I N B R V M lU l P î \$ T 0 R5 \U

ÎNVIEREA DOMNULUI
PIATRA DE TEMELIE A CREDIN EI CRE TINE
UUIRI DIN PASTORALELE DE PA TI — 1973 ALE IERARHILOR
BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

i în acest an, urmînd unei frumoase i îndelungate tradi ii/ arhi

p storii Bisericii noastre au adresat clerului i credincio ilor cuvînt p
rintesc ^de înv tur , în care au tîlcuit rostul i însemn tatea lum ina
tului praznic al învierii Domnului, s dind în inim i bucurii duhovnice ti
alese i îndemnuri c l uzitoare spre tot lucrul bun.
Fiecare dintre înal ii Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române st ruie-
te în scrisoarea sa pastoral mai ales asupra acelor aspecte ale s r
b torii Sfintelor. Pa ti legate de preocup rile specifice ale credincio ilor
din eparhia respectiv . Dar, pe lîng aceasta, fiecare scrisoare pasto
ral subliniaz ideea c învierea Domnului -constituie pentru credincio
ii din toate locurile i din toate timpurile temeiul de neclintit al cre
din ei i vie uirii lor în Hristos.- Aplicînd aceast înv tur , înal ii Chi-
riarhi arat p stori ilor lor c marele praznic al învierii trebuie s con
stituie pentru to i credincio ii un prilej de înnoire a vie ii,.de d ruire
m slujirea lui Dumnezeu i în slujirea semenilor i de lupt pentru sta
tornicirea deplin a p cii i a drept ii sociale în lume.
încerc m s prezent m, în cele ce urmeaz , înv turile mai im
portante ce se desprind din cuprinsul acestor Pastorale.
*
* ,*
Pastorala Prea Fericitului P rinte Patriarh JU ST IN IA N , adresat
clorului i dreptcredincio ilor cre tini din Arhiepiscopia Bucure tilor, cu
ocazia sfintelor s rb tori ale învierii Domnului, porne te de la consta
tarea c vestirea învierii Domnului — primit odinioar de femeile m i
ronosi e cu uimire i cu team — este primit ast zi de credincio i cu
dragoste, cu sfînt emo ie i cu bucurie deplin , .«Bucuria noastr , spu
ne Prea Fericitul P rinte Patriarh, este deplin i temeinic , pentru c

#
368 BISERICA ORTODOX ROM ÂN

noi cre tinii avem siguran a absolut c învierea Domnului a fost un

fapt real, c ea s-a petrecut cu adev rat».
In sprijinul acestei afirma ii, întîist t torul Bisericii Ortodoxe Ro
mâne trece în revist momentele mai importante ale ar t rilor Dom
nului dup înviere c tre ucenicii i prietenii S i. Reliefînd m rturiile
scripturistice care argumenteaz acest lucru, se ajunge la concluzia c
ele sînt menite s încredin eze deplin pe to i cre tinii despre realitatea
faptului c învierea Dom nului constituie «piatra de temelie a înv
turii noastre». Amintindu-se cuvintele Sfîntului Apostol Pavel : «Dac
Hristos n-a înviat, zadarnic este credin a noastr ... Dar acum Hristos
a înviat din mor i, fiind încep tur (a învierii) celor adormi i» (I Cor.
XV, 17— 20), se precizeaz : «Iat , iubi ii mei, care este temelia în v
turii Bisericii noastre, din care, -ca dintr-un izvor cristalin, 'ies atîtea
alte înv turi pe care un cre tin adev rat trebuie s le cunoasc , s
le respecte i s le tr iasc ».
In partea a doua a Pastoralei, Prea Fericitul P rinte Patriarh Justi
nian subliniaz ideea >c Sfintele Pa ti sînt pentru to i credincio ii pri
lej de aleas bucurie, d ruindu-le încredere, curaj de munc i dorin
de via . «Ele ne amintesc i ne încredin eaz c prin învierea Dom nu
lui i noi oamenii avem un destin mare i luminos. Noi nu sîntem sor
ti i pieirii, mor ii, ci vie ii. Dar pentru aceasta avem datoria s ne str
duim a cî tiga via a, spre a ne bucura de roadele ei».
Prea Fericirea Sa î i exprim bucuria de a putea constata c ome
nirea întreag este convins de necesitatea de a depune eforturi pentru
ap rarea vie ii i pentru «st vilirea lucr rii de distrugere a f pturilor
lui Dumnezeu». Prin eforturile unite ale oamenilor doritori de bine de
pretutindeni, r zboaiele sînt pe cale s dispar . Bucuria adus de vestea
recent a încet rii r zboiului din Vietnam adaug un mare spor de bu
curie cre tinilor, care s rb toresc în învierea Domnului biruin a vie ii
asupra mor ii. «Avem încrederea — se spune în continuare — c i ce
lelalte focare de r zboi, prin care se seam n în lume moartea, se vor
stinge în curînd, pentru ca astfel omenirea s poat s - i îndrepte efor
turile spre progres, spre des vîr irea vie ii».
în încheiere, exprimîndu- i n dejdea c «lumea se va putea bucura
cît mai curînd de pace pretutindeni», Prea Fericitul P rinte Patriarh
Justinian încredin eaz pe fiii s i duhovnice ti c «Cel ce a biruit moar
tea, prin învierea Sa, va ajuta lumii s cucereasc prin pace via a» i,
binecuvîntîndu-i, le adreseaz tradi ionala urare «Hristos a în v ia t!»

