam f`cut de cap \n copil`rie. El o
privi uimit; doamna Carbury spunea c` erai foarte politicos,
dar c` f`ceai escapade cam deocheate.... iar acum e[ti
consilier... spune-mi, vrei s` preiei afacerile familiei?
– Sunt for]at s-o fac. Andrew nu prea are chemare \n
aceast` direc]ie. Vrei s` mergem la mas`? o \ntreb`.
Restaurantul se afla la parterul unui hotel.
– Am rezervat o mas` pentru dou` persoane, pe numele
Craig.
SORA TEMPLAR 131
– Desigur, domnule Craig, pe aici, v` rog.

Au fost condu[i spre o mas` ce d`dea spre esplanad`.
– Ce vrei s` serve[ti? o \ntreb` Randal.
– Te-a[ putea l`sa pe tine s` alegi? suger` Linden.
Au discutat \n timpul mesei, apoi, când li s-a servit
cafeaua, Randal a t`cut brusc.
Oare l-am plictisit? se \ntreb` Linden.
Când au ie[it din restaurant, Linden se a[tepta s`
porneasc` spre ma[in`, dar el \i propuse o plimbare pe dig.
– Nu cumva ]i-e rece? o \ntreb` el grijuliu.
– Nu, m` simt perfect. Ce este cu mine \n seara asta? se
\ntreb`. M` simt ca o pu[toaic` la prima \ntâlnire.
Deodat`, Randal o prinse de mân`; pentru Linden,
atingerea lui a fost ca un contact electric. Tot trupul i s-a
\ncordat brusc. Apoi, sub razele soarelui care apunea, s-a
sim]it foarte fericit`.
Dar asta a durat doar o secund`. Imediat fericirea a
disp`rut [i a fost \nlocuit` de \ndoial`.
– Vrei s` st`m un pic? a \ntrebat-o Randal, ar`tând spre o
banc`. Mi-ar pl`cea s` trìesc aci, a spus el, pe stâncile astea.
– Nu-]i place casa \n care locuie[ti? \l \ntreb` Linden,
surprins`. Mâna \i tremura când lu` ]igara aprins` de el.
– Nu \n special. Eram pe punctul de a m` muta când s-a
\nsurat Andrew.
Linden ezit`, apoi spuse:
132 ANN TAYLOR
– M-am \ntrebat adeseori de ce fratele tù [i cumnata nu

au propria lor cas`.
– Ar fi putut avea casa lor, dac` Andrew se hot`ra s` se
apuce serios de treab`, de orice treab` serioas`, zise Randal,
apoi ridic` din umeri; din nefericire, mama mea vitreg` l-a
\ncurajat spre o via]` de huzur. Am sperat c` aceast` c`s`torie
\l va aduce pe drumul cel bun, dar nu este a[a. Paula este o
fat` dr`gu]`, dar Adelei nu i se pare potrivit`. {i mi se pare c`
Andrew s-ar fi descurcat mai bine cu cineva ca tine al`turi,
adùg` el cu un zâmbet.
Linden nu prea [tia cum s` interpreteze afirma]ia lui.
– Doamna Craig \mi d` fiori, dac` vrei s` [tii, spuse ea.
El \ncepu s` râd`.
– Poate, dar nu cred c-ai l`sa-o s` te domine. Dar apoi o
privi lung [i-i spuse: Linden, ce-ai zice dac` te-a[ s`ruta?
Ea \l privi, u[or descump`nit`.
– Domnule Craig...
Linden se ridic` [i vru s` plece, dar din nefericire, tocul i
se prinse \ntre scândurile digului [i se rupse.
– |mi pare rù, spuse el, b`nuiesc c` este din vina mea.
Dac` stai aici, m` voi duce s` aduc ma[ina.
Dup` ce reveni, Randal o ajut` s` urce \n ma[in`, dar
acum atingerile lui erau impersonale.
– A, era s` uit! exclam` el brusc. S`pt`mâna viitoare d`m
o petrecere de ziua Paulei. E[ti liber`? Ai putea veni?
SORA TEMPLAR 133
– Nu [tiu deocamdat`, spuse Linden. Oricum, mul]umesc

pentru invita]ie.
Când ajunser` acas`, el o conduse pân` la u[a
apartamentului, apoi Linden \[i spuse c` pe m`sur` ce \l
cuno[tea mai mult \l \n]elegea mai pu]in.
***
Vineri seara, când Linden sp`la câteva lucruri, Peter \i f`cu

o vizit`.
– Am z`rit lumin` [i am trecut pe aici, \i spuse el,
zâmbindu-i.
– Intr`, te rog, spuse Linden dup` o scurt` ezitare.
– Linden, realizezi cât a trecut de când ne-am v`zut ultima
oar`? Linden, nu mai puteam continua a[a. Nu m` pot
mul]umi s` te v`d doar când suntem la clinic`. Cred c-ai
\n]eles ce simt pentru tine.
Linden \[i mu[c` buzele. Se hot`râse s`-i spun` adev`rul,
sau m`car o parte din el, dar nu se a[teptase ca el s` dea
buzna chiar \n seara asta.
– Peter, \mi e[ti foarte drag, dar nu m-a[ putea logodi cu
tine vreodat`.
El p`ru [ocat.
134 ANN TAYLOR
– Dar am crezut c`... vrei s` spui c` exist` altcineva?

