4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.

wiki

Anunțuri
Vă mulțumim. Feedbackul dede
îmbunătățește
Anunț închis anunțurile pe Google
Trimiteți feedback De ce se afișează acest anunț? 

1 regulă pentru un stomac plat

Această metodă arde literalmente grăsimea de pe burtă, coapse și șolduri.

Pentru Fit4You Deschideți

dureri
de Predarea limbilor străine
spate Predarea limbii (DDL) este un set de metode, abordări, principii și ipoteze de predare , în cazul în care cadrele didactice, formatori, instrumente de învățare scriitori - inclusiv manuale și software - pentru a
optimiza procesul de predare / învățare a limbilor străine . Predarea limbii franceze face parte din predarea limbilor străine. Predarea limbilor străine diferă de la alte discipline din faptul că însușirea
unei limbi se face prin diferite mijloace: însușire naturală și de predare / învățare.

rezumat
Epistemologie
Ai grijă de
metode
spatele tău Metoda gramaticală și traducerea
Metoda directă identifică principiile metodologiei
Metoda audio-vizuală
Metoda audio-orală
Dublă traducere
Abordare comunicativă
Abordare
limbi în școala primară
limbi în gradul II
Source
limbi în învățământul superior
Authors
Instruire în predarea limbilor străine
A se vedea, de asemenea
Languages Referințe
Čeština Bibliografie
Dansk
Deutsch
Español Epistemologie
Suomen kieli
Magyar Aceste metode au fost mult timp sursa multor controverse , mai ales de la Rubin și Stern, care au introdus conceptul de literatură în limba a doua în 1975, urmat îndeaproape de cel al lui Naiman și colab.
Italiano (1978).
Nederlands
Norsk

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 1/6
4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.wiki
Polski În anii 1980, accentul a fost pus pe clasificare. Rubin (1981) a clasificat strategiile de învățare în funcție de faptul că acestea erau directe sau indirecte. În 1985, O'Malley și colab. a împărțit strategiile în trei:
Português categorie cognitivă, metacognitivă și socială.
Русский
Svenska În 1990, Rebecca Oxford și-a publicat cartea-reper, „  Strategii de învățare a limbilor străine  : Ce ar trebui să știe fiecare profesor”, care include „  Inventarul strategiei pentru învățarea limbilor străine  ”, sau
Türkçe „SILL”). Acesta este un chestionar care a fost adesea folosit pentru multe cercetări în anii de după publicare. La sfârșitul anilor 1990, Andrew Cohen (1998) și-a lansat cartea despre strategiile de învățare a

Previous article limbilor a doua și utilizarea.

Next article
Controversele asupra subiectelor fundamentale, cum ar fi definiția, au continuat totuși și unele, cum ar fi Macaro în 2006, au încetat să mai încerce să definească conceptul și au preferat în schimb să enumere
RO encyclopedia
principalele sale caracteristici. Alții, precum Dornyei și Skehan în 2003, au abandonat acest ciclu de strategie în favoarea unei „autonomii” mai mari. Pe de altă parte, deși s-a dovedit că aceasta este o
modalitate de a ajuta elevii să învețe mai bine o nouă limbă, unele studii bine cunoscute (inclusiv cele realizate de Porte în 1988 și de Vann și Abraham în 1990) au avut rezultate slabe.

Cu toate acestea, interesul pentru potențialul strategiilor de încurajare a învățării rămâne foarte puternic (la fel ca la Cohen și Macaro în 2007). Pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a literaturii, Griffiths (2008) a produs o definiție
conform căreia strategiile de învățare a limbilor străine sunt activități alese conștient de cursanți pentru a-și regla propria învățare. În plus, Griffiths a arătat că există o corelație între utilizarea unei strategii de învățare a limbilor
străine și eficacitate . Mai recent (2011), Oxford și Cohen au publicat cărți noi pe această temă.

Anunțuri
Vă mulțumim. Feedbackul dede
îmbunătățește
Anunț închis anunțurile pe Google
Trimiteți feedback De ce se afișează acest anunț? 
1 regulă pentru un stomac plat
Această metodă arde literalmente grăsimea de pe burtă, coapse și șolduri. Deschideți
Fit4You

Metode

Metoda gramaticală și traducerea

Învățarea unei limbi bazate pe gramatică subliniază diferitele reguli gramaticale conținute în limba de învățat. Se crede că, odată ce gramatica a fost învățată pe de rost, asimilarea vocabularului este mai ușoară. Această metodă
permite cursanților să înțeleagă regulile gramaticale ale unei limbi și astfel pot dezvolta abilități de citire și scriere în această nouă limbă. Cu toate acestea, învățarea unor reguli gramaticale suficiente pentru a putea folosi bine un
limbaj poate necesita timp, iar efortul de memorare a acestuia face deseori frustrantă această metodă.