Pastorala înalt Prea Sfin ituldi M itropolit IUSTIN al Moldovei i

Sucevei, adresat , cu prilejul sfintelor s rb tori ale învierii Domnului,
clerului, cinului monahal i binecredincio ilor cre tini din Arhiepiscopia
Ia ilor, începe cu o analiz teologic profund a textului din Ioan XV II,
1— 5, ar tînd c — prin via a Sa neprih nit i prin s vîr irea m inuni
lor — M întuitorul a învederat «puterea slavei» sau «slava puterii» lui
Dumnezeu {Col. I, 11 ; Efes. I*Hr 16 ; II Tes. I, 9)\ Venind pe p mînt în
tru smerenie des vîr it , El n-a urm rit s - i dovedeasc slava Sa dum-
în d r u m r i pa st o r a l e 369

ne/.eiasc . Ca Fiu Unul-N scut al lui Dumnezeu-Tat l, sl virea Mîn-

111 i toiu lu i exist din ve nicie. El « i-a ar tat slava Sa» (Ioan II, 11) prin
**1 n11 tipare (Ioan I, 14) i prin unele minuni (Ioan XI, 14), dar nu a fost
-.Invit deplin decît dup moartea, învierea i în l area Sa la ceruri,
<nul «a intrat în slava des vîr it a Sfintei Treimi cu firea Sa dum ne
zeiasc unit cu firea Sa omeneasc ». Acest lucru nu se m rgine te
nisa la modul de ar tate -a Dumnezeirii Sale, ci are un con inut mai bo
gat, referindu-'se la «intrarea lui Dumnezeu-Fiul, cu trupul S u în pute-
iea dumnezeiasc ». în acest sens, «sl virea M întuitorului consist , pe
de o parte, în îndumnezeirea firii omene ti de c tre firea dumnezeiasc
n Dumnezeu-Fiului i intrarea Dumnezeu-Omului în plin tatea vie ii
Nllntei Treimi, prin dragostea lui Dumnezeu-Tat l i odihnirea Sfîntu-
lul Duh asupra lui Iisus ; pe de alt parte, sl virea M întuitorului consis
ta în dobîndirea «bun voirii» lui Dumnezeu ca Iisus Hristos s fie Domn
)n putere al întregii f pturi».
Sl vit din veci, împreun cu Tat l i cu Duhul Sfînt, Fiul lui Dum
nezeu i-a împlinit lucrarea Sa de mîntuire îndeosebi prin patimile, în
vierea i în l area Sa la cer. Dup înviere, El i-a ar tat deplin puterea
Sa de Domn i Hristos (Matei X X V III, 18 ; Fapte II, 36), descoperin-
du-ne adev rurile Sale mîntuitoare i înf i îndu-se drept «cap al Bi
sericii» (Efes. I, 22) i «Marele Dumnezeu i M întuitorul nostru» (Tit
II, 13);
Ar tînd c prin intrarea în slava Sa dumnezeiasc Domnul nostru
Iisus Hristos, ne-a f cut i pe noi p rta i slavei Sale cere ti (Efes. II,
A— 6) ridicîndu-ne la cinstea de «casnici ai lui Dumnezeu» (Efes. II, 19),
I.P.S. M itropolit Iustin îndeamn pe credincio i s p streze adev rurile
dreptei credin e i s tr iasc în dragoste i sfin enie. «Fii ai lui Dum
nezeu din înfierea pe care ne-a d ruit-o Tat l, prin unirea noastr cu
Piui S u i fra i întru m rire, s vie uim to i în pace unul cu altul ...
Dragostea de patrie s o ar t m prin'h rnicia noastr în munc , prin
cinstirea în chiverntsirea bunurilor ob te ti i prin înf ptuirea deplin
a rînduielilor drepte i bune care stau la temelia vie ii noi a poporului
nostru». 4

în încheiere, înaltul Ierarh îndrumeaz pe p stori ii s i s contri

buie la dezvoltarea, prop irea i înt rirea patriei i s sporeasc în tot
lucrul bun i de folos tuturor.
*

Pastorala înalt Prea S fin itu lu i M itropolit NICOLAE al Ardealului,

adresat — la marele praznic al învierii Dom nului — clerului i drept-
<redincio ilor cre tini din cuprinsul Arhiepiscopiei de Alba Iulia i Si
biu, porne te de la constatarea c învierea este «izvorul tuturor prazni
celor i mai mare decît toate, c ci toate se temeinicesc pe dumnezeias
ca lumin a învierii lui Hristos». Pentru a ar ta credincio ilor cum tre
buie s primeasc pe Hristos în suflete, înaltul Ohiriarh aminte te prin
cipalele momente evanghelice -care vorbesc despre ar t rile Mîntuito-
iului dup înviere, subliniind sfiala, cutremurarea i bucuria sim it de
-Apostoli la vederea lui Iisus cel înviat.
370 BISERICA ORTODOX ROM ÂN