– |ntr-un fel...
– Nu \n]eleg...
– Eu..., da exist` altcineva.
– |n acest caz cred c` ne vei p`r`si, nu?
– S` v` p`r`sesc? Nu. Linden ro[i.
– Linden, tu ascunzi ceva, spuse el, devenit brusc ’itar. Ai
intrat \n vreun necaz?
– Nu, \n ce necaz a[ putea intra?
– Nu-mi po]i spune adev`rul?
|n clipa aceea se auzi soneria, [i Linden \[i ]inu respira]ia.
– Cred c` este doamna Grant, vecina; dac` te vede aici, va
umple tot cartierul. Ar fi bine s` te duci la buc`t`rie pân`
scap de ea.
Peter vru s` protesteze, dar Linden \l \mpinse spre
buc`t`rie. Linden deschise u[a.
– Bun` seara. }i-am adus sandaua, zise Randal, intrând
f`r` s` mai a[tepte invita]ie.
– O, mul]umesc.
– E[ti de serviciu?
– A[tept un telefon. Dar ce se \ntâmpl`? o \ntreb` el. Ai
ceva pe foc?
|n clipa aceea, u[a se deschise [i ap`ru Peter.
– Bun` seara, Craig. Apoi se \ntoarse spre ea; oala va da \n
foc curând.
SORA TEMPLAR 135
Apa fierbea deja. Când se \ntoarse \n camer`, cei doi

discutau un meci care avusese loc de curând. Dac` Randal
g`sise ceva ciudat \n prezen]a lui Peter \n apartamentul ei, nu
comentase.
– Ei bine, dac` a[tep]i un telefon nu mai stau, zise el pe
un ton pl`cut. Uite, ai aici invita]ia pentru ziua Paulei, spuse
el \ntinzându-i un plic.
Linden \l conduse pân` la u[` apoi se \ntoarse spre Peter
care, dup` cum se vedea, nu avea inten]ia s` plece.
– A[adar, Craig este.
– Craig? repet` ea.
– Am crezut c` e[ti o femeie mai lucid`, Linden.
– Nu [tiu despre ce vorbe[ti.
– Ba [tii foarte bine, iubito. Ai impresia c` te-ai \ndr`gostit
de el. Peter oft`. Ar fi trebuit s`-mi \nchipui asta chiar de la
\nceput, când ai fost desemnat` s` te ocupi de Paula Craig.
– Nu crezi c` tragi concluzii pripite? La botezul fiicei
Paulei mi-am rupt tocul de la sanda, iar el mi-a adus-o dup`
ce mi-a reparat-o. Asta nu \nseamn` c` m` [i intereseaz`.
– Foarte bine, neag`.
– Peter, de ce vrei s` faci totul mai greu pentru to]i cei
implica]i?
– Nu te pot \nvinui c` ]i-ai pierdut min]ile din cauza lui.
De altfel, nu e[ti nici prima nici ultima care o p`]e[te. Acest
individ atrage femeile precum hârtia de prins mu[te.
136 ANN TAYLOR
Dar cred c` e[ti con[tient` c` nu po]i avea un viitor al`turi

de el.
– Mul]umesc, Peter. Dar nu vreau s` discut acest aspect.
– Dar nici nu-l cuno[ti, Linden!
Sun` telefonul.
– Sora Templar, r`spunse Linden. Foarte bine, domnule
Linton, vin imediat. Apoi se \ntoarse spre Peter; trebuie s`
plec imediat.
O a[tept` s`-[i strâng` lucrurile [i s` scrie un bilet pe care
s`-l pun` pe u[` \n caz c` vreo alt` gravid` avea nevoie de ea
\n seara aceea.
– Regret, Linden, spuse Peter, dar nu renun] \n favoarea
lui Craig.
– A[ fi vrut ca lucrurile s` fie cu totul altfel.
– Ar putea \nc` s` fie; nu renun] \n favoarea lui Randal.
– Noapte bun`, Peter. Linden trecu repede pe lâng` el [i
plec`.
***
Dup` dou` zile, Linden o \ntâlni pe doamna Carbury \n

ora[. Privea rochiile expuse \n vitrina unui magazin când
femeia o b`tu pe um`r.
SORA TEMPLAR 137
– Ce faci, draga mea?

– O, bine, mul]umesc, spuse Linden, u[or fâstâcit`. Se
\ntreb` dac` Peter \i spusese mamei sale.
– Când v`d rochiile astea frumoase, \mi doresc s` fi avut
o fiic`. Vrei s` cumperi ceva?
– Da, a[a cred. Am nevoie de o rochie pentru o petrecere.
– O ocazie special`?
– Familia Craig d` o petrecere.
– Cred c` te vei distra acolo, ei dau multe petreceri.
Doamna Carbury o a[tept` s` cumpere rochia. Te gr`be[ti,
sau putem bea un ceai \mpreun` ? o \ntreb` apoi.
Linden ezit`, privind ostentativ la ceas. Chiar dac` Peter
nu-i spusese, mama lui observase c` era afectat.
– Da, a[ putea vreo jum`tate de or`.
Traversar` strada [i intrar` \ntr-o cafenea. Linden admir`
felul \n care ar`ta doamna Carbury, \mb`rcat` \ntr-o rochie
gri cu guler alb [i se \ntreb` dac` se va rec`s`tori vreodat`.
Discutar` despre \mbr`c`minte câteva minute, apoi
doamna Carbury \i spuse brusc:
– Uite ce este, draga mea, a[ vrea s` fie totul clar \ntre noi.
{tiu c` Peter te-a cerut de so]ie [i c` l-ai refuzat. Sper c` pe
mine nu m` vei evita \n viitor.
Linden ro[i.
– Nu m` simt chiar \n largul meu, admise ea, a]i fost foarte
bun` cu mine. |mi pare rù c` l-am f`cut nefericit pe Peter.
138 ANN TAYLOR
– M`rturisesc c` am sperat s` fii fata potrivit` pentru el.

