REACŢIE LA STRES SEVER ŞI TULBURĂRI DE ADAPTARE
Interferează cu mecanismele de coping şi duc la afectarea funcţionării sociale
F43.0 Reacţie acută la stress
F43.1 Tulburare de stress post-traumatică
F43.2 Tulburări de adaptare
F43.20 Reacţie depresivă scurtă
F43.21 Reacţie depresivă prelungită
F43.22 Reacţie mixtă anxioasă şi depresivă
F43.23 Cu perturbarea predominantă a altor emoţii
F43.24 Cu predominanţa tulburărilor de conduită
F43.25 Cu perturbare mixtă, a emoţiilor şi conduitei
F43.8 Alte reacţii la stress sever
F43.9 Reacţie nespecificată la stres sever
1. REACŢIA ACUTĂ LA STRES
 răspuns la evenimente stresante
(fizic/mental) excepţionale, severe, acute de
viaţă. Implică:
- o ameninţare la integritatea fizică a
persoanei sau a persoanelor iubite
(accident, catastrofe nat, luptă, viol)
- schimbarea bruscă/ameninţătoare în
poziţia/reţeaua socială a persoanei
(pierderi multiple a celor apropiaţi,
incendierea locuinţei)
 legătură cauzală temporală imediată şi clară
între eveniment şi apariţia simptomelor
 simptomele apar în minutele de impact şi se
remit rapid in ore /2-3 zile, maxim 1 lună
 semne vegetative ale anxietăţii de panică
 Posibil amnezia parţială sau completă
 depinde de vulnerabilitatea personală şi
capacitatea de a face faţă evenimentului.
Riscul este mai mare dacă există epuizare
fizică, factori organici (bătrâneţe)
Stadii:
1. perplexitate, uluire: îngustarea
câmpului conştiinţei, incapacitatea de a
înţelege stimulii externi, dezorientare
(se poate asocia depresie, anxietate,
manie, disperare)
2. retragere din situatie până la stupor
disociativ SAU
3. agitaţie şi hiperactivit (retragere, fugă)
Exagerarea responsab personale pt consecinţe
Neglijarea sanatatii si a necesitatilor de siguranta.
Risc pt PTSD. Comportament temerar si impulsiv
Stresul acut
Tulburarea de stres posttraumatica
2. TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICĂ
= răspuns întârziat şi/sau prelungit la un eveniment
stresant de natură ameninţătoare sau catastrofică
excepţională, care e probabil să cauzeze o suferinţă
profundă la oricine (dezastre, accidente, martor la
moartea altora, victimă a torturii, terorismului, violului,
actelor criminale)
- debutul apare după traumă, cu o latenţă de
săptămâni – luni (6)
- vindecare majoritatea cazurilor / cronicizare /
modificări durabile de personalitate
Simptome tipice:
1. rememorări ale traumei în amintiri
tulburătoare (flash Back)
2. stare de aplatizare afectivă, detaşare,
dezinteres
3. evitarea activităţilor sau situaţiilor care
reamintesc trauma
4. vise, coşmaruri
5. insomnie
6. detaşare de alţi oameni, abandonarea
idealurilor
7. nereactivitate la ambianţă
8. anhedonie
9. rar: explozie de teamă dramatică sau
agresiune
10. stare de hiperactivare vegetativă, cu
hipervigilenţă
11. asociat: anxietate, depresie, idei suicidare
12. utilizare excesivă alcool, droguri
13. unele fragmente sau trauma sunt dificil de
rememorat (amnezie selectiva)
1
STRESUL ACUT şi PTSD - DSM
STRES ACUT PTSD
A. Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martora ori a fost confruntata cu un evenim care au implicat moartea efectiva, amenintarea
cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora
(2) raspunsul persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroare (copii: comport dezorganizat sau agitat.
B. Fie în timpul fie dupa experientarea evenimentului B). Evenimentul traumatic este REXPERIMENTAT persistent
detresant, individul are 3 (mai multe) (DISOCIERE): într-unul (sau mai multe) din urmat moduri:
(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, detasare (1) amintiri detresante recurente si intrusive ale
sau de absenta a reactivitatii emotionale; evenimentului, incluzând imagini, gânduri sau perceptii.
(2) vise detresante recurente ale evenimentului
(2) o reducere a constiintei ambiantei - a fi stupefiat)
(3) derealizare; (3) actiune si simtire, ca si cum evenimentul traumatic ar fi
(4) depersonalizare; fost recurent (include sentimentul retrairii experientei, iluzii,
halucinatii si episoade disociative de flahback, inclusiv cele
(5) amnezie disociativa (incap evoca aspect traumă).
care survin la desteptarea din somn sau când este intoxicat).
(4) detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli
interni/externi care simboliz/seamana cu un aspect al evenim
