TULBURĂRI DISOCIATIVE (CONVERSIVE)
AMNEZIA DISOCIATIVĂ
ICD – F44: Tulburări disociative (conversive)
F44.0 Amnezie disociativă
F44.1 Fugă disociativă
F44.2 Stupor disociativ
F44.3 Tulb de transă şi posesiune
F44.4 Tulburări disociative motorii
F44.5 Convulsii disociative
F44.6 Anestezie şi pierdere senzorială disociativă
F44.7 Tulburări disociative (conversive) mixte
F44.8 Alte tulburări disociative (conversive)
.80 Sindrom Ganser
.81 Tulburare de personalitate multiplă
.82 Tulb disociative tranzitorii ce apar în copil/ad
.88 Alte tulb disociative (conversive) specificate
(confuzia psihogena, starea crepusculara)
F44.9 Tulburări disociative (conversive)
nespecificate
Disociaţia – mecanism defensiv de izolare a stresorului
= pierderea parţială sau completă a integrării normale între conştiinţă, memorie, identitate,
senzaţii şi controlul mişcărilor corporale, percepţia ambianţei
Perturbarea poate fi brusca sau graduala, tranzitorie sau cronica.
Conversie = un afect neplăcut, generat de conflicte interne pe care NU le poate rezolva, este
transformat în simptom
Caracteristici generale
1. Simptome care sugerează o maladie organică 7.
2. etiologie psihogena, strâns legata de 8.
evenimente traumatice, probleme insolubile sau
intolerabile şi relaţii perturbate
3. Absenta unei tulburari somatice explicative 9.
4. debutul şi finalul sunt adesea bruşte, dar rareori
observate 10.
5. SUNT PASAGERE - tind să se remită după
săptămâni-luni sau pot fi stări cronice (paralizii,
11.
anestezii) - dacă debutul este asociat cu
probleme insolubile sau relaţii perturbate
6. pacienţii neagă adesea problemele şi 12.
dificultăţile 13.
Simptomele disociative sunt incluse si în seturile de criterii pentru stresul acut, PTSD si tulb de somatizare – nu se
pune dg de tulburare disociativa daca simptomele disociative apar exclusiv în cursul acestor tulb.
DSM
Amnezie disociativă
Fugă disociativă
Tulburarea de conversie (motorie,
senzoriala, mixta) in DSM este inclusă la tulb
somatoforme
Tulburarea de identitate disociativă
Tulburarea de depersonalizare
(în ICD e inclusă la somatoforme)
Tulb disociativă fără altă specificaţie (stuporul
transa disociativă,sdr Ganser, derealizare fără
depersonalizare, pierderea conştiinţei şi coma fără
cauze organice)
femeile tinere sunt mai expuse
disociaţia aduce un câştig PRIMAR (evit
confruntării cu situaţia) şi SEC (din partea
anturajului)
contrastul dintre manifestările dramatice
şi atitudinea de „la belle indifference”
acuzele remit prin sugestie dar reapar la
cel mai mic stimulent
simptomatologie accentuată în public şi
diminuate în solitudine (teatralism)
explorările clinice şi paraclinice negative
Acuzele se exprima după un model
personal
1.
ICD DSM
A. Perturbarea predominanta o constituie unul
- apare în situaţii critice (război, catastrofe)
- pierderea memoriei pentru evenimentele recente sau mai multe episoade de incapacitate de a
importante, traumatizante, stresante evoca informatii personale importante, de
o nu se explică prin tulb mentale organice, regula de natura traumatica sau stresanta, si
care este prea întinsa pentru a putea fi
intoxicaţii, uitare sau oboseală normale
explicata de uitarea comuna.
o centrată pe evenimente dramatice
o parţială şi selectivă, care variază de la un B. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul
moment la altul (cea completă şi tulburarii de identitate disociativa, fugii
generalizată e parte a fugii) disociative, PTSD, stresului acut sau tulburarii
- stări afective asociate: de somatizare si nu se datoreaza substanţe /
o perplexitatea cond neurologice sau CMG.