Dar el spune c` hot`rârea ta nu este definitiv`.
– M` tem c` se \n[al`, zise Linden. V-a spus [i motivul?
Doamna Carbury \ncuviin]`.
– Sunt convins` c` n-a vrut s`-]i tr`deze \ncrederea, dar
era foarte nefericit [i a dat totul la iveal`.
– Cred c` acum m` considera]i o proast`.
– Nu. {i mie mi s-a \ntâmplat asta cândva.
– Am crezut c`...
– Eram \ndr`gostit` de so]ul meu; cealalt` iubire s-a
\ntâmplat \nainte de a-l cunoa[te [i cu timpul am dat-o uit`rii.
Omul acela s-a c`s`torit cu altcineva. Lumea spune c` nu po]i
da uit`rii o dragoste adev`rat`. Acum nu [tiu dac` a[ fi fost
mai fericit` c`s`torindu-m` cu acel b`rbat decât am fost cu
so]ul meu. Cred c` este foarte important s` profit`m de
ocaziile pe care ni le ofer` via]a, ca s` nu regret`m mai târziu.
– Presupun c` ave]i dreptate, zise Linden gânditoare.
Dup` ce se desp`r]i de doamna Carbury, se gândi la
spusele acesteia. |n toate \ntâlnirile cu Randal, fusese
preocupat` de alte probleme [i nu se bucurase de clipa
aceea. Iar acum decise c` era momentul s` r`spund`
afec]iunii lui Randal, chiar dac` va fi doar o aventur`.
Se a[tept` ca Peter s` mai treac` pe la ea, dar acest lucru
nu se \ntâmpl`.
|n seara petrecerii, Jill exclam`:
SORA TEMPLAR 139
– Ar`]i superb!
– Da, rochia este chiar frumoas`.
Spera s` n-o dezam`geasc` pe Louise, al c`rei gust la
\mbr`c`minte era impecabil. Apoi se \ntreb` ce rochie de
mare clas` va purta Melanie Fletcher.
Ie[i cu obrajii \mbujora]i pe u[a casei, cu ochii str`lucind,
[i urc` \n taxiul care o a[tepta.
Capitolul 10
|n \ntunericul taxiului, Linden \ncepu s` tremure [i-[i

strânse \n jurul umerilor pelerina alb`. F`cu apoi un efort s`
respire adânc [i s` se relaxeze. Dar relaxarea \n momentele
de stres era mai u[or de predicat decât de pus \n aplicare.
Când taxiul intr` pe Pine Avenue, inima \i b`tea foarte repede
[i nu se sim]ea prea bine.
Casa era sc`ldat` \n lumin`, iar lanterne chineze[ti
atârnau \n jurul bazinului. Când cobor\, auzi muzica
r`zb`tând pe geamurile larg deschise.
Doamna Craig [i nora ei a[teptau invita]ii \n holul de la
intrare, iar Linden aproape pufni \n râs z`rind figura uimit`
pe care o f`cu b`trâna doamn` recunoscând-o.
– O s` te conduc s`-]i la[i lucrurile undeva, \i spuse Paula.
SORA TEMPLAR 141
Ce rochie de bun-gust! N-ai cump`rat-o din Melchester.

– Nu, de la Londra. Dar [i tu ar`]i foarte bine pentru o
proasp`t` m`mic`.
Paula f`cu o figur`.
– Am talia cu doi inci mai groas` ca \nainte.
– O, \i vei pierde curând, o asigur` Linden. Cum se simte
Jennifer?
– Doarme, sper. Nepoata lui Mason are grij` de ea \n seara
asta.
Paula o l`s` pentru a se duce s` \ntâmpine al]i oaspe]i, iar
\n capul sc`rilor Linden \l z`ri pe Randal. Melanie sosi [i ea
imediat.
Dar pentru Linden, faptul c-a v`zut-o pe rival`, a consituit
imboldul necesar.
A \ntins ca o actri]` care-[i face o intrare triumfal` mâinile
spre el.
– E[ti extraordinar de frumoas` \n seara asta, i-a spus el.
Linden a luat bra]ul oferit de el [i au intrat \n salon, unde
li s-au adus imediat bùturi.
– Sper c` n-ai avut dificult`]i \n a te face liber` toat`
noaptea, spuse Randal sorbind-o din priviri.
– Nu, de[i a[ putea fi chemat`, dac` se va ivi vreun caz
urgent.
– Ce zici, deschidem noi dansul? o \ntreb` el.
– Dac` dore[ti.
142 ANN TAYLOR
Randal era un foarte bun dansator, dar lui Linden nu i-ar

fi p`sat nici dac` ar fi c`lcat-o pe picioare. Important era s` se
afle \n bra]ele lui. Curând, alte cupluri li se al`turar` pe ring.
– Sper c` n-am deranjat prea mult venind \n seara aceea,
spuse el la un moment dat.
Ea \l privi uimit`, apoi \i spuse cu un aer oarecum
nep`s`tor.
– Când mi-ai adus sandaua? Nu, sigur c` n-ai deranjat.
– Mi s-a p`rut c` erai un pic cam ... distrat`.
– Adev`rat? Avusesem o zi \ngrozitoare.
– Peter Carbury este un tip dr`gu].
– Da, este, zise Linden.
Muzica se termin` [i Randal spuse:
– Vino s` te prezint familiei Delaney. Cred c` o s`-i placi.
Familia Delaney era cam de aceea[i vârst` cu Randal.
Michael era un irlandez plin de umor, cu ochi alba[tri
str`lucitori. So]ia lui avea un chip de spiridu[, [i p`rea foarte
fragil`.
Discu]ia se desf`[ur` \ntr-un mod pl`cut, iar Randal o
invit` pe Lisa la dans, \n timp ce Linden dans` cu Michael.
– Ai o so]ie foarte dr`gu]`, \i spuse Linden. A fost actri]`
\nainte de c`s`torie?
– Cum ai ghicit? o \ntreb` Michael.
– Actorii au \n general chipuri speciale, foarte expresive,
spuse Linden.
SORA TEMPLAR 143
– Da, era o actri]` destul de bun` \nainte s` apar eu [i s-o

