Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CÂMPINA – PRAHOVA
Termenul CLIL (Content and Language Integrated Learning) a fost adoptat in 1994 (Marsh,
Maljers and Hartiala, 2001) în context european pentru a descrie și a concepe metode de bune
practici in diferite tipuri de medii școlare unde predarea si învățarea au loc în altă limbă decat cea
maternă. CLIL este în mod general definit (Coyle, 2005) ca fiind o abordare duală a limbii și
disciplinei de studiu sau învățarea conținutului într-un mod integrat. CLIL poate fi privit drept o
metodologie, o abordare pedagogică, o abordare educațională, o practică educațională inovatoare
într-un context propriu, sau pur și simplu ca un proiect transdisciplinar de educație bilingvă cu
caracter integrativ. CLIL a fost adesea descris ca fiind orice activitate, proiect, modul, subiect sau
temă de învățare care integrează disciplina de studiu cu limba folosită în scopul predării /
învățării de noi conținuturi. Accentul pus pe noutate este la fel de important ca cel al integrării.
CLIL este o abordare educațională în care diferite metodologii sunt folosite pentru a realiza o
formă de instrucție în care se pune accent atât pe achiziția și învățarea limbii, cât și pe cea a
conținutului. Acestă abordare poate sta la baza unei experiențe educaționale greu de realizat în
clasa dedicată exclusiv învățării unei limbi străine.
In anul 1995, Comisia Europeană a adoptat un document privind educația, numit The White
Paper. Teaching and Learning. Towards the learning society în care este declarată obiectiv
prioritar atingerea unui nivel C2 în exprimarea în trei limbi comunitare, și se sugerează predarea
conținutului intr-o limbă străină ca modalitate de a atinge acest obiectiv plurilingvist. CLIL este,
așadar, o abordare ce susține diversitatea lingvistică precum și o puternică unealta ce poate avea
un impact puternic asupra modalității in care se vor învăța limbile străine în viitor. CLIL este o
abordare inovativă holistică, o forță dinamică si motivațională, fiind în aceeași măsura o
încercare de a depăși îngrădirile curriculum-ului școlar tradițional ce prevede predarea
individuală a materiilor și o trecere spre curriculum-ul integrat.
ClIL poate fi implementat într-o varietate de modalități și situații, putându-se referi la predarea
integrată pe tot parcursul anului școalar a uneia sau mai multor materii, sau doar predarea unui
modul pe un anumit subiect. Pentru a-și atinge obiectivele, acelea de a aduce îmbunătățiri ale
competenței lingvistice si de a dezvolta cunoștințele si abilitățile in domeniile non-lingvistice,
CLIL necesită adapdarea conținutului, limbajului si timpului alocat.
Motivația este in mod evident un aspect extrem de important. Daca elevii sunt deschiși la aceasta
abordare si participă voluntar la procesul învățării printr-o limbă străină, acest lucru poate crește
motivația per ansamblu privind subiectul în sine. In clasa care adoptă aceasta abordare, trebuie sa
existe un echilibru între nivelul de dificultate al conținutului si cel al limbii, echilibru care va
stimula motivația elevilor atunci cand este obținut, sau care poate duce la demotivarea acestora
atunci când nu există. Daca nivelul lingvistic este prea ridicat, nu se poare realiza o învățare
eficientă. Daca nivelul cognitiv este prea scăzut in comparație cu nivelul limbajului, procesul
învățării este restricționat. Asigurându-ne că elevii sunt stimulați cognitiv, dar au și suportul
lingvistic adecvat vom abilita desfășurarea optima a procesului educativ.
Toate materiile pot fi predate printr-o limbă străină, dar anumite discipline oferă diferite avantaje
și sunt mai potrivite diferitelor grupuri de elevi. Există discipline care se bazează in principal pe
comunicarea verbală (istoria, filosofia) şi cele în care comunicarea non-verbală, materiale grafice
și vizuale sunt folosite pentru a integra și clarifica conținutul prezentat verbal (educația fizică,
geografia, biologia). Acestea din urmă pot fi predate integrat indiferent de nivelul de competență
lingvistică a elevilor, profesorul putând contrabalansa conținutul lingvistic cu informații mai
accesibile.