Metoda tradițională de învățare a unei limbi străine, cunoscută sub numele de metodă de gramatică și traducere , corespunde predării limbii grecești și latine, care sunt limbi moarte. Învățarea este organizată atât prin memorarea
lexiconului (folosind un dicționar), cât și prin predarea gramaticii. Scopul este de a traduce o limbă în alta.

Metoda directă identifică principiile metodologiei

Așa-numita metodă directă nu se referă la traducere sau memorare. Întrucât elevul se confruntă direct cu o a doua limbă, nu există niciun ajutor sau utilizare a primei limbi materne. Obiectivul este plasarea cursantului în condițiile
în care s-ar regăsi dacă s-ar fi mutat într-o țară străină. Motivațiile sunt echivalente cu cele ale dobândirii unei limbi materne naturale.

Metoda audio-vizuală
Învățarea limbajului bazată pe vocabular folosește foarte bine principiul asocierii cuvânt-imagine, care este comparabil cu modul în care copiii învață limba maternă, deoarece această metodă este relativ ușoară. Utilizarea imaginilor
îi ajută pe elevii cu memorie vizuală să memoreze vocabularul și, datorită progreselor tehnologice semnificative, tehnologia asistată de computer poate înlocui memoria tradițională a cărților de joc folosite înainte. comunicând în
limba nou dobândită.

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 2/6
4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.wiki
După cel de- al doilea război mondial și decolonizare , Franța s-a trezit obligată să lupte împotriva extinderii englezei ca limbă de comunicare internațională și a căutat să-și recapete influența culturală și lingvistică de la începutul
anilor 1950. echipe de cercetare, formate din lingviști, literari erudiți și educatori, lucrează în Franța și în străinătate pentru a găsi cele mai bune instrumente pentru diseminarea FLE. Planul de lucru este pus la punct de Ministerul
Educației, ceea ce îl face o problemă de stat. Obiectivul care trebuie atins este facilitarea învățării și diseminarea generală a limbii.

În 1954, rezultatele studiilor lexicale au fost publicate de CREDIF (Centre de Recherche et d'Étude pour la Diffusion du Français) în două liste: franceza fundamentală este considerată o bază esențială pentru o primă etapă de
învățare FLE pentru elevi. . El dorește să le ofere o dobândire progresivă și rațională a limbajului, care ar trebui să le permită să o stăpânească mai bine. Franceza fundamentală a făcut obiectul multor critici, în special de natură
lingvistică. Pentru unii, a fost o infracțiune împotriva integrității limbii franceze, iar pentru alții, a trebuit să fie actualizată, deoarece anumite dialoguri „fabricate” prezentau un limbaj improbabil și trebuia să țină cont și de nevoile
lingvistice și de motivațiile reale. a publicului țintă. Aceasta este ceea ce CREDIF va pretinde că va face mai târziu cu un  nivel prag .

La mijlocul anilor 1950, Petar Guberina de la Universitatea din Zagreb a dat primele formulări teoretice ale  metodei SGAV (audio-vizual structural-global) . Metodologia audiovizualului (AVM) a dominat în Franța în anii 1960 și
1970, iar primul curs dezvoltat folosind această metodă, publicat de CREDIF în 1962, a fost metoda Voix et images de France . Coerența metodei audiovizuale a fost construită în jurul utilizării comune a imaginii și sunetului.
Suportul sonor a constat în înregistrări magnetice și suportul vizual prin imagini statice. Într-adevăr, metodele audiovizuale au recurs la secvența de imagini care ar putea fi de două tipuri, transcodând imagini care au tradus enunțul
făcând vizibil conținutul semantic al mesajelor sau imagini situaționale care au favorizat situația enunțării și componente nelingvistice precum gesturi, atitudini, relații emoționale etc. MAV a fost o extensie a metodologiei directe în
timp ce încerca să ofere soluții la problemele pe care le întâmpinaseră metodologii direcți. Educaționistii francezi au recunoscut, de asemenea, influența americană decisivă în primele etape ale dezvoltării AVM franceze, dar
Chomsky va influența restul dezvoltării și utilizării sale.

