POLITICI ÎN DOMENIUL RESURSELOR

UMANE
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
PROFESIONALE

Evaluarea performanțelor resurelor umane

Din perspectiva managerială, aprecierea rezultatelor unei activități, raportate la
obiectivele organizației și în relație cu contextul real în care se desfășoară, constituie o
condiție a oricărui demers de perfecționare sau de adaptare. La nivel individual, de
organizație sau sistem, evaluarea corect efectuată permite înțelegerea clară a deficiențelor și
deschide calea unor posibile îmbunătățiri.

Toate aceste echivalente se intersectează ca semnificație, oferind posibilitatea de a

distinge 2 aspecte:
 cantitativ
aprecierea cantității, calculare, măsurare

calitativ
determinarea importanței, aprecirerea valorii, recenzare, critica

Evaluarea performanțelor constă în estimarea gradului în care angajații își indeplinesc

responsabilitățile de serviciu.

Evaluarea performanțelor profesionale reprezintă un proces care servește atât

organizației cât și a angajaților în scopul creșterii
productivității muncii, a calității și a perfectionării
competențelor profesionale.

Aprecierea performanțelor profesionale se află la

baza tuturor deciziilor de personal, oferind posibilitatea
identificării elementelor de progres sau regres
profesional, precum si a necesității unor cursuri de
formare și perfecționare profesională.

Evaluarea performanțelor este activitatea de bază a managementului resurselor umane,

desfășurată în vederea determinării gradului în care angajații unei organizații îndeplinesc
eficient sarcinile sau responsabilitățile ce le revin.

Evalarea și revizuirea performanțelor profeionale demonstreaăa determinarea formală,

periodică, a modului în care membrii organizației își îndeplinesc sarcinile specifice postului
pe care il ocupă, în raport cu criteriile stabilite, cu standardele de evaluare și cu metodele
utilizate.

Modul în care sistemul de

evaluare este folosit și maniera în care
rezultatele evaluării sunt comunicate,
pot afecta semnificativ moralul și
climatul din organizație. Rezultatele
evaluării performanțelor se iau în
considerație pentru alte procese ce se circumscriu managementului resurselor umane, cum
sunt: procesele de instruire, de perfecționare, de promovare, recompensare etc, și contribuie la
fundamentarea deciziilor specifice.

Evaluările neformale prin care

conducătorii evaluează zilnic subordonaţii,
şi invers, ocupă un loc important în cadrul
organizaţiei. Dar evaluarea sistematică,
formală, a personalului angajat, este
prevăzută să se realizeze la intervale de
timp bine precizate. De exemplu, o
persoană poate fi evaluată profesional în
momentul angajării, în primele zile de
muncă, la finalul primelor luni de muncă
şi la fiecare şase luni când se revizuieşte
(negociază) salariul (în unele organizaţii
anual), când se determină nevoile de îmbunătăţire a performanţelor şi la sfârşitul unei
perioade cu ocazia analizei posibilităţii promovării.

Datele obţinute în cadrul procesului de evaluare trebuie să fie obiective

(nedistorsionate în favoarea sau în defavoarea celor evaluaţi) şi să asigure feedback-ul prin
comunicarea rezultatelor membrilor organizaţiei la momentul potrivit şi într-o manieră
corespunzătoare.

Evaluarea resurselor umane presupune trei activităţi distincte:

evaluarea
evaluarea
evaluarea potenţialuluişi a
performanţelor
comportamentului capacităţii de
obţinute
dezvoltare
 Corectitudinea procedurilor de evaluare a performanţelor depinde în mare măsur ă
decalitatea metodelor folosite, ceea ce presupune:

validitatea rezultatelor(reflectarea adevărului)

fidelitatea determinărilor(reproductibilitatea determinărilor)

echivalenţa rezultatelor(convergenţa evaluărilor realizate de

evaluatori diferiţi

omogenitatea internă (constanţa estimărilor par ţiale

sensibilitatea instrumentelor folosite(gradul de diferenţiere a

rezultatelor).

Evaluarea performanţelor profesionale individuale

În conducerea unei organizații, aprecierea obiectivă a personalului influențează
creșterea eficienței personalului, cât și adoptarea celor mai bune decizii.