iau cu mine \n s`lb`ticie.
Dup` terminarea dansului, cele dou` cupluri se reunir`,
iar Randal le aduse alte bùturi. Michael [i Randal \ncepur`
discu]ii despre afaceri, iar Lisa \i spuse lui Linden:
– Randal mi-a vorbit despre tine s`pt`mâna trecut`, când
a fost la noi. M` a[teptam s` ar`]i cumva altfel; m` cam tem
de cei care lucreaz` \n lumea medical`, dup` o opera]ie cu
probleme.
Linden se \ntreb` oare cum o fi descris-o Randal.
– Te-au chinuit?
– Nu pot spune c` m-au legat de mas` cu vreun odgon,
dar aveau mania s` cure]e opera]iile pacien]ilor la ni[te ore
imposibile. Ne trezeau \n acest scop la cinci diminea]a.
– {tiu, am f`cut [i eu asta de multe ori, dar nu f`r`
strângere de inim`.
– N-o crede, interveni Randal, când este \n uniform`, are
inima \mpietrit`.
– Sunt sigur` c-ai fi putut s-o faci s` se topeasc` dac` ai fi
\ncercat, \i spuse Lisa, cu o privire pozna[`.
Peste capul ei, Randal \i arunc` lui Linden o privire
provocatoare.
– Poate o voi face, zise el \ntorcându-se spre Mike.
Linden ridic` privirea [i o v`zu pe Melanie urmat` de
câ]iva tineri. Lisa \i urm`ri privirea.
144 ANN TAYLOR
– {tii c` este hot`rât` s`-l cucereasc` pe Randal? Iar

doamna Craig o sprijin`.
Linden se sim]i brusc foarte apropiat` de Lisa.
– De unde [tii c` Melanie are planuri cu Randal?
– Nu de la el. Nu cred c` Randal are idee c` i s-a pus gând
rù-[tii cum sunt b`rba]ii. |ntr-o sear` când am venit la cin`,
am observat c` Melanie pusese toat` ariergarda asupra lui. Iar
ea desigur are ni[te atuuri; iar Randal este u[or misogin,
dup` cum cred c` [tii.
– Randal?
– Care b`rbat n-ar fi, dac` ar fi trìt \n cas` cu Adela?
Femeia asta este de-ajuns ca s` spulbere speran]ele oricui.
M`tu[a lui Mike le-a fost vecin` [i mi-a spus c` dup` na[terea
lui Andrew, Randal nici m`car nu avea voie s` vâre capul pe
u[`.
– Despre ce vorbi]i acolo? interveni Mike.
– Sporovìm ca femeile, dragul meu, sunt lucruri prea
m`runte ca s` suscite intelectul unui mascul, \i spuse Lisa
privindu-l gale[.
O, bun`, Melanie.
Melanie se opri \n dreptul lor. Din felul \n care o salut` pe
Lisa, oricine ar fi ajuns la concluzia c` sunt amice. Randal o
invit` la dans.
– Nu pot s` nu m` \ntreb...
– Ce s` te \ntrebi, draga mea?
SORA TEMPLAR 145
– Dac` Randal este imun; este destul de greu s`-i intuie[ti

adev`ratele reac]ii. Mike, dac` ai fi singur, te-ar interesa o
femeie ca Melanie?
Evident Mike era obi[nuit s` i se pun` astfel de \ntreb`ri
\n public, a[a c` nu se fâstâci [i p`ru c` se gânde[te intens la
r`spuns.
– Dac` ne gândim c` tu ai fost singura femeie str`lucitoare
care s-a uitat la mine [i a doua oar`, Nu!
– Dar este foarte tentant`, trebuie s` admitem.
– Crezi c` Randal i-ar putea c`dea prad`?
|n clipa aceea ap`ru Paula, \nso]it` de Andrew.
– Trebuie s` ne strecur`m s` vedem dac` nu cumva s-a
trezit Jennifer. Ne vedem \n câteva minute, dac` nu s-a trezit.
Randal spuse:
– Mi se pare foarte cald aici. Ce-ai zice de o plimbare?
– Este o idee grozav`!
Ie[ir` pe teras`, dar g`sir` alte cupluri acolo, care
avuseser` aceea[i idee.
– Mai bine mergem spre lac, \i spuse Randal.
– |mi place mult familia Delaney, zise Linden \ncet.
– Am [tiut c`-]i vor pl`cea. |l cunosc de mult pe Mike.
– Cum a cunoscut-o pe Lisa?
– La o cununie, parc`. Iar Lisa, de[i pare o femeie de
lume, este genul care prefer` ca via]a ei s` se desf`[oare \n
jurul unui b`rbat.
146 ANN TAYLOR
– A[a sunt toate femeile, nu?

– Nu. Unele prefer` siguran]a unui c`min, dar majoritatea
sunt mai interesate de mobilier sau de copii, decât de so].
Dar \[i pierd cump`tul dac` bietul de el o mai ia razna.
– Nu m` a[teptam s` fii ap`r`torul dragostei \n lume;
credeam c` e[ti un tip cu sânge-rece.
El o privi lung.
– Remarca ta poate fi luat` drept o provocare.
Ajunseser` la marginea lacului, iar Linden schimb`
subiectul, admirând lampioanele chineze[ti.
– A fost ideea mamei mele. {i casa de var` a fost construit`
tot pentru ea.
– A fost cânt`rea]`, parc` a[a mi s-a spus.
– Da. P`rin]ii mei sem`nau mult cu Mike [i Lisa. Mama a
crescut pe continent [i n-a avut niciodat` o cas` numai a ei.
– Câ]i ani aveai când a murit?
– {ase. Nu mi-o amintesc prea bine, nu [tiu decât c` era
foarte frumoas`, o prezen]` feminin` \ncânt`toare.
Ajunser` la casa de var` de pe malul lacului. Randal o
invit` s` se a[eze pe pernele colorate.
– Nu sunt umede [i sunt curate.
Linden se a[ez`, aranjându-[i cu grij` poalele rochiei.
– Ei, cum ]i se pare petrecerea? o \ntreb` el.
– O, da, e grozav`.
– {i faptul c` e[ti aici, singur` cu mine?
SORA TEMPLAR 147
Linden \l privi lung.