o comportament de atragere a atenţiei
o vagabondaj local, fără scop C. Simptomele cauzeaza o detresa sau
deteriorare semnificativa clinic în domeniul
o acceptare calmă
social, profesional sau în altele.
o neglijare de sine
 frecvent ca o lacuna unică sau multiplă (interval acoperit: minute – ani)
 formă frecventă: amnezia propriei identităţi, fără afectarea memoriei pt informaţii generale (invers ca în
demenţă) (dezastre naturale, război, abuz fizic sau sexual în copilărie, abuz domestic).
 sunt conştienţi de existenţa unui episod amnestic
 Tipuri de perturbari de memorie:
Amnezia localizata: pt evenimentele care au avut loc în decursul unor perioade circumscrise de timp.
Amnezia selectiva, - îsi poate aminti ceva, dar nu toate evenimentele din cursul unei perioade circumscrise de
timp
 Amnezia generalizata - incapacitatea de evocare intereseaza întreaga viata a persoanei.
 Amnezia continua - incap de a evoca evenimente ulterioare unei anumite date pâna în prezent
 Amnezia sistematizata este pierderea memoriei pentru o anumita categorie de informatii, cum ar fi
toate amintirile referitoare la propria familie sau la o anumita persoana.
 simptome depresive, anxioase, depersonalizare, stari de transa, analgezie, regresie in varsta, sdr Ganser
 Disfunctia sexuala, deteriorare profes/relaţională, automutilarea, impulsurile agresive, suicidare
 prezinta adesea hipnotizabilitate crescuta
Evolutie
La orice grup de etate, de la copii mici pâna la adulti. Unul sau mai multe episoade, cu predispoziţie ulterioară.
Amnezia acuta se poate rezolva spontan, dupa ce individul este scos din circumstantele traumatice asociate. Unii
indivizi cu amnezie cronica pot începe gradual sa evoce amintirile disociate, alţii nu.
Diagnostic diferential
 Tulburarea amnestica organică datorata unei CMG (ex., TCC, epilepsia, leziuni cerebrale, AVC, TEC,
anestezie, criză hipoglicemică). Amnezie retrograda si anterograda + istoric traumatism/ inconstienta/
leziune cerebrala vs de regula anterograda (dupa trauma psihica) si nu exista de regula probleme cu
învatarea informatiilor noi. Prin hipnoza se recupereaza informatiile vs ireversibila de regula in CMG.
 În crizele epileptice, în delirium si în dementa, - asociate perturbari cognitive, limbaj, afective, atentie
 Uz substante/medicamente (ex., „biackouts") – nu este de regula reversibila
 Sdr. Korsakov: pierderea memoriei de scurtă durată (după 2-3 minute)
 Stări de stupor, mutism din schizofrenie, depresie
 Element caracteristic al fugii disociative si al tulburarii de identitate disociativa.
 Sdr de depersonalizare - depersonalizarea survine in amnezia disociativa  Simularea: fuga de o situatie implicând dificultati legale, financiare sau personale, militare (desi, si
 Stresul postraumatic si stresul acut. fuga disociativa veritabila poate fi asociata cu astfel de stresori). Simularea simptomelor disociative
 Tulburarea de somatizare. poate fi mentinuta chiar în timpul interviurilor sub hipnoza sau al celor facilitate de barbiturice.