Metodologia  SGAV se  bazează pe triunghiul:  situația comunicării / dialogului / imaginii . În metodologia audiovizuală, cele patru abilități au fost vizate, deși prioritatea a fost dată orală în locul scrisului. AVM ia în calcul și
expresia sentimentelor și emoțiilor, care nu au fost luate în considerare anterior. În ceea ce privește învățarea, AVM a urmat teoria Gestalt, care a susținut percepția globală a formei, integrarea de către creier, într-un întreg, a
diferitelor elemente percepute de simțuri. În cazul limbilor, învățarea ar trece prin ureche și vedere. Limbajul fiind considerat ca un tot acustico-vizual, gramatica, stereotipurile, situația și contextul lingvistic au fost destinate să
faciliteze integrarea cerebrală a stimulilor externi. Această metodă se va aplica atât predării lexiconului (fără a recurge la traducerea în limba maternă), cât și predării gramaticale (fără intermediarul regulii, cursantul înțelege regulile
intuitiv). Metoda audiovizualului se bazează pe un document de dialog de bază conceput pentru a prezenta vocabularul și structurile de studiat.

Metodologia structural-global-audiovizuală este mult mai aproape de metodologia europeană directă decât de cea audio-orală americană și ar prezenta, de asemenea, afinități cu metoda situațională engleză. În acest sens, SGAV ar
avea meritul de a lua în considerare contextul social al utilizării unei limbi și ar face posibilă învățarea suficient de rapidă pentru a comunica oral cu vorbitori nativi de limbi străine, dar nu ar oferi posibilitatea de a înțelege limba
maternă. vorbitori.între ei sau mass-media. Metodologia SGAV necesită înființarea unui dispozitiv de predare greu, care include pregătire specifică pentru profesori prin stagii, costuri materiale semnificative pentru înființare
(magnetofon / laborator de limbă etc.) și aranjamente restrictive de predare: număr redus de cursanți / predare intensivă săptămânală / instruire pe termen lung (2 până la 3 ani).

Metoda audio-orală
Metodologia audio-orală a apărut în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a răspunde nevoilor armatei SUA de a instrui rapid oameni care vorbesc alte limbi decât engleza. A fost apoi creată metoda armatei, care de fapt a
durat doar doi ani, dar a stârnit un mare interes în comunitatea educațională. În anii 1950 specialiștii în lingvistică aplicată au creat metoda audio-orală (MAO), luând ca bază metoda armatei și aplicând-o sistematic. Scopul MAO a
fost să reușim să comunicăm într-o limbă străină și, prin urmare, ne-am îndreptat către cele patru abilități pentru a comunica în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, s-a acordat prioritate vorbirii. Limbajul a fost conceput ca un set de
obiceiuri, automatisme lingvistice care fac ca formele lingvistice adecvate să fie utilizate spontan. Concepția universalistă a limbajului a fost negată considerând că fiecare limbă are propriul sistem fonologic, morfologic și sintactic.
Deoarece nivelul semantic nu a fost luat în considerare, sensul nu a ocupat un loc prioritar într-o limbă străină. Acesta este motivul pentru care vocabularul a fost retrogradat în plan secund în comparație cu structurile sintactice. În
plus, obiceiurile lingvistice ale limbii materne au fost considerate în primul rând o sursă de interferență atunci când învățam o limbă străină. Pentru a le evita, s-a recomandat ca profesorul să comunice numai în limba străină. Locul
culturii străine este foarte important, dar este introdus ca o cauză a neînțelegerilor. Prin urmare, MAO dezvoltă un proiect de comparativism cultural, care subliniază diferențele dintre modurile de viață. Această metodologie trebuie
să aplice instrumente precum exerciții structurale și laboratoare de limbaj pentru a obține achiziția și fixarea automatismului lingvistic. Observăm că lingvistica și psihologia cursantului sunt prezente în concepția didactică a
metodologiei. MAO a fost criticat pentru lipsa transferului din clasă a celor învățate, iar validitatea sa a fost considerată limitată la nivelul elementar. La fel, entuziasmul pentru exercițiile structurale a reușit dezamăgirea. Într-
adevăr, exercițiile i-au plictisit pe studenți și i-au demotivat, iar tranziția de la reutilizarea direcționată la reutilizarea spontană s-a făcut rar. De asemenea, trebuie menționat faptul că predarea gramaticii pas cu pas nu a interzis în
niciun caz frecvența greșelilor. De la începutul anilor 1960, a existat o influență importantă a lingvisticii asupra predării francezei ca limbă străină. Expresia „lingvistică aplicată” devine apoi sinonimă cu „pedagogia limbajului”, care
dezvăluie influența sa asupra predării limbilor străine în Franța. MAO nu a experimentat realizări franceze în FFL, dar unele aspecte vor fi incluse în metodologia audiovizuală franceză. În cele din urmă va fi subminat atunci când
comportamentismul și distribuționalismul sunt contestate chiar de lingviști.