– Nu [tiu ce vrei s` spui.
– Nu te gânde[ti c` poate te-am adus aici cu un scop?
Linden s`ri brusc \n picioare, furioas`.
– Nu te impacienta, o potoli Randal. Suntem la o
petrecere, nu? O petrecere include [i un interludiu romantic
sub clar de lun`.
– A[ vrea s` plec, spuse Linden iritat`.
– Cu zece minute \n urm` parc` nu gândeai a[a...
Linden realiz` c` era inutil s` lupte cu el. Mâinile lui o
]ineau strâns.
– Cu zece minute \n urm` nu erai impertinent, \i spuse
printre din]i.
El \ncepu s` râd`.
– Randal, te rog...
El o trase spre el, o strânse \n bra]e, [i o s`rut`. Pe
moment, Linden sim]i c`-l dispre]uie[te, dar dup` o clip`
ced` \n bra]ele lui.
Randal o eliber` [i ea se sim]i confuz`. C`zu pe perne f`r`
respira]ie. Nu era con[tient` decât de starea de vis pe care
i-o provocase acest s`rut. Randal se aplec` spre ea.
– Linden...
Vocea lui \ntrerupse vraja. Se trezi la realitate la fel de
repede precum p`trunsese \n lumea de vis.
– Te rog s` nu m` mai atingi!
148 ANN TAYLOR
|l \mpinse cu toat` puterea [i se ridic` \n picioare. Apoi,

sup`rat` c` superba ei rochie de organza se rupsese \ntr-o
tuf` de trandafiri de pe malul lacului, alerg` spre cas`.
Din fericire, to]i cei care se plimbaser` se \ntorseser` \n
cas` [i n-o v`zur` fugind. |ntoarse capul, dar Randal nu venea
dup` ea. Linden realiz` c` nu trebuia s` intre \n cas` decât
dup` ce \[i mai revenea pu]in, [i-[i aranja p`rul ciufulit.
Reu[i s` ajung` sus, f`r` s` vad` pe nimeni. |ntr-un salon
v`zu câteva femei, dar acestea erau prea ocupate discutând
rochiile invitatelor \ncât n-o observar`.
Al`turi se afla o baie; doar \n clipa aceea descoperi c` nu
avea po[eta de sear`. Trebuia s` se \ntoarc` \n casa de var`,
doar dac` nu cumva Randal o aducea.
Dar gândul c` trebuia s` se \ntoarc` la casa de var` \i
displ`cea. Poate va ruga pe vreunul din tinerii de la petrecere
s-o aduc`.
Cu gânduri confuze, cobor\ \n salon. Pe sc`ri, se \ntâlni cu
Andrew Craig.
– Sor` Templar, \i spuse el, n-am dansat \n seara asta.
Ea se l`s` condus` \n sala de dans, privind repede \n jur,
s`-l vad` pe Randal.
– Scuze, a fost vina mea, spuse Andrew când gre[i câ]iva
pa[i. Dac` ar fi fost mai relaxat`, Linden ar fi remarcat c`
dansa ca [i cum ar fi condus o ma[in`, mult prea pasional [i
necontrolat. R`sufl` u[urat` când dansul se termin`.
SORA TEMPLAR 149
– Mul]umesc pentru invita]ie, \i spuse el. Cred c` doamna

Delaney vrea s`-]i vorbeasc`.
– Te-am a[teptat ca s` ne lu`m r`mas-bun, spuse ea. Doica
nu poate sta prea târziu, zise Lisa.
– N-am [tiut c` ave]i un copil, spuse Linden.
– Nu avem, r`spunse Lisa, dar o ajut pe sora mea, care are
o feti]`. Linden, am vrut s` te invit \nainte de plecare la cin`
la noi. {tiu c` e[ti foarte ocupat`, dar Randal poate fixa o zi.
O, dar iat`-l! exclam` ea.
Linden nu privi \n direc]ia lui, pentru a nu-[i tr`da
sentimentele.
– V-am invitat la cin`, \i spuse Lisa, poate duminic` ve]i fi
mai liberi. A[ fi vrut s` mai st`m, dar i-am promis doamnei
Hotblack c` nu \ntârziem dup` ora dou`sprezece.
Dup` ce plecar`, Randal \i spuse:
– Po[eta este a ta?
– Da, mul]umesc. Linden o lu` f`r` s`-l priveasc`, apoi vru
s` plece.
– Linden, vreau s`-]i vorbesc, spuse el.
– Nu mai este nimic de spus, zise Linden. Nu merg la
familia Delaney.
– Te rog s` m` ascul]i...
– Nu te voi asculta, domnule Craig. E[ti amabil s` m` la[i
singur`? Se gr`bi spre sala de dans, cùtându-l disperat` din
priviri pe John.
150 ANN TAYLOR
El discuta cu altcineva. Se \nsenin`, v`zând c` vine spre el.

