Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pas`rea
cânt`toare
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
ANDREEA DR~GHICI.
ALCRIS
giannijollys
Capitolul 1
***
***
***
***
PAS~REA CÂNT~TOARE 19
— V`d \nc` foarte bine. Ei bine, John? Vocea ei era ciudat de aspr`.
Sam [tia c` bunica lui \l iube[te foarte mult [i c` astfel
\ncerca s` dep`[easc` acest moment plin de emo]ii. Ea,
Samantha MacDonald, avusese parte de o privire cercet`toare
[i inima \ncepuse s`-i tremure. Mame nu o va pl`cea nicio-
dat`.
John \n]elese foarte bine acea privire [i concluzia tras` de ea,
[i, de aceea, o privi pe Sam cerându-i scuze cu ochii lui calzi.
— Uit`-te la mine, b`iete! Ai destul timp mai târziu s` prive[ti
oriunde \n alt` parte. Acum, las`-m` s` v`d… ar`]i destul de
bine [i presupun c` nu va mai trece mult timp pân` când vei
putea s`-]i plimbi tezaurul peste tot. Mame se opri [i-l s`rut` pe
buze. Bine ai venit acas`, J… Johnny.
Vocea \i tremurase pu]in când \i rostise numele [i ea tu[i
c`utând s` ascund` acest lucru.
— Am r`cit din nou! |[i ridic` ochii pentru a o privi cu
mult` intensitate pe fata care st`tea cu mâinile pe mânerul
scaunului cu ro]i. Privirea ei trecu de la p`rul negru m`t`sos,
la trupul slab [i apoi, din nou, la fa]a lui Sam [i la p`rul aces-
teia.
— Dezleag`-]i p`rul, veni ordinul ei aspru.
Samantha o privi uimit`.
— Dezleag`-l, am spus!
Fata ridic` repede mâinile [i \ncepu s`-[i desfac` agrafele
pentru ca p`rul s`-i cad` \ntr-o cascad` pe umerii care tremurau.
Ultimele raze de soare \l f`ceau s` str`luceasc` precum o aur`.
22 STELLA FRANCES NEL
— Ai cam mult p`r. Mmm, e[ti cam slab`, cred c` dac` te-ai
mai \ngr`[a pu]in ai ar`ta destul de bine. Ochii… dubioas`
combina]ie, verde [i galben. De unde vine asta? |ntrebarea
aceasta o [oc` pe Samantha.
Ar fi dorit s` protesteze, dar \ncerc` plin` de disperare s`
ascund` mânia care cre[tea \n fiin]a ei. Se sim]ea ca o… o
mânz` aliniat` pentru inspec]ie! Oare ar fi trebuit s` mearg`
pu]in \n galop pe verand` pentru a-[i ar`ta picioarele [i
\n`l]imea? Nimeni nu era mai agasat decât ea \n momentul \n
care vorbi.
— V`d foarte bine cu ei, drag` doamn` Lane. De asemenea,
din]ii mei sunt foarte buni, nu crede]i? Ce mai face]i?
Ce f`cuse? Cea care vorbise \n acest fel nu era cu siguran]`
Samantha MacDonald. Ceea ce spusese n-o va mai face nicio-
dat` s` intre \n gra]iile acestei b`trâne rigide, dar va impune
oare un oarecare respect pentru cei mai tineri? Oare ne vom
mai putea \n]elege vreodat`? Mi-am ratat [ansa de a face o
impresie bun`!
Ie[irea ei fusese urmat` de lini[te.
John fu primul care \[i reveni.
— Sam, draga mea… \ncepu el neg`sindu-[i cuvin-
tele.
— Of! Mame \[i reg`sise [i ea vocea. Nu e nevoie s`-]i ceri
scuze \n locul meu, John Lane. Bunul sim] m` face s` realizez
c` am fost o b`trân` foarte rea. |mi accep]i scuzele, Samantha
MacDonald?
PAS~REA CÂNT~TOARE 23
***
***
\ntoarse spre Samantha. Stai aici dac` mai vrei s` r`mâi, e mai
r`coare, apoi te po]i duce \n cas` unde Danielle \]i va servi
prânzul… noi avem mâncarea aici. Te po]i odihni pu]in, dup`
care po]i veni din nou aici… El f`cu o pauz` [i o privi grav.
Nu-]i dau ordine; ochii t`i sunt ro[ii din cauza soarelui. Era
doar o sugestie… ne vedem mai târziu… El \i \ntoarse spatele
[i plec`.
Nu prea avea de gând s` intre \n cas`, fiind mai curioas`
de ceea ce se \ntâmpla decât \nfometat`, dar pa[ii o duceau
spre r`coarea pere]ilor de piatr`. U[a verandei era deschis` [i
Danielle st`tea pe un scaun.
— Am auzit c` sunte]i aici [i sunt onorat` s` v` servesc
prânzul. Pe verand` e r`coare [i voi pune masa aici. V` rog s`
lua]i loc [i v` voi servi imediat.Vocea ei blând` o \ncânt` pe
Samantha care \ncepuse s` se relaxeze.
