Cursul 1

Fondul de comert

Notiunea de fond de comert

A. Definitie
Incidenta normelor dreptului afacerilor este indisolubil legata de conceptul de „fond
de comert".
Desi este o creatie a dreptului comercial, existenta și importanta sa practica,
ca realitate, fiind de necontestat, totusi expresia „fond de comert" este foarte rar
utilizata de legiuitor și exista putine dispozitii legale care sa reglementeze fondul de
comert. Mai mult, el nu a avut o definitie legala pana la aparitia Legii nr. 298/2001
care modifica Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale. Potrivit
acesteia, fondul de comert este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și
necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventie, vad comercial) utilizate de
un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale.
In prezent, art. 541 C. civ., cu denumirea marginala, „Universalitatea de fapt"
prevede posibilitatea constituirii unei universalitati de fapt dintr-un ansamblu de
bunuri care apartin aceleiasi persoane și au o destinatie comuna prin vointa acesteia
sau prin lege. Bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau
separat, sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.
Fondul de comert este o universalitate de fapt, constituita de comerciant prin
afectarea unei mase de bunuri pentru exercitarea comertului.
Intra in componenta fondului de comert: cladiri, utilaje, mașini, materii prime,
materiale, marfuri rezultate din activitatea, drepturi care privesc firma, emblema,
vadul comercial, brevetele de inventie sau marci.
 Insa fondul de comert este mai mult decat o alaturare intamplatoare a
mijloacelor economice ale comerciantului. Prin aceasta reunire se creeaza o
valoare noua, mai mare decat totalitatea valorilor bunurilor componente. Este
ceea ce se numeste potentialul de afacere al unei intreprinderi, adica aptitudinea
fondului de comert de a atrage clientela.
Unitatea organica a complexului de bunuri este data de vointa comerciantului
care le pune in serviciul comertului sau in vederea obtinerii unui profit.
Pentru a contura regimul juridic al fondului de comert este necesara
delimitarea de alte notiuni cu care se aseamana Si cu care ar putea fi confundat.
B. Deosebiri intre fondul de comert și patrimoniul de afectatiune
Fondul de comert nu se confunda cu patrimoniul de afectatiune. Atunci cand este
constituit un patrimoniu de afectatiune, fondul de comert preexistent acestuia devine
o parte din patrimoniul de afectatiune1. Chiar afectate exercitarii aceluiași comert,
aceleiasi profesii, fondul de comert este o parte a patrimoniului de afectatiune.
In acesta din urma se vor gasi pe langa fondul de comert și datoriile și creantele
nascute in legatura cu exercitarea acelui comert.
Fondul de comert este o parte a patrimoniului comerciantului și se diferentiaza
de patrimoniul de afectatiune.
Fondul de comert exista numai in cazul in care profesionistul care a reunit
bunurile ce constituie fondul de comerț are calitatea de comerciant.
Fondul de comert este o universalitate de fapt2.
Izvorul fondului de comert este vointa comerciantului care, in calitate de
intreprinzator, afecteaza o multitudine de bunuri activitatii lucrative pe care o
initiaza.

1
V. HEROVANU, Fondul de comert, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 26; .E. SMARANDACHE, Aspecte
privind fondul de comert al comercianiului persoana fizica, in P.R. nr. 1/2011, p. 66.
2
ST.D. CARPENARU, Tratat de drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 78.
 Fondul de comert, fiind un ansamblu de bunuri, nu contine nici creantele, nici
datoriile comerciantu/ui; sau fondul de comert inglobeaza numai activul, desi face
parte din patrimoniul comerciantului. Cand se vinde afacerea, in evaluarea acesteia
se tine seama și de creante și datorii, deoarece se evalueaza și se instraineaza o parte
a patrimoniului. Cand se instraineaza fondul de comert acestea nu sunt cuantificate,
chiar daca acele creante și datorii se regasesc in patrimoniul comerciantului și au
legatura cu fondul de comert respectiv, in sensul ca sunt generate de acesta. Exceptia
o constituie cazul in care partile au prevazut expres cesionarea creantelor și a
datoriilor.
Fondul de comert poate sa constituie, ca și intreg, obiectul unor acte intre vii
-vanzare, cesiune, gajare, locatiune; patrimoniul persoanelor fizice și juridice, fiind
indisolubil legate de acestea, nu poate fi instrainat global.
Din punct de vedere contabil bilantul unei societati nu comporta o rubrica
„fond de comert"; elementele corporale apar in diferite elementele de activ (stocuri,
materiale), in timp ce elementele in-corporale ale fondului (emblema, clientela) nu
apar decat in mod exceptional3.
O societate poate avea mai multe fonduri de comert, in functie de activitatile
sale, dar intotdeauna are un singur patrimoniu.
Fondul de comert este o universalitate de fapt creata prin vointa titularului sau
și in limitele acestei vointe. Calitatea de a fi o univer-salitate de fapt da naștere la
dificultati in ceea ce privește stabilirea locului sau in cadrul celorlalte bunuri
deoarece Codul civil, sediul materiei, nu cunoaste decat categorii de bunuri: toate
bunurile sunt mobile și imobile. Universalitatile nu sunt recunoscute ca bunuri
distincte și, pentru aplicarea a numeroase dispozitii de drept, este necesar sa se
stabileasca daca fondul de comert apartine unei categorii sau alteia. S-a considerat