– Te-am cùtat mai devreme, dar parc` ai intrat \n p`mânt.
– John, e[ti cu ma[ina?
El \ncuviin]`.
– Ce s-a \ntâmplat?
– Nu fi a[a de alarmat. Linden reu[i s`-i zâmbeasc`. Numai
c`... m` doare capul foarte tare [i dac` chem un taxi va sesiza
toat` lumea. M-ai putea duce acas`?
– Sigur c` te duc. Dar este p`cat c` nu te sim]i bine. Vrei
ni[te aspirin`?
– Nu, prefer s` plec. O s`-i telefonez doamnei Craig
mâine, s` m` scuz.
Numai când ma[ina se afla la oarecare distan]` de casa
Craig, r`sufl` u[urat`.
– Sper c` nu te-am deranjat prea mult.
– Nu m-ai deranjat, abia a[teptam un prilej s` fiu cu tine.
Ar`]i formidabil \n seara asta. Te-au invidiat toate femeile.
***
Când se trezi diminea]`, Linden chiar avea o durere

cumplit` de cap. Trase draperiile, iar soarele puternic o f`cu
s` clipeasc` des.
SORA TEMPLAR 151
Se duse la baie, unde \nghi]i dou` aspirine [i se sp`l` cu

ap` rece pe fa]`.
Telefonul \ncepu s` sune chiar atunci.
– Linden? Sunt eu, Jill. Te-ai distrat bine?
– Nu [tiu, nu m-am trezit \nc`.
– |mi pare rù dac` te-am trezit, dar a[ vrea s` te previn.
Vei fi asaltat`.
– Asaltat`? repet` Linden. De cine?
– Se anun]` o avalan[` de na[teri, \i spuse Jill vesel`.
Tocmai am ie[it din schimb; chiar [i doamna Langley s-a dus
acas`. Nu intra \n panic`, dar se pare c-au \ncercat s` ia
leg`tura cu tine noaptea trecut`, dar n-au putut.
– Cum a[a? Doar [tiau unde m` aflu!
– M-am gândit c-ar fi bine s` oferi o variant` care s`-]i con-
vin`.
– N-am nevoie de nicio variant`, au [tiut c` sunt la familia
Craig. De ce n-au sunat acolo?
– Cred c-au f`cut-o. Linden, nu intra \n panic`. Probabil
este o gre[eal`.
– Mai bine m` duc chiar acum la clinic`, s` rezolv
problema asta. Mul]umesc c` m-ai avertizat, Jill. Ne vedem
mai târziu.
Dup` ce puse jos receptorul, lu` un mic dejun rapid [i
plec` la clinic`.
Se duse direct la biroul doamnei Langley.
152 ANN TAYLOR
– Bun` diminea]a, sor` Templar, \i spuse aceasta

v`zând-o, dar f`r` a-i zâmbi.
– Bun` diminea]a, spuse Linden care-[i rec`p`tase starea
obi[nuit`, de[i era absurd de nervoas`. Din câte [tia nu
f`cuse nimic rù, dar ceva din expresia doamnei Langley o
f`cu s` nu se simt` tocmai confortabil. Mi s-a spus c-am fost
cùtat` azi-noapte.
– Ia loc, sor`, o invit` doamna Langley. Când ai spus c` ai
primit o invita]ie la dans \ntr-una din zilele \n care nu erai
tocmai liber`, am fost de acord, cu condi]ia s` la[i num`rul la
care po]i fi g`sit`. Cred c` nu este prea pl`cut s` fii chemat
din mijlocul unei distrac]ii, dar azi-noapte au fost foarte
multe na[teri. Tot personalul a lucrat, la fel [i eu. Am sunat
la num`rul pe care mi l-ai l`sat [i mi s-a spus c` nu e[ti acolo.
Am sunat [i la num`rul de acas`, dar niciun r`spuns. Am
adus-o pe sora Fisher, care a avut deja dou` na[teri ieri.
Linden \[i mu[c` buzele. Probabil sora Langley sunase la
Craig când era pe drum, cu John. Dar drumul nu durase mai
mult de zece minute.
– Este ceva ce nu \n]eleg, spuse Linden. La ce or` a]i sunat
la familia Craig?
– Pe la zece [i un sfert.
– La ora aceea eram acolo! exclam` Linden uimit`. La
nou` [i un sfert a \nceput bufetul [i dup` aceea... Linden ro[i.
– {i dup` aceea?
SORA TEMPLAR 153
Linden trase aer \n piept.

– Am f`cut o plimbare \n gr`din`, a durat cel mult o
jum`tate de or`. Dar m-au v`zut destui ie[ind din cas` [i nu
aveau niciun motiv s`-[i imagineze c-am plecat. M` crede]i
sau nu? \ntreb` Linden, observând c` sora-[ef` nu spunea
nimic.
Dup` câteva secunde, femeia spuse:
– {i asistentele sunt oameni [i gre[esc, dar pân` acum
n-am \ntâlnit o asistent` maternal` care s` nu-[i ia slujba \n
serios. Te cred, sor` Templar, dar a[ vrea s` [tiu de ce nu
]i-au parvenit mesajele mele.
– {i eu doresc acela[i lucru, sor`, o asigur` Linden. Care
din pacientele mele a avut probleme?
– Doamna Rice, [i din fericire a fost alarm` fals`.
– Nu avea cum s` nasc`; mai avea trei s`pt`mâni.
– Probabil a mâncat ceva care a afectat-o, spuse doamna
Langley cu un zâmbet.
– Cine v-a r`spuns la telefon când a]i sunat la familia
Craig? Nu m` cunosc toate servitoarele din casa aceea.
– Nu, a fost o voce de b`rbat, a spus c` \ncearc` s` te
g`seasc`, apoi a revenit spunând c-ai plecat.
– Un b`rbat, murmur` Linden uimit`. V` mul]umesc,
doamn` Langley, spuse Linden [i plec`.
Linden ie[i, \ntrebându-se cine r`spunsese la casa Craig la
telefon.
154 ANN TAYLOR
Vreun invitat care se aflase lâng` aparat? Poate cineva care

crezuse c`-i face o favoare. Sau poate Randal...? Nu, \[i alung`
acest gând din minte.
***
|n seara aceea, Peter veni \n vizit`.