(5) reactiv fiziologica la expunerea la stimuli interni/externi
care simboliz/seamana cu un aspect al evenim traum
C). Evenimentul traumatic este REXPERIMENTAT persistent C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma
într-unul (sau mai multe) din urmat moduri: si paralizia reactivitatii generale – 3 sau mai multe:
(1) amintiri detresante recurente si intrusive ale (1) eforturi de a evita gânduri, sentimente, conversatii
evenimentului, incluzând imagini, gânduri sau perceptii. (2) eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane;
(2) vise detresante recurente ale evenimentului (3) incap de a evoca un aspect important al traumei
(3) actiune si simtire, ca si cum evenimentul traumatic ar fi (4) diminuare marcata a interesului pt activitati
fost recurent (include sentimentul retrairii experientei, iluzii, (5) sentiment de detasare sau de înstrainare de altii;
halucinatii si episoade disociative de flahback, inclusiv cele
(6) gama restrânsa a afectului (de ex., este incapabil sa
care survin la desteptarea din somn sau când este intoxicat).
aiba sentimente de amor);
(4) detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli
(7) sentimentul de viitor îngustat (ex. nu spera sa-si
interni/externi care simboliz/seamana cu un aspect al evenim
!!!!! Itemul 5 e doar la PTSD faca o cariera, sa se casatoreasca, sa aiba copii ori o
durata de viata normala).
D. EVITAREA marcata a stimulilor care desteapta D). Simptome persist de excitatie crescuta (absente
amintiri ale traumei (ex., gânduri, sentimente, înainte de trauma) - 2 (sau de mai multe):
conversatii, activitati, locuri, oameni). (1) dificultate în adormire sau în a ramâne adormit;
(2) iritabilitate sau accese coleroase;
(3) dificultate în concentrare;
(4) hipervigilitate;
E). Simptome persist de excitatie crescuta (absente E. Durata perturbarii peste 1 lună
înainte de trauma) - 2 (sau de mai multe): De specificat daca:
(1) dificultate în adormire sau în a ramâne adormit; Acut (simptome sub 3 luni) – Cronic (simptome peste 3
(2) iritabilitate sau accese coleroase; luni) - Cu debut tardiv (debut simpt după 6 luni)
(3) dificultate în concentrare;
(4) hipervigilitate;
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic în domeniul soc/prof sau în alte domenii
G. Dureaza min 2 zile si max 4 saptamâni de la even
traumatic si survine în decurs de 4 sapt de la even.
H. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante /CMG, nu este explicata mai bine
de tulb psihotica scurta si nu este pur si simplu o exacerbare a unei tulb preexistente pe axa I /II
Diagnostic diferential
 Tulburare de adaptare - nu satisface criteriile 1. Tulburarea de adaptare (stresorul poate fi de orice
pentru stresul acut severitate, în PTSD trebuie să fie extrem).
 Uneori simptome psihotice dupa un stresor Răspunsul la stresor extrem poate satisface criteriile
extrem - se pune dg de tulb psihotica scurta pt alta tulb mentala (ex. psihotica scurta, conversie,
 Simptomatologie urmând expunerii la un stres TDM, TAB, TP, TOC)
extrem este ubicuitara si adesea nu necesita dg 2. Stresul acut – simptome rezolvate în 4 săptămâni.
 tulburare mentala datorata unei CMG (de ex., 3. TOC: exista gânduri intrusive recurente: fără
un traumatism cranian) / intox. substanţă - pot fi legătură cu evenim traumatic şi percepute ca
consec comune ale expunerii la un stresor inadecvate.
extrem. 4. Flashback-urile vs iluzii, halucinatii, perturbari de
 PTSD: simptome persista mai mult de 1 luna perceptie din schizofrenie, alte tulb psihotice /afectiva
 Simularea (beneficiu extern) cu elem psihotice,delirium, tulb induse de o subst/CMG
- epilepsia temporală, leziuni cerebrale)
5. Simularea (beneficiu extern)
Stresul acut PTSD
Sentimente de culpa referitoare la faptul ca ei au supravietuit în timp ce altii nu, ori referitoare la lucrurile pe
care le-au facut pentru a supravietui. Factori probabilitate apariţie: Severitatea, durata si proximitatea expunerii.
1. Pattern de evitare: afectare relaţii maritale, job.
2. Halucinatii auditive si ideatia paranoida.
3. Asociere cu un stresor interpersonal (de ex.,
maltratarea corporala sau abuzul sexual ):
deteriorarea modularii afective, comportament
impulsiv si autodistructiv, simptome disociative,
acuze somatice, sentimente de ineficienta,
rusine, disperare sau lipsa de speranta,
sentimentul de prejudiciere permanenta,
