Curs: Învăţarea eficientă

Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare

Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

În cadrul acestei lecţii, vom aborda motivele din cauza cărora se

ajunge la uitarea conţinutului învăţat şi cum se poate încetini acest
proces. Vom prezenta şi cum ar trebui să se organizeze procesul de
recapitulare a materiei învăţate, pentru ca uitarea să fie redusă la
minim.

Ce este uitarea?

Procesul de uitare implică o uitare totală sau parţială, permanentă sau

temporară a ceea ce am învăţat, precum şi imposibilitatea de
reproducere sau recunoaştere a materialului învăţat.

Deosebim 2 tipuri de uitare: spontană și activă.

1. Uitarea spontană

Acest tip de uitare apare dacă nu se repetă o materie sau dacă nu se

aplică cunoştinţele dobândite. În acest caz, cunoştinţele se uită treptat.

2. Uitarea activă

Acest tip de uitare apare atunci când interferează reciproc două tipuri
de materii. Poate fi: inhibiţie retroactivă și inhibiţie proactivă.

Inhibiţia retroactivă. Aceasta este situaţia în care ceea ce

învăţaţi acum interferează cu memorarea a ceea ce aţi învăţat
mai devreme. Prin învăţarea noilor informaţii, ştergeţi
rezultatele învăţării precedente, deoarece încă nu sunt bine
sedimentate în structura cunoştinţelor voastre. Acesta este
motivul pentru care nu vă puteţi aminti ceea ce aţi învăţat în
trecut. De exemplu, când nu ne putem aminti de faţa unei
persoane pe care am cunoscut-o pentru că ulterior am întâlnit o
altă persoană care aseamănă foarte mult cu prima.
Inhibiţia proactivă. Acesta este cazul în care ceea ce aţi învăţat
în trecut interferează cu memorarea a ceea ce învăţaţi acum.
Ca exemplu putem lua învăţarea unei limbi străine - prima
limbă străină este engleza, dar atunci când începeţi să învăţaţi
franceza, vă veţi gândi cum se pronunță un anumit cuvânt în

© Copyright Link group 1/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

engleză, mai degrabă decât în franceză.

Imaginea 6.1. Exemple de inhibiţie retroactivă şi proactivă1

Cea mai frecventă cauză a uitării este inhibiţia retroactivă (în care
uitarea este o consecinţă a afectării materiei învăţate de către
activităţile ulterioare). Acest fenomen nu poate fi evitat, însă se poate
reduce la minim, dacă faceţi pauze între ceea ce aţi învăţat anterior şi
activităţile ulterioare.

Viteza uitării lecţiilor învăţate este cea mai mare după încetarea
învăţării. Cu timpul, uitarea încetineşte, dar este totuși continuă.

Există două motive pentru care uitaţi ceea ce aţi învăţat.

© Copyright Link group 2/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

1. Perioada lungă de timp. A trecut mult timp de când aţi

învăţat un anumit lucru. Fiecare informaţie din memorie are
propria sa înregistrare biochimică pe termen lung. Odată cu
trecerea timpului de la ultima utilizare sau menţionare a
materialului, această înregistrare slăbeşte şi se pierde treptat.
Din această cauză, informaţiile pe care nu le utilizaţi sunt,
deseori, uitate cu uşurinţă.
2. Învăţarea pe de rost. Aceasta înseamnă că aţi învăţat lecţiile
şi materialele pe de rost şi nu le-aţi asociat cu cunoştinţele
existente. Pentru că este vorba de unităţi individuale, acestea
se uită rapid. Aceasta este o caracteristică a învăţării pe de rost
– se uită rapid. Poate că veţi obţine un anumit rezultat prin
învăţarea pe de rost, adică este posibil să treceţi un examen
sau să obţineţi o notă bună, însă cunoştinţele dobândite vor fi
de scurtă durată.

Cu cât materia este mai bine învăţată, cu atât este mai mică
probabilitatea de a o uita. De asemenea, probabilitatea de uitare
este mai mică, dacă materia este bine organizată în unităţi.