Societățile noi globalizate pun presiuni noi asupra educației pentru a pregăti elevi care să
funcționeze în spațiile globalizate plurilingve. În acest scop, elevii au nevoie de competențe și
fluență în comunicare în limbi străine, altele decât limba maternă. CLIL, învățarea integrată a
unei limbi străine (engleză) și a conținuturilor disciplinelor de învățământ, îi poate ajuta pe copii
să realizeze acest lucru fără să reclame o încărcare excesivă a orarului școlar și prin implicarea
copiilor în secvențele de învățare transdisciplinară. CLIL îi expune pe elevi unor experiențe de
învățare semnificative, inovatoare și valoroase. Există, de asemenea, o serie de avantaje
cognitive și lingvistice pentru elevi în abordarea de tip CLIL: deprinderea de a gândi și a învăța
într-o limbă străină suplimentară; și deprinderea de a folosi engleza în comunicare cu privire la
noi subiecte de învățare.
Învățarea integrată a conținutului și a limbii (engl. CLIL) este o abordare relativ nouă în școlile
primare din Europa,care combină conținuturile învățării cu învățarea unei limbi străine (sau
suplimentare), concentrându-se, în același timp, pe procesul de învățare. Aceasta creează un
mediu de învățare productiv pentru copii. CLIL poate fi pus în practică printr-o serie de modele
de predare și învățare, însă C4C favorizează o abordare centrată pe tematici (Mehisto et al.,
2008). Acest lucru înseamnă că modulele CLIL sunt organizate în jurul unor teme generale de
care sunt legate mai multe discipline curiculare (conținut și limbă) sau domenii. Vezi tabelul 1
pentru a observa un exemplu concret.
Tabelul 1 - Subiectul `lumea animalelor` aplicat la engleză, științe și geografie în CLIL
Subiectul `lumea animalelor` se poate lega de conținuturi
curriculare la disciplinele engleză, științe și geografie, la
elevii de vârstă școlară mică, anul 2 sau 3
Conținutur Engleză Științe Geografie
i
curriculare
pentru
Obiective Vocabular: cunoașterea Cunoașterea numelor de Localizarea animalelor
legate numelor animalelor animale selectate și pe harta Europei și pe
de selectate și clasificarea clasificarea lor în animale harta propriei țări.
conținut și lor în: animale de la de la fermă, animale
limbă fermă, animale sălbatice, sălbatice, animale de
animale de pădure și pădure și animale de
animale de companie companie.
Principiile CLIL
Există o serie de principii care trebuie respectate în abordarea. Acestea au la bază cei 4 C
(CONȚINUT, COMUNICARE, CUNOAȘTERE și CULTURĂ) așa cum au fost definite de
Coyle, 2005, şi ilustrate în tabelul 2.
Astfel, este vital să creăm condiții de cooperare între profesorii de engleză și profesorii
specializați în alte discipline de învățământ, care ar trebui...
Să se folosească de similaritățile în și dintre diferite materii (în ce privește conținutul,
dispozitivele pedagogice și procesele de învățare) și să facă aceste legături explicite în diferite
moduri.
Să dezvolte o cooperare și o colaborare semnificativă între membrii corpului profesoral, care să
conducă spre beneficii duble în dezvoltarea profesională și curiculară.
Să contribuie la crearea unei game largi de oportunități de predare și învățare localizate la nivel
de predare individuală a unei discipline, interdisciplinar și interconectate cu anumite teme și
dimensiuni din afara programei școlare.
Să dea profesorilor ocazia de a-și evalua și a reflecta asupra predării și de a fi imaginativi și
inovativi în planificarea curriculumului.
Să faciliteze o viziune comună a profesorilor și managerilor prin colaborări semnificative la
toate nivelele proiectării curriculare (Savage, 2011:42).
Exemple de tehnici folosite pentru explicarea sarcinilor
Folosiți instrucțiuni clare pentru sarcini și activități: puteți face mai bine acest lucru dacă
stabiliți acțiuni de rutină în timpul lecțiilor CLIL și folosiți același loc pentru afișarea
materialelor necesare pentru explicarea și anticiparea sarcinilor.
Oferiți un model pentru un proces, o sarcină sau o cerință: demonstrați dvs. înșivă sarcina,
înainte de a le cere elevilor să o îndeplinească; dați-le un model concret însoțit de instrucțiuni
verbale.