– Trebuie s` discut`m, Linden
Ea era prea istovit` ca s` se mai gândeasc` la consecin]e,
la ce vor spune vecinii [i-l pofti \nùntru.
– Nu ar`]i prea bine, spuse Peter de cum intr`.
– A[a m` [i simt, complet` ea.
Linden \nchise ochii [i-[i rezem` capul de sp`tarul
fotoliului \n care se a[ezase. Peter \i puse o mân` pe frunte.
– Ai nevoie de mâncare consistent` [i de un somn bun,
dar [i de ni[te ceai. Peter disp`ru \n buc`t`rie, apoi veni de
acolo cu ibricul plin cu ceai.
– Peter, te rog, nu m` mai trata ca pe o invalid`.
– Nu te tratez astfel din bun`tate, prostu]o, ci pentru c` te
iubesc.
Linden se sim]i [i mai cuprins` de disperare, dar Peter
nu-i f`cu declara]ii, iar dup` ce-i turn` ceaiul \n can` [i-i unse
câteva felii de pâine cu unt, spuse:
SORA TEMPLAR 155
– Acum, ai nevoie de odihn`. Somn u[or.
A doua zi diminea]`, Linden primi o scrisoare de la mama

ei.
“Draga mea,
Vei fi surprins` probabil s` afli c` Louise s-a logodit cu un
fermier! Eu [i tata am fost ului]i!
Mai ales c` e sco]ian! |l cheam` Malcolm Ferguson [i este
o persoan` foarte dr`gu]`, dar total diferit` de stilul cu care
ne-a obi[nuit Louise. Am \n]eles c` are studii de specialitate,
c` ferma lui este foarte prosper` [i lucreaz` la standarde de
calitate foarte ridicate.
Cred c` Louise este foarte \ndr`gostit` de el, dac` a
acceptat s` lase Londra [i s` trìasc` acolo. Te-am sunat ieri
s`-]i dau vestea, dar nu mi-ai r`spuns, a[a c` am recurs la
aceast` scrisoare.
Oricum, te a[tept`m s` vii \n weekend, iar \ntre timp te
sf`tuiesc s` te odihne[ti.
Cu drag,
mama”
Linden plec` acas` pe la ora patru [i, pe drum, la o curb`,

i se p`ru c` z`re[te ma[ina lui Randal. Opri.
– Ce dore[ti? \l \ntreb` cu r`ceal`.
156 ANN TAYLOR
– Te-ai hot`rât s` r`mâi sup`rat` pe mine pentru

totdeauna? o \ntreb`.
– Am crezut c` e[ti o persoan` decent`, atât.
– Un s`rut nu este un afront adus decen]ei, doar nu e[ti
din epoca victorian`!
– Nu la asta m` refeream, ci mai degrab` m` str`duiam s`
uit acel incident din tot sufletul.
– Atunci, la ce naiba te referi? \ntreb` Randal.
– Nu doresc s` discut acum, replic` ea. A[ vrea s` m` la[i
\n pace.
Randal ridic` din umeri.
– Dac` a[a sim]i, nu v`d ce a[ mai putea face. Dar cred c`
te vei schimba. Apropo, Paula mi-a spus c-ai telefonat s` afli
dac` ai fost sunat` \n noaptea aceea de la clinic`. A fost un
mesaj pentru tine, este foarte adev`rat, dar l-a preluat un
chelner de la firma de catering [i sunt sigur c` nu ]i l-a
transmis.
Am sunat la doamna Langley [i i-am explicat, cerându-mi
scuze.
Cu acestea, Randal urc` \n ma[in`, trânti portiera [i plec`.
Linden r`mase cu un gol \n inim`. Se trezi c` \ncepe s`
studieze lista cu posturi vacante din alte ora[e. |ntr-o zi, se
hot`r\ [i se duse la asistenta [ef` Langley:
– Vreau s` plec de aici, sor`, \i spuse.
Sora Langley fu luat` prin surprindere.
giannijollys
SORA TEMPLAR 157
– Când este lips` de personal calificat, ne la[i [i tu, sor`

Templar?
– Din p`cate.
– A[ putea afla [i motivul?
– Este o chestiune personal`, nu are nicio leg`tur` cu
slujba.
– Nu mai putem reveni asupra acestei discu]ii? insist` sora
Langley.
– M` tem c` nu, sor`.
Sora Langley oft`.
– |n acest caz, [tii c` trebuie s` mai lucrezi [i \n perioada
de preaviz.
Studiind lista cu posturi vacante, Linden, c`reia \i pl`cuse
dintotdeauna s` c`l`toreasc`, g`si oferte interesante [i \n alte
]`ri. Nu avea curaj s` le spun` p`rin]ilor c` voia s` p`r`seasc`
Melchester. Nu aveau cum s-o \n]eleag`. Probabil acum erau
ocupa]i cu preg`tirile pentru nunta Louisei [i n-avea rost
s`-i nec`jeasc` tocmai acum.
|[i trimise CV-ul [i primi imediat invita]ie pentru un post
de asistent` \n Rodezia.
Puse invita]ia pe mas` [i, pentru c` venise \nc`rcat` cu
pachete, l`sase u[a \ntredeschis`. Auzi un zgomot [i,
\ntorcându-se, \l v`zu pe Randal.
– Ce cau]i aici?
– V`d c` ai luat o hot`râre sub impulsul momentului.
158 ANN TAYLOR
Te rog, nu te prosti, Linden, [tii pentru ce sunt aici.