 Amnezia de simulare - context în care este evident un beneficiu secundar potential
 pierderea memoriei cu varsta si formele nonpatologice de amnezie incluzând pierderea memoriei de
3. STUPORUL DISOCIATIV
fiecare zi, amnezia posthipnotica, amnezia infantila si a copilariei si amnezia pentru somn si vis (in acestea Inhibiţie psihomotorie: dimin profundă/absenţa mişcărilor voluntare şi răspunsului normal la stimuli externi
nu exista detresa) o există o cauză psihogenă şi NU există o cauză somatică
Tratament o stă nemişcat în pat lungi perioade de timp
 adesea se remite spontan, cu ieşirea din sit traumatică sau poate necesita asistenţă suportivă o vorbirea şi mişcarea spontană cu scop sunt absente
 psihoterapie cognitivă, hiponză de grup o sunt prezente tonusul muscular, postura, respiraţia, mişcările oculare
o se remite spontan după amital sodic
2. FUGA DISOCIATIVĂ Diagnostic diferenţial:
 stupor catatonic schizofrenie
ICD DSM  stupor depresiv - stupor maniacal
a) Trăsăturile amneziei disociative A. Perturbarea predominanta o constituie o calatorie  stupor catatonic organic (post-TCC, infecţios)
b) Călătorie fără scop, în afara zonei uzuale inopinata departe de casa sau de locul uzual de
cotidiene, la distanţe mari, în locuri cunoscute cu munca, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut. 5. TULBURĂRI DE TRANSĂ ŞI POSESIUNE
semnif.emoţională - pierderea temporară a simţului identităţii personale şi a conştientizării ambianţei (orientării) -
c) Menţinerea auto-îngrijirii bazale şi a B. Confuzie referitoare Ia identitatea personala sau
poate fi limitata la 1-2 aspecte ale ambianţei imediate
interacţiunilor sociale simple asumarea unei noi identitati (partial sau complet).
- acţionează uneori ca şi cum ar fi posedat
Poate fi prezenta sau nu asumarea unei noi identităţi C. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul tulburarii - există adesea un set limitat dar repetat de mişcări, posturi, expresivităţi (incluse numai cele
(zile-timp mai îndelungat) cu amnezia parţială sau de identitate disociativa si nu se datoreaza substanţe/ involuntare, nedorite, care perturbă activităţile obişnuite şi care apar în afara situaţiilor religioase)
totală a trecutului personal CMG (de ex., epilepsia de lob temporal). Diagnostic diferenţial:
Comportamentul pare normal unor observatori indep D. Simptomele cauzeaza o detresa/deter semnif... - tulburările de transă din psihoze
- personalitatea multiplă
 Calatoria: scurte excursii, în perioade scurte de timp sau peregrinaje complexe (tari diferite), in sapt-luni. - tulburările de transă în legătură cu orice tulburare somatică (epilepsie lob temporal, leziuni
 In cursul fugii, indivizii par a fi în general fara nici un fel de psihopatologie, si nu atrag în nici uri fel atentia. cerebrale) sau cu intoxicaţia cu substanţe psihoactive
 Rar apare o noua identitate, de regula cu trasaturi mai gregare si mai dezinhibate ca cea anterioara.
 Nu conştientizează tulburarea de memorie, nu pot da date despre identitatea lor.
6. ALTE TULBURĂRI DISOCIATIVE
 Dupa revenirea la starea anterioara fugii: amnezia pentru evenimentele traumatiz din trecutul persoanei a) sdr. Ganser: vorbire alături, răspuns aproximativ, calcul eronat
 depresia, disforia, dezolarea, rusinea, culpa, stresul psihologic, impulsuri conflictuale suicidare si agresive.  Face parte din categoria de tulburari disociative nespecificate in alt mod, in cadrul lui sunt
 raspunsuri incorecte si alaturi la întrebari (de ex., 2 plus 2 fac 5) ca în sindromul Ganser. tulburate identitatea/memoria/constiinta .