Iisus cel înviat i în l at pentru m rire este prezent în sufletele

credincio ilor care primesc cu credin i dragoste înv tura Sa, harul
divin i darurile Sale. Prezen a lui Hristos este sim it îndeosebi de cre
dincio i la sfintele slujbe i mai ales la sfînta liturghie, care une te pe
to i participan ii într-o unitate sufleteasc des vîr it , trezindu-le sim-
mîntul de solidaritate i rîvna de a conlucra pentru înf ptuirea binelui
ob tesc.
In acest context, I.P.S. Mitropolit Nicolae remarc : «Prezen a lui
Iisus Hristos în m ijlocul nostru ne îndeamn nu numai s slujim Bise
ricii Sale, ci s slujim i semenilor, f r deosebire de na ionalitate sau
credin religioas , i — mai ales — s slujim ob tei celei mari a po-'
porului nostru, a omenirii întregi». Ierarhii, clerul i credincio ii Bise
ricii Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Fericitul P rinte Patriarh Ju s
tinian, sprijin munca poporului nostru, care î i construie te o via în
floritoare, sub îndrumarea în elep ilor s i conduc tori. «Prin ceea ce
facem pentru ara noastr — arat I.P.S. Sa — , pentru pace i înfr ire
între popoare, ne dovedim nu numai buni fii ai poporului, ci cu adev
rat buni fii ai Bisericii, adev ra i ucenici ai lui Hristos-Domnul, Cel ce
ne cheam la iubire, solidaritate i continu perfec ionare în via a i
activitatea noastr multilateral ».
în încheiere, înaltul Ierarh îndeamn pe credincio i la bucurie sfîn
t , pentru primirea în suflete a darurilor învierii i pentru faptul c
Iisus cel înviat chez uie te cre tinilor participarea la via a ve nic . A-
mintind c învierea lui Hristos ne cheam la bucurie i pace, la înfr
ire i unitate, la slujirea semenilor i a omenirii întregi, I.P.S. Sa re
comand : «S pream rim dar pe Iisus cel înviat pentru noi i pentru
mîntuirea noastr i s ne întîmpin m unii pe al ii cu m rturisirea m i
ronosi elor femei i a ucenicilor Domnului : Hristos a în v ia t! i toat
via a noastr lui Hristos Dumnezeu s o d m !»
*

Pastorala înalt Prea Sfin itului Mitropolit TEOCTIST al Olteniei,

trimis clerului, cinului c lug resc i tuturor dreptcredincio ilor cre tini '
din Arhiepiscopia Craiovei, cu prilejul sfintelor s rb tori ale învierii
Domnului, tîlcuie te în prima parte în elesul troparului «S se vese
leasc cele cere ti i s se bucure cele p mînte ti», ar tînd c acest în
demn al Bisericii este menit s trezeasc în sufletele credincio ilor un
nesecat izvor de bucurie i credin statornic .
Evocînd momentul învierii Domnului, a c rei bucurie au primit-o
mai întîi vrednicele femei-mironosi e, pentru st ruin a i ata amentul
lor pilduitor, înaltul Ierarh argumenteaz cu dovezi scripturistice din
cele mai alese c adev rul învierii st la temelia înv turii noastre de
credin , s dind în sufletele cre tinilor pace i bucurie nepieritoare. Ca
valori umane permanente, bucuria i pacea se cer îns «neîncetat îm
plinite, neîncetat îmbog ite, se cer conturate i pline de con inutul fap
telor, spre a- i dobîndi astfel adev ratele lor dimensiuni i spre a da
str lucirea cuvenit vie ii i n zuin elor noastre». Pacea — l mure te-
I.P.S. Sa — nu înseamn numai o stare de lini te, generat de con tiin--
ÎNDRUM RI PASTORALE 371

