BURIAN (DĂNUȚ) RENATA-ANDREEA

LECT, II

Strategie eficientă de predare a limbii engleze

Predarea comunicativă
Predarea comunicativă a limbii engleze a apărut ca răspuns la cererea tot mai mare pentru un
curriculum lingvistic care să le permită cursanților să folosească a doua limbă în situații din
viața reală. Anterior, predarea limbilor străine a pus accentul în mod predominant pe
competența gramaticală, în loc să se concentreze efectiv pe dezvoltarea abilităților de
comunicare și interacțiune ale elevilor. Până la urmă, limba există în principal pentru a face
posibilă comunicarea. Metoda predării comunicative se concentrează în primul rând pe
interacțiunea din timpul unui curs de limbă străină în clasă sau al unei sesiuni de învățare a
limbilor străine online, în care elevii produc efectiv discursuri și se angajează în conversații
în cea mai mare parte a timpului petrecut în clasă, folosind limba țintă.

Această abordare este, probabil, în prezent, cel mai popular model de predare pentru predarea
limbii engleze la nivel global. În parte pentru că urmărește să îi pună pe elevi într-o varietate
de situații din viața reală, astfel încât aceștia să învețe cum să își folosească competențele
lingvistice pentru a comunica în lumea reală. Prin urmare, educatorii tind să se concentreze
mai degrabă pe fluența comunicării decât pe acuratețe, iar lecțiile sunt mai mult practice
decât teoretice. Activitățile interactive și relevante la clasă caracterizează această abordare,
împreună cu utilizarea de materiale sursă autentice. Profesorii sunt încurajați să le ofere
elevilor cât mai multe oportunități de a comunica și de a primi o comunicare semnificativă.
Utilizarea experienței personale este, de asemenea, comună în clase.

Scopul principal din spatele metodelor de predare comunicativă a limbilor străine este de a-i
pregăti pe elevi pentru a deveni comunicatori încrezători în diferite contexte din viața reală,
prin practici orale repetitive și cooperare între elevi. Comunicarea este scopul și mijlocul
metodei de predare. Interacțiunea elev-student joacă un rol esențial în aplicarea unei abordări
de predare comunicativă. Întrucât stilurile de predare mai tradiționale au fost, de obicei, mai
degrabă dominate de profesor, elevii învățând în principal prin ascultare pasivă, interacțiunea
elev-student, dimpotrivă, se concentrează pe interacțiunea activă între elevii înșiși în timpul
orelor de limbă.

Interacțiunea elev-elev cuprinde strategiile de învățare prin cooperare, în care succesul de

învățare al fiecărui elev depinde de contribuția întregului grup în timpul ședințelor de clasă.
Aceasta este o modalitate eficientă de a implica întreaga clasă, deoarece astfel de exerciții îi
BURIAN (DĂNUȚ) RENATA-ANDREEA
LECT, II

implică pe toți elevii, nu doar pe minoritatea de elevi activi care participă de obicei la o clasă
obișnuită.

O activitate care implică activarea predării comunicative este jocul de rol. Există o
componentă ludică în jocurile de rol care îi ajută pe elevi să exerseze vorbirea fără a simți
presiune. De exemplu, se pot atribui roluri elevilor sau să fie lăsați să decidă asupra unui
anumit cadru. Se alege un subiect care este relevant pentru elevi sau unul care are legătură cu
alte subiecte explicate în clasă. Acest lucru va asigura că jocul de rol este o parte integrantă a
lecțiilor de limbă și nu doar o experiență de sine stătătoare. Sarcinile de colaborare, cum ar fi
desemnarea unor grupuri de elevi pentru a rezolva un puzzle folosind doar limba țintă, sunt,
de asemenea, activități populare în această abordare. Acest tip de exerciții permite nu numai
îmbunătățirea abilităților de comunicare ale elevilor, ci și experimentarea abordării de
învățare între colegi, care este utilă în consolidarea relațiilor dintre elevi.