Verificați înțelegerea instrucțiunilor legate de sarcină: puteți face asta rugând un elev să explice
din nou instrucțiunile întregii clase sau cerând unei perechi sau unui grup să realizeze un
exemplu de sarcină pentru întreaga clasă.
Folosiți tehnici de vizualizare: grafice, materiale manipulative, limbajul corpului, gesturi sau
programe simulate pe calculator care pot ajuta elevii să înțeleagă mai bine conceptele dintr-o
lecție CLIL.
Folosiți o tehnică bazată pe descoperirea activă: în loc să le dați explicații lungi într-o limbă
străină despre conceptele noi, încercați să-i implicați pe elevi în activități care folosesc materiale
didactice manipulative, ce pot include ascultare, conversație, scriere, urmărire, decupare, lipire,
experimentare, selectare, desenare etc.
Permiteți elevilor să discute sau să lucreze cu termeni legați de conținut în limba lor maternă în
fazele de început ale implementării CLIL atunci când îndeplinesc o sarcină, de exemplu, și li se
cere să interacționeze sau să negocieze cu colegii.
Recapitulați cuvintele-cheie și conceptele-cheie legate de conținut în timpul lecției CLIL: puteți
fie să le afișați, să folosiți teste scurte sub forma unor jocuri, fie folosiți cântece și rostiri sacadate
care să includă conceptul și să ofere modalități rapide și captivante de a le reaminti elevilor
conceptele-cheie și cuvintele.
Verificați regulat înțelegerea și oferiți feedback: observați reacțiile elevilor sistematic și folosiți
activități de verificare prin sondaj pe perioada lecției CLIL.
Imaginați-vă că aveți diferite tipuri de studenți în clasă: cei care preferă un mod de învățare
vizual (văzul), audibil (auzul), kinestezic (mișcarea) sau tactil (atingerea). Iată câteva activități și
strategii pe care le puteți folosi pentru fiecare tip de elevi:
Vizual – Folosiți multe materiale vizuale în clasă. De exemplu, display-uri de perete,
postere, obiecte, carduri, organizatoare grafice etc.
Audibil – Folosiți CD-uri audio și video, povești, cântece, memorizarea și exercițiile,
permiteți-le adesea elevilor să lucreze în pereche și în grupuri mici.
Kinestezic – Folosiți activitățile fizice, concursurile, jocurile de masă, jocul de rol etc.,
Combinați activități care să le ceară elevilor să stea cuminți cu activități care să le
permită să se miște și să fie activii
Tactil – Folosiți jocuri de masă și de cărți, demonstrații, proiecte și jocul de rol etc., în
timpul activităților de ascultare și citire. De exemplu, cereți-le elevilor să completeze un
tabel în timp ce ascultă o discuție, sau să completeze o diagramă în timp ce citesc.
Arătați-le elevilor cum să depășească problemele de producere a limbii, de exemplu prin:
Crearea unei atmosfere de sprijin și nestresantă când începeți predarea unui subiect într-o
limbă străină. Puteți să începeți prin introducerea graduală a limbii străine și să le permiteți
elevilor să folosească limba maternă de fiecare data când se simt nesiguri. Își vor clădi gradual
încrederea în ei în folosirea celei de-a doua limbi atunci când sunt pregătiți să facă asta.
În acest sens, un instrument de ajutor este amenajarea unei săli de clasă bilingvă cu
postere interactive ce conțin: toate expresiile de timp (calendar: dată, zilele săptămânii,
luni, anotimpuri, anul); numeralele cardinale și ordinale; cele mai obișnuite adjective
(e.g. pictograme); numele obiectelor școlare; un set de reguli; vocabular relativ la
mâncare și băutură, animale obișnuite, vreme etc.
Elevilor li se oferă termeni și structuri cheie asupra subiectului CLIL care se reiau în mod
regulat, mai ales la început.
Crearea de timp pentru etapele de tranziție, la început, când studenții pot să joace diverse
jocuri, și după aceea introducerea activităților de Reacție Fizică Totală (Total Physical Response
activities – TPR) desen, ascultare, mimă etc. – aceste activități îi pot ajuta pe elevi să se simtă
confortabil și să producă limba în mod natural.