\i\ îndatoririlor împlinite, ci «tot ceea ce ine de respectul fiin ei um a

ni', de înl turarea oric rei forme de asuprire i de nedreptate în rapor-
Itii i 1<' dintre oameni i în cele dintre popoare».
In cea de a doua parte a Pastoralei, înalt Prea Sfin itul Teoctist
iiwn turise te c adreseaz acest prim cuvînt pastoral — în noua sa cali-
Inte de Arhiepiscop al Craiovei i Mitropolit al Olteniei, ca urma în
drrq toria purtat cu vrednicie timp de un sfert de veac de c tre feri
citul întru adormire mitropolitul Firmilian — cu sufletul st pînit de cea
mai curat iubire p rinteasc . «M bucur din adîncul sufletului — spune
I.P.S. Sa — c s rb toarea Sfintelor Pa ti mi-a dat prilejul fericit s -mi
deschid inima i s -mi împ rt esc gîndurile c tre sfin i ii slujitori i
hunii credincio i ai altarelor noastre ortodoxe încredin a i mie spre
p storire». Dorind ca bucuria i pacea învierii s rodeasc bogat i s
înmul easc str daniile împreunate ale clerului i credincio ilor din E-
pnrhia Craiovei, înaltul Chiriarh se adreseaz acestora cu cuvintele :
•IWicuria voastr va hr ni inima i sufletul meu cu îndestul ri duhov
nice ti f r seam n în frumuse e. Nutresc n dejdea vie c «ve i îm plini
• dup cuvîntul m ritului Apostol Pavel — bucuria mea, c s gîndi i
1<i fel, avînd aceea i iubire, un suflet, un cuget» (Filip. II, 2) cu p rin
tele i p storul vostru duhovnicesc».
în încheierea Pastoralei, I.P.S. M itropolit Teoctist îndeamn pe cre
dincio i s pre uiasc darurile învierii Domnului, care s le fie c l uzi
toare atît în slujirea Bisericii cît i a Patriei, binecuvînteaz str daniile
lor în munc i dragostea lor fa de în elep ii ocîrmuitori ai rii i
Ici ce tuturor ur ri de s n tate, pace i deplin fericire, cu dragostea p
rinteasc cea mai aleas .

Pastorala Înalt Prea Sfin itului Mitropolit NICOLAE al Banatului,

adresat clerului i dreptcredincio ilor cre tini din Arhiepiscopia Timi
oarei i Caransebe ului, cu ocazia marelui praznic al învierii Domnului,
lîlcuie te — în prima parte — înv tura cu privire la m rturisirea în
vierii lui Hristos, ar tînd, c «dintru început lucrarea cre tinilor n-a fost
nltceva decît m rturisirea faptului învierii», iar «calitatea de cre tin a
însemnat mereu transmiterea m rturiei despre «Dumnezeul cel viu».
învierea lui Hristos constituie temeiul cel mai puternic al în v
turii cre tine; ea trebuie m rturisit de credincio i nu numai cu vorba,
<I \ ;i cu faptele. Acestea trebuie s fie conforme cu înv tura lui Hris-
l«>s, c ci «nimeni nu va putea s dea m rturie despre lumina învierii
atitn vreme cît se afl în întunericul p catelor». Ca biruin a vie ii a-
Miprci mor ii i ca înnoire a vie ii, praznicul învierii Domnului ne în
deamn la primenirea fiin ei noastre : «Precum Hristos a înviat din
mor i, prin m rirea Tat lui, a a s umbl m i noi întru înnoirea vie ii.
<‘«ici dac am crescut împreun cu El prin asem narea mor ii Lui, atunci
vom fi p rta i i ai învierii Lui» (Rom. VI, 4— 5)
în partea a doua a Pastoralei, I.P.S. M itropolit Nicolae al Banatu
lui, f cînd aplicarea practic a înv turilor expuse mai sus, constat
cu bucurie c «încetul cu încetul relele i nedrept ile din lume se ri-
 372 BISERICA ORTODOX ROMÂN

sipesc unele dup altele». Prefacerile sociale <adînci ale epocii noastre,
eliberarea unor popoare de sub asuprirea exploat rii, încetarea r zboiu
lui din Indochina i sprijinirea luptei popoarelor slab dezvoltate pentru
progres i bun stare arat c între rela iile dintre na itîni i state exist
în prezent o nou atitudine, bazat pe colaborare, respect reciproc i
dorin de pace.
în ara noastr , liber i st pîn pe destinele sale, se v de te o îna
intare rapid pe drumul progresului i bun st rii i se întrez resc pers
pective de viitor tot mai luminoase. Acest fapt determin pe înaltul
Ierarh s afirme : «Avînd ocîrmuitori în elep i i d rui i cauzei poporu
lui, muncind cu însufle ire i con tiinciozitate, sîntem siguri c patria
noastr va atinge acele culmi pe care de altfel le merit ».
Cu asemenea gînduri, I.P.S. Mitropolit Nicolae întîm pin cu bucu
rie pe credincio ii din Eparhia sa la praznicul Sfintelor Pa ti, asigurîn-
du-i de dragostea sa p rinteasc i rugînd pe Dumnezeu s -i ajute în
s vîr irea binelui, s le binecuvînteze munca pentru înflorirea patriei
dragi i credin a fa de Biserica str mo easc .
*

Pastorala Prea Sfin itului Episcop IOSIF al Rîm nicului i Arge ului,
adresat cu ocazia sfintelor s rb tori ale învierii Domnului clerului i
credincio ilor din eparhia sa, zugr ve te 1— în prima parte — atmosfera
de senin tate i bucurie cu care este întîmpinat acest praznic de c tre
credincio i. Faptul învierii a împlinit Scripturile, dînd curaj ucenicilor,
înt rindu-i în credin , sporindu-le n dejdea i aducînd bucurie sfînt
în sufletele tuturor cre tinilor din toate timpurile.
Dup ce face o retrospectiv a principalelor momente descrise de
Sfintele Evanghelii în leg tur cu patimile, r stignirea, înmormîntarea,
învierea i ar t rile Domnului în trup înaintea ucenicilor, P. S. Episcop
Iosif conchide : «învierea Domnului nu este numai minunea minunilor,
*