3
I.L. GEORGESCU, Drept comercial roman, vol. I, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, p. 516-521; O. CAPATANA,
Dreptul concurentei comerciale - partea generală, Ed. Lumina Lex, București, 1998, p. 411-427.
ca intre bunurile mobile și imobile prevalente sunt cele dintai, iar intre cele corporale
~i incorporale, prevaleaza cele din urma, cu o vocatie de statornicie mai pronuntata
(dreptul asupra firmei) și, in consecinta, fondul de comert este un bun mobil
incorporal. La momentul actual se considera ca fondul de comert este un drept de
proprietate incorporala4. Acest caracter se mentine și daca exista bunuri imobile
incluse in fondul de comert, numai ca acestea raman supuse unor reguli speciale cu
privire la transmiterea, publicitatea acestora, constituirea garantiilor, gradul de
prioritate al acestora, executarea silita.

6.2. Elementele fondului de comert

Elementele fondului de comert sunt grupate in elemente corporale și elemente
incorporale.
A. Elementele corporale
Acestea pot fi:
- imobile: prin natura lor (cladirea in care se desfașoara activitatea) sau prin
destinatie (masini, utilaje);
- mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele
(marfurile) rezultate din activitatea comerciala.

B. Elementele incorporale
Elementele incorporale sunt acele drepturile care privesc: firma, emblema,
vadul comercial (clientela), brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert, de
serviciu, indicatiile geografice sau drepturile de proprietate industriala, dreptul de
autor, know-how (savoir faire) etc.

4
Potrivit altor opinii, fondul de comert ca natura juridica este un drept de creatie industriala, intrucat organizarea
factorilor de productie, de catre intreprinzator pe riscul sau este o munca de creatie deoarece organizarea elementelor
fondului de comert pentru atragerea clientelei constituie o creatie intelectuala asemanatoarei celei știintifice, literare.
 Sunt numite și drepturi privative, conferind comerciantului dreptul exclusiv
de a le exploata exclusiv in folosul sau, avand o valoare economica. Ele sunt
protejate de lege.

a) Firma. Regimul juridic al firmei și emblemei comerciale este stabilit de

dispozitiile art. 30-43 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.
Firma este un atribut de identificare a comerciantului in cadrul activitatii
comerciale. Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi
exercita comertul și sub care semneaza, cu acesta fiind inscris in registrul comertului.
Emblema este semnul sau denumirea care deosebe§te un comerciant de un altul de
acelasi gen. Emblema, intocmai ca și firma, constituie un element de identificare a
comerciantului, numai ca, spre deosebire de firma, care individualizeaza persoana
fizica sau juridica in calitate de comerciant, emblemele individualizeaza
comerciantii care desfasoara activitate comerciala de același fel.

b) Vadul comercial și clientela. Vadul comercial reprezinta aptitudinea

fondului de comert de a atrage publicul. Clientela este rezultatul mai multor factori:
amplasare, conduita personalului comerciantului in relatiile cu tertii, politica de
preturi, calitatea marfurilor și a serviciilor, reclama comerciala etc.
Clientela este definita ca totalitatea persoanelor fizice și juridice care apeleaza
in mod obișnuit la acelasi comerciant, adica la fondul de comert al acestuia pentru
procurarea unor marfuri și servicii. Clientela, desi reprezinta o masa neorganizata și
fluctuanta de oameni, are valoare economica, astfel incat clientela atasata unui fond
de comert are valoare economica pentru titularul fondului de comert.
Clientela reprezinta un drept de proprietate intelectuala al comerciantului,
putand fi luata in calcul la evaluarea fondului de comert atunci cand acesta este
vandut sau dat in garantie. Clientela și vadul comercial, fiind strans legate de fondul
de comert, nu pot fi transmise separat, ci numai impreuna cu fondul de comert.