Fapt interesant

Hermann Ebbinghaus a fost interesat de modul în care memorăm şi

uităm lucrurile şi, în acest sens, a realizat un experiment2 în care a
solicitat respondenţilor să memoreze silabe fără sens şi a obţinut
următoarele informaţii:

La 20 de minute după învăţare, 42% din conţinut a fost uitat,

La 1 oră după învăţare, 56% din conţinut a fost uitat,

La 9 ore după învăţare, 9% din conţinut a fost uitat,

La 1 zi după învăţare, 66% din conţinut a fost uitat,

© Copyright Link group 3/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

La 2 zile după învăţare, 72% din conţinut a fost uitat,

La 6 zile după învăţare, 75% din conţinut a fost uitat,

La 1 lună după învăţare, 79% din conţinut a fost uitat.

Recapitularea materiei şi reducerea procesului de

uitare

Cu cât aveţi mai puţine ocazii să exersaţi ceea ce aţi învăţat, cu atât
este mai mare viteza de uitare a cunoştinţelor nou dobândite. Cel mai
bun mod de a reţine ceva este să recapitulaţi materia. „Repetiţia este
mama învăţăturii.”

Totuşi, ideea nu este să recapitulaţi prea des sau să începeţi prea

devreme cu recapitularea materiei sau ca aceasta să se facă într-un
mod inadecvat. Pentru a obţine cele mai bune rezultate în urma
recapitulării, este necesar să vă organizaţi bine timpul. În acest scop,
este dezvoltată şi strategia intervalelor de timp.

Strategia intervalelor de timp optime

Strategia intervalelor de timp optime presupune programarea

recapitulării materiei la intervale de timp atent alese, care se numesc
intervale optime.

Intervalele optime se calculează pe baza a două criterii opuse.

1. Intervalele trebuie să fie atât de lungi, încât să asigure o

frecvenţă redusă a recapitulării, pentru a putea beneficia de
aşa-numitul efect al separării, conform căruia există o anumită
limită până la care trebuie prelungit intervalul dintre repetări,
astfel încât să se obţină o memorare mai bună.
2. Intervalele trebuie să fie suficient de scurte, pentru a putea

© Copyright Link group 4/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

asigura că materia nu este uitată.

Folosirea intervalelor optime şi simplificarea unităţilor de cunoştinţe

reprezintă cheia pentru o viteză şi retenţia mare a materialului învăţat.
Din aceste motive, pe platforma Distance Learning aveţi deja
organizată şi clasificată materia în unităţi de învăţare, care la rândul lor
sunt organizate pe module. După învăţarea fiecăreia dintre ele,
materia trebuie recapitulată. Fiecare lecţie în parte are un test de
avansare, care se foloseşte pentru recapitularea materiei şi pentru
verificarea cunoştinţelor acumulate.

Imaginea 6.2. Organizarea lecţiilor pe module

© Copyright Link group 5/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

Una dintre cele mai bune metode de memorare a materiei este

recapitularea ei. Fără recapitulare, majoritatea informaţiilor se reţin
doar în subconştientul nostru şi nu se pot folosi pentru crearea unor noi
asocieri. Recapitularea nu înseamnă că trebuie doar să citiţi textul de
mai multe ori, ci în timpul recapitulării trebuie să repetaţi informațiile şi
să le regândiţi. Recapitularea a ceea ce aţi învăţat ar trebui realizată
înainte de a începe încetul cu încetul să uitaţi ceea ce aţi memorat.

Cel mai bine ar fi ca prima recapitulare să se facă la 15-20 de minute

după ce terminaţi cu învăţarea care a durat aproximativ o oră. Dacă
aveţi notiţe corect extrase, recapitularea ar trebui să dureze
aproximativ 10 minute. În acest mod, veţi reţine ceea ce aţi memorat
pentru aproximativ o zi. Apoi, în următoarea zi ar trebui să faceţi a
doua recapitulare, care va dura aproximativ 5 minute. După a doua
recapitulare, nivelul de memorare a lecţiilor va fi mult mai ridicat.
După 7 zile, efectuaţi a treia recapitulare, care va dura câteva minute.
Această recapitulare împreună cu a patra recapitulare, care va avea
loc după o lună de zile, este, de obicei, suficientă pentru memorarea
pe termen lung a materiei. Toate intervalele de timp şi ritmul
recapitulării pe care îl vedeţi în tabelul de mai jos trebuie adaptate
fiecărei situaţii în parte din procesul de învăţare.

