Y=C + Ib + G + Xnet , unde

Y- venitul;
Xnet – exportul net, care se calculează din diferenţa dintre
export şi import. Deci,
Xnet = X – Z

Economia închisă are următoarea identitate economică:

Y=C+Ib+G

Economia deschisă include toate sectoarele unei economii

naţionale (gospodăriile, firmele, guvernul şi restul lumii) şi are următoarea
identitate:
Y= C+Ib+G+Xnet

Există următoarele metode de calcul a PIB: metoda producţiei, care se

calculează:
PIB=PGB– CI , unde
PGB - Produsul Global Brut, care exprimă valoarea totală a bunurilor şi
serviciilor obţinute într-o anumită perioadă de timp de regulă un an;
CI - consumul intermediar din fiecare sector de activitate.metoda fluxului de
cheltuieli – în acest caz PIB va reprezinta suma tuturor cheltuielilor specifice
celor patru agenţi economici agregaţi:
PIB=C+Ib+G+Xnet; Xnet=X– Z

Metoda fluxului de venituri, unde PIB reprezintă suma tuturorveniturilor create

în economia naţională:
PIB=Sal.+R+D+Pr +Iind+A

Metoda valorii adăugate:

PIB=∑p*Q, unde:
Q - cantitatea de bunuri şi servicii produse într-o anumită
perioadă de regulă un an;
p - preţul bunurilor şi serviciilor în această perioadă.

Produsul naţional net (PNN) Formula de calcul este:

PNN = PNB – A

Venitul naţional (VN) Exprimat în preţurile pieţei va fi (VNpp):

VNpp = PNBpp – A,
Exprimat în preţurile factorilor de producţie va fi (VNpf):
VNpf = VNpp / PNN – Iind. nete , unde
Iind – impozitele indirecte nete, care se calculează din :
Iind. nete = Iind. – Sb exp. , iar, Sb exp - Subvenţii de exploatare.

Venitul personal (VP)

VP= VN – Pnd – Ipnd – CAS + Ts , unde:
Pnd = profituri nedistribuite ale firmelor;
Ipnd = impozitele asupra profiturilor nedistribuite ale firmelor;
CAS = contribuţii pentru asigurări sociale plătite de firme;
Ts = transferuri ale statului spre menaje.

Venit personal mai poate fi calculat ca suma dintre salariu,

rentă, dobîndă, profit de la proprietate şi diferite transferuri din
bugetul de stat:
VP=S+R+i+Пp+Ts.

Venitul personal disponibil (VPD)

VPD = VP – Idpv , unde:
Idvp – impozitele directe asupra veniturilor personale.
În funcţie de preţurile utilizate la calcularea PIB

Raportul dintre PIBn şi PIBr va constitui deflatorul PIB sau

Indicele General al Preţurilor (IGP).
PIBn / PIBr * 100%=IGP sau ∑p1*Q1 / ∑p0*Q1*100%

SOMAJUL

Populaţia totală
Pt = Pa + Pi
Pi –populatie inaptă de munca
(Pa) populatie apte de muncă.

Populaţia aptă
Pa = Pan + Pao
Pan), populaţia aptă neocupată (şomeri, militari în termen, elevi, studenţi) şi
(Pao), populaţia aptă ocupată (persoane care desfăşoară o activitate fie ca
salariaţi, fie pe cont propriu).
Gradul de ocupare
Go=Pao/Pa * 100%, unde: Go este gradul de ocupare
Gn=Pan/Pa * 100%, unde: Gn este gradul de neocupare.
Rata şomajului natural se va calcula:
Rn =Un / Pa*100% , unde Rn - rata şomajului natural.
(Un) Somaj natural

Rata şomajului,
Ru poate fi calculată ca raport procentual
între masa şomajului şi populaţia aptă de muncă / aptă ocupată.
Ru = Nr. şomerilor/Pa * 100% sau
Ru = Nr. şomerilor/Pao * 100%

Ecuaţia Legii lui Okun este:

ΔPIB = -β * ΔU , unde: ΔPIB – abaterea PIB efectiv de la cel
potenţial, care se calculează:
ΔPIB = (Y*-Y)/Y* , unde
Y – PIB real;
Y* - PIB potenţial.
β – coeficientul de sensibilitate a PIB-ului faţă de
dinamica şomajului ciclic (primeşte valori între 2-3%).
ΔU = Uefectiv – Unatural , unde: ΔU – reprezintă şomajul ciclic.

INFLATIA

Rata inflaţiei
rif = (IP – 1)·100,
unde: rif = rata inflaţiei; IP = indicele de măsurare a inflaţiei.

Indicele Laspeyres: I^L = p1Q0 / p0Q0;

Indicele Paasche: I^P = p1Q1 / p0Q1;
Indicele Fisher: I^F =V I^P * I^L

Îndicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) exprimă

modificarea medie ponderată a cheltueililor pe care o familie
reprezentativă le face pentru procurarea bunurilor de consum
incluse într-un coş. Se determină după formula:
p1 Q0
IPC = ----------- * 100%, unde
p0 Q0
IPC= indicele preţurilor bunurilor de consum;
p1=preţurile bunurilor cumparate în perioada curentă;
p0=preţurile bunurilor cumpărate în perioada de bază.
Rata dobânzii reale este determinată de rata nominală a dobânzii şi de rata
inflaţiei astfel:
d^e= i – r if^e
În care: d^e = rata previzibilă a dobânzii reale;
i=rata dobânzii nominale;
r if^e = rata previzibilă a inflaţiei.