c) Drepturile de proprietate industriala. Obiectele dreptului de proprietate

industriala se impart in doua categorii:
- creatii noi: inventiile, know-how, desenele și modelele industriale;
- semne noi: marcile de fabrica, de comert, de serviciu, denumirile de origine
și indicatiile de provenienta.
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica, servind la deosebirea
produselor sau serviciilor unui comerciant de cele identice sau similare apartinand
altui comerciant.
Brevetul de inventie reprezinta titlul de protectie a inventiei și confera
titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe durata de valabilitate a acestuia.
Desenele și modelele industriale sunt situate la limita dintre dreptul de autor
și dreptul de proprietate industriala.

d) Drepturile de autor decurg din creatia știintifica, literara și artistica. Sunt

reglementate de Legea nr. 8/1996. Titularul fondului de comert ca dobanditor al
drepturilor patrimoniale decurgand din drepturile de autor are dreptul de a reproduce
și difuza opera, de reprezentare și folosire și implicit la foloasele patrimoniale care
decurg din aceste activitati. Exploatarea acestor drepturi se face cu respectarea
prevederilor speciale ale legii drepturilor de autor.
 Creantele si datoriile. Daca in cazul patrimoniului - fiind o universalitatea
juridica - creantele și datoriile sunt incluse in acesta și se transmit dupa anumite
reguli in functie de tipul de transmisiune (cu titlu particular, cu titlu universal sau
transmisiune universala) in cazul fondului de comert - care nu este decat un
ansamblu de bunuri, o universalitate faptica, creantele și datoriile comerciantului
nu sunt incluse in cadrul fondului de comert. In consecinta, in caz de instrainare
a fondului de comert, ele nu se transmit dobanditorului, cu exceptia unor drepturi §i
obligatii decurgand din contracte strans legate de fondul de comert: contractele de
munca, contractele de furnizarea a energiei electrice, a apei, contractele de telefonie
etc.
Se poate stipula expres ca se transmit și datoriile și creantele, insa in aceasta
situatie nu ne aflam in fata unei transmisiuni uni-versale, ca elemente ale fondului
de comert, ci ele vor fi operatiuni distincte: cesiune de creanta, respectiv cesiunea
(preluarea) de datorie, operatiuni reglementate de Codul civil.

Acte juridice privind fondul de comert

Fondul de comert ca bun unitar, precum Si componentele sale pot constitui
obiectul unor acte juridice: vanzare-cumparare, donatie, locatiune, garantie reala,
aport, succesiune legala sau testamentara, operatiuni ce vor fi realizate in
conformitate cu dispozitiile generale ale Codului civil.
Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comert trebuie sa in-deplineasca
formalitatile de publicitate cerute pentru a asigura opo-zabilitatea actului juridic fata
de tertele persoane Si in mod special protejarea drepturilor creditorilor cedentului
fondului de comert5.

5
Potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului „In registrul comertului se vor inregistra mentiuni
referitoare la: a) donatia, vanzarea, locatiu-nea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert,
precum §;i orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in registrul comertului sau care face sa inceteze
firma ori fondul de comert; b) numele pi prenumele, cetate-nia, codul numeric personal, pentru cetatenii romani, seria
 6.3. Patrimoniul de afectatiune profesionala

Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu care
include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate in bani și apartin acesteia. Cel
care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente
și viitoare.
Patrimoniul este considerat o universalitate juridica sau de drept, deoarece este
reglementat de lege. Este o entitate juridica distincta de elementele care il compun,
astfel incat drepturile și obligatiile care il alcatuiesc, privite in individualitatea lor,
pot suferi modificari fara a afecta existenta autonoma, de sine statatoare a
patrimoniului.
Orice persoana are un patrimoniu, iar un patrimoniu nu poate fi conceput fara
un titular. Patrimoniul este unic, dar nu neaparat unitar sau indivizibil.
In prezent, prin mai multe legi speciale, dar și dispozitiile art. 31 C. civ., cu
denumirea marginala „Patrimoniul. Mase patrimoniale și patrimonii de afectatiune",
se consacra expres posibilitatea constituirii patrimoniilor de afectatiune sau