Prima recapitulare (10–15 15–20 după învăţare

min.)
A doua recapitulare (5 min) o zi după învăţare
A treia recapitulare (15–20 min.) până la 7 zile după învăţare
A patra recapitulare (15–20 min.) până la 30 de zile după învăţare

Tabelul 6.1. Ritmul de recapitulare a materiei

Dacă luăm ca exemplu un curs de pe platforma Distance Learning pe

care îl parcurgeţi, prima recapitulare ar trebui să fie după o scurtă
pauză - pe care aţi luat-o după învăţarea lecţiei. De exemplu, dacă
învăţarea a durat aproximativ o oră, faceţi o pauză de 15 minute, iar
apoi revizuiţi notiţele luate în timpul învăţării şi efectuaţi testul de

© Copyright Link group 6/8

Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

avansare.

Testul de avansare se foloseşte pentru exersare şi vă asigură

evaluarea cunoştinţelor şi recapitularea. Acest test reprezintă
pregătirea pentru efectuarea testului pe modul, care se foloseşte
pentru verificarea oficială a cunoştinţelor. După efectuarea
testului de avansare, obligatoriu observaţi şi răspunsurile corecte, iar
în unele teste, în afară de răspunsurile corecte, veţi avea şi explicaţii
care vă pot folosi, de asemenea, ca materiale pentru recapitulare.

În ziua următoare, înainte de a începe să învăţaţi o nouă lecţie, în

primul rând citiţi notiţele pe care le-aţi luat cu o zi înainte şi treceţi încă
o dată peste textul lecţiei, pentru care veţi avea nevoie de aproximativ
5 minute. Abia apoi începeţi să învăţaţi o nouă materie.

În funcţie de numărul unităţilor de învăţare pe care le are un curs şi de

timpul planificat pentru terminarea cursului, organizaţi şi a treia
recapitulare într-un interval de timp cuprins între 4 și 7 zile de la
învăţarea lecţiei. Încercaţi să recapitulaţi materia fără recitire şi abia
după aceea recitiți notiţele luate şi refaceţi testul de avansare.

Cel mai bine ar fi ca a patra recapitulare să o realizați înainte de

efectuarea testului pe modul, când trebuie să revizuiţi toate textele
lecţiilor şi toate notiţele luate şi când trebuie să revizuiţi sau să refaceţi
testele de avansare. Dacă observaţi că aveţi lipsuri, completaţi-le
revizuind anumite părţi din lecţii. Când terminaţi cu recapitulările
menţionate, veţi fi pregătiţi pentru efectuarea cu succes a testului pe
modul.

Importanţa recapitulărilor pentru o învăţare eficientă şi de succes este

evidenţiată de mai mulţi cercetători ai procesului de învăţare. Aceştia
au stabilt că cel puţin o pătrime, însă preferabil ar fi ca jumătate din
întregul timp prevăzut pentru învăţare, ar trebui dedicat recapitulării
materiei.

De aceea, pentru a avea suficient timp pentru recapitularea materiei în

timpul procesului de învăţare, este necesar să începeţi să învăţaţi la
timp. Întotdeauna trebuie să aveţi în vedere următorul lucru: pentru ca

© Copyright Link group 7/8

 Curs: Învăţarea eficientă
Module: Bazele şi strategiile pentru îmbunătăţirea stilului şi a organizării procesului de învăţare
Unitate: Recapitularea materiei şi uitarea

informaţia să treacă din memoria pe termen scurt în cea pe termen

lung, este necesar cel puţin câteva săptămâni şi de aceea învăţarea cu
doar câteva zile înainte de examen nu are efecte atunci când vorbim
de un timp mai îndelungat.3

1. https://slideplayer.com/slide/13287084/
2.
http://www.psychoscreen.com/wordpress/sr/2017/07/21/zaboravljanje/
3. LINKgroup, Ghid de învățare, Belgrad, 2012

© Copyright Link group 8/8

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)