 pierderea serviciului sau ruperea grava a relatiilor personale sau familiale.  Reprezinta raspunsuri aproximative la intrebari simple, de genul “cat fac 2+2”, pacientul
 pot avea o tulburare afectiva, stres posttraumatic sau o tulburare în legatura cu o substanta. raspunzand “5”, sau vorbire in afara subiectului;
 este asociat cu amnezie, fuga disociativa, dezorientare, perturbari de perceptie, simptome
Evolutie. Debutul fugii disociative este de regula în raport cu evenimente de viata traumatizante, stresante sau conversive;
coplesitoare. Recuperarea este de regula rapida, uneori poate persista amnezie disociativa refractara .  Are motivatie forensica de multe ori, cu beneficiu legat de evitarea unei perspective
Diagnostic diferential negative decat de obtinerea unui castig material.
 amnezia disociativă – pot vagabonda dar în fugă se îndepărtează cât mai mult de locul habitual b) Tulburări de personalitate multiplă (discutabil, la persoanele abuzate în copilărie)
 conditii medicale specifice (TCC), efecte ale consum substanţe - Existenta aparente a doua sau mai multe personalitati distincte la un individ
 Fuga epileptică: unii pacienţi cu crize partiale complexe prezinta vagabondaj sau un comportament - Una este dominanta
semiorientat spre un scop în timpul crizelor sau al starilor postictale, cu amnezie consecutiva - Nu au acces la amintirile celorlalte
 Daca simptomele fugii survin numai în cursul tulburarii de identitate disociativa, fuga nu trebuie dg - Au propriile amintiri, comportamente, preferinţe
 Deambulări din demenţă
- Nu realizează prezenţa celorlalte
 Vagabondajul si calatoria fara scop din episod maniacal, (calatoria este asociata cu idei de grandoare
- Schimbarea e bruscă, de obicei in relaţie cu psihotraume sau in sedinte de
si alte simptome maniacale, iar astfel de indivizi atrag adesea atentia asupra lor printr-un comport.
inadecvat. Nu survine asumarea unei identitati alternative) sau schizofrenie (în cadrul unor deliruri de relaxare, hipnoza
reformă, invenţie, cu amnezie consecutivă datorită dominării delirului asupra realităţii imediate) c) Tulburări disociative tranzitorii ce apar în copilărie şi adolescenţă

3. TULBURĂRI DISOCIATIVE ALE
MIŞCĂRII ŞI SENZAŢIEI (ÎN ICD)
Diagnostic pozitiv
- Simptome neurologice fără explicaţie organică
- Stresor psihologic bine conturat
 alterarea activităţii motorii voluntare (pareze,
paralizii) sau a senzorialităţii (anestezii, cecitate)
 mimează adesea o boală neurologică
 manifestările corespund reprezentării mentale a
pacientului despre boală
 contrastează dramatismul funcţional cu la belle
indifference (detaşat, chiar zâmbitor)
 pacientul solicită investigaţii, manipulează, caută
beneficiu secundar
 creştere a comport. de atragere a atenţiei
 susceptibilitatea mare şi fondul cultural primitiv
facilitează terapia placebo
 neagă problemele şi conflictele personale
 anormalităţi premorbide ale relaţiilor personale
şi personalităţii
 NU sunt incluse senzaţii adiţionale sau durere ci
doar pierderea sensibilităţii
 Căderi, opistotonus (nu produc leziuni), vedere în
tunel (dar evită obstacolele)
5A. TULB. DISOCIATIVE ALE MIŞCĂRII
- pierderea capacităţii de a mişca parţial sau
integral unul sau mai multe membre
- ataxie (necoordonare) variată, mers bizar,
incapacitatea de a sta nesprijinit (astazo-abazie)
- tremurături, scuturături exagerate ale
extremităţilor, întregului corp
Asemănare cu:
- ataxia, apraxia, akinezia, diskinezia
- afonia, dizartria
- atacuri vasculare sau paralizii
5B. CONVULSII DISOCIATIVE (pseudo
convulsii)
- pierderea cunoştinţei e absentă sau înlocuită cu
stupor, transă
- nu îşi muşcă limba, fără leziuni prin cădere, nu
apar echimoze, rar emisii de urină, nu creşte
postictal prolactina
5C. ANESTEZIE ŞI PIERDERE SENZORIALĂ
DISOCIATIVĂ
- conform ideilor pacientului
- acompaniate de parestezii
- pierderea vederii: rar totală, frecvent a acuităţii,
dar performanţa motorie este bine păstrată
5D. TULBURĂRI DISOCIATIVE MIXTE:
combinaţie a tulburărilor mişcării şi senzaţiei
TULBURAREA DE CONVERSIE: (DSM – e
inclusă la somatoforme)
A. Unul sau mai multe simptorne sau deficite afectând
functia motorie voluntara sau senzoriala si care
sugereaza o conditie neurologica sau o alta conditie
medicala generala.