Dublă traducere

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 3/6
4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.wiki
Dubla traducere necesită un profesor competent, care este familiarizat cu pasajul care urmează să fie tradus. Această metodă a fost schițată de Roger Ascham și folosită pentru a traduce multe lucrări clasice. Oferind elevului
informațiile despre fundal, scopul și structura gramaticală, învățarea are loc datorită traducerii pasajului realizat de elev în limba dorită în scris, apoi datorită corecțiilor făcute în caz de erori. Deși această tehnică poate fi utilă atunci
când înveți o limbă care va fi citită, nu vorbită sau ascultată doar de către elev, cum ar fi latina , nu oferă abilități de înțelegere sau exprimare orală și poate dura mult timp.

Abordare comunicativă
Abordarea comunicativă este una dintre metodele principale de predare a limbilor străine. Este precedat în timp de metodele tradiționale și directe și de metoda audiovizuală. Metoda se bazează pe principiul competenței de
comunicare .

Folosită inițial în contextul școlii, abordarea comunicativă, cunoscută și sub numele de metodă naturală, se concentrează pe diferitele aspecte ale limbajului, în special înțelegerea și scrierea scrisă și orală, constituind astfel o
abordare foarte completă a învățării elevilor. Cercetările anterioare, efectuate cu privire la abordarea comunicativă în rândul persoanelor pentru care engleza nu era prima limbă, a arătat că majoritatea studenților dintr-un astfel de
mediu au preferat această metodă pentru a-și îmbunătăți limba engleză.

Înainte de abordarea comunicativă, învățarea limbilor străine nu lua în considerare parametrii situației de comunicare, cum ar fi caracteristicile interlocutorilor și relațiile lor, locul și timpul comunicării, scopul schimbului, intenția a
expeditorului și interpretarea destinatarului (destinatarului). Învățând să ia în considerare situația, interlocutorul alege cuvintele potrivite și se înregistrează.

În cursuri, elevii provin din diferite culturi și medii. Această dezvoltare îi încurajează pe profesori să evite utilizarea unei singure metode specifice adaptate nevoilor elevului. Folosirea unei abordări diferențiate implică modificarea
conținutului unui curs și a metodelor utilizate. Elevii învață același lucru, doar metoda de învățare diferă. Avantajele predării diferențiate nu îi ajută doar pe elevii care învață o limbă, ci și pe profesorul care poate înțelege mai bine
modul în care învață elevul.

Abordare orientată spre acțiune

Abordarea orientată spre acțiune consideră că a comunica înseamnă a acționa și a trăi și are sens doar în acțiunea reală. Prin urmare, pedagogia nu se mai face prin simulare și situații imaginare îndepărtate, ci prin utilizarea limbii
țintă în „clasa de limbă” a societății reale și prin proiecte ( Rosen 2010 , p.  34-35). Putem atașa dispozitivele de integrare ale limbii țintă cu un conținut: CLIL (CLIL), Tandem etc. Orientată spre acțiune abordare se bazează pe
realizarea unei sarcini, o acțiune de limbaj social, se propune în Cadrul european comun de referință ( CEFR ), dar mai mult și mai mult, este vorba despre o co-acțiune abordare , care implică realizarea comună a unei acțiuni, a unui
proiect comun și tinde spre o abordare participativă și nu rămâne limitat la o perspectivă individualistă.

Limbi în școala primară

Limbi în gradul II

1 regulă pentru un stomac plat

Această metodă arde literalmente grăsimea de pe burtă, coapse și șolduri.

Fit4You Deschideți

Limbi în învățământul superior

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 4/6
4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.wiki
În ceea ce privește alte limbi, în special engleza, sectorul LANSAD (LANgues for Specialists in Other Disciplines) este cel mai preocupat. O serie de laboratoare și echipe de cercetare lucrează în acest domeniu. Unele reviste
academice sunt, de asemenea, incluse în acest domeniu, cum ar fi EDL ( Studii în predarea limbilor străine ), Cercetare și practici educaționale în limbi de specialitate - Cahiers de l'APLIUT , ASp (revista GERAS).