și numarul pașaportului, pentru cetatenii straini, data și locul napterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal,
daca este cazul; daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala, mentiunea se va face numai in registrul
unde este inscrisa sucursala, semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal va fi data in forma prevazuta la art. 18
alin. (2) pi (3); c) brevetele de inventii, marcile de fabrică, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile
de provenienta, firma, emblema pi alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala, regia autonoma,
organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept; d) conventia
matrimonial!, incheiata inaintea sau in timpul casatoriei, inclu-siv modificarea acesteia, hotararea judecatoreasca
privind modificarea judiciara a regimului matrimonial, actiunea sau hotararea in constatarea on declararea nulitatii
casatoriei, actiunea sau hotararea de constatare on declarare a nulitatii conventiei matrimoniale, precum și actiunea
sau hotararea de divort pronuntate in cursul exer-citarii activitatii economice; e) hotararea de punere sub interdictie a
comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum și hotararea prin care se ridica aceste masuri; f)
deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum și inscrierea men tiunilor
corespunzatoare; g) hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale
care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate; h) orice modificare privitoare la actele, faptele și
mentiunile inregistrate".
divizarii patrimoniului. Patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei
afectatiuni numai in cazurile și conditiile prevazute de lege.
Legiuitorul exemplifica tipuri de patrimonii de afectatiune: masele
patrimoniale fiduciare, cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum și
alte patrimonii determinate potrivit legii.
Transferul drepturilor și obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta, in
cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor prevazute de lege și
fara a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale. Transferul
drepturilor și obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.
Pentru desfasurarea activitatii sale, un profesionist (comerciant sau
necomerciant) poate sa iși constituie un patrimoniu de afectatiune.
Patrimoniul de afectatiune este alcatuit din totalitatea bunurilor, drepturilor
și obligatiilor persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau
membrilor intreprinderii familiale, afectate scopului exercitarii unei activitati
economice, constituite ca o frac-tiune distincta a patrimoniului persoanei fizice
autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii
familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora.
Articolul 2324 C. civ., prin alin. (4), consacra o limitare a raspunderii
persoanei fizice pentru obligatiile asumate in cadrul exercitarii profesiei
(comertului). Astfel, bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului
afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmarite numai de
creditorii ale canon creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Acesti
creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului.
Bunurile care sunt utilizate de un comerciant pentru exercitarea profesiei sale
sunt bunuri care nu pot fi urmarite de creditorii personali ai comerciantului. Textul
din Codul civil invocat arata clar ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni a
patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmarite
numai de creditorii ale canon creante s-au nascut in legatura cu profesia res-pectiva.
Ca urmare, oricare alt creditor al titularului patrimoniului, altul decat cei ale canon
creante au legatura cu activitatea profesio-nala, nu va putea urmari niciodata
bunurile din patrimoniul profesional. Aceste bunuri sunt scoase astfel in afara
dreptului de urmarire a celorlalti creditori. Totodata, nu servesc garantarii comune a
creditorilor unei persoane, nu constituie obiectul dreptului de garantie comuna al
creditorului și nu pot face obiectul dreptului de urmarire.
In schimb, nici acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale
debitorului in cazul in care din valorificarea bunurilor și drepturilor aflate in
patrimoniul afectat exercitarii profesiei nu iși vor putea realiza creanta.
Cu alte cuvinte, raspunderea persoanei fizice pentru obligatiile sale
profesionale este in limita patrimoniului profesional. Creditorii vizati de art. 2324
alin. (4) C. civ. includ și statul și organele fiscale.
Datorita acestei separatii de patrimonii, creditorii personali ai comerciantului
nu pot sa sechestreze bunurile din patrimoniul personal de afectatiune.
Din perspectiva creditorilor, legiuitorul le acorda o favoare, in sensul ca niciun
alt creditor al persoanei fizice autorizate nu poate urmari aceasta parte a
patrimoniului debitorului lor. In contrapartida, pentru beneficiul acordat le impune
§i o restrictie: ei pot urmari doar aceasta parte.
Din punctul de vedere al debitorului, limitarea impusa dreptului de urmarire
al creditorului constituie o masura de protectie, o limitare a raspunderii persoanei
fizice autorizate, pentru obligatiile asumate in cursul exercitarii comertului, doar la
o anumita parte a patrimoniului sau.
Obligatiile asumate in cursul exercitarii activitatii profesionale sunt garantate
doar cu patrimoniul afectat exercitarii profesiei daca un asemenea patrimoniu a fost
constituit; patrimoniul de afectatiu-ne reprezinta limita raspunderii persoanei pentru
obligatiile sociale.
 In cazul in care desfașurarea profesiei nu este autorizata de lege, in sensul ca
profesia sau comertul este desfasurat clandestin, ilegal, profesionistul nu se va
bucura de aceasta masura de protectie, respectiv de limitarea raspunderii sale doar
la bunurile afectate exercitarii profesiei.
Potrivit art. 151 din Legea de aplicare a Codului civil, dispozitiile art. 2324
alin. (4) C. civ. se vor aplica in toate cazurile in care profesionistul isi opereaza
diviziunea patrimoniului, dar numai cu privire la drepturile și obligatiile nascute
dupa intrarea in vigoare a Codului civil.