B. Factorii psihologici sunt considerati a fi asociati cu
simptomul / deficitul (precedate de conflicte sau alti
stresori)
C. Simptomul sau deficitul nu este produs intentional
sau simulat (ca în tulburarea factice Sau în simulare).
D. Dupa o investigatie corespunzatoare, simptomul sau
deficitul nu poate, fi explicat complet de o conditie
medicala generala sau de efectele directe ale unei
substante, ori de un comportament sau experienta
sanctionata cultural.
E. Simptomul sau deficitul cauzeaza o detresa
/deteriorare semnificativa clinic în ….
F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau
la o disfunctie sexuala, nu survine exclusiv în cursul
tulburarii de somatizare si nu este explicat mai bine de
alta tulburare mentala.
De specificat tipul de simptom sau deficit:
motor / senzorial / crize epileptice sau convulsii / mixt
Epidemiologie : F :B = 5:1, 33% din populaţie prezintă la un moment dat simptome conversive
 Simptomele de conversie sunt în relatie cu functionarea motorie voluntara sau senzoriala (denumite „pseudoneurolog.
 Cu cât persoana este mai ignoranta medical, cu atât sunt mai implauzibile sîmptomele .
 Simptomele de conversie nu se conformeaza de regula cailor anatomice si mecanismelor fiziologice cunoscute, ci
urmeaza în schimb conceptualizarea de catre individ a conditiei.
Simptomele sau deficitele motorii: alterarea coordonarii sau echilibrului, paralizia sau deficitul motor localizat, afonia,
dificultatea în deglutitie sau senzatia de nod în gât si retentia de urina.
Se accentuează când atenţia anturajului este centrată pe ele si sunt adesea contradictorii. O extremitate „paralizata" va fi
miscata neglijent când individul se îmbraca ori atentia îi este îndreptata în alta parte. Un brat „paralizat" daca este ridicat
deasupra capului si eliberat îsi va mentine pentru putin timp pozitia, apoi va cadea în laturi, mai curând decât sa atinga capul.
Dificultatea în deglutitie va interesa în egala masura lichide si solidele.
Simptomele sau deficitele senzoriale: pierderea senzatiei tactile sau de durere; diplopia, cecitatea (poate umbla fără să se
lovească, reflex fotomotor intact), vedere în tunel, surditate si halucinatii. „Anestezia" de conversie a unui picior sau mâini
poate urma o distributie, asa zisa în soseta sau în manusa, cu pierdere uniforma a tuturor modalitatilor senzoriale
(adica, tact, temperatura si durere), demarcata net de un reper anatomic, mai curând decât conform dermatoamelor.
Crize epi sau convulsii. (1/3 prezintă şi epilepsie) – variază de la convulsie la convulsie, nu apar modificări EEG
Ipoteza: simptomele somatice reprezinta o rezolvare simbolica a unui conflict psihologic inconstient care reduce anxietatea si
serveste la tinerea conflictului în afara constiintei („beneficiu primar"). Simptomul conversiv este simbolul conflictului
inconstient.
Poate obtine beneficiu secundar extern (atenţie, sprijin, controlul celorlalţi) sau sunt evitate îndatoriri sau responsabilitati.