pierderea convingerilor sustinute anterior,
ostilitate, retragere sociala, sentimentul de
amenintare permanenta, deteriorarea relatiilor
cu ceilalti, modificare a caracterist personalitatii
4. TDR, TAB, uz subst, anxioase: pot precede,
succede sau apare concomitent cu debutul PTSD
STRESUL POSTTRAUMATIC
Evenimentele traumatice experientate direct includ: lupta armata, atacul personal violent (atac sexual, atac
corporal, pradare, atac banditesc), faptul de a fi rapit, de a fi luat ostatec, atacul terorist, tortura,
A fi martor la evenimente include: asistarea la vatamarea grava ori moartea nenaturala a unei alte persoane
datorata unui atac violent, unui accident, razboi sau dezastru, ori vederea inopinata a unui cadavru/parti
cadavru. Evenimentele experientate de altii si despre care a aflat: atacul violent la persoana, un accident ori o
vatamare grava suferita de un membru al familiei sau de un amic apropiat; aflarea stirii mortii inopinate, subite, a
unui membru al familiei ori a unui amic apropiat, ori aflarea faptului ca propriul sau copil are o maladie care-i
ameninta viata. Tulburarea poate fi extrem de severa sau de lunga durata, când stresorul este de premeditare
umana (de ex., tortura, violul). Probabilitatea aparitiei - creste cu intensitatea si apropierea fizica de stresor
2
Etiopatogenie
Debut insidios. Elemente neurobiologice ale reacţiei normale la stres :
- NA : determină orientarea atenţiei selective către stimulii nou apăruţi, stimuland
concomitent activarea simpatică
- 5 HT : reglează răspunsul la stres
- Cortizolul – contracarează acţiunea activatoare a catecolaminelor, restabilind homeostazia
În PTSD activarea simpatică duce la numeroase reacţii somatice şi psihice
Anomalii ax HHC – variaţii ale cortizolemiei (nivel cortizol constant diminuat în forma cronică a PTSD
– sensibilitate crescută a receptorilor glucocorticoizi, feeback negative intens şi sensibilizare ax HHC.
În forma acută cortizolul este crescut prin mecanisme inverse, ca în depresia majoră). Scăderea
cortizolului imediat după psihotraumă ar fi responsabilă de riscul de apariţie a PTSD
Afectarea amigdalei, cu fragmentarea amintirilor legate de psihotraumă, cu stimularea trăirilor
psihopatologice
Evolutie
 Poate surveni la orice etate, inclusiv în copilarie.
 Simptomele apar de regula în primele 3 luni dupa trauma, uneori apar dupa luni/ani. Declin gradat in 1 an
 Frecvent, reactia persoanei la trauma satisface mai întâi criteriile pentru tulburarea stresul acut.
 Durata simptomelor: 50% se recuperează complet în 3 luni, la alţii persistă peste 12 luni de la traumă.
 30% au evolutie cronica
 Factori care pot influenta aparitia PTSD: suportul social, istoricul familial, expertente negative din copilarie,
variabilele personalitatii si preexistenta tulburarilor mentale. Poate apare fara conditii predispozante, daca
stresorul este extreme
 Vulnerabili la traumele ulterioare
 Reducerea calitatii vietii, afectare functionala.
 La unii: modificari de durata ale personalitatii (vezi acolo)
 La altii: o crestere a rezistentei psihologice
Epidemiologie:
Prevalenta pe viata 8-12%, mai mare la victimele torturilor (90%), viol (50%).
In crestere, datorita creşterii numărului agresiunilor sexuale şi nonsexuale, a dezastrelor naturale, a accidentelor şi a
războaielor. Prevalenţă mai mare la cei expuşi la atac sexual, dezastre naturale, conflicte militare, la femei
F:B = 2:1 (la B mai frecvent dupa agresiun fizice, la F dupa viol, abuz sexual)
Apare la 10-20% dintre cei expusi la traume
Tulburarea acută de stress
- individual poate reacţiona cu stare disociativă tranzitorie
- până la 90% la victimele violurilor
- circa 30% vor dezvolta PTSD, mai ales cei care au prezentat stări disociative. Alţii se remit spontan.
- Etiopatogenie: combinaţie de:
o Vulnerabilitate genetică
o Personalitate premorbidă disarmonică
o Lipsa suportului social
o Intensitatea stresului
o Semnificaţia subiectivă a evenimentului stresant
 3. TULBURĂRI DE ADAPTARE Diagnosticul de tulburare de adaptare necesita prezenta unui stresor identificabil, contrar tablourilor clinice
atipice sau subliminale care vor fi diagnosticate ca tulburare fara alta specificatie (de ex., tulburarea anxioasa fara
alta specificatie). Simptome peste 6 luni după încetarea stresorului: dg de altă tulb mentale (de regula fara alta