Instruire pentru predarea limbilor străine

În Franța, multe universități oferă masterate în predarea FLE. Robert Galisson preferă să vorbească despre didactologia limbilor-culturi].

Vezi și tu
Achiziționarea de a doua limbi
Predarea limbilor străine
Predarea limbilor străine prin computer
imersiune lingvistică

Referințe
1. „  Învățarea limbilor bazate pe gramatică: Cum funcționează  ” , (http://www.languagesoftwarereviews.net/gra 5. John Jackson , „  The Early Education of Queen Elizabeth I and Her Later Translation of Boethius's De
mmar-based-language-learning-how-it-works/) la languagesoftwarereviews.net (accesat la 22 august 2013 ) Consolatione Philosophiae  ” , (http://hompi.sogang.ac.kr/anthony/mesak/mes102/Kaylor.htm) la
2. Ian McGraw și Seneff Yoshimoto, „  Jocuri de cărți permise vorbirii pentru achiziționarea accidentală de hompi.sogang.ac.kr (accesat la 22 august 2013 )
vocabular într-o limbă străină  ”, Speech Communication , vol.  51, nr .  10,octombrie 2009, p.  1006–1023 ( 6. „  Metoda de traducere dublă  ” , (http://translationhub.com/news/translation/the-double-translation-method/)
DOI  10.1016 / j.specom.2009.04.011 (https://dx.doi.org/10.1016%2Fj.specom.2009.04.011) , citit online (htt la translationhub.com (accesat la 22 august 2013 )
p://dl.acm.org/citation.cfm?id=1576986) , accesat la 22 august 2013 ) 7. (în) Erwin Tschirner , Kontakte , New York, McGraw-Hill Higher Education,2008( ISBN  978-0-07-353533-3 )
3. „  Stiluri de învățare a limbilor străine  ” (http://www.toplanguageguide.com/language-acquisition.php) , , xxv
TLG,August 2013(accesat la 22 august 2013 ) 8. Tomlinson, C & Imbeau, M (2010). Conducerea și gestionarea unei clase diferențiate.
4. barbara Correll , „  Coriolanul lui Shakespeare: traducere dublă și subiectul latinității  ”, Doletiana 1 ,2011( citit 9. "  Recenzii EDL și PLE  " (http://edl-ple.simplesite.com)
online (http://webs2002.uab.es/doletiana/1documents/1correll.pdf) , consultat la 22 august 2013 )
10. „  APLIUT  ” (http://apliut.com/wordpress/)
11. „  ASp  ” (http://journals.openedition.org/asp/)

Bibliografie
a
Pierre Martinez Predarea limbilor străine , Paris, PUF , 1996, 2017 ( ediția 8- a Actualizată) Colecție Cum fac? n o  3199 ( ISBN  978-2-13-063224-5 )
Asociația pentru predarea francezei ca limbă străină (ASDIFLE) (sub conducerea lui Jean-Pierre Cuq ), Dicționar de predare a limbii franceze ca limbă străină și a doua limbă , Clé International, ( ISBN  978-2-09-033972-7 )
a
Jean-Pierre Cuq și Isabelle Gruca, cursuri didactice de limba franceză străină și a doua limbă , Grenoble, Grenoble University Press, 2017 ( ediția 4- a Actualizat) ( ISBN  978-2-7061-1459-5 )
Évelyne Rosen , Actualizare privind cadrul european comun de referință pentru limbi străine , Paris, CLE internațional,2010, 144  p. ( ISBN  978-2-09-033334-3 )
NARCY-COMBES, JP, TARDIEU, C., LE BIHAN, JC, ADEN, J., DELASALLE, D., LARREYA, P., RABY, F., (2008) „Engleza în școala elementară”. Limbi moderne, 2008 n o  4  p.  73-82 .

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 5/6
4/18/23, 1:15 PM Predarea limbilor străine - frwiki.wiki

1 regulă pentru un stomac plat

Această metodă arde literalmente grăsimea de pe burtă, coapse și șolduri.

Fit4You Deschideți
This page is based on the copyrighted Wikipedia article "Didactique_des_langues_%C3%A9trang%C3%A8res" (Authors); it is used under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported
License. You may redistribute it, verbatim or modified, providing that you comply with the terms of the CC-BY-SA.

frwiki.wiki is not affiliated with the Wikimedia Foundation

Cookie-policy

      To contact us: mail to admin@qwerty.wiki

 Change privacy settings 

https://ro.frwiki.wiki/wiki/Didactique_des_langues_étrangères 6/6