NU AU CONTROL VOLUNTAR ASUPRA SIMPTOMELOR, NU SE PREFAC, nu sunt produse intentionat.
- pot arata o “la belle indifference” (adica, o lipsa relativa de preocupare fata de natura sau implicatiile simptomului)
ori le pot prezenta într-o maniera dramatica sau histrionica.
- Usor sugestionabili - simptomele pot fi modificate sau rezolvate pe baza unor stimuli externi (nespecific tulburarii
de conversie, apare şi în CMG. Simptomele pot fi mai frecvente dupa un stres psihosocial extrem
- Dependenta si adoptarea rolului de pacient pot fi stimulate în cursul tratamentului.
- Tulb asociate: disociative, TDR, tulb de pers histrionica, antisociala, borderline, dependent
Simptomele sunt autolimitante si nu duc la modificari sau invaliditati fizice.
Simptome de conversie pot apare si la indivizii cu conditii neurologice.
Mai frecventa în populatiile rurale, Ia indivizii cu status socioeconomic inferior si la indivizii cu mai putine cunostinte despre
conceptele medicale si psihologice, personal militar expus războiului
F:B rate de la 2:1 la 10:1. În special la femei, simptomele sunt mult mai frecvente de partea stânga. La barbati, exista o
asociere între tulburarea de conversie si tulburarea de personalitate antisociala.
Evolutie
Debutul: în general tardiv în copilarie sau precoce în viata adulta, si rar înainte de etatea de 10 ani sau dupa etatea de 35 ani,
dar au fost descrise debuturi si în cea de a noua decada de viata. Debut de regula acut, dar poate fi si treptat.
De regula, simptomele de conversie unice sunt de scurta durata (se remit în decurs de 2 sapt). Remisie 90% din cazuri.
Recurenta este frecventa (25% în perioade de stres). Recăderea prezice episoade viitoare.
Factori de prognostic favorabil: debutul acut, prezenta unui stres precis identificabil la debut, un interval scurt între debut si
instituirea tratamentului si inteligenta peste medie, absenţa comorbidit. Cele mai frecvente simpt conversive: senzitive
(parestezii, anestezie), paraliziile, orbirea, mutismul
Diagnostic diferential
1. Excluderea conditiilor neurologice oculte, alte CMG (SM, LES, miastenia gravis, distonii idiopatice, tumori cerebrale,
afecţiuni ale ggl bazali, boala Creutzfeldt-Jakob), / substanţe.
2. Forme cu debut tardiv – manifestări prodromale ale unor forme de demenţă.
3. Tulburări psihosomatice
4. Tulburarea algica sau o disfunctie sexuala - simptome limitate la durere sau la disfunctia sexuala
5. Tulburari somatoforme, neurastenie (acuze somatice vag definite)
6. Alta tulburare mentala (ex. simptomele catatonice sau ideile delirante somatice în schizofrenie sau alte tulburari psihotice
ori tulburarea afectiva, sau dificultatea în deglutitie într-un AP).
7. Hipocondrie (preocupat de maladie vs focalizare pe simptom, cu sau fără la belle indifference.
8. Tulb dismorfica corporala – accent pe preocuparea pentru un defect imaginar /minor în aspect
9. Tulburarile disociative.
10. Tulburari factice si simulare.
Tratament – sugestie, hipnoză, anxiolitice im, psihoterapie analitică.
TULBURAREA DISOCIATIVĂ DE IDENTITATE: Criterii de diagnostic
A. Prezenta a doua sau mai multe stari de personalitate sau identitati distincte (fiecare cu propriul sau pattern
durabil de percepere, relationare cu, si gândire despre ambianta si sine).