DSM ICD
specif.
A. Aparitia de simptome emotionale sau Stări de suferinţă subiectivă şi de afectare emoţională, Stresul posttraumatic si stresul acut necesita prezenta unui stresor psihosocial sever, cu simpt specifice.
comportamentale ca raspuns la (un) stresor(i) ca urmare a unui stresor: Tulburarea de adaptare poate fi declansata de stresori de orice severitate si poate implica o larga serie de
identifîcabil(î) survenind în decurs de 3 luni de la  schimbări semnific de viaţă (pierdere, separare, simptome posibile.
debutul stresorului (stresorilor). imigraţie, refugiat) Doliul - raspuns expectabil la moartea unei fiinte iubite. Dacă reacţia este în exces sau prelungită: dg tulb
 even stresante de viaţă adaptare
B. Simptome semnificative clinic: oricare dintre:  boală fizică gravă Alte reactii nonpatologice la stres, care nu duc la o detresa marcata sau deteriorare în funcţionare.
(1) detresa marcata, care este în exces fata de ceea ce Forme clinice
ar fi de asteptat de la expunerea la stresor;  duc la scăderea performanţelor sociale 1. Reacţia depresivă scurtă (maxim 1 lună)
(2) deteriorare semnificativa în function sociala/prof.  au impact în funcţie de predispoziţia/vulner 2. Reacţia depresivă prelungită (maxim 2 ani)
indiv 3. Reacţia mixtă anxioasă şi depresivă
C. Perturbarea nu satisface criteriile pentru alta tulb  debutează în 1 lună de la stresor şi durează 4. Cu perturbarea predominantă a altor emoţii (anxietate, depresie, îngrijorare, tensiune, mânie), reacţii
specifica de pe axa I si nu este doar o exacerbare a maxim 6 luni, cu excepţia reacţiei depresive regresive din copilărie
unei tulb preexistente de pe axa I sau axa II. prelungite 5. Cu predominarea tulburărilor de conduită (agresivitate)
Include: şoc cultural, reacţia de doliu, hospitalism la 6. Cu perturbarea mixtă a emoţiilor şi conduitei
D. Simptomele nu reprezinta doliul. copii 7. Cu alte simptome predominante, specifice
Manifestări:
E. Odata ce stresorul (sau consecintele sale) a disparut,  Dispoziţie depresivă
simptomele nu persista mai mult de 6 luni.  Anxietate
 Îngrijorare
Forme: Acuta: sub 6 luni; Cronica: peste 6 luni  Sentimentul incapacităţii de a face faţă, de a
Cu dispozitie depresiva (r. depresivă scurtă max 1 lună, planifica viitorul, de a continua situaţia prezentă TULBURAREA ACUTĂ DE STRES
r. depresivă prelungită max 2 ani), Cu anxietate Cu  Afectarea performanţei rutinei cotidiene
dispozitie mixta anx si depresiva Cu perturb de  Adolescenţi: frecvent comport agresiv, disocial  perioadă tranzitorie scurtă - sub 1 lună - de severitate semnificativă caracterizată prin amintiri intruzive
conduita  Copii: enurezis, sugere police, vorbire copilăroasă ce apare la scurt timp după un eveniment stresant fizic sau emoţional excepţional.
Cu perturbare mixta de emotii si conduita
Nespecificata Tt:
 psihofarmacologic şi
Elemente de diagnostic  psihoterapeutic,
Stresorul poate fi un singur eveniment (de ex., terminarea unei relatii romantice) ori pot exista stresori multipli  psihoeducaţia şi managementul de caz.
(de ex., dificultati în afaceri si probleme maritale notabile). Stresorii pot fi recurenti (de ex., asociati cu o criza  Intervenţia în criză
sezoniera în afaceri) sau continui (de ex a locui într-un cartier dominat de infractori). Stresorii pot afecta un
ISRS, alte AD.
singur individ, o întreaga familie, un grup mai mare sau o comunitate (de ex., un dezastru natural). Unii stresori
BZD sunt utile în cazurile în care cauza determinantă persistă (diazepam: 5-10 mg/zi sau lorazepam im:
pot acompania evenimente specifice de dezvoltare (de ex., mersul la scoala, plecarea din casa parinteasca,
1-2 mg/zi), clonazepam 1-2 mg, alprazolam.
casatoria, faptul de a deveni parinte, incapacitatea de a-si atinge scopurile profesionale, pensionarea). La pacienţii la care sunt CI BZD - doze mici de neuroleptice sedative. Haloperidol, antipsihotice.
 asociate cu un risc crescut de tentative de suicid/suicid complet, uz excesiv de substanta si acuze somatice
 tulburari mentale preexistente la copii si adolescentii si pacientii chirurgicali si medicali generali.
Prevalenta – până la 50% din populatia care a experientat un stresor specific (de ex., urmând unei interventii
chirurgicale pe cord). Indivizii cu circumstante de viata dezavantajoase – risc stresori şi tulburare