Dacă analizăm modul în care evaluează organizațiile performanțele propriului personal

putem concluziona că nu există o procedură ideală, metodele și tehnicile folosite fiind
expresia acțiunii factorilor:

istoria și cultura organizatiei;

mărimea și domeniul ei de activitate;
orientările strategice și metodele folosite pentru angajarea, salarizarea și promovarea
personalului.

Așadar, practica managerială în domeniul resurselor umane dovedește că evaluarea

performanțelor se realizează indiferent dacă există sau nu un sistem sau un program formal de
evaluare. Astfel, în cadrul organizațiilor există, în general, două sisteme de evaluare a
performanțelor: sistemul formal și sistemul informal.
Evaluarea informală
Managerii sau superiorii și-au obsrevat și evaluat întotdeauna subordonații, având
numeroase ocazii de a-și forma unele impresii despre meritele acestora, mai ales că una dintre
preocupările de bază ale managerilor este legată de modul în care se comportă și acționează
angajații în subordine. Fiind influențate și de unele politici specifice sau de unele procese
interpersonale, evaluările informale, care se realizează ori de câte ori este necesar, prin
observații, conversații sau examinări cumulate în timp continuă sa fie chiar dacă au o anumită
doză de subiectivism, la fel de importante în influențarea deciziilor de personal ca și
evaluările intreprinse într-o manieră formală.

Avantajul sistemului informal de evaluare a performanțelor constă în aceea ca necesită

un timp mult mai redus pentru a fi proiectat și administrat, în comparație cu sistemul formal
de evaluare. Aceasta este cauza folosirii acestui tip de evaluare în situațiile în care timpul este
limitat sau în situațiile în care nu este posibilă întreruperea activității angajaților.

Evaluarea formală
Pentru a servi scopurilor organizaționale și pentru a fi în conformitate cu prevederile
legislației în domeniu, un sistem de evaluare a performanțelor trebuie să furnizeze date și
informații cât mai corecte și mai precise, iar acest lucru nu se poate realiza decât prin
intermediul evaluării formale. Astfel, cu toate ca nu elimină total evaluarea informală, marile
organizații acordă o atentie deosebită evaluării formale.

Avantajul acestui sistem, care presupune un contact oficial între manageri și

subordonați, este acela ca implică o evaluare continuă, regulată și sistematică a perfomanțelor
și de asemenea este mai puțin partinitor sau subiectiv, mai ușor de apărat în susținerea
deciziilor de personal și mai deschis controlului decât sistemul informal.

În plus, evaluarea formală presupune

existența unei metodologii oficiale, aplicată
uniform, precum consemnarea în scris a
observatiilor și impresiilor privind performanța
angajaților, acest fapt dând posibilitatea
managerilor să compare evaluările de performanță ale subordonaților lor cu cele ale altor
superiori în scopul verificării consistenței acestora. Iar dacă se are în vedere faptul că se
realizează o pregătire atentă și o mediatizare a sistemului de valori și a procedurilor de
evaluare, în același timp fiind specificate în avans sau determinate în prealabil standardele și
criteriile de evaluare folosite, reacțiile de adversitate sau de contestare a rezultatelor pot fi
prevenite, fiind diminuată în același timp și tendința de a da evaluării o anumitaă partinire.

Criterii de evaluare și standarde de performanță

Criteriile de performanță vizează fie rezultatele și evenimentele trecute, care au fost
obținute sau au avut loc într-o perioadă determinată, fie potențialul de viitor.

Pentru obținerea unor rezultate edificatoare, criteriile de performanță trebuie să aibă

următoarele caracteristici:

precis formulate, să nu presupună generalități;

în număr limitat; folosirea a prea multor criterii duce la nivelerea rezultatelor, la
obținerea unor valori medii, a căror relevanță este mult diminuată;
clar enunțate, astfel încât să fie înțelese atât de evaluatori cât și de cei evaluați;
măsurabile, astfel încât contestarea rezultatelor să fie cât mai diminuată;
aplicabile tuturor subiecților care dețin aceeași funcție sau funcții similare și își
desfășoară activitatea în condiții comparabile.