Pe termen lung, practica economică demonstrează că r dobânzii reale tinde

spre nivelul corespunzător angajării integrale forţei de muncă, nivel pe care
îlvom nota cu d iar inflaţia reală, care o vom nota cu r if, coverge spre
nivelul inflaţiei previzibil. Ţinând cont de aceste două realităţi, avem:

d^e = d şi r^e = rif

putem scrie o relaţie valabilă pe termen lung şi anume:

i = d+ rif

CEREREA AGREGATĂ (AD)

AD=C + Ib + G + Xnet
funcţia consumului poate fi scrisă:
C = α + MPC * (Y-T), unde:
MPC – înclinaţia marginală spre consum, care ne arată cu
cât creşte consumul la creşterea cu o unitate a venitului.
MPC=ΔC/Δ(Y-T) ,unde:
Y – venit;
T – impozite şi taxe percepute;
(Y-T) – venit disponibil;
α - consum autonom (consum independent de nivelul venitului).
APC=C/(Y-T) ,unde: APC – înclinaţia medie spre consum.
C=Y
C = α + MPC * (Y-T)

Stocul----S = Y – C
Înclinaţia medie spre economii APS: -------APS = S/Y
Înclinaţia marginală spre economii MPS:------ MPS = ∆S/∆Y

Iinvestiţiile sunt finanţate în totalmente din economii

APC + APS = 1
MPC + MPS = 1
Multiplicatorul investiţiilor – k.
k = ∆Y/∆I

Formula generală a multiplicatorului mai poate fi scrisă:

∆V = 1/e*∆I sau ∆V=1/1-c*∆I

Formula de calcul a acceleratorului este:

a = I/∆Y, adică I = a*∆Y

Funcţia investiţiilor poate fi scrisă în felul următor:

I = Ī – d*i ,
unde: Ī – investiţiile autonome (care nu depind de rata dobânzii);
i – rata dobânzii;
d – coeficientul de sensibilitate a investiţiilor faţă de rata dobînzii.

OFERTA AGREGATA –AS

Oferta agregată va avea următoatrea structură:
AS = Sal. + R + Pr + D + A + Iind

Funcţia ofertei agregate în perioadă scurtă este:

Y=Y+α (p-pe ) ,
unde: - K – capitalul ca factor de producţie;
- L – munca ca factor de producţie;
- Y – nivelul producţiei;
- p – preţul efectiv;
- pe – preţul aşteptat;
- α – coeficient de sensibilitate al ofertei agregate faţă de
preţuri.

PIATA MONETARA
Masa monetară reprezinta numerarul din economie plus depozitele bancare.
M = N + Dep. ,
Unde: M – masă monetară;
N – numerar;
Dep. – depozite bancare.

Baza monetara reprezinta stocul de bani cu putere mare de

cumparare:
B=N+R ,
unde
B – bază monetară;
R – rezerve.
Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la
cresterea cu o unitate a bazei monetare.
Mm = M / B ,
Unde :Mm – multiplicator monetar.

Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre reserve depozite.

rr = R / Dep.

Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si

depozit.
cr = N / Dep.

Multiplicatorul bancar se va calcula:

Mb = 1 / rr

Formula de calcul a dobânzii (D):

D = C*i*n,
unde: C = valoarea creditului (suma de bani împrumutată);
i - rata dobânzii (preţul plătit pentru a dispune pe timp de un an de 100
u.m.; i = D/C*100);
n – durata creditului (în ani).

Calculul dobânzii compuse se face după relaţia:

Sn = S0(1+i)^n
, unde: Sn – suma din depozitul bancar după n ani;
S0 – suma formată ca depozit bancar.

Functia cererii de moneda poate fi exprimata astfel:

L = k*Y - h*i ,
unde Y – venitul;
i – rata dobânzii;
k – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă faţă de
venit;
h – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă fata de
rata dobânzii.
Ambii coeficienti (k;h) sunt coeficienţi constanţi şi sunt mai mari ca zero.
Clasicii iau la bază teoria cantitativa a banilor:
M*V=P*T ,
unde M – masa monetară;
V – viteza de rotaţie a banilor;
P – nivelul preţurilor sau valoarea unei afaceri tipice;
T – numarul afacerilor intr-o anumită perioadă (de regula un
an).

Noua identitate fiind:

M*V=P*Y ,
unde Y – venitul. De unde rezulta că:
M = (P * Y) / V

A – Amortizarea sau Deprecierea capitalului fix

a - acceleratorul
AD – Cererea agregată
APC – Înclinaţia Medie spre Consum
AS – Oferta agregată
B – Baza monetară
C – Consumul
D - dobânda
Db – Depozite bancare
E - Cheltuieli
G – Achiziţii Guvernamentale
i – Rata dobânzii nominale
Ib – Investiţii interne brute
Iind – Impozite indirecte
IS – Piaţa bunurilor şi serviciilor
k - Multiplicatorul investiţiilor
L –Cerere de monedă
LM – Piaţa monetară
M/p – Oferta de monedă
MPC – Înclinaţia Marginală spre Consum
N – Numerar
PGB – Produsul Global Brut
PIB – Produsul Intern Brut
PIN – Produsul Intern Net
PNB – Produsul Naţional Brut
PNN – Produsul Naţional Net
Pr – Profitul
r - Rata dobânzii reale
R – Renta
Rb – Rezerve
Rn – Rata naturală a şomajului
Ru – Rata şomajului
S – economii
Sal. – Salarii
SCN – Sistemul Conturilor Naţionale
SPM – Sistemul Producţiei Materiale
T – Taxe şi impozite
U - Şomajul
VD – Venitul Disponibil
VN – Venitul Naţional
VP – Venitul Personal
VPD – Venitul Personal Disponibil
X – Exportul
Xnet – Exportul net
Z - Importul
Znet – Importul net
α - Consumul autonom
п – Rata inflaţiei