praznicul praznicelor, prilejul de bucurie, de iertare, de împ care, ci

este totodat dovada sigur , eviden a p trunderii in planul vie ii istorice
umane a puterilor unei alte lumi», adic a vie ii ve nice, pe oare cre
dincio ii o pot în elege i descoperi prin mijloacele oferite de înv
tura M întuitorului Iisus Hristos.
în cea de a doua parte a Pastoralei se subliniaz c împrejur rile
i semnifica ia învierii Domnului au menirea s preocupe pe credincio
ii de pretutindeni, adresîndu-se tuturor. Depinde îns de fiecare cre tin
cum prime te i cum î i însu e te adev rul fundamental al învierii lui
Hristos. Marele praznic al învierii îndeamn pe credincio i la înnoirea
vie ii i la transpunerea în <fiapt a înv turii i pildei lui Iisus. Acest
lucru înseamn «s ne iubim unii pe al ii : de la semenul de lîng cas
. pîn la cel din dep rt ri ; de la prieten pîn la neprieten ; de la rud
pîn la str in, sus inînd, r spîndind i realizînd, dup puterile i pe dru
mul nostru, pacea în lume, între oameni».
în încheiere, P. S. Episcop Iosif îndeamn pe credincio i s - i îm
plineasc cu sinceritate i corectitudine îndatoririle ce le revin : «S ur-
 »

ÎNDRUM RI pa st o r a l e 373

în m dreptatea în toate lucr rile noastre — spune P. S. Sa — f r ascun

zi , piezi sau ocoli , de la cele personale la cele familiale, de la cele
comunitare la cele sociale i na ionale».

Pastorala Prea Sfin itului Episcop PARTENIE al Romanului i H u

ilor, adresat clerului i binecred'incio ilor cre tini din eparhia sa, cu
prilejul marelui praznic al învierii Domnului, prezint acest eveniment
ca fiind prin excelen s rb toarea vie ii i a bucuriei. înc de la înce
putul cre tinismului, învierea a fost s rb torit cu str lucit bucurie de
to i credincio ii, ea fiind cu adev rat «al praznicelor praznic i s r
b toare a -s rb torilor». în ziua învierii, înfr i i în credin a i dragos
tea întru Hristos, cre tinii se simt mai mult ca oricînd «un singur suflet,
o singur familie de fii ai lui Dumnezeu». într-adev r, bucuria învierii
nu trebuie s r mîn închis într-un cerc personal, individual, ci ea tre
buie s fie împ rt it tuturor, deoarece ea este «o bucurie duhovni
ceasc , ce nu desparte, ci n'a te ; nu îndep rteaz , ci apropie suflet de
suflet, aducînd fiec ruia, dup credin a i osteneala sa mîngîiere, t rie
în încerc rile vie ii, putere i încredere în lucrarea faptelor bune».
în continuare, P. S. Episcop Partenie arat c prin învierea Sa din
mor i M întuitorul i-a încununat întreaga Sa activitate, i-a dovedit p u
terea, dumnezeirea, mila i iubirea sa fa de noi, dîndu-ne t rie i îm
b rb tare pentru toate faptele noastre puse în slujba s vîr irii binelui.
Ziua învierii este «s rb toarea m întuirii noastre, biruin a vie ii asupra
mor ii, ziua împ c rii i a înfr irii sufletelor sub semnul aceleia i b u
curii i a acelora i speran e ce rodesc din Crucea i învierea Domnului
s dit în sufletele credincio ilor optimism i b rb ie i dînd ac iuni
lor lor sensul înalt al ve niciei.
Cre tinii — se spune în Pastoral — au convingerea c sufletul lor
e nemuritor, întrucît Hristos, prin moartea i învierea Sa, ne-a izb vit
<1in moarte i ne-a ren scut la o nou via . în acest context, înaltul
Chiriarh îndeamn pe p stori ii s i s se fereasc de a nu c dea sub
st pînirea mor ii p catului i s s vîr easc fapte vrednice de sufletul
lor nemuritor. Tr ind i lucrînd dup poruncile lui Dumnezeu, cre tinii
mi convingerea c î i agonisesc atît via a ve nic din împ r ia lui
Dumnezeu cît i «via a încununat cu pace i bucurie din lumea aceasta
trec toare, dar plin de frumuse i». Ca atare, cre tinii sînt îndemna i
s depun eforturi pentru înl turarea r ului din lume i pentru triumful
binelui, al adev rului i al drept ii, d ruindu-se deopotriv în slujirea
lui Dumnezeu i în slujirea vie ii p mînte ti a semenilor lor, în dra
goste, pace i unire.
în încheiere, subliniind înc o dat c «învierea este s rb toarea
vie ii», P. S. Episcop Partenie îndeamn p rinte te pe credincio i s pri
veasc în viitor cu încredere, s se roage i s lupte împreun pentru
biruin a p cii, a apropierii i a înfr irii între oameni, cu convingerea
cn acest lucru constituie, «un rod al iubirii evanghelice».