B. Cel putin doua dintre aceste stari de personalitate/identitati iau în mod recurent controlul comport persoanei.
C. Incap. de a evoca informatii personale import., prea extinsa pentru a putea fi explicata prin uitarea comuna.
D. Perturbarea nu se datoreaza unei substante (ex. Blackouts( sau unei CMG (de ex., unei crize partiale
complexe).
Semne clinice:
- Goluri de memorie, nu isi aminteste de intamplari in care a fost implicat, descrise de altii pacientul
este recunoscut de persoane străine care i se adresează cu alt nume
- modificări notabile în comportament semnalate de observatori direcţi
- altă personalitate sau personalităţi apar în cursul hipnozei
- utilizare pronume « noi » referitor la propria persoană
- cefalee pronunţată
- scrieri, desene, haine în posesia pacientului, pe care nu le recunoaşte ca fiind ale sale
- halucinaţii auditive, sub forma de voci venite din interior
- istoric de traumă fizică sau emoţională severă în copilărie (de obicei înainte de 5 ani)
 incapacitatea de a integra diversele aspecte ale identitatii, memoriei si constiintei.
 Fiecare stare de personalitate poate fi experientata ca si cum aceasta ar avea o istorie personala, o
imagine de sine si identitate distincta, inclusiv un nume separat. De regula exista o identitate primara care
poarta numele dat individului si care este pasiva, dependenta, culpabila si depresiva.
 au frecvent nume si caracteristici care contrasteaza cu identitatea primara (ex., sunt ostile, controlante ).
 Ocazional, una sau mai multe personalitati puternice repartizeaza timp celorlalte.
 Lacune mnestice pt istoria personala
 O identitate care nu este în control poate avea totusi acces în constiinta prin producerea de halucinatii
auditive sau vizuale (ex. voci care dau instructiuni).
 Tranzitiile dintre identitati sunt declansate adesea de stresul psihosocial, se produc in secunde sau treptat.
Numar identitati: 2-100. Jumătate include 10 sau mai puţine identităţi.
Elemente si tulburari asociate
 Poate surveni impulsivitate, comportamentul automutilant sau un comportament suicidar si agresiv.
 capacitati insolite de a controla durerea sau alte simptome somatice. - variatii în functionarea fiziologica in
diversele stari de identitate (de ex., diferente în acuitatea vizuala, toleranta la durere, simptomele de astm,
sensibilitatea la alergeni si în raspunsul glucozei sang la insulina).
 hipnotizabilitate si capacitate disociativă crescute
 Pot avea migrena si alte tipuri de cefalee, sindromul colonului iritabil si astm.
Comorbidităţi
o depresia,
o abuzul de substanţe,
o PTSD,
o disfuncţii sexuale, tulb de somn şi alimentaţie,
o tulb de personalitate borderline, comportament de auto-mutilare, impulsivitate
 Frecventa: F:B = 3-9:1, Nr identitati F:B = >15:8
Evolutie. Debut în adolescenţă şi a treia decadă. Evolutie clinica fluctuanta, care tinde sa fie cronica si
recurenta. Poate deveni mai putin manifesta dupa etatea de 50 de ani, dar poate reapare în sit stres, uz subst
Diagnostic diferential
1. efectele fiziologice directe ale unei CMG (criza epi partiala complexa cu simpt disoc) /substante (blackout)
2. Alte tulburari disociative: amneziei disociative, fugii disociative si tulburarii de depersonalizare.
3. Tulb de transa si de transa cu posesiune, - descriu spirite /entitati externe care au intrat în corp, ii control.
4. Alte tulburari mentale
 Schizofrenie, tulb psihotice (confuzie cu ideile delirante, halucinatiile auditive)
 TAB cu ciclare rapida (fluctuatii ciclice de dispozite date de personalitatile diferite) dar persistenta si
consistenta comportamentelor si conduitelor specifice identitatii în timp, amnezia reversibila,
scorurile înalte la masurarile disocierii si hipnotizabilitatii la indivizii care nu au tablouri clinice
caracteristice altei tulburari mentale.