Diagnostic diferenţial
Tulburarea de adaptare este o categorie reziduala - tablourile clinice care sunt un raspuns la un stresor
identificabil si care nu satisfac criteriile pentru o alta tulburare specifica de pe axa I (episod depresiv major).
Tulburarea de adaptare poate fi diagnosticata în plus pe lânga alta tulburare mentala de pe axa I, numai daca
aceasta din urma nu explica simptomele particulare care apar ca reactie la stresor.
Deoarece tulburarile de personalitate sunt frecvent exacerbate de stres, nu se pune dg adiţional de TA. Daca însa
simptomele care nu sunt caracteristice tulburarii de personalitate apar ca raspuns la un stesor (de ex., o persoana
cu tulb de personalitate paranoida prezinta dispozitie depresiva ca raspuns la pierderea serviciului), se pune dg
adiţ.

3
 TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATIC (TSPT)  Risc crescut de heteroagresivitate: halucinaţii, idei delirante de persecuţie faţă de persoane, grupuri, sentimental de a fi
prins într-o situaţie periculoasă, abuzivă, fără scăpare. Agresivitate disproporţionată faţă de nivel provocare (violenta
Tratament domestica, abuz copii, delincventa. Scadere toleranta frustrare. Crescut de uz subst.
- psihoeducaţie - să înţeleagă natura afecţiunii de care suferă şi în ce constă procesul de revenire
Factori care pot influenţa evoluţia tulburării: stigmatizarea, ambivalenţa în ceea ce priveşte tratamentul, ruşinea, suportul social,
 Comportament autoagresiv repetitiv fara intentie suicidara: automutilari, comport alimentar anormal, consum subst.
atitudini şi comportamente antiterapeutice ale familiei sau posibilitatea unei acţiuni în justiţie din partea victimei.
 ISRS, psihoterapia si eficacitatea superioară a combinării celor două modalităţi.
 Scop tt: ameliorarea simptomelor cheie, minimalizarea disabilităţilor şi a comorbidităţilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi  cei cu afecţiuni mentale severe sunt expuşi mai frecvent la abuz sexual, agresiuni fizice
prevenirea recurenţelor.
ISRS - terapia de primă linie - ameliorare a tuturor simptomelor TSPT, cu excepţia tulb de somn. Ameliorarea simpt în 2–4
săptămâni, iritabilitatea şi disforia chiar din prima săptămână.  cei cu tulb pers borderline, tulb psihotice, consum substanţe, tulb alimentare – adesea au fost victimizaţi în copilărie / ca
Paroxetina (30 – 50 mg/zi) şi sertralina (100 – 200 mg/zi) sunt aprobate de FDA. adult
Eficace si Amitriptilina şi imipramina (doză iniţială de 50-75 mg/zi cu creştere până la 300 mg/zi).
Anticonvulsivante eficace: lamotrigină, ameliorând în principal simtomele de retrăire a evenimentului traumatic şi  răspunsul psihologic acut, ca disocierea, poate diminua durerea fizică şi ascunde efectele medicale şi neurologice ale
comportamentul evitant. Si valproatul şi carbamazepina ar putea avea un rol în tt TSPT. Alte substante eficace: traumatismului, poate incapacita descrierea stării mentale şi fizice şi poate genera suspiciozitate în evaluare (mai ales
 blocanţii α1 adrenergici - prazosin vesperal în doză de 1-4 mg în ameliorarea coşmarurilor, simptomelor intruzive cei care au fost atacaţi) – atenţie la încredere
 benzodiazepinele în ameliorarea tulburărilor de somn