ii. o. n. — 8
*
374 BISERICA ORTODOX ROM ÂNA
_ _ __ ____ t

Pastorala Prea Sfin itului Episcop A N T IM al Buz ului, adresat cle

rului, cinului monahal i dreptsl vitorilor cre tini din eparhia sa, cu
ocazia sfintelor s rb tori ale învierii Domnului, cheam pe p stori i s
s rb toreasc cu bucurie i cu bun -cuviin marele «praznic al prazni
celor».
P. S. Sa aminte te c pentru cre tini faptul învierii lui Hristos este
un adev r de credin fundamental, pe care Sfînta Scriptur îl dovede
te în repetate rînduri. Iisus a p timit pentru mîntuirea noastr (I Ioan ,
IV, 10). Patimile, moartea i învierea Sa sînt garan ia învierii noastre
(I Cor. XV , 12— 31) i totodat temeiul cel mai puternic al credin ei
cre tine : «Dac Hristos nu a înviat, zadarnic e propov duirea noastr »
zadarnic e i credin a voastr » (I Cor. XIV , 14).
învierea lui Hristos — se arat , în continuare, este adeverit i prin*
ar t rile Domnului c tre femeile mironosi e, c tre apostolii Petru E
Ioan, c tre cei doi ucenici în drum spre Emaus, c tre cei 11 apostoli.
Acest act dovede te în modul cel mai îr^alt dumnezeirea lui Iisus i tot
odat nemurirea sufletului nostru i siguran a învierii noastre viitoare.
A vînd certitudinea c to i oamenii sînt fiii aceluia i P rinte ceresc,,
cre tinii sînt datori s lupte pentru încetarea du m niilor i a r zboaie
lor dintre oameni i popoare. în efortul pentru înnoirea vie ii (Rom. VI*
4), fiecare fiu al Bisericii trebuie s nu uite c are i calitatea de cet
ean al Patriei, fa de care trebuie s se comporte cu devotament î
loialitate. în faptul prim verii, cînd întreaga natur înviaz , frem tînd
de via , «s ne prindem cu to ii în hora muncii i s pornim cu voio
ie la toate lucr rile agricole de prim var , ca .s avem bel ug de .roade
pentru îndestulare... Cu inim bun i curat , s depunem toate silin ele*
pentru întemeierea vie ii celei noi. S aducem toat contribu ia noas
tr pentru binele i fericirea ob teasc . S respect m cu sfin enie legile
i noile rînduieli ale vie ii sociale la care sîntem chema i».
în ultima parte a pastoralei, amintind îndemnurile evanghelice cu
privire la instaurarea p cii în lume i la înfr irea popoarelor, P. S. E-
piscop Antim îndeamn pe clericii i credincio ii din eparhia sa : «S
fim mîndri c avem o ar binecuvîntat , care a devenit un adev rat
antier unde r sun zumzetul muncii, pl cut lui Dumnezeu. Strîns uni i
în jurul în elep ilor no tri conduc tori, s depunem toate eforturile pen
tru f urirea vie ii celei noi, spre fericirea Patriei, deci i a noastr ».
în încheiere, înaltul Chiriarh adreseaz credincio ilor ur ri p rin
te ti de s n tate i de împ rt ire din darurile învierii Domnului.

Pastorala Prea Sfin itului Episcop CHESARIE al Dun rii de Jos, a-

dresat clerului i credincio ilor din eparhia sa cu prilejul marelui praz
nic al învierii Domnului, l mure te — în prima parte — temeiurile bu
curiei cre tine, manifestat an de an la aceast s rb toare, bucurie care
înseamn «biruin a vie ii asupra mor ii, biruin a lum inii asupra întune
ricului».
F cînd o adînc analiz teologic a faptului r scump r rii noastre
prin jertfa M întuitorului Iisus Hristos, precum i a darurilor suprafi-
 în d r u m r i pa st o r a l e 375