– Nu-mi pas`.
– Chiar a[a? |n acest caz....
Randal se \ndrept` spre u[`, iar ea nici nu se \ntorse s`-l
urm`reasc`.
Deodat`, dup` plecarea lui, auzi un zgomot puternic care
venea de pe coridor. Ie[i \n fug` [i observ` c` Randal z`cea
pe burt`, cu un etaj mai jos.
– Randal! strig` disperat` [i fugi spre el.
El deschise ochii.
– Cred c` mi-am rupt gâtul; am sim]it dintr-o dat` c`
alunec pe ceva.
Linden se uit` \n jur [i v`zu patinele fiului vecinei chiar
lâng` piciorul lui Randal. |l ajut` s` se ridice, sub privirea
doamnei Evans.
De cum se ridic` Randal, Linden \i spuse acesteia:
– Doamn`, fiul dumneavoastr` va trebui s` ia de aici
patinele cu rotile, sunt destul de periculoase.
– Dumneata vorbe[ti, sor`?
Dumneata, care te compor]i scandalos sub ochii vecinilor?
Te vor raporta superiorilor!
– Nu v` deranja]i, doamn`, spuse Randal, care-[i
rec`p`tase controlul de sine.
Sora Templar va pleca de aici curând, tocmai a acceptat s`
se m`rite cu mine.
SORA TEMPLAR 159
Linden \l duse \napoi \n apartamentul ei [i-l ajut` s` se

a[eze pe un fotoliu.
– S` [tii c` nu accept un refuz, Linden, spuse el.
– Randal, doamna Craig nu m` place deloc, nu va fi de
acord cu c`s`toria.
– Nu-]i face probleme, iubito, nu vom locui cu ea. Mai
bine gânde[te-te unde vrei s` mergem \n luna de miere.
– Oriunde voi fi cu tine va fi excep]ional, iubitule, \i
r`spunse Linden.
Sfâr[it
giannijollys

Sora Templar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sora Templar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANN TAYLOR

– }i-am g`sit un loc \ntr-un col] al compartimentului [i

A[ fi vrut s` nu trebuiasc` s` faci drumul `sta lung. Nu te

– M` \ndoiesc c` voi avea timp liber, Rupert, [i oricum,

\n public cu atâta ardoare. Probabil se \ndr`gostise de mult,

aproape s`ri de pe bancheta compartimentului [i se repezi

– M` tem c` nu \n]eleg. Scuz`-m`.

genul de b`rbat care i-ar fi pl`cut Louisei. |n privin]a

se purtau astfel, patronând cu superioritate tot ce era

eu, Randall? C` e[ti cel mai necurtenitor b`rbat. Sunt

Pe când asculta discu]ia, \n obrajii lui Linden ap`ruser`

– Foarte bine, r`stoarn` toat` casa. Nu le prea convine

Se uit` la taxi \n treac`t [i se gr`bi spre o alt` ma[in` aflat`

Dup` o or`, [i mai ales dup` ce b`use o cafea [i discutase

pentru a-[i ajuta cei doi fii. Acum se ocup` de administra]ie,

aduc`toare de satisfac]ii; cu toate acestea, nu avea str`lucirea

Nu o dat` mi s-a \ntâmplat s` g`sesc jum`tate de strad`

colina numit` Heights. Paula Craig a fost numit` \ntotdeauna

Ei bine, chiar dac` Jill \l considera un mare cuceritor, ea

Prima s`pt`mân` la o slujb` nou` este \ntotdeauna

foarte ocupat`, dar acum remarc` faptul c` era \nalt, avea un

Exist` câteva cluburi, petreceri private, dar ca \n orice ora[

|n dup`-amiaza zilei urm`toare, Linden avu câteva ore \n

Linden observ` cum tân`ra \[i pune po[eta [i m`nu[ile pe

– Dar nu pare s` radieze de fericire, remarc` Linden.

|n timpul s`pt`mânii primi dou` scrisori de la Rupert, dar

N-ar putea veni la ea câteva zile, sau mai bine, nu vine ea

– Sunt \mbr`cat` prea colorat, admise ea, dar petrec prea

o rupser` la fug` când \l v`zur`, iar el \i amenin]` \n glum`.

– Doamna Craig este acas`? \ntreb` Linden.

doamna Craig cât se poate de \n]epat. Nu m` \ndoiesc c` te

– Bun` seara. Apoi se \ntoarse spre Melanie: controlul

Linden o urm` \ntr-o \nc`pere al`turat`, care fusese

Cu toate c` f`cu un efort s` se controleze, Linden ro[i

l`sase s` aib` asemenea efect asupra ei. Desigur, fusese doar

case cu gr`dini mari, care ajungeau pân` la mal. |[i scoase

Pornir` spre casa lui, Linden sim]indu-se afectat` de

obi[nuit cu invita]ii ciudate. |mi amintesc de Tom, care la

– {tiu, bei un ceai la micul dejun [i o cutie de sup` seara

Peter scoase pipa pe care o umplu cu grij`; Linden, care-l

– {tii, \n prima sear` când ne-am cunoscut am fost

– {i pentru noi a fost o pl`cere s` te avem cu noi, sor`

– O, ce b`iat frumos avem aici! exclam` Linden. Nu te mai

Dar \nainte, Linden vizitase un alt nou-n`scut, care nu

\mpreun` de la Londra, era ultima slujb` pe care ]i-a[ fi

Linden scutur` din cap.

Dar spun toate astea ca s` te informez c` municipalitatea

– V` las singure. Dac` nu te superi, iubito, m` duc s` fac

Se p`rea c` acest Randal controla vie]ile tuturor celor din

– Sub copacul acela ai putea pune leag`nul copilului,

Linden se ridic` s` plece, iar Randal se oferi s-o conduc`.

Zilele urm`toare au fost atât de pline, \ncât Linden n-a

la televizor cu orele [i s` leneveasc` \n pat duminica

Dar \n timp ce-[i schimba uniforma cu o rochie vesel

Linden r`sufl` u[urat` c` nu era prea mult` lumin` [i

nicidecum asudând \n buc`t`rie. Nu-i pl`cea Melanie. Nu-i

– O, nu! Ce te-a f`cut s` crezi c` a[ fi?

Se trezi de diminea]` din cauza alarmei telefonului [i a

– Ar`]i foarte bine, draga mea, nu pari deloc obosit`, cu

Linden sorbea dintr-un pahar cu sherry, bucurându-se de

Linden reu[i s` schi]eze un zâmbet, urm`rindu-i cum

– O! Ceva dr`gu]? \ntreb` Linden.

Uluit` de c`dere, r`mase cu ochii \n sus, spre cerul