 ISRS - terapie de primă alegere (eficacităţii, siguranţei şi tolerabilităţii)  depresie, anxietate, consum substanţe, tulb personalitate– risc suicid
 Dacă un pacient nu tolerează sau nu răspunde la un ISRS, se poate încerca un alt ISRS. Nefazodona, amitriptilina,
imipramina, lamotrigina sunt alte opţiuni.  tulburări de somatizare
 Daca răspuns parţial la al doilea tratament: augmentarea tratamentului încercat (sau înlocuirea cu un alt
medicament), sau dacă nu se obţine un răspuns nici la al treilea tratament încercat: Litiu sau anticonvulsivant la
pacienţii cu accese de mânie şi a unui neuroleptic atipic (mai ales olanzapină) în cazul pacienţilor agitaţi.
Quetiapina (100 mg/zi) - în tt insomniei severe refractare Alegerea tratamentului în funcţie de: În caz de non-răspuns
 Daca TSPT are o evoluţie cronică, este indicată continuarea tratamentului timp de cel puţin un an după obţinerea  Vîrstă şi sex  Reevaluare tt iniţial
răspunsului la tratament. Întreruperea tt - scăderea lentă a dozelor (de exemplu cu 20-30% din doză la câteva
luni).
Psihoterapie: CBT - primă linie în terapia TSPT de intensitate uşoară sau medie.  Comorbidităţi  Evaluare cauze non-răspuns