Considerarea gramaticii ca un purtător de sens: folosiți activități de conștientizare a
gramaticii. Ex: Grupați acțiuni pentru cele cinci simțuri (văz, auz, gust, miros, pipăit) mai
degrabă decât să predați verbe; întrebați elevii în primul an: “have you done your homework?”
(ți-ai făcut tema?) fără a explica folosirea prezentului perfect; sau introduceți în anul al treilea de
studiu ‘I wish I were a (cat)’ (aș vrea să fiu o (pisică)) ca expresie funcțională fără a intra în
detalii despre structura gramaticală.
Folosiți învățarea bazată pe sarcini (TBL). Ex. să parcurgă mersul trenurilor și să decidă ce
tren să ia cineva pentru a ajunge la o anumită destinație într-o zi dată.
Când dați instrucțiuni despre activitățile de rutină uzuale, puteți să folosiți gesturi și mimica
pentru a vă face înțeleși în engleză, chiar de la început. Un alt mod de a evita folosirea limbii
materne în clasă atunci când dați instrucțiuni este să le notați pe postit-uri pe care să le lipiți pe
tablă astfel încât elevii să le poată vedea ușor. Realizarea unui set de limbaj standard în clasă
(tabelul 3), care a fost folosit în mod repetat, va fi foarte folositor în timpul cursului de limbă
engleză.
Cu cât varsta elevilor este mai mare, cu atât poate crește complexitatea modelului CLIL
conceput. Așadar, la nivel liceal, lecțiile pot fi mai complexe deorece elevii au învățat o parte din
limba CLIL si au abilități de învățare mai avansate ca la nivel primar, de exemplu. Acești elevi
sunt din ce în ce mai motivți să folosească noile tehnologii pentru a comunica dincolo de granițe
și bariere lingvistice. Acest aspect reprezintă o potențiaăl resursă de învățare ce poate fi
exploatată, folosind timpul de la clasă pentru a-i încuraja pe elevi să folosească tehnologia într-
un mod care sa sprijine activ nu doar educația acestora în general, ci și abilitățile lor de a folosi
mijloacele media pentru a se angaja in situații autentice de comunicare CLIL.
Există un număr de aspecte de care un profesor care dorește sa utilizeze această abordare trebuie
sa țină cont:
Punctul de plecare – atunci când dorim sa planificăm o lecție CLIL trebuie sa raspundem
la întrebările cine? și ce?. Cine sunt elevii carora ne vom adresa, care este nivelul lor de
engleză în acest caz, nivelul de cunoștințe si cerințele lor. Ce se referă, ca la orice alt tip
de lecție, la ce vom preda, atât ca și conținut, cât și ca limbă, precum și la materialele pe
care le vom folosi.
Cine sunt elevii - dacă aceștia au un nivel crescut al limbii engleze, atunci ne putem
concentra mai mult pe conținut și putem crește gradul de complexitate al acestuia. În caz
contrar, dacă nivelul lingvistic este scăzut, ne putem concentra pe anumite aspecte mai
usor de înțeles ale conținutului, cum ar fi vocabularul tematic. Această situație poate
genera necesitatea de a opera modificări in conținutul prezentat in manual, de exemplu,
cu scopul simplificării și adaptării acestuia la cerințele si nivelul clasei de elevi.
Încărcătura cognitivă – informațiile ce urmează să fie abordate nu trebuie să îi
demotiveze pe elevi prin complexitatea lor, anulându-le astfel receptivitatea si dorința de
a participa la lecție. Acest lucru se poate realiza prin alegerea unui domeniu relativ
simplu sau al unui conținut ce a fost deja discutat în limba maternă a elevilor, urmând ca
doar consolidarea sau revizuirea cunoștințelor să se realizeze prin abordarea CLIL.
Conceperea materialelor – lasând la o parte faptul ca Internetul poate fi o bogată sursă de
astfel de materiale, vrem sa subliniem importanța lucrului în echipă în ceea ce îi privește
pe profesorul CLIL și pe cel a cărui materie este folosită ca vehicul. Aceștia trebuie să
analizeze împreună lecțiile, să asiste reciproc la lecții si să discute pentru a adduce
îmbunătățiri metodelor folosite. Profesorul CLIL poate alege din materialele colegului
său pe acelea care se pretează cel mai bine la a fi traduse în limba engleză și poate privi
aceste materiale din perspectiva exploatării lor lingvisitce.