 Tulburari anxioase, de somatizare
 Tulb de personalitate
5. simulare, (beneficiu secundar) sau tulburarea factice
Tratament – psihoterapeutic analitic, asociat cu hipnoterapie
TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE: Criterii de diagnostic
A. Experimentari recurente si persistente ale sentimentului de detasare de sine, si ca si cum subiectul este un
observator extern ai propriilor procese mentale sau al propriului corp (de ex., sentimentu ca viseaza, film).
B. În timpul experientelor de depersonalizare, testarea realitatii ramâne intacta.
C. Depersonalizarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul social, profesional, altele.
D. Experienta de depersonalizare nu survine exclusiv în cursui altei tulburari mentale (schizofrenia, depresie,
manie, panica, fobii, stresul acut, alta tulburare disociativa) si nu se datoreaza unei substante (ex. halucinogene)
sau CMG (ex. epilepsiei de lob temporal, tumori temporale, leziuni de lob non-dominant, hipoglicemie, migrenă,
hipotiroidism, hipoparatiroidism, hiperventilaţie, boli cerebrovasculare).
 tipuri de anestezie senzoriala, lipsa de raspuns afectiv si lipsa de control a acţiunilor (inclusiv a vorbirii)
 Sunt egodistonice
 pot avea dificultati în a-si descrie simptomele si se pot teme ca sunt „nebuni".
 Derealizarea - sentimentul ca lumea externa este stranie sau ireala - macropsie/micropsie, oamenii nefam.
 simptome anxioase, depresive, ruminatia obsesiva, preocupari somatice
 hipnotizabilitate mare si o capacitate disociativa crescuta
Evolutie
 Etatea medie la debut a fost raportata ca fiind în jurul a 16 ani. Durată episod: secunde - ani
 Debut pe la 16 ani, de obicei brusc. Adesea istoric de trauma
 de regula cronica si poate creste sau diminua ca intensitate, dar poate uneori fi si episodica, legata de stres.
Durata secune-ani. Se remite treptat sau spontan (după încetarea acţiunii stării care a provocat-o)
Diagnostic diferential
 CMG, substanţe (mescalină, CO)
 Fiziologic – oboseală extremă, deprivare senzorială, şocuri emoţionale
 Nu se dg când simptomele survin numai în cursul unui AP (panicii, fobiei sociale/specifice, PTSD, stres acut)
 Schizofrenia - în tulburarea de depersonalizare este mentinuta intacta testarea realitatii.
 Sentimentul de anestezie poate mima o depresie .dar cu sentimentul de detasare de sine însusi
Tratament
- ISRS, timostabilizatoare, antipsihotice în doze mici
- Psihoterapie (cognitivă, psihodinamică, hipnoză, tehnici relaxare, reducere stimulare
senzorială, distragere a atenţiei, exerciţii fizice, management stress)
TULBURAREA DISOCIATIVA FARA ALTA SPECIFICATIE
Un simptom disociativ care nu satisface criteriile pentru nici o tulb disociativa specifica
1. Tablouri clinice similare tulburarii de identitate disociativa: tablourile clinice în care a) nu exista doua sau mai
multe stari de personalitate distincta ori b) nu apare amnezia pentru informatiile personale importante.
2. Derealizarea neînsotita de depersonalizare Ia adulti
3. Disociere la cei supusi la perioade de persuasiune coercitiva prelungita si intensa (de ex., spalarea creierului).
4. Transa disociativa: perturbari specifice anumitor locuri si culturi, cu ingustarea constiintei ambiantei si
comportamente stereotipe, traite ca deasupra propriului control. Transa cu posesiune
5. Pierderea conştienţei, stuporul sau coma nonatribuibile unei conditii medicale generale.
6. Sdr Ganser: dat de raspunsuri alaturi la întrebari (2 plus 2 fac 5), când nu e asociat cu amnezia/fuga disociativa