— Danielle, \mi pare bine c` te rev`d. Vreau s` m` sp`l pe
mâini… nu-]i face griji, [tiu unde se afl` baia. Strig`-m` când
e[ti gata.
— Da, doamn`, cu pl`cere.
Casa era constuit` \n form` de L, era r`coroas` [i lini[tit`.
Sam trecu prin dormitorul unde dormise atunci când c`zuse
de pe cal. Baia str`lucea de cur`]enie. Se sp`l` pe fa]` [i \[i
[terse p`rul pr`fuit cu unul din prosoapele ag`]ate lâng`
cad`. Trecând din nou prin hol fusese tentat` s` intre pe u[a
deschis` a celuilalt dormitor. Aceasta trebuia s` fie camera
lui Mark; [tia din instinct c` nu i se potrivea lui Stephen.
PAS~REA CÂNT~TOARE 65
***
76 STELLA FRANCES NEL
***
***
— Te-ai plictisit?
— Oh, nu, deloc, spune, te rog.
— |]i vorbeam despre Gr`dina Botanic`. Se \ntinde pe
patruzeci de acri [i are cea mai frumoas` colec]ie de nuferi din
lume. Trebuie s`-]i faci timp ca s-o vizitezi, ca [i Galeria
Na]ional`. Acolo se g`sesc cele mai frumoase monezi pe care
le-am v`zut vreodat`. Lacul Torrens e un loc minunat. Mi-ar
pl`cea s` te duc acolo ca s` vezi lebedele negre ce plutesc pe
el.
Mark intr` \n traficul de pe North Terrace [i \n curând se
aflau pe [oseaua care-i ducea la hotelul unde urmau s` fie
primi]i cu aten]ia [i ospitalitatea specific` australienilor.
B`rbatul \nalt [i bronzat era, evident, foarte cunoscut [i apre-
ciat, judecând dup` aten]ia care i se acordase de la \nceput...
de fapt, era un magnat al p`[unilor! |n scurt timp, Mame [i
Samantha erau conduse \n apartamentul care le fusese rezer-
vat, [i bagajele lui Mark erau aduse \n camera de lâng` acesta.
— Cât lux! exclam` Sam \ntorcându-se de la fereastra care-i
oferise priveli[tea \ntregului ora[. Printre arborii mari din
curtea hotelului se z`reau valurile unei piscine care str`lucea
\n lumina amurgului. Se uit` \n baia roz cu ornamente
str`lucitoare. Am impresia c` m` aflu \ntr-un apartament
regal! Se a[ez` \ncântat` \ntr-unul din scaunele mari [i lu` o
pozi]ie foarte stilat` \n timp ce-[i scotea pantofii. O camerist`
tân`r` le desf`cea bagajele \n dormitor. Sufrageria \n care se
afla acum Sam era plin` de mobil` aleas` pentru a se potrivi
cu furnirul verde [i cu frumoasele carpete de pe pere]i.
PAS~REA CÂNT~TOARE 103
***
***
***
***
***
— Voi face acest lucru cu tine dac` vii mai aproape, [opti el.
— Mark! Samantha se aplec` pu]in peste mas` [i \[i lu`
po[eta de sear`. |i zâmbi dulce lui Carol [i lui Lance. Trebuie
s`-mi re\mprosp`tez machiajul, zise ea plecând \n momentul
\n care luminile se aprindeau [i spectacolul lua sfâr[it.
Lance Bannister era singur la mas` când se \ntoarse ea.
— Stai lâng` mine, vreau s` ne cunoa[tem mai bine,
p`pu[`. De unde e[ti?
— Din Sco]ia. Acolo l-am cunoscut pe John. Mul]i
australieni erau \ndr`zne]i, dar acesta p`trundea [i \n
am`nunte intime.
— Mark e un tip norocos, zise Lance sprijinindu-se cu
coatele de mas`.
— Mark? \ntreb` Sam privindu-l uimit`.
— Da, Mark, scumpa mea. E minunat s` ai grij` de copii ca
tine. |ns` toate lucrurile bune au un sfâr[it. Carol mi-a spus c`
John e preg`tit pentru tine.
Samantha \l studie cu r`ceal`.
— Cât de mult te intereseaz` asta, domnule Bannister?
El o privi pe femeia uimit` [i apoi râse copios.
— M` intereseaz`! E[ti o femeie pe cinste, iubito. {obolanii
ca mine doresc s` cucereasc` foarte repede astfel de p`pu[i.
— Ai grij` c` ]i se v`d din]ii. Presupun c` destina]ia lor e s`
extermine... corpuri str`ine. Sam nu-l pl`cea deloc [i nu se
mira c` Mark \l dezaproba. |i p`rea r`u acum c`-l tachinase pe
Mark [i c` r`m`sese aici.
PAS~REA CÂNT~TOARE 135
***
***
***
***
Sfâr[it
giannijollys