ro ti rev rsate în sufletele cre tinilor prin învierea Fiului lui Dumnezeu,
l\ S. Episcop Chesarie aplic aceste rezultate la via a practic a cre
dincio ilor, ar tînd c prin propov duirea lui Hristos «se propov du-
. io te via a, munca, adev rul, dragostea i pacea, ca lum ini ale spiritului
i puteri de care omenirea totdeauna va avea nevoie, precum are ne
voie de aer, de ap i de pîinea cea de toate zilele». învierea Dom nu
lui descoper credincio ilor adev rul c ei au menirea s fie ferici i atît
în via a aceasta cît i în c a viitoare. Dar fericirea depinde în mare
m sur de efortul fiec ruia, pe care Dumnezeu îl des vîr e te cu ha
rul s u sfin itor. Calea c tre fericirea p mînteasc i c tre cea ve nic
este ar tat clar în Sfînt Scriptur . Ea se refer «la via a cinstit , l a '
munc , la fapta cea bun , la dragostea fa de Dumnezeu i fa de se
menii no tri, la ceea ce ne face s fim folositori societ ii în care tr im,
voind s arate c adev rata fericire a noastr este legat de fericirea
tuturor oamenilor»*.
, în partea a doua a Pastoralei se arat c învierea Domnului consti
tuie încununarea operei Sale de slujire i mîntuire a oamenilor. Ca
Dumnezeu nemuritor, Iisu-s nu avea nevoie s învieze ; El a murit îns
i a înviat pentru a ne r scump ra din p cat i a ne face p rta i în
vierii. în acela i timp, prin înviere Iisus a urm rit s ne dea exemplul
cel mai str lucit de slujire a semenilor i s ne înve e ce trebuie s fa
cem pentru a îm plini aceast cerin . Cre tinii au îndatorirea de a lucra
neîncetat pentru slujirea tuturor semenilor lor. «Ca i pîn acum — se
spune în Pastoral — este datoria noastr ca fiecare s c ut m ca prin
dragostea i munca noastr cinstit , unit cu cea a tuturor fiilor Biseri
cii i ai patriei noastre, s contribuim la bun starea i fericirea poporu
lui nostru ca în propria noastr cauz ».
Ar tînd credincio ilor c îndatorirea lor de c petenie pe plan so
cial este munca cinstit i p strarea bunei orînduieli în toate treburile
ob te ti, înaltul Chiriarh spune : «V îndemn, dar, cu toat c ldura su
fleteasc , s r spunde i la aceast chemare i s oferi i munca i pri
ceperea voastr , cu toat sîrguin a i credincio ia, pentru binele ob
tesc al întregului nostru popor. Fericirea genera iei noastre i a celei
<o urmeaz — copiii i nepo ii no tri — depinde de felul cum vom în-
doplini aceste sfinte îndatoriri. Tot de acestea depinde i mîntuirea su-
1lotului».
în încheiere, P. S. Episcop Chesarie adreseaz credincio ilor bine-
m vînt ri i ur ri de sporire în tot lucrul bun, c l uzitor spre fericirea
lioc ruia, a Bisericii i a Patriei.
»

*
4

Pastorala Prea Sfin itului Episcop TEOFIL al V adului, Feleacului i

<'lujului, adresat — la praznicul învierii Dom nului — clerului i drept
ei odincio ilor cre tini din eparhia sa, analizeaz principalele sensuri ale
 376 BISERICA ORTODOX ROMÂN

acestui praznic, pornind de la constatarea c , învierea lui Hristos

înseamn pentru cre tini «biruin a vie ii asupra mor ii. Biruind p catul
i moartea, Hristos ne vrea i pe noi s fim biruitori asupra p catului.
Acest lucru îl putem face prin m rturisire, în Taina Sfintei Spovedanii,
i prin înnoirea vie ii. C ci dac p catul este pentru credincio i moarte
sufleteasc , poc in a împreun cu m rturisirea constituie o adev rat
înviere duhovniceasc . Hristos cel înviat, biruitorul p catului, cheam
neîncetat pe cre tini s fie p rta i la aceast biruin . «Ori de cîte ori
ne m rturisim p catele, ne vindec m sufletul cu sîngele scurs din r
nile Lui, ne cur im con tiin a de faptele cele moarte (care sînt p cate
le) cu puterea cur itoare i t m duitoare cuprins în sîngele M ielului
pascal».
Dar a ne cur i con tiin a numai o dat pe ari, în vremea Sfintelor
Pa ti, nu e de ajuns. învierea Domnului este pream rit de credincio i
nu numai o dat în an, ci în toate duminicile din cursul anului. D um i
nica a început s fie s rb torit de cre tini îndat dup în l area lui
Iisus la cer, ca «Ziua Domnului». Ca atare, pream rind biruin a lui Hris
tos la praznicul din fiecare an al Sfintelor Pa ti i l udînd învierea Lui
în duminica din fiecare s pt mîn , cre tinii au chemarea s p easc
permanent pe urmele lui Hristos, biruind p catul i silindu-se s devi
n slujitori ai faptelor -bune.
înaltul Chiriarh îndeamn , în acest sens, pe p stori ii s i : «Slobo
zi i fiind de p cat, care este o povar , înt ri i cu pîinea cea cereasc
a Trupului Domnului din Sfînt împ rt anie, t m dui i de r nile noas
tre cele duhovnice ti cu sîngele curs din r nile lui Hristos, s st ruim
a umbla în c ile Domnului, în faptele cele bine-pl cute lui Dumnezeu
i oamenilor. In rug ciunile noastre din aceste zile sfinte i sfin itoare,
s cuprindem i înflorirea Bisericii noastre str bune, a p storilor i a
fiilor ei. S cuprindem în cererile noastre prop irea Patriei noastre
dragi i a conduc torilor ei devota i i în elep i».
P. S. Episcop Teofil asigur — în încheiere — pe credincio i de dra
gostea sa p rinteasc , îi binecuvînteaz i le face c lduroase ur ri de
s n tate, bucurii i noi puteri de munc în ogorul Bisericii, ’al Patriei
i al familiilor lor.