Cum poate fi exploatat acest material – la această întebare este probabil să răspundă
profesorul de limbi străine pentru că sunt mai familiarizati cu aceste tehnici. Unul dintre
aspectele pe care ar trebui să le avem în vedere este vocabularul – dacă sunt noțiuni
tehnice si de specialitate pe care elevii trebuie să le știe pentru curs sau pentru a înțelege
textul. În acest caz, este nevoie de o explicare inițiala a acestor termini prin diferite
activități (exerciții de completare de spații lacunare, potrivirea cuvintelor cu definițiile
sau cu imaginile corecte). Ca alternative, elevii pot fi încurajaîi sa deducă înțelesul
acestora din context. Activitatea principală se va concentra, cel mai probabil, pe
înțelegerea generală a textului ce poate fi verificată în diferite moduri (exerciții de
rezumare, de ordonare a ideilor, de furnizare a informațiilor lipsă, etc.). Activitățile de tip
follow-up pot consolida vocabularul predat mai devreme și pot dezvolta atât abilitățile
lingvistice cât și înțelegerea conținutului studiat.
Concluzii
Predarea CLIL nu este o formă elitistă de educație, ci ar trebui să fie alegerea elevilor și a
părinților lor, indiferent de nivelul cognitiv al celor dintâi. Printre avantajele elevilor putem
enumera:
Prin expunerea la un conținut autentic, mai interesant, CLIL duce la o mai mare
participare și implicare, ajutandu-I pe elevi sa aibă o motivație mai puternică.
Aceast motivație este exclusiv intrinsecă, elevii fiind implicați în activități
interesante și semnificative in timp ce folosesc si limba engleză. Învățarea limbii
se aplica la ce are loc în clasă și satisfice nevoile immediate. Astfel, metoda CLIL
asigura suficiente ocazii pentru învățarea limbii străine, acea învățare ce are loc
când atenția elevului este concentrată pe ceva total diferit de ceea ce se predă.
Acest tip de învățare s-a dovedit a fi foarte eficient, la un nivel profund și de
durată. Trebuie subliniat faptul ca aceasta abordare nu va inlocui predarea
tradițională, ci va fi complementară acesteia. Cercetarile din Canada desfașurate
pe parcursul a 20 de ani au arătat că, pentru a stăpâni pe deplin o limbă străină,
elevii au nevoie si de metodă mai formală de predare. De asemenea, cercetările
au arătat că, pentru ca abordarea CLIL să aibă un impact relevant, este nevoie ca
cel puțin 25% din lecție, la una sau mai multe materii, să se desfășoare in limba
străină.
Prin numărul mare de ore in cadrul carora elevii sunt expuși la limba străină,
aceștia iși perfecționează abilitățile într-un timp mai scurt
CLIL încurajează conștientizarea actului învățării, elevii astfel învătând să învețe
Prin integrarea conținutului și limbajului și implicarea elevilor în activități
academice cognitive solicitante, CLIL stimulează gândirea creative.
BIBLIOGRAFIE
Coyle, D. (2002) Against all odds: Lessons from Content and Language Integrated Learning in
English secondary school, in Daniel, W. C. and Jones, G. M. (eds.) (2002) Education and
Society in Plurilingual Contexts, Brussels: Brussels University Press
Coyle, D. (2005) CLIL. Planning Tools for Teachers, Nottingham: University of Nottingham
Marsh, D. (ed.) (2009) Report by the Core Scientific Research Team, Study on the Contribution
of Multilingualism to Creativity, EACEA/2007/3995/2, Brussels: European Commission.
Marsh, D., Maljers, A. and Hartiala, A-K. (2001) Profiling European CLIL Classrooms,
Jyvaskyla: University of Jyvaskyla.
Mehisto, P., Marsh, D., Frigols, M. J. (2008) Uncovering CLIL: Content and Language
Integrated Learning in Bilingual and Multilingual Education. Oxford: Macmillan Education
Savage, J. (2011) Cross-Curricular Teaching and Learning in the Secondary School. Abingdon:
Routledge
Web sources:
www.ub.edu
www.teachingenglish.org.uk