Vulnerablilitati: abuz sexual/fizic in copilarie, traume anteriore, PTSD in antecedente, comorbiditati, personalitate premorbida o percepţiile pacientului,
 Risc suicid, agresivitate
dizarmonica, severitatea, durata si proximitatea stresorului, vulnerabilitate genetica, lipsa suport social, femei.
Unii pot parea minim afectati datorita disocierii, cu scaderea durerii fizice, mascarea afectiuni medicale
 Timpul scurs de la eveniment o aderenţa la tt
 Primul ajutor psihologic ("psychological first aid,") – o nouă strategie pentru supravieţuitorii dezastrelor, mai eficientă ca
psychological debriefing: Principii: întărirea siguranţei, calmului, autoeficacităţii, conectării sociale, optimismului.  Severitatea simptomelor o Probleme în relaţia terapeutică

 Stabilirea relaţiei terapeutice  Simptomele cele mai stresante o Dificultăţi psihosociale sau de mediu

 Screening pentru expunere traumatică.  Probleme interpers, familiale, profes. o Experienţe anterioare (abuzuri, traume

 Evaluare specifică a simptomelor de stress: disociative, reexperimentare, evitare, areactivitate emoţională,  Vulnerabilităţi – expuneri la traume anter. o Comorbidităţi (consum substanţe)
hiperactivare, momentul apariţiei lor faţă de traumă (după 1 lună sau înainte)

 Preferinţa pacientului.  Schimbare/augumentare tt (cu psihoterapie, alte

 Evaluarea funcţională, a resurselor pt nevoile de bază, comorbidităţi (depresie, substanţe), trauma anterioare medicamente)
 Medicaţia şi dozele – similare ca în alte tulb psihiatrice. Iniţial pt simptome care pot limita eficacitatea psihoterapiei: (e.g.,
 Intervenţii pentru asigurarea securităţii fizice şi psihologice, îngrijirii medicale, resurselor pentru auto-îngrijire şi physical pain, agitation, severe insomnia, or psychosis)
recuperare
 first-line medication treatment for both men and women with PTSD
 Creşterea capacităţilor de coping, educaţie, aderenţa la tratament
a) SSRIs
 1) they ameliorate all three PTSD symptom clusters (i.e., reexperiencing,
 Evaluare risc suicid - maxim la PTSD dintre toate tulb anxioase

4
 avoidance/numbing, and hyperarousal),

 2) they are effective treatments for psychiatric disorders that are frequently comorbid with
PTSD (e.g., depression, panic disorder, social phobia, TOC),

 3) they may reduce clinical symptoms (such as suicidal, impulsive, and aggressive
behaviors) that often complicate management of PTSD,

 4) they have relatively few side effects

 symptom reduction was generally observed within 2–4 weeks of treatment, symptoms of
anger and irritability were reduced within the first week

TCAs amitriptyline and imipramine

BZD Adjuvant pentru somn, anxietate.

Risc dependenţă, agravare simptome după discontinuare, risc pentru cei cu abuz de substanţe

Anticonvulsants beneficii în diminuarea reexperimentării simptomelor

Antipsychotics În caz de simptome psihotice.

Evaluare iniţială a sursei: delirium, dementia, tulb primare, reacţii psihotice scurte, tulb delirantă,
abuzz substanţe, TCC, alte CMG

Adrenergic inhibitors alfa2-adrenergic agonists decrease central adrenergic activity and have been proposed for the
treatment of PTSD – prazosin, clonidine in combination with imipramine
acute administration of propranolol after trauma may reduce some later symptoms of PTSD.
 Abuzz fizic sau sexual în copilărie – asociat cu internări multiple, intervenţii chirurgicale, somatizări, hipocondrie la adult.

 Expunerea la traume cronice – simptome GI cronice, sdr dureroase cronice, fibromialgie.

 Boli cardiace sau neurologice pot mima simptomele PTSD, rezultând tt inadecvat.

 Educa membrii familiei cum sa discute cu pacientul

 Comorbidităţi: mood, dissociative, anxiety, substance-related, and personality disorders, tulb de somatizare.

 Psihoterapie pt depresie, vinovatie, rusine

 Uz substante: consumul creste in ASD, PTSD, chiar daca nu a avut antecedente de consum. IN plus, complica tt (scade
abilitatea pt psihoterapie, supradoze, somnolenta, probleme de comportament