Pastorala Prea Sfin itului Episcop VASILE al Oradiei, adresat cle

rului i dreptcredincio ilor cre tini din eparhia sa cu ocazia luminatei
s rb tori a învierii Domnului, purcede de la constatarea c învierea
constituie «adev rul de temelie al credin ei noastre în Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul mor ii i St pînul vie ii». Pe temeiul aces
tui adev r, P. S. Sa se opre te la tîlcuirea cuvintelor «Pace vou !», adre
sate Sfin ilor Apostoli de c tre M întuitorul, dup învierea Sa din
mor i, i arat care este însemn tatea p cii în via a cre tinilor.

\
în d r u m r i pa st o r a l e 377

Dac pe plan general-uman pacea este o cerin fireasc pentru

dezvoltarea vie ii i un puternic glas unanim al omenirii contemporane,
pe plan cre tin ea este un dar ceresc i o binecuvîntare dumnezeiasc .
Cuvintele «Pace vou !» nu sînt numai un salut adresat Sfin ilor Apostoli
de c tre M întuitorul, ci i «un dar, o binecuvîntare i un testament»,
cu sensuri adînci.
Prin p cat — spune P. S. Episcop Vasile — s-a adus «pr pastie între
cer i p mînt», dezechilibru i tulburare între oameni. Fiul lui Dum
nezeu a venit în lume pentru a restabili armonia primordial , pentru
a ne împ ca cu Dumnezeu i a statornici pe p m înt o împ r ie a dra
gostei i a p cii. Prin jertfa Sa pe cruce, prin înviere i în l are, El a
adus credincio ilor împ carea cu Dumnezeu, dar i împ carea l untri
c . Prin lucrarea harului divin, credinciosul devine un «om nou», cu
inim curat , minte lum inat i voin c l uzit spre s vîr irea binelui.
Roadele acestei împ c ri cu Dumnezeu i ale p cii l untrice se v d mai
ales în ceea ce prive te raporturile sale de pace i bun în elegere cu
to i oamenii. De aceea Biserica d cre tinilor numeroase îndemnuri de
a se ruga pentru pace i a tr i în pace cu ceilal i semeni, punînd tot
odat pacea în strîns leg tur cu împlinirea drept ii.
Dup ce prezint argumentele scripturistice i patristice cele mai
reprezentative cu privire la rostul, însemn tatea i necesitatea p cii,
înaltul Chiriarh transpune pe terenul vie ii practice aceast virtute cre
tin i cerin vital a omenirii contemporane. «Inima ne este plin
de bucurie, spune P. S. Sa, cînd vedem c pacea mult dorit începe s
se a eze în lume i s biruiasc obstacolele ce îi stau în cale». A m in
tind în acest sens încetarea r zboiului nimicitor din Vietnam i Laos,
precum i ini iativele rilor iubitoare de pace — între care i ara
noastr — pentru înl turarea neîn elegerilor ce mai exist înc în lume,
se exprim n dejdea c «omenirea merge pe drumul cel bun al p cii».
Totodat se arat c prin reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române din
Transilvania credincio ii ortodoc i români se afl din nou uni i într-un i

cuget i o sim ire, înfr i i în credin , în dragoste i în slujirea m re

elor idealuri ale poporului român.
împ rt ind credincio ilor aceste pov uiri p rinte ti, P. S. Episcop
Vasile îi îndeamn s p zeasc «unitatea Duhului, întru leg tura p cii»
(Efes. IV, 3) i le face, ur ri de pace, s n tate i alese bucurii duhovni
ce ti.

Din prezentarea aspectelor mai însemnate ale Pastoralelor adresate

de înal ii Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române clerului i credincio ilor
cu ocazia sfintelor s rb tori ale învierii Dom nului din anul 1973, se
poate re ine — ca idee unanim prezent — sublinierea c învierea Dom-
378 BISERICA ORTODOX ROM ÂN
- --------------- ------------------- — n ţ i - ----------------------------------------------------------------------------------- -------------------- ----------- — — ------------------------------- ------------------ ------------------------------------------------------------------------ --------------------------- - - ■■ — ■ ---------------- ■ - ■ ■ ------------------ ■ ■ i «

nului este evenimentul central al credin ei cre tine. întreaga înv tur S

cre tin are drept piatr de temelie faptul învierii Domnului, cu toate
consecin ele mîntuitoare ce decurg din el. Realitatea învierii este con
firmat de Sfînta Scriptur i de Sfînta Tradi ie, constituind adev rul de
credin cel m ai scump al credincio ilor i totodat suportul cel mai
înalt al vie ii lor morale. Pe planul vie ii practice, aceast înv tur în
deamn pe credincio i la reînnoire duhovniceasc , la d ruire în slujirea
lui Dumnezeu i a semenilor, la munc plin de rîvn i loialitate fa
de în eleapta ocîrmuire a rii, la sprijinirea nobilelor idealuri de pace,
progres i bun stare a omenirii contemporane.
Astfel, analizînd una din principalele înv turi evanghelice, înal
ii Arhip stori ai Bisericii Ortodoxe Române au adus i de rîndul aces
ta bogat hran duhovniceasc i ales îndreptar de via clerului i
credincio ilor lor.
Pr.